În scopul  executării prevederilor  art. 3 lit. b) din Codul transporturilor rutiere nr.150 din 17 iulie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 247-248, art. 568), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulamentul transporturilor rutiere de mărfuri (se anexează).
    2. Regulamentul transporturilor rutiere de mărfuri intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    3. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentului Regulament, va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta hotărîre.
    4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

    PRIM-MINISTRU                                                     Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Ministrul transporturilor
    şi infrastructurii drumurilor                                        Iurie Chirinciuc
   
    Nr. 773. Chişinău, 20 iunie 2016.


    1. Regulamentul transporturilor rutiere de mărfuri (în continuare – Regulament) stabileşte modul de organizare a transporturilor rutiere de mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova şi se aplică tuturor întreprinderilor înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova care exercită ocupaţia de operator de transport rutier, precum şi operatorilor de transport rutier străini, în conformitate cu acordurile bilaterale, convenţiile şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu excepţia:
    a) persoanelor fizice care efectuează transporturi rutiere în interes personal cu vehicule rutiere deţinute de acestea;
    b) întreprinderilor care desfăşoară activitate de transport rutier în trafic naţional numai cu:
    - vehicule rutiere a căror viteză maximă autorizată nu depăşeşte 40 km/h;
    - vehicule rutiere utilizate de serviciile forţelor armate, de serviciile protecţiei civile, de pompieri şi forţele responsabile de menţinerea ordinii publice sau închiriate de acestea fără conducător auto, atunci cînd transportul intră în atribuţiile proprii ale serviciilor respective şi se efectuează sub controlul acestora;
    - vehicule rutiere, inclusiv cele pentru transportul necomercial de ajutor umanitar, utilizate în situaţii de urgenţă sau în operaţiuni de salvare;
    - vehicule rutiere specializate folosite în misiuni medicale;
    - vehicule rutiere specializate pentru depanări, care acţionează pe o rază de 100 km de la baza de staţionare;
    - vehicule de încercări rutiere pentru îmbunătăţire tehnologică, reparaţii sau întreţinere, precum şi vehicule rutiere noi sau transformate care nu au fost încă puse în circulaţie;
    - vehicule rutiere sau ansamblu de vehicule rutiere cu masă maximă autorizată ce nu depăşeşte 3,5 tone, utilizate pentru transporturi rutiere de mărfuri în interes personal;
    - vehicule rutiere comerciale care au caracter istoric şi care sînt utilizate pentru transportul de persoane sau de mărfuri în interes personal;
    - vehicule agricole şi forestiere.
    2. Transporturile rutiere internaţionale de mărfuri se efectuează în conformitate cu tratatele şi acordurile internaţionale şi acordurile interguvernamentale la care Republica Moldova este parte, precum şi cu legislaţia ei naţională. În cazul în care legislaţia naţională contravine legislaţiei internaţionale, prioritate au acordurile şi convenţiile internaţionale.
    3. În funcţie de obiectul transporturilor, transportarea unor categorii de mărfuri este reglementată în conformitate cu regulamentele speciale privind transportarea unor categorii de marfă.
    4. Operatorii de transport rutier pot presta următoarele tipuri de servicii în domeniul transporturilor rutiere de mărfuri:
    -  transport rutier contra cost de mărfuri în trafic naţional;
    -  transport rutier contra cost de mărfuri în trafic internaţional;
    -  transport rutier de mărfuri în cont propriu.
    5. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni şi termeni semnifică:
    beneficiar – persoană fizică sau juridică, în folosul căreia se realizează operaţiunea de transport, care achită costul transportării; 
    comandă de transport – solicitare scrisă, perfectată de către expeditorul mărfurilor la adresa operatorului de transport, prin care se stabilesc condiţiile prealabile de efectuare a operaţiunii de transport;
    container – utilaj de transport (cadru, cisternă amovibilă sau alt utilaj similar):
    avînd un caracter permanent şi fiind astfel suficient de rezistent pentru a permite utilizarea sa repetată;
    special conceput pentru a facilita transportul mărfurilor cu unul sau mai multe mijloace de transport, fără reîncărcare intermediară;
    prevăzut cu dispozitive facîndu-l uşor de manipulat, în special cu ocazia transbordării dintr-un mijloc de transport în altul;
    conceput astfel încît sa poată fi umplut sau golit cu uşurinţa; şi
    avînd un volum interior de cel puţin un metru cub, precum şi echipamentul şi accesoriile normale ale containerului cu condiţia să fi fost importate odată cu acesta; termenul „container” nu cuprinde nici ambalajele uzuale, nici vehiculele;
    contract de expediţie – acord încheiat în scris prin care o parte (furnizorul sau expeditorul de mărfuri) se obligă, pe contul şi în numele celeilalte părţi (furnizor) sau în nume propriu, să încheie un contract de transport şi să efectueze actele necesare în vederea efectuării transportării, iar furnizorul se obligă să achite remuneraţia convenită (comision). Furnizorul (clientul) urmează să elibereze expeditorului procură dacă aceasta este necesară pentru executarea obligaţiilor contractuale;
    contract de transport –  acord încheiat în scris prin care transportatorul (cărăuşul) prestează servicii de transport, obligîndu-se faţă de cealaltă parte contractantă (expeditor sau furnizor), de a transporta marfa în punctul de destinaţie în modul, termenul şi metoda prevăzută în contract şi să o transmită destinatarului mărfurilor, indicat în factură, furnizorul sau expeditorul fiind obligat să achite transportatorului remuneraţia convenită;
    destinatar al mărfurilor – persoana fizică sau juridică, îndreptăţită de a primi marfa de la transportator, de a efectua operaţiuni de manevrare, descărcare precum şi alte operaţiuni necesare primirii mărfii;
    expeditor de mărfuri – persoana fizică sau juridică îndreptăţită, în conformitate cu prevederile contractului de expediţie, de a dispune de marfă pentru transmiterea acesteia transportatorului şi efectuarea operaţiunilor de manevrare, încărcare, fixare, precum şi alte operaţiuni necesare transportării mărfii;
    furnizor de mărfuri – persoana fizică sau juridică, proprietar al mărfurilor, îndreptăţită de a dispune de marfă pentru transmiterea acesteia transportatorului sau expeditorului şi efectuarea operaţiunilor de manevrare, încărcare, fixare, precum şi alte operaţiuni necesare transportării mărfii;
    loc de marfă – spaţiu în habitaclul marfar al vehiculului, antrenat în operaţiunea de transport, destinat pentru plasarea unui lot distinct de marfă, în cazul transportării în regim de grupaj;
    mărfuri (încărcături) transportate – bunuri mobile, obiecte şi alte valori care fac obiectul unei operaţiuni de transport;
    menghină – dispozitiv de prindere a sigiliilor, alcătuit din două fălci şi dintr-un şurub cu manivelă, cu ajutorul căruia se efectuează apropierea şi depărtarea fălcilor;
    operator de transport rutier – persoană fizică sau juridică care efectuează transport rutier, contra plată, cu vehicule rutiere deţinute în proprietate, locaţiune sau cu titlu de leasing şi este supusă regimului de licenţiere;
    redirijarea mărfurilor  – transportarea mărfurilor către altă destinaţie sau destinatar, în cazul în care modificările au intervenit după începerea operaţiunii de transport, în procesul de derulare a acestuia, din motive independente de voinţa operatorului de transport;
    staţionarea neproductivă a mijlocului de transport – intervalul de timp din momentul cînd operatorul de transport a pus la dispoziţia furnizorului sau expeditorului mijlocul de transport pînă la momentul cînd începe procesul de încărcare sau descărcare a mărfurilor;
    transport în regim de grupaj – operaţiune de transport prin care colectorul se interpune între furnizorul sau expeditorul de mărfuri şi firma de transport, colectînd colete mai mici pînă la obţinerea unei cantităţi mai mari formînd loturi de marfă, transportarea cărora asigură o utilizare eficientă a capacităţii de transportare a unităţilor de transport şi pe care apoi le transportă la destinaţie;
    valoarea mărfurilor – valoarea în vamă a mărfurilor folosite în producţie la momentul importului, în cazul în care această valoare este necunoscută şi nu poate fi determinată, valoarea mărfurilor va fi primul preţ achitat pentru acele mărfuri în ţara unde a avut loc prelucrarea;
    scrisoare de trăsură – document tipizat care însoţeşte marfa, eliberat de furnizorul sau expeditorul de mărfuri, prin care se constată încheierea contractului de transport de mărfuri, acesta serveşte ca document doveditor asupra conţinutului contractului de transport şi ca certificat de recepţie, cînd a fost preluată marfa la furnizorul sau expeditorul de mărfuri şi cînd s-a livrat către destinatar.
    6. Operatorii de transport rutier îşi organizează activitatea de sine stătător, în baza cererii şi ofertei pentru serviciile de transport rutier de marfă.
    7. Operatorii de transport rutier primesc mărfurile la transport în baza contractelor de transport, încheiate cu furnizorii sau expeditorii de mărfuri, destinatarii mărfurilor sau reprezentanţii legali ai acestora. Ei vor asigura transportul mărfurilor conform condiţiilor prevăzute în contract, cu excepţia circumstanţelor de forţă majoră sau caz fortuit asupra cărora părţile convin reciproc la încheierea contractului.
    8. Conform contractului de transport operatorul de transport se obligă, în termenul stabilit, să primească, iar expeditorul (furnizorul) de mărfuri sau destinatarul mărfurilor să prezinte sau să recepţioneze spre sau de la transportare mărfurile în volumul convenit.
    9. Operatorul de transport poate încheia contracte de transport al mărfurilor cu orice persoană fizică sau juridică care nu are calitatea de furnizor, expeditor sau destinatar al mărfurilor. Într-o astfel de situaţie, persoana fizică sau juridică în cauză este beneficiar şi dispune de drepturi, îşi asumă obligaţii şi răspunderea, prevăzute pentru expeditorii de mărfuri şi destinatarii mărfurilor.
    10. În cazul relaţiilor contractuale între furnizorii sau expeditorii de mărfuri (destinatarii mărfurilor) şi operatorii de transport, furnizorii sau expeditorii de mărfuri (destinatarii mărfurilor) prezintă, în scris, comanda de transportare a mărfurilor, operatorului de transport. În cazul unei comenzi urgente operatorul de transport poate primi cererea în formă verbală sau prin alte mijloace de comunicare (fax, e-mail).
    11. Modificarea şi completarea cererilor se efectuează prin acordul părţilor.
    12. Modelul recomandat al cererii pentru prestarea serviciilor de transport este prezentat în anexa nr.1 la prezentul Regulament.
    13. Transportul rutier de mărfuri este un proces complex, care poate include, în totalitate sau în parte, conform specificului de transportare, următoarele operaţiuni:
    a) primirea mărfurilor spre transportare;
    b) marcarea mărfurilor;
    c) sigilarea încărcăturilor;
    d) încărcarea şi descărcarea mărfurilor;
    e) perfectarea documentelor de transport;
    f) eliberarea mărfurilor;
    g) redirijarea mărfurilor;
    h) achitarea serviciilor de transport.
    14. Tipul şi numărul mijloacelor de transport necesare pentru efectuarea transportului de mărfuri, specificul acestor mărfuri, precum şi itinerarul vor fi menţionate în contractul de transport.
    15. Operatorul de transport este obligat să pună la dispoziţia furnizorului sau expeditorului de mărfuri pentru încărcare mijlocul de transport prevăzut, în stare bună, care corespunde cerinţelor pentru transportarea mărfurilor de categoria respectivă, normelor sanitare şi de protecţie a mediului înconjurător, în termenul stipulat în contractul de transport.
    16. Punerea la dispoziţie a unui mijloc de transport, ce nu poate fi utilizat pentru transportarea mărfii prevăzute în contract, echivalează cu nerespectarea obligaţiilor contractuale.
    17. În cazul refuzului furnizorului sau expeditorului de mărfuri, de a utiliza vehiculul prezentat de către operatorul de transport se perfectează un act, în formă scrisă, în care sînt expuse pretenţiile furnizorului sau expeditorului şi care, în termen de maximum 3 zile lucrătoare, este prezentat operatorului de transport pentru înlăturarea deficienţilor menţionate sau înlocuirea unităţii de transport.
    18. Actul de refuz va conţine, în mod obligatoriu, datele furnizorului sau expeditorului de mărfuri, datele operatorului de transport, datele privind mărfurile ce urmează a fi transportate, cerinţele înaintate faţă de unitatea de transport, conform contractului, pretenţiile furnizorului sau expeditorului faţă de unitatea de transport prezentată, data întocmirii. Acesta este perfectat în două exemplare, cîte unul pentru furnizorul sau expeditorul de mărfuri şi operatorul de transport rutier.
    19. Furnizorul sau expeditorul de mărfuri este obligat să asigure pregătirea, ambalarea, marcarea şi încărcarea mărfurilor pe sau în caroseria vehiculului în termenul convenit cu operatorul de transport, dacă contractul de transport nu prevede altfel (anexa nr. 2 la prezentul Regulament).
    20. Dacă furnizorul sau expeditorul de mărfuri prezintă la transport marfă neprevăzută în contract sau indică alt punct de destinaţie, operatorul de transport este în drept să refuze transportarea. În acest caz, dacă contractul nu prevede altfel, furnizorul sau expeditorul va acoperi cheltuielile suportate de operatorul de transport pentru prezentarea unităţii de transport,  la punctul de încărcare.
    21. Furnizorul sau expeditorul de mărfuri nu are dreptul să prezinte, iar operatorul de transport să primească mărfurile spre transportare în cazurile în care:
    a) asupra mărfurilor nu este perfectată factura;
    b) mărfurile necesită condiţii speciale de transportare, fără asigurarea acestor cerinţe.
    22. Pentru prezentarea mărfurilor a căror transportare necesită măsuri deosebite de precauţie, cu indicarea greşită în documentele de însoţire a denumirii ori proprietăţilor lor, precum şi neprezentarea pentru astfel de mărfuri a documentelor ce confirmă respectarea regulilor vamale, administrative şi sanitare, furnizorul sau expeditorul de mărfuri va repara prejudiciul cauzat operatorului de transport. În acest caz, furnizorul sau expeditorul va acoperi cheltuielile suportate de operatorul de transport pentru prezentarea unităţii de transport la punctul de încărcare, dacă contractul de transport nu prevede altfel.
    23. Furnizorul sau expeditorul de mărfuri (destinatarul mărfurilor) este obligat să repare operatorului de transport prejudiciul cauzat de deteriorarea mijlocului de transport, ca urmare a ambalării sau fixării incorecte a mărfurilor de către furnizorul sau expeditorul de mărfuri (destinatarul mărfurilor) la încărcarea şi/sau descărcarea lor.
    Valoarea despăgubirilor este stabilită de către operatorul de transport în baza evaluării deteriorărilor, rezultatele fiind menţionate într-un act care va fi semnat de operatorul de transport şi furnizorul sau expeditorul de mărfuri.
    În cazul depistării deteriorării la punctul de destinaţie, actul poate fi semnat şi de către destinatar, dacă dispune de acordul furnizorului sau expeditorului de mărfuri.
    În cazul dezacordului furnizorului sau expeditorului de mărfuri (destinatarului) cu rezultatele evaluării operatorului de transport, acesta este în drept să solicite efectuarea unei evaluări independente, care va fi efectuată în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la momentul depistării. Cheltuielile pentru evaluarea independentă vor fi suportate de partea care a solicitat această evaluare.
    24. Însoţirea mărfurilor poate fi organizată de furnizorul sau expeditorul de mărfuri şi/sau destinatarul acestora, precum şi de operatorul de transport rutier, conform prevederilor contractului încheiat.
    25. La primirea mărfurilor spre transportare conducătorul mijlocului de transport prezintă furnizorului sau expeditorului de mărfuri actul de identitate (cu acordul părţilor) şi foaia de parcurs, legalizată prin ştampila operatorului de transport.
    26. Foaia de parcurs atestă dreptul de intrare a mijlocului de transport şi persoanelor ce se află în acesta, menţionate în foaia de parcurs, pe teritoriul furnizorului sau expeditorului (destinatarului) de mărfuri.
    27. Operatorii de transport, la înţelegerea cu furnizorii sau expeditorii de mărfuri (destinatarii), pot transporta mărfuri cu valoarea declarată.
    Pentru transportarea mărfurilor cu valoarea declarată de la furnizorii sau expeditorii (destinatarii) de mărfuri poate fi percepută o plată suplimentară, mărimea căreia se va stabili prin acordul părţilor contractului de transport.
    La prezentarea spre transportare a mărfurilor cu valoarea declarată, furnizorul sau expeditorul de mărfuri este obligat să perfecteze lista detaliată a mărfurilor, conform formei stabilite în contractul de transport, în trei exemplare. Un exemplar al listei rămîne la furnizorul sau expeditorul de mărfuri, al doilea la operatorul de transport, iar al treilea se anexează la marfă şi se transmite destinatarului.
    28. Furnizorul sau expeditorul de mărfuri este obligat să declare valoarea următoarelor mărfuri:
    a) metale preţioase şi articole din acestea, pietre preţioase, obiecte de artă, tablouri, obiecte de anticariat, lucrări de artă, covoare, maşini experimentale, utilaj şi dispozitive, la care preţurile nu sînt aprobate;
    b) obiecte de uz casnic.
    29. Valoarea declarată nu trebuie să depăşească costul real al mărfurilor. În cazul divergenţelor dintre operatorul de transport şi furnizorul sau expeditorul de mărfuri valoarea mărfurilor este determinată prin expertiză. Costul acestor servicii urmează a fi suportat de către partea care solicită evaluarea.
    30. La predarea de către furnizorul sau expeditorul de mărfuri şi recepţionarea de către operatorul de transport a mărfurilor transportate în vrac, turnate, lichide şi în containere, trebuie să fie determinată şi indicată, în factură, greutatea acestor mărfuri.
    31. Mărfurile în ambalaj şi per unitate se recepţionează pentru transportare, indicînd-se, în factură, greutatea mărfurilor şi numărul de locuri. Greutatea mărfurilor în ambalaj şi per unitate se determină de către furnizorul sau expeditorul de mărfuri pînă la prezentarea lor spre transportare şi se indică pe fiecare lot de marfă. Greutatea totală a mărfurilor se determină prin cîntărirea sau sumarea greutăţii indicate pe fiecare lot  de marfă.
    32. Determinarea greutăţii mărfurilor se efectuează în comun de către furnizorul sau expeditorul de mărfuri şi operatorul de transport cu ajutorul mijloacelor tehnice, prezenţa acestora este asigurată de către furnizorul sau expeditorul de mărfuri. Mijloacele tehnice de cîntărire trebuie să fie omologate şi supuse controlului metrologic.
    33. Mărfurile, care au greutatea marcată brută sau netă, nu se supun recîntăririi. Operatorul de transport rutier în lipsa semnelor de deschidere a ambalajului, recepţionează aceste mărfuri de la furnizorul sau expeditorul de mărfuri în conformitate cu greutatea indicată pe marcaj.
    34. Dacă se prezintă loturi de marfă de o mărime standard la adresa unui destinatar de mărfuri, indicarea greutăţii pe fiecare lot de marfă nu este obligatorie, cu excepţia cazurilor cînd standardele naţionale prevăd indicarea obligatorie a greutăţii brute şi nete.
    35. Cantitatea mărfurilor necomerciale se determină conform actelor de măsurare (cîntărire). În cazul transportării în masă a pămîntului sau a altor  mărfuri, determinarea cantităţii acestora poate fi efectuată prin măsurarea geodezică.
    36. În cazul transportării mărfurilor în vrac, în cantităţi mari, actul măsurării (cîntăririi) se perfectează în baza cîntăririi de control a 5-10 mijloace de transport, după ce se determină greutatea medie a mărfurilor într-un mijloc de transport de marca respectivă.
    37. La modificarea proprietăţilor mărfurilor sau altor condiţii de transportare, la cererea operatorului de transport, furnizorul, expeditorul sau destinatarul de mărfuri efectuează din nou cîntărirea sau determinarea de control a greutăţii volumetrice a mărfurilor. Costul acestor servicii urmează a fi suportat de către partea care solicită recîntărirea.
    38. Operatorul de transport, furnizorul, expeditorul sau destinatarul de mărfuri nu este în drept să refuze cîntărirea sau determinarea repetată a greutăţii volumetrice a mărfurilor.
    39. Mărfurile ce necesită ambalaj suplimentar pentru a fi protejate de pierdere, alterare şi deteriorare în timpul transportării trebuie prezentate la transport în ambalaj integru, care corespunde standardelor naţionale sau condiţiilor tehnice, care asigură integritatea lor deplină.
    40. Furnizorul sau expeditorul de mărfuri poartă răspundere pentru toate consecinţele ambalării defectuoase a mărfurilor (spargere, rupere, deformare, scurgere), precum şi folosirii ambalajului, care nu corespunde proprietăţilor mărfurilor, greutăţii lor sau standardelor naţionale şi condiţiilor tehnice stabilite.
    41. Mărfurile perisabile sînt primite la transportare de către operatorul de transport în modul şi în cazurile prevăzute de Regulamentul transporturilor de mărfuri perisabile, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii drumurilor.
    42. Mărfurile periculoase sînt primite la transportare de către operatorul de transport în modul şi în cazurile prevăzute de Hotărîrea Guvernului nr.672 din 28 mai 2002 „Cu privire la efectuarea transporturilor de mărfuri periculoase pe teritoriul Republicii Moldova”.
    43. Mărfurile grele şi agabaritice sînt primite la transportare de către operatorul de transport în modul şi în cazurile prevăzute de Hotărîrea Guvernului nr. 1073 din 1 octombrie 2007 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la autorizarea, controlul şi efectuarea pe drumurile publice a transporturilor cu greutăţi şi/sau dimensiuni ce depăşesc limitele admise”.
    44. Încărcarea mărfurilor în autovehicule, fixarea, acoperirea şi legarea mărfurilor se execută de către furnizorul sau expeditorul de mărfuri, iar descărcarea lor din autovehicule, scoaterea dispozitivelor de fixare şi a mijloacelor de acoperire – de către destinatarul de mărfuri, dacă contractul de transport nu prevede altfel.
    45. Se interzice transportarea mărfurilor în vrac, vraf, în betoniere sau alte forme fără asigurarea acoperirii, fixării, într-un volum sau cantitate excesivă, în vederea evitării scurgerii necontrolate sau căderii din compartimentul marfar, creînd situaţii periculoase în trafic.
    46. Operatorul de transport execută deschiderea şi închiderea caroseriei autovehiculelor şi gurilor de acces ale cisternelor, coborîrea şi ridicarea furtunurilor din gurile de acces ale cisternelor, conectarea şi deconectarea furtunurilor.
    47. Responsabilitatea pentru încărcarea şi descărcarea mărfurilor se va stabili conform prevederilor contractului de transport.
    48. În cazul participării conducătorului mijlocului de transport la încărcare sau descărcare el primeşte încărcătura de la bordul autovehiculului la încărcare şi o predă la bordul autovehiculului la descărcare.
    49. În cazul în care operatorul de transport, de comun acord cu furnizorul sau expeditorul (destinatarul) de mărfuri, îşi asumă executarea lucrărilor de încărcare-descărcare, operatorul de transport poartă răspundere pentru deteriorarea sau defectarea mărfurilor la încărcare şi descărcare, care a avut loc din vina lui.
    50. Furnizorii sau expeditorii de mărfuri şi destinatarii mărfurilor sînt obligaţi să aibă căi de acces de la drumurile publice spre punctele de încărcare şi descărcare, care să asigure mişcarea fără obstacole şi în siguranţă a mijloacelor de transport rutiere şi manevrarea lor liberă, în orice moment al procesului de transportare.
    51. Furnizorul sau expeditorul de mărfuri şi operatorul de transport la transportarea mărfurilor sînt obligaţi, în limita volumului de mărfuri indicat în cererea furnizorului sau expeditorului (destinatarului), să efectueze încărcarea vehiculului, utilizînd pe deplin capacitatea lui, însă nedepăşind capacitatea lui de ridicare.
    52. La transportarea în masă a mărfurilor uşoare (inclusiv a celor agricole) operatorul de transport este obligat să asigure utilizarea mai eficientă a capacităţii de ridicare a mijlocului de transport.
    53. Mărfurile grele fără ambalaj trebuie să aibă dispozitive speciale pentru legarea cu cabluri de tipul: proeminenţe, carcase, ochiuri de prindere.
    54. La transportarea pe suporturi mărfurile se aranjează  în aşa mod ca să fie posibil controlul cantităţii fără a le schimba poziţia pe suporturi şi fixajul (cu excepţia suporturilor închise de tipul lăzilor transportate sub sigiliile furnizorilor sau expeditorilor de mărfuri) (anexa nr.3 la prezentul Regulament).
    55. Mărfurile trebuie să fie aranjate în caroseria mijlocului de transport şi fixate sigur, în aşa mod ca să nu se deplaseze, să nu cadă, să nu fie sprijinite de uşi, să nu se deterioreze încărcătura în timpul transportării, de asemenea, să fie asigurată integritatea vehiculului la încărcare, descărcare şi pe parcurs. Se interzice fixarea mărfurilor cu ajutorul cuielor, scoabelor şi altor mijloace, care deteriorează vehiculul.
    56. Dispozitivele necesare pentru încărcare şi transportare, materialele auxiliare (capre, suporturi, tarabe, fire metalice, panouri de protecţie) trebuie să fie puse la dispoziţie şi instalate de către furnizorul sau expeditorul de mărfuri şi scoase de către destinatarul de mărfuri.
    57. Prelata, frînghia pentru acoperirea şi legarea mărfurilor sînt prezentate de către operatorul de transport cu achitarea conform tarifelor contractuale.
    58. Utilarea şi dotarea suplimentară a vehiculelor pentru transportarea unor anumite mărfuri poate fi efectuată de către furnizorul sau expeditorul (destinatarul) de mărfuri doar cu acordul operatorului de transport, aceste lucrări urmînd a fi specificate în clauzele contractului de transport.
    59. Furnizorul sau expeditorul (destinatarul) de mărfuri achită costul reutilării speciale a caroseriei autovehiculului, executate la cererea lui.
    60. Toate dispozitivele ce aparţin furnizorului sau expeditorului de mărfuri se transmit de către operatorul de transport destinatarului de mărfuri împreună cu încărcătura sau se restituie de către el furnizorului sau expeditorului de mărfuri, în conformitate cu indicaţiile din factură şi din cont propriu.
    61. Conducătorul mijlocului de transport este obligat să controleze conformitatea stivuirii şi fixării mărfurilor în mijlocul de transport cu cerinţele siguranţei circulaţiei rutiere şi asigurării integrităţii mijlocului de transport. Furnizorul sau expeditorul de mărfuri, la cererea conducătorului mijlocului de transport, este obligat să înlăture deficienţele depistate la stivuirea şi fixarea mărfurilor. Dacă cerinţele privind înlăturarea deficienţelor depistate nu sînt îndeplinite, conducătorul mijlocului de transport  este obligat să consemneze acest fapt în toate exemplarele documentelor de însoţire a mărfurilor şi să refuze efectuarea operaţiunilor de transport.
    62. Conducătorul mijlocului de transport este obligat să controleze corespunderea gabaritelor mărfurilor conform prevederilor Regulamentului circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, precum şi fixarea, legarea mărfurilor, care exclude deplasarea încărcăturii în afara caroseriei sau căderea ei din caroserie. În cazul mărfurilor transportate în vrac caroseria se va acoperi cu prelată.
    63. Furnizorul sau expeditorul de mărfuri (destinatarul mărfurilor) este obligat să asigure controlul asupra respectării regulilor tehnicii securităţii la executarea lucrărilor de încărcare-descărcare şi poartă răspundere pentru accidentele cauzate de nerespectarea acestor reguli.
    64. La executarea lucrărilor de încărcare-descărcare de către operatorul de transport, obligaţiile de asigurare a controlului asupra respectării regulilor tehnicii securităţii la efectuarea lucrărilor de încărcare-descărcare, precum şi responsabilitatea pentru accidentele survenite ca urmare a  nerespectării acestor reguli, revine operatorului de transport.
    65. Termenele de încărcare pe autovehicule (remorci şi semiremorci) şi descărcare a mărfurilor, precum şi termenele executării operaţiunilor suplimentare ce ţin de încărcarea şi descărcarea mărfurilor se stabilesc la înţelegerea părţilor şi se stipulează în clauzele contractului.
    66. În cazul nerespectării, de către una dintre părţi, a termenelor stabilite în contract, cealaltă parte  este în drept să solicite achitarea unor despăgubiri, care se vor calcula sub formă de procent din valoarea contractului de transport. Valoarea procentuală a despăgubirilor este stabilită la momentul semnării contractului de transport şi urmează a fi stabilită în clauzele contractuale. 
    67. Timpul sosirii autovehiculului pentru încărcare se calculează din momentul prezentării de către conducătorul mijlocului de transport a foii de parcurs în punctul de încărcare, iar timpul sosirii autovehiculului pentru descărcare – din momentul prezentării de către conducătorul mijlocului de transport a facturii în punctul de descărcare.
    68. În cazul existenţei în punctele de încărcare şi descărcare (cu excepţia staţiilor de cale ferată) a drumurilor de intrare sau a punctelor de control şi trecere, timpul sosirii autovehiculului pentru încărcare sau descărcare se calculează din momentul prezentării de către conducătorul mijlocului de transport a foii de parcurs sau a facturii furnizorului sau expeditorului sau destinatarului de mărfuri la poarta de intrare sau la punctul de control şi trecere.
    69. Încărcarea şi descărcarea se consideră încheiate după transmiterea facturii către conducătorul mijlocului de transport, vizînd mărfurile încărcate sau descărcate.
    70. Timpul parcursului autovehiculului de la poartă sau punctul de control şi trecere pînă la locul de încărcare sau descărcare şi înapoi se exclude la calcularea timpului aflării autovehiculului la încărcare sau descărcare pe teritoriul unde are loc încărcarea/descărcarea.
    71. În cazul sosirii autovehiculului pentru încărcare înainte de timpul stabilit autovehiculul se consideră sosit pentru încărcare la timpul convenit, dacă furnizorul sau expeditorul de mărfuri nu-l va primi spre încărcare din momentul sosirii efective.
    72. Timpul sosirii şi plecării autovehiculului pentru încărcare (descărcare), precum şi timpul staţionării autovehiculului (ore, minute) se confirmă în facturi prin semnătura şi ştampila furnizorului sau expeditorului (destinatarului) de mărfuri.
    73. Pentru transportul de mărfuri se perfectează foaia de parcurs, la care se anexează scrisoarea de trăsură (factura), în cazul transporturilor internaţionale scrisoarea de transport (prevăzută de Convenţia referitoare la contractul de transport internaţional de mărfuri pe şosele (Convenţia C.M.R.), la care Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1318-XII din 2 martie 1993 privind aderarea Republicii Moldova la unele convenţii internaţionale) şi autorizaţiile internaţionale, după caz.
    74. Furnizorilor sau expeditorilor (destinatarilor) de mărfuri li se interzice să expedieze (primească), iar agenţilor de transport să primească pentru transportare mărfurile fără a avea perfectate documentele de transport. Furnizorii sau expeditorii (destinatarii) de mărfuri poartă răspundere pentru datele eronate, inexacte şi incomplete din factură.
    75. Documentele de plată, perfectate conform foilor de parcurs fără anexarea facturilor, precum şi în cazul prezentării de către conducătorul mijlocului de transport a foii de parcurs cu anexarea facturilor perfectate incorect sau necompletate, nu trebuie să fie prezentate pentru achitare beneficiarului pentru  transportul rutier, cu excepţia cazurilor:
    a) cînd la transportarea mărfurilor necomerciale este imposibilă evidenţa prin măsurare, cîntărire, măsurare geodezică (curăţarea teritoriului de gunoi, transportarea mărfurilor pe teritoriul întreprinderilor şi şantierelor etc.);
    b) transporturilor de mărfuri pe teritoriul uzinei, şantierului, depozitului;
    c) utilizării autovehiculului pentru deservirea liniilor de telecomunicaţie şi transmisie de curent electric, conductelor de petrol şi gaze, transportarea poştei şi presei periodice în intravilanul oraşului, precum şi pentru lucrările de cercetări ştiinţifice, geologice, filmări, precum şi în cazul calamităţilor naturale.
    76. Facturile şi foile de parcurs ale autovehiculului sînt documente cu regim special, prevăzute cu însemne de protecţie.
    77. Factura se perfectează şi se completează în conformitate cu prevederile aprobate de către Ministerul Finanţelor.
    78. Timpul sosirii şi plecării autovehiculului pentru încărcare se indică în conformitate cu pct.71-72 din prezentul Regulament.
    79. Operatorul de transport predă mărfurile în punctul de destinaţie, indicat în factură. Destinatarul mărfurilor este obligat să asigure recepţionarea mărfurilor şi descărcarea autovehiculului în termenul stipulat în contractul de transport.
    80. Eliberarea mărfurilor către destinatarul de mărfuri în punctul de destinaţie conform greutăţii şi numărului de locuri se efectuează în acelaşi mod, în care a fost recepţionată de la furnizorul sau expeditorul de mărfuri (cîntărire, măsurare, numărarea locurilor).
    81. Mărfurile sosite în autovehicule, remorci, secţii ale autovehiculelor, containere şi cisterne intacte cu sigiliile furnizorului sau expeditorului de mărfuri, se predau destinatarului mărfurilor fără controlul greutăţii şi stării mărfurilor şi numărului de locuri de marfă.
    82. La transportarea pămîntului, a zăpezii şi a altor încărcături în vrac cînd nu este posibilă determinarea cantităţii acesteia prin măsurare, cîntărire, operatorii de transport  pot fi scutiţi de obligaţia de a preda încărcătura destinatarului mărfurilor, conform condiţiilor stipulate în contract.
    83. Predarea către destinatar a mărfurilor, transportate de la staţiile de cale ferată, din porturi şi debarcadere, se efectuează de către operatorii de transport în acelaşi mod în care au fost primite de la staţia de cale ferată, port, debarcader.
    84. Mărfurile în ambalaj şi per unitate, recepţionate spre transportare conform greutăţii standard sau greutăţii indicate pe fiecare loc de marfă, se eliberează destinatarului în punctul de destinaţie fără cîntărire, cu numărarea locurilor şi controlul greutăţii şi stării mărfurilor doar în locurile deteriorate.
    85. Dacă destinatarul de mărfuri nu dispune de cîntare pentru autovehicule, încărcăturile transportate în vrac, sosite fără semne de lipsă, se eliberează fără a se controla greutatea.
    86. În cazul efectuării transporturilor rutiere în trafic naţional, la determinarea cantităţii de mărfuri prin cîntărire, operatorul de transport nu poartă răspundere materială, dacă diferenţa dintre greutatea lor din punctul de plecare şi cea din punctul de destinaţie nu depăşeşte standardele şi normele de pierderi naturale, pentru categoria respectivă de mărfuri.
    87. Dacă în timpul controlului greutăţii, numărului de locuri de marfă sau stării mărfurilor, în punctul de destinaţie s-a descoperit lipsa, alterarea sau deteriorarea mărfurilor sau dacă aceste circumstanţe sînt fixate într-un act întocmit pe parcursul transportării, operatorul de transport este obligat să determine volumul mărfurilor lipsă, alterate sau deteriorate.
    88. În cazul în care este necesară efectuarea expertizei, în scopul stabilirii mărimii sau cauzei lipsei, alterării sau deteriorării mărfurilor şi sumei cu care s-a redus costul lor, operatorul de transport, din proprie iniţiativă sau la cererea destinatarului de mărfuri, invită specialiştii respectivi Costul acestor servicii urmează a fi suportat de către partea care solicită evaluarea.
    89. Dacă operatorul de transport refuză să invite expertul, pe acesta din urmă este în drept să-l invite destinatarul, anunţînd operatorul de transport despre data şi locul expertizei.
    90. Pînă la sosirea expertului, destinatarul de mărfuri este obligat să asigure păstrarea cuvenită a mărfurilor, care exclude alterarea ulterioară. Expertiza se efectuează în prezenţa reprezentantului operatorului de transport şi destinatarului de mărfuri, după caz, şi a furnizorului sau expeditorului. În cazul lipsei uneia dintre părţile înştiinţate despre expertiză, ultima se efectuează în lipsa ei şi actul se declară valabil. Rezultatele expertizei se fixează într-un act. Actul expertizei se semnează de către expert şi persoanele care au asistat la efectuarea expertizei.
    91. Operatorul de transport, furnizorul, expeditorul şi destinatarul de mărfuri pot solicita o expertiză repetată. În cazul dat, cheltuielile pentru expertiză sînt suportate de partea, din vina căreia a avut loc lipsa, alterarea sau deteriorarea mărfurilor.
    92. În cazul transporturilor naţionale, destinatarul mărfurilor este obligat să primească de la operatorul de transport încărcătura furnizată. În cazul sosirii mărfurilor, furnizarea cărora nu este prevăzută în contractul de transport, destinatarul de mărfuri recepţionează aceste mărfuri pentru păstrare, asumînd-şi responsabilitatea. Primirea încărcăturii se certifică prin semnătură şi ştampilă.
    93. Destinatarul de mărfuri poate refuza recepţionarea mărfurilor doar în cazul cînd calitatea încărcăturilor, în urma alterării sau deteriorării, pentru care operatorul de transport poartă răspundere, s-a schimbat în măsura în care se exclude posibilitatea utilizării depline sau parţiale a mărfurilor.
    94. În cazul imposibilităţii de a preda destinatarului mărfurile transportate în trafic interurban, din motive independente de voinţa operatorului de transport, furnizorul sau expeditorul de mărfuri este obligat să stabilească pentru operatorul de transport un  alt  punct de destinaţie a încărcăturii.
    95. În cazul în care operatorul de transport nu are posibilitate de a transporta mărfurile pînă la un alt punct de destinaţie, el poate să refuze aceste transporturi, înştiinţînd despre aceasta expeditorul şi destinatarul mărfurilor. În acest caz, operatorul de transport restituie încărcătura furnizorului sau expeditorului de mărfuri. Cheltuielile suplimentare datorate acestui fapt (parcursul şi staţionarea neproductivă a vehiculului, păstrarea mărfurilor etc.) sînt suportate de către furnizorul sau expeditorul de mărfuri.
    96. Dacă produsele perisabile, transportate în trafic interurban nu pot fi predate destinatarului de mărfuri, iar expeditorul de mărfuri nu a indicat destinatarul nou, încărcătura poate fi predată spre realizare altui agent economic, acesta fiind coordonat cu expeditorul mărfurilor.
    97. În cazul lipsei acordului furnizorului sau expeditorului de mărfuri, pentru neadmiterea alterării, încărcătura poate fi predată spre realizare altui agent economic, cu perfectarea actelor necesare şi transmiterea acestora furnizorului sau expeditorului de mărfuri.
    98. După descărcarea mărfurilor, autovehiculele şi containerele trebuie să fie curăţate de către destinatarul mărfurilor de resturi de încărcătură, iar după transportarea animalelor, păsărilor, produselor animaliere crude, produselor perisabile destinatarul de mărfuri este obligat să spele vehiculul şi, în caz de necesitate, să efectueze dezinfectarea lui.
    99. Operatorul de transport poate, de comun acord cu furnizorul sau expeditorul de mărfuri sau destinatarul mărfurilor, să-şi asume contra plată executarea lucrărilor de curăţare, spălare şi dezinfectare a platformei (caroseriei) murdărite a autovehiculului sau containerului.
    100. În cazul refuzului destinatarului de a primi mărfurile transportate, din motive independente de voinţa operatorului de transport, mărfurile se redirijează  de către expeditorul de mărfuri altui destinatar, sau se restituie furnizorului sau expeditorului de mărfuri. În aceste cazuri costul transportării mărfurilor în ambele direcţii, precum şi amenda pentru staţionarea neproductivă a autovehiculului, se achită de către expeditorul de mărfuri. Destinatarul de mărfuri este obligat să facă înscrierea în factură despre refuzul de a primi mărfurile, prin semnătură şi ştampilă.
    101. Furnizorul sau expeditorul este obligat să aducă la cunoştinţa operatorului de transport noul punct de destinaţie, în cazul cînd, din motive independente de voinţa operatorului de transport, marfa transportată nu poate fi predată destinatarului.
    102. În cazul în care operatorul de transport nu poate transporta mărfurile pînă la un alt  punct de destinaţie, el este în drept să refuze aceste transporturi, înştiinţînd despre aceasta destinatarul de mărfuri şi expeditorul. În acest caz, operatorul de transport restituie marfa furnizorului sau expeditorului de mărfuri. Cheltuielile suplimentare datorate acestui fapt (parcursul şi staţionarea neproductivă a vehiculelor, păstrarea mărfurilor) sînt calculate conform clauzelor contractuale.
    103. Dispoziţia furnizorului sau expeditorului de mărfuri de redirijare a mărfurilor, adresată operatorului de transport, se perfectează obligatoriu în formă scrisă şi conţine următoarele date:
    a) numărul primei comenzi şi a facturii;
    b) adresa destinaţiei iniţiale;
    c) denumirea destinatarului de mărfuri iniţial;
    d) adresa destinaţiei noi;
    e) denumirea destinatarului de mărfuri nou;
    f) cauzele redirijării.
    104. Conform înţelegerii între furnizorul sau expeditorul de mărfuri şi operatorul de transport,  dispoziţia de redirijare a mărfurilor poate fi transmisă prin telefon cu indicarea tuturor datelor enumerate şi confirmarea ulterioară, în scris sau în formă electronică, prin certificarea cu semnătura electronică.
    105. Dispoziţia furnizorului sau expeditorului de mărfuri de redirijare a mărfii poate fi îndeplinită doar pentru toată marfa enumerată sau indicată în factură.
    106. Redirijarea mărfurilor agabaritice poate fi autorizată doar după primirea de către furnizorul sau expeditorul de mărfuri a acceptului în scris, de la organele care au autorizat transportul. Pentru a nu tergiversa operaţiunea de transport, se permite prezentarea acceptului prin alte mijloace de comunicare (fax, e-mail) cu prezentarea ulterioară a acestuia, în original.
    107. La efectuarea transporturilor rutiere de mărfuri tarifele se stabilesc liber, pe baza cererii şi ofertei, după cum convin  părţile, la  încheierea contractului de transport.
    108. Modul şi termenele de efectuare a achitărilor pentru serviciile de transportare a mărfurilor vor fi specificaţi în contractul de transport.
    109. Achitarea definitivă pentru transporturile de mărfuri se efectuează de către furnizorul sau expeditorul (destinatarul) de mărfuri în baza facturii fiscale emise de operatorul de transport rutier.
    110. În cazul în care contractul de transport nu prevede altfel, temei pentru perfectarea contului pentru transporturile efectuate servesc facturile, bonul beneficiarului (detaşat de la foaia de parcurs) şi scrisoarea de transport internaţională (C.M.R.), în caz de necesitate, pot fi ataşate şi documente suplimentare, care pot justifica costurile serviciilor de transport.
    111. În cazul în care contractul de transport nu prevede altfel, pentru achitarea definitivă operatorul de transport, în termen de maximum cinci zile de la data finisării operaţiunii de transport, perfectează contul pentru expeditorul (destinatarul) de mărfuri, anexînd documentele de transport.
    112. Conform contractului de transport, transportatorul (cărăuşul) prestează servicii de transport, obligîndu-se faţă de cealaltă parte contractantă (client), să transporte marfa în punctul de destinaţie în modul, termenul şi metoda prevăzută în contract şi să o transmită destinatarului mărfurilor, indicat în factură, furnizorul sau expeditorul fiind obligat să achite transportatorului remuneraţia convenită.
    113. Contractul de transport trebuie să conţină, în mod obligatoriu, următoarele:
    a) denumirea şi adresa juridică a părţilor;
    b) obiectul contractului;
    c) drepturile şi obligaţiile transportatorului;
    d) drepturile şi obligaţiile furnizorului, expeditorului sau beneficiarului;
    e) lista serviciilor complementare, costul acestora;
    f) costul serviciilor de transport al mărfurilor, modul şi termenele de efectuare a plăţilor;
    g) răspunderea părţilor contractuale;
    h) valabilitatea contractului;
    i) datele bancare;
    j) data şi semnătura.
    114. În coloana «Denumirea şi adresa părţilor” se menţionează denumirea completă a furnizorului sau expeditorului, operatorului de transport şi destinatarului, adresa juridică şi  codul fiscal, cu indicarea reprezentanţilor legali ai acestora, după caz.
    115. În coloana „Obiectul contractului” se  specifică tipul mărfii, volumul (în m3), masa (în kg), modul de ambalare, punctul de încărcare, punctul de destinaţie, condiţiile speciale de transportare, documentele de însoţire a mărfurilor. În cazul obiectelor preţioase, bani şi titluri comerciale sau de valoare trimise în colete, acestea trebuie individualizate de către furnizorul sau expeditorul de mărfuri, arătînd nu numai felul lor, ci şi starea exactă a acestora (după caz, cu menţionarea documentelor confirmative). În caz contrar, furnizorul sau expeditorul de mărfuri nu poate pretinde de la operatorul de transport despăgubiri echivalente cu valoarea  acestor lucruri preţioase, dacă s-au pierdut pe parcurs, din vina transportatorului. În cazul operaţiunilor complexe, cînd serviciile vor fi efectuate de mai mulţi operatori, se vor specifica lucrările efectuate de către fiecare parte contractantă.
    116. În coloana  „Drepturile şi obligaţiile transportatorului” se specifică, în mod expres, obligaţiile operatorului de transport, inclusiv prevederile privind modul de perfectare a documentelor, cerinţele faţă de unităţile de transport prezentate pentru încărcare şi termenele de prezentare a acestora, modul de organizare a primirii şi predării mărfurilor, precum şi dreptul de a se substitui în transport şi de a solicita plata pentru serviciile prestate, precum şi situaţiile în care operatorul de transport este exonerat de prevederile contractuale.
    117. În coloana „Drepturile şi obligaţiile furnizorului sau expeditorului sau destinatarului” se  specifică, în mod expres, obligaţiile furnizorului sau expeditorului şi destinatarului de mărfuri, inclusiv prevederile privind perfectarea documentelor şi formalităţilor vamale, cerinţele faţă de mărfurile prezentate pentru încărcare şi termenele de prezentare a acestora, modul de organizare a primirii şi predării mărfurilor, precum şi situaţiile în care furnizorul sau expeditorul este exonerat de prevederile contractuale.
    118. În coloana „Lista serviciilor complementare, costul acestora”, în cazul în care operatorul de transport este dispus să presteze careva servicii suplimentare, aferente operaţiunii de transport (lucrări de încărcare-descărcare, perfectarea pachetului de documente, lucrări de ambalare etc.), acestea vor fi menţionate cu indicarea volumului de lucrări necesare, timpul sau manopera necesară şi costul acestora, după caz.
    119. În coloana „Costul serviciilor de transport al mărfurilor,  modul şi termenele de efectuare a plăţilor” se specifică costul serviciilor stipulate în contract, în valută naţională (în cazul transporturilor se acceptă şi indicarea sumei în valută străină cu stabilirea cursului de schimb de referinţă în valută naţională), modul de efectuare a plăţilor, inclusiv cu indicarea  conturilor bancare şi termenului maxim de efectuare a plăţilor, costul unor servicii suplimentare, mărimea sau cuantumul  penalităţilor sau despăgubirilor în cazul neexecutării contractului, sau a executării necorespunzătoare a acestuia. 
    120. În coloana „Răspunderea părţilor” se stabileşte răspunderea parţilor contractante, dacă una dintre părţi nu execută sau execută în mod necorespunzător serviciile sau activitatea care decurge din contractul de transport rutier de mărfuri. Transportatorul răspunde pentru pierderea, deteriorarea sau distrugerea mărfii care i-a fost încredinţată de furnizorul sau expeditorul de marfă, cu excepţia cazului de forţă majoră, caz fortuit sau viciul propriu al mărfii.
    121. În coloana „Valabilitatea contractului” se specifică data intrării în vigoare şi valabilitatea contractului inclusiv cu specificarea duratei, numărului de curse sau cantităţii de marfă. Părţile îşi pot rezerva, în mod expres, prin contract dreptul de reziliere a contractului. Clauza cu privire la reziliere îmbracă forma stabilită pentru contractul de transport, dacă legea nu prevede altfel.
    122. În coloana «Datele bancare” se vor indica conturile bancare al parţilor, precum şi alte informaţii relevante pentru efectuarea plăţilor între părţi.
    123. În coloana «Data şi semnătura” se va indica data semnării contractului şi semnătura părţilor contractante.
    124. Contractul va fi semnat de către operatorul de transport şi furnizorul sau expeditorul de mărfuri (după caz şi destinatarul), în minimum 2 exemplare, care vor fi transmise fiecărei părţi contractante.
    125. La semnarea contractului, acesta va fi autentificat prin semnătura persoanelor responsabile şi ştampilă.
    126. Litigiile şi diferendele între operatorul de transport, care efectuează transportarea, şi expeditorul de mărfuri, apărute la executarea  contractului, se soluţionează conform clauzelor stipulate în contract.
    127. În cazul transporturilor internaţionale prevederile contractului nu trebuie să contravină prevederilor Convenţiei referitoare la contractul de transport internaţional de mărfuri pe şosele (Convenţia C.M.R.).
    128. Operatorii de transport, furnizorii, expeditorii şi destinatarii de mărfuri poartă răspundere patrimonială pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale şi a încălcării prevederilor legale ale Codului civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 6 iunie 2002, Codului transporturilor rutiere nr. 150 din 17 iulie 2014 şi prezentului Regulament. 
    129. Operatorul de transport, pentru neefectuarea transportării mărfurilor în volumul prevăzut de contractul de transport, iar furnizorul sau expeditorul (destinatarul) de mărfuri pentru neprezentarea la transport a mărfurilor în volumele prevăzute, poartă răspundere materială stabilită prin înţelegerea părţilor.
    130. Operatorii de transport poartă răspundere pentru integritatea mărfurilor din momentul primirii acestora la transport şi pînă la predarea către destinatar.
    131. Operatorii de transport compensează prejudiciul cauzat la transportarea mărfurilor în următoarele mărimi:
    a) pentru pierderea sau lipsa mărfurilor – în mărimea costului real al mărfurilor pierdute sau lipsă;
    b) pentru alterarea sau deteriorarea mărfurilor – în mărimea sumei, cu care s-a redus costul acestora;
    c) pentru pierderea, lipsa, alterarea sau deteriorarea mărfurilor cu valoare declarată – în mărimea valorii declarate, dacă nu va fi dovedit că valoarea declarată nu corespunde costului real al mărfurilor.
    132. Furnizorul sau expeditorul (destinatarul) de mărfuri este în drept să considere marfa pierdută şi să ceară compensarea prejudiciului pentru pierderea acestora, dacă marfa nu a fost predată:
    a) în decursul a 30 de zile calendaristice din momentul expirării termenului de furnizare stabilit în contract;
    b) în decursul a 60 de zile calendaristice din momentul preluării mărfurilor spre transportare, în cazul în care termenul de livrare nu a fost stabilit.
    133. Odată cu compensarea prejudiciului cauzat prin pierderea, lipsa, alterarea sau deteriorarea mărfurilor, operatorul de transport trebuie să restituie furnizorului sau expeditorului (destinatarului) de mărfuri plata percepută pentru transportarea mărfurilor pierdute, lipsă, alterate sau deteriorate, dacă ea nu intră în costul mărfurilor.
    134. Operatorul de transport compensează costul mărfurilor pierdute, lipsă, alterate sau deteriorate în temeiul facturii fiscale sau altui document care îl înlocuieşte, prezentat de către expeditorul (destinatarul) de mărfuri.
    135. Costul mărfurilor se determină conform preţurilor medii de piaţă, existente la data şi locul predării mărfurilor către destinatarul mărfurilor, prevăzut în contract.
    136. În cazul în care furnizorul sau expeditorul refuză să utilizeze mijlocele de transport rutier în volumul indicat în contract, beneficiarul este obligat să plătească despăgubirea pentru staţionarea mijloacelor de transport respective, conform tarifului pe unitate de timp prevăzut în contract.
    137. Pentru reţinerea din vina furnizorului sau expeditorului (destinatarului) de mărfuri a autovehiculelor prezentate pentru încărcare sau descărcare supra termenul stabilit, expeditorul sau destinatarul de mărfuri achită operatorului de transport amendă pentru fiecare oră de staţionare neproductivă a autovehiculului  în mărimea convenită de către părţi, prin contract.
    138. Circumstanţele, care pot servi drept temei pentru tragerea la răspundere materială a operatorilor de transport, furnizorilor, expeditorilor, destinatarilor de mărfuri se confirmă prin înscrieri în documentele de însoţire a mărfurilor, precum şi în contractul de transport.
    139. Pînă la intentarea acţiunilor referitor la transporturile rutiere de mărfuri, este obligatorie înaintarea reclamaţiilor faţă de participanţii la transport.
    140. Depunerea reclamaţiilor:
    Dacă destinatarul preia încărcătura fără a verifica, împreună cu operatorul de transport, starea acesteia şi fără a formula faţă de transportator obiecţii cu indicarea distrugerilor, pierderilor sau deteriorărilor, se va prezuma, pînă la proba contrară, că destinatarul a primit încărcătura în starea descrisă în documentele de transport. Obiecţiile urmează a fi făcute, dacă este vorba de pierderi sau deteriorări ce pot fi observate la o examinare exterioară, cel tîrziu la recepţionarea încărcăturii.
    Dacă destinatarul şi operatorul de transport au verificat împreună starea încărcăturii, dovada contrară rezultatului acestei verificări se admite doar în cazul unor pierderi sau deteriorări ce nu pot fi recunoscute la examinarea exterioară şi în cazul formulării de către destinatar a unor obiecţii scrise fată de transportator în decursul a 7 zile, neluînd în considerare duminicile şi sărbătorile legale.
    Dacă rezervele nu privesc pierderi sau deteriorări care pot fi recunoscute la o examinare exterioară, obiecţiile urmează a fi făcute în scris, în decursul a 7 zile, neluînd în considerare duminicile şi sărbătorile legale, după recepţionare.
    Pentru încălcarea termenului de livrare se pot cere despăgubiri doar dacă, în termen de 21 de zile din momentul în care încărcătura a fost pusă la dispoziţia destinatarului, este înaintată o obiecţie scrisă către operatorul de transport.
    141. La calculul termenelor stabilite nu se ia în considerare ziua recepţionării sau ziua în care încărcătura a fost pusă la dispoziţia destinatarului.
    142. Operatorul de transport şi destinatarul sînt obligaţi să-şi acorde toate înlesnirile corespunzătoare pentru constatările şi verificările necesare.
    143. Termenul de prescripţie în raporturile de transport este de un an. În cazul intenţiei sau al culpei grave, termenul de prescripţie este de 3 ani.
    144. Curgerea termenului de prescripţie începe:
    a) în caz de pierdere parţială, de deteriorare a încărcăturii sau de încălcare a termenului de transportare – din ziua predării încărcăturii către destinatar;
    b) în cazul distrugerii sau pierderii totale – în a 30-a zi de la expirarea termenului de transportare, iar dacă acest termen nu este stabilit de părţi sau de lege – în cea de-a 60-a zi din ziua preluării încărcăturii de către operatorul de transport;
    c) în toate celelalte cazuri – în ziua expirării unui termen de 3 luni de la data încheierii contractului de transport.
    145. Reclamaţiile şi acţiunile referitoare la transporturile rutiere de mărfuri se examinează în modul stabilit de Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 6 iunie 2002, Codul transporturilor rutiere  nr. 150 din 17 iulie 2014 şi prezentul Regulament, dar nu mai mult de 30 de zile calendaristice de la data primirii pretenţiei sau plîngerii.
    146. Transmiterea către alte persoane fizice şi juridice a drepturilor de înaintare a pretenţiilor şi intentare a acţiunilor nu se admite, în afară de cazurile prevăzute expres de legislaţia în vigoare.

    anexa nr.1

    anexa nr.2

    anexa nr.3