În temeiul art. 17 alin. (6) din Legea nr. 128 din 11 iulie 2014 privind performanța energetică a clădirilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 297-309, art. 609), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulamentul privind procedura de certificare a performanței energetice a clădirilor și a unităților de clădiri (se anexează).
    2. Controlul asupra modului de executare a prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcțiilor.

    PRIM-MINISTRU                                              Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    ministrul economiei                                             Octavian Calmîc
    Ministrul dezvoltării regionale
    şi construcţiilor                                                    Vasile Bîtca

    Nr. 896. Chişinău, 21 iulie 2016.


    1. Regulamentul privind procedura de certificare a performanţei energetice a clădirilor şi a unităţilor de clădiri (în continuare – Regulament) se aplică categoriilor de clădiri stabilite în art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 128 din 11 iulie 2014 privind performanţa energetică a clădirilor, inclusiv unităţilor acestora.
    2. Prezentul Regulament nu se aplică:
    1) categoriilor de clădiri stabilite în art. 3 alin. (3) din Legea privind performanţa energetică a clădirilor;
    2) apartamentelor, expuse la vînzare sau pentru închiriere, din clădirile care nu dispun de certificat de performanţă energetică;
    3) unităţilor din clădiri cu un sistem de încălzire unic pentru întreaga clădire, care nu poate fi utilizat separat.
    În cuprinsul prezentului Regulament, noţiunea „clădire” include unităţile de clădiri, în afară de cazul în care Regulamentul prevede expres altceva.
    3. Certificarea performanţei energetice a clădirilor este un proces de evaluare a performanţei energetice a clădirilor, în condiţiile utilizării standard a acestora, folosind metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, aprobată de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, în conformitate cu art. 10 al Legii privind performanţa energetică a clădirilor.
    4. Certificarea performanţei energetice a clădirii se efectuează în baza unui contract încheiat între întreprinderea care întruneşte cerinţele stabilite la art. 29 al Legii privind performanţa energetică a clădirilor şi proprietarul clădirii respective. Certificarea performanţei energetice a clădirii se efectuează de către evaluatorul energetic, autorizat în modul stabilit la art. 30 al Legii privind performanţa energetică a clădirilor şi angajat la această întreprindere în baza unui contract individual de muncă.
    5. Procesul de certificare a performanţei energetice a clădirilor trebuie să fie:
    1) complet: în scopul de a defini clădirea supusă certificării performanţei energetice;
    2) reprezentativ: în scopul de a colecta date fiabile şi relevante;
    3) trasabil: în scopul de a monitoriza originea şi prelucrarea datelor;
    4) util: pentru a include o analiză a eficacităţii costurilor privind măsurile identificate pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii;
    5) verificabil: pentru a permite proprietarului clădirii să monitorizeze realizarea ţintelor referitoare la implementarea măsurilor privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii.
    6. Procesul de certificare a performanţei energetice a clădirilor cuprinde următoarele etape principale:
    1) discuţia prealabilă;
    2) vizitarea clădirii;
    3) colectarea datelor;
    4) activitatea pe teren;
    5) analiza;
    6) prezentarea rezultatelor certificării performanţei energetice a clădirii;
    7) finalizarea procesului de certificare a performanţei energetice a clădirii.
    7. La discuţia prealabilă evaluatorul energetic trebuie să stabilească cu proprietarul clădirii următoarele:
    1) clădirea sau unitatea de clădire supusă certificării performanţei energetice;
    2) scopul certificării performanţei energetice a clădirii;
    3) intervalul de timp necesar pentru a finaliza certificarea performanţei energetice a clădirii;
    4) disponibilitatea, validitatea şi formatul datelor necesare pentru certificarea performanţei energetice a clădirii;
    5) măsurările şi/sau inspecţiile preconizate a se efectua în timpul certificării performanţei energetice a clădirii.
    8. Evaluatorul energetic trebuie să solicite proprietarului clădirii orice opinii, idei şi restricţii existente cu privire la potenţialele măsuri de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirii.
    9. Evaluatorul energetic trebuie să informeze proprietarul clădirii cu privire la orice conflict de interese sau orice situaţie de altă natură care ar putea influenţa imparţialitatea evaluatorului energetic, aşa cum este definită în art. 32 din Legea privind performanţa energetică a clădirilor.
    10. Scopul vizitării clădirii este de a informa proprietarul clădirii şi alte părţi interesate cu privire la scopul certificării performanţei energetice a clădirii şi de a conveni asupra măsurilor practice necesare pentru efectuarea acestui proces.
    11. În timpul vizitării clădirii, evaluatorul energetic trebuie să stabilească, în comun cu proprietarul clădirii, următoarele:
    1) modalităţile de acces al evaluatorului energetic, precum şi al personalului său, în clădire şi, după caz, în încăperile acesteia;
    2) normele de siguranţă şi de securitate, inclusiv zonele de acces restricţionat şi potenţiale pericole şi riscuri pentru sănătate;
    3) datele ce urmează să fie furnizate de proprietarul clădirii;
    4) acordurile de confidenţialitate;
    5) programul vizitelor la faţa locului;
    6) nivelul de implicare al utilizatorilor clădirii, după caz.
    12. Evaluatorul energetic trebuie să comunice proprietarului clădirii procesele, mijloacele şi programul certificării performanţei energetice a clădirii.
    13. Evaluatorul energetic trebuie să solicite proprietarului clădirii:
    1) să nominalizeze o persoană responsabilă pentru certificarea performanţei energetice a clădirii din partea proprietarului clădirii;
    2) să nominalizeze o persoană din partea proprietarului clădirii care să ţină legătura cu evaluatorul energetic, dacă este necesar, această persoană fiind susţinută de alţi specialişti corespunzători;
    3) să informeze părţile implicate şi alte părţi interesate în privinţa certificării performanţei energetice a clădirii şi a oricăror cerinţe care apar în legătură cu aceasta;
    4) să asigure cooperarea dintre părţile implicate;
    5) să facă cunoscute orice condiţii neobişnuite, lucrări tehnice sau alte activităţi care vor avea loc pe parcursul certificării performanţei energetice a clădirii.
    14. În cazul în care certificarea performanţei energetice a clădirii se efectuează în echipă, un membru al echipei trebuie nominalizat în calitate de evaluator energetic responsabil.
    15. Evaluatorul energetic, în comun cu proprietarul clădirii, trebuie să colecteze următoarele date care sînt necesare pentru certificarea performanţei energetice a clădirii:
    1) informaţii generale despre clădire: adresa; destinaţia clădirii; numărul cadastral; altă informaţie necesară pentru certificarea performanţei energetice a clădirii şi care rezultă din metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor;
    2) caracteristicile detaliate ale clădirii, inclusiv: forma fizică a clădirii; spaţiile (zonele) condiţionate; datele despre materialele de construcţie din care este construită clădirea; datele despre sistemele tehnice ale clădirii şi zonele pe care le deservesc; altă informaţie necesară pentru certificarea performanţei energetice a clădirii şi care rezultă din metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor;
    3) documentele de proiectare, exploatare şi mentenanţă existente, cum ar fi:
    a) planurile clădirii, cu indicarea, după caz, a încăperilor sau zonelor care sînt încălzite, răcite, ventilate;
    b) schemele sistemelor tehnice ale clădirii, indicînd zonele sistemului, dacă sînt disponibile;
    c) altă documentaţie tehnică care este necesară pentru certificarea performanţei energetice a clădirii şi care rezultă din metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor.
    16. Evaluatorul energetic trebuie să decidă dacă datele furnizate de proprietarul clădirii îi permit sau nu continuarea procesului de certificare a performanţei energetice a clădirii.
    17. În cazul în care lipsesc anumite date, proprietarul clădirii poate furniza suplimentar datele lipsă sau poate accepta ca evaluatorul energetic să facă ipoteze de lucru care trebuie detaliate şi fundamentate în mod clar.
    18. Pe baza experienţei şi competenţelor sale, evaluatorul energetic trebuie să aleagă sistemele de utilizare a energiei şi elementele clădirii care trebuie verificate pe teren, în funcţie de categoria şi starea tehnică a clădirii.
    19. Evaluatorul energetic trebuie să efectueze o analiză a datelor colectate pentru a planifica colectările de date şi măsurările suplimentare care urmează să fie efectuate în timpul activităţii pe teren.
    20. Proprietarul clădirii este responsabil pentru veridicitatea datelor despre clădire furnizate evaluatorului energetic în scopul certificării performanţei energetice a clădirii, conform pct. 15 din prezentul Regulament.
    21. În timpul activităţii pe teren evaluatorul energetic trebuie să inspecteze clădirea supusă certificării performanţei energetice. Evaluatorul energetic trebuie:
    1) să inspecteze clădirea în raport cu datele furnizate de proprietarul clădirii;
    2) să identifice şi să specifice zonele şi elementele clădirii pentru care este nevoie de date cantitative suplimentare pentru efectuarea analizelor ulterioare;
    3) să genereze idei preliminare pentru măsurile de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirii şi constrîngerile şi restricţiile asociate.
    22. În timpul activităţii pe teren, evaluatorul energetic trebuie:
    1) să se asigure că măsurările şi observaţiile sînt realizate cu un înalt factor de siguranţă şi în situaţii care sînt reprezentative pentru funcţionarea normală a clădirii şi, dacă este cazul, în condiţii meteorologice corespunzătoare; este acceptat cazul că ar putea fi benefic să se facă observaţii şi măsurări în afara orelor de lucru obişnuite ale clădirii, în perioada întreruperii funcţionării clădirii, sau atunci cînd nu se aşteaptă o solicitare climatică;
    2) să informeze prompt proprietarul clădirii despre orice dificultăţi imprevizibile întîlnite în timpul activităţii pe teren.
    23. În timpul activităţii pe teren, evaluatorul energetic trebuie să solicite de la proprietarul clădirii:
    1) să nominalizeze una sau mai multe persoane, după caz, pentru a acţiona în calitate de ghid şi de însoţitor pentru evaluatorul energetic şi, după caz, pentru personalul acestuia în timpul activităţilor pe teren; persoanele nominalizate din partea proprietarului clădirii trebuie să aibă competenţele şi autoritatea necesare pentru a efectua operaţiuni directe asupra proceselor şi echipamentelor, dacă este necesar;
    2) să permită evaluatorului energetic accesul la schiţe, manuale şi alte documente tehnice relevante pentru instalarea sistemelor şi echipamentelor tehnice, precum şi la rezultatele încercărilor de punere în funcţiune care au fost efectuate.
    24. În timpul analizei, evaluatorul energetic trebuie:
    1) să evalueze credibilitatea datelor furnizate de proprietarul clădirii şi să evidenţieze lipsurile sau abaterile;
    2) să evalueze performanţa energetică a clădirii supuse certificării, utilizînd metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, aprobată de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor.
    25. Bazîndu-se pe evaluarea performanţei energetice a clădirii, evaluatorul energetic trebuie să identifice măsuri de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirii.
    26. Evaluatorul energetic trebuie să identifice măsurile de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirii pe baza următoarelor:
    1) expertiza proprie;
    2) comparaţia cu indicatorii de performanţă energetică a clădirilor similare;
    3) vechimea clădirii şi a sistemelor tehnice şi starea lor, modul în care acestea sînt exploatate şi întreţinute;
    4) tehnologia sistemelor şi echipamentelor existente în comparaţie cu cele mai bune tehnologii disponibile;
    5) cele mai bune practici.
    27. Evaluatorul energetic trebuie să propună măsuri de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirii, care să includă una sau mai multe din lista de mai jos, care nu este exhaustivă:
    1) măsuri pentru reducerea sau recuperarea pierderilor de energie: îmbunătăţirea izolaţiei, recuperarea căldurii din clădire etc.;
    2) înlocuirea, modificarea sau adăugarea de echipamente: cazane de înaltă eficienţă, colectoare solare etc.;
    3) funcţionarea mai eficientă şi optimizarea continuă: programe de funcţionare, reglarea parametrilor de control, întreţinerea echipamentului instalat pentru a se obţine cele mai bune performanţe etc.;
    4) îmbunătăţirea activităţii de întreţinere: planificarea întreţinerii, instruirea personalului de exploatare şi întreţinere etc.;
    5) organizarea programelor de schimbare a comportamentului utilizatorilor clădirii: cursuri de instruire, campanii de conştientizare privind consumul de energie etc.;
    6) îmbunătăţirea managementului energiei: îmbunătăţirea planului de contorizare şi monitorizare, implementarea sistemului de management al energiei etc.
    28. Evaluatorul energetic trebuie să evalueze impactul fiecărei măsuri de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirii asupra situaţiei performanţei energetice existente, avînd la bază:
    1) economiile financiare obţinute prin implementarea măsurilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirii;
    2) investiţiile necesare;
    3) recuperarea investiţiilor sau oricare alte criterii economice stabilite cu proprietarul clădirii;
    4) alte cîştiguri neenergetice posibile (cum ar fi productivitatea sau întreţinerea);
    5) compararea atît în termeni de cost, cît şi în termeni de consum de energie (necesar de energie, energie utilizată) între măsurile alternative de îmbunătăţire a performanţei energetice;
    6) interacţiunile tehnice între multiplele măsuri de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirii.
    29. Evaluatorul energetic trebuie să clasifice măsurile de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirii în:
    1) măsuri fără costuri (ajustarea punctelor de reglaj şi a programului orar, deconectarea sistemului de iluminat, închiderea uşilor etc.);
    2) măsuri cu cost scăzut (adăugarea sau îmbunătăţirea comenzilor etc.);
    3) măsuri ce presupun costuri ridicate (izolare termică a anvelopei clădirii, modificări majore ale sistemelor tehnice, producerea energiei din surse regenerabile sau în regim de cogenerare etc.).
    30. În rapoartele privind evaluarea performanţei energetice a clădirii, măsurile de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirii trebuie să fie ierarhizate şi ordonate în baza unuia sau mai multor dintre următoarele criterii:
    1) analiza costurilor pe durata de viaţă;
    2) rata internă de rentabilitate;
    3) valoarea netă actualizată;
    4) durata simplă de recuperare a investiţiilor.
    31. La prezentarea către proprietarul clădirii a rezultatelor certificării performanţei energetice a clădirii, evaluatorul energetic trebuie:
    1) să se asigure că cerinţele stabilite pentru certificarea performanţei energetice a clădirii au fost îndeplinite;
    2) să verifice calitatea datelor şi întocmirii certificatului de performanţă energetică a clădirii, înainte de a-l prezenta proprietarului clădirii;
    3) să prezinte succint care sînt măsurările relevante efectuate în timpul certificării performanţei energetice a clădirii, comentînd asupra:
    a) consistenţei şi calităţii datelor;
    b) justificării necesităţii de a efectua măsurări şi modul în care acestea au contribuit la certificarea performanţei energetice a clădirii;
    c) dificultăţilor întîmpinate la colectarea datelor şi la efectuarea activităţilor pe teren;
    4) să prezinte succint rezultatele certificării performanţei energetice a clădirii, inclusiv măsurile de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirii propuse de evaluatorul energetic.
    32. Forma, conţinutul şi modul de întocmire a certificatului de performanţă energetică a clădirii, precum şi a raportului privind evaluarea performanţei energetice a clădirii se stabilesc de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor.
    33. La finalizarea procesului de certificare a performanţei energetice a clădirii, evaluatorul energetic trebuie:
    1) să predea certificatul de performanţă energetică a clădirii proprietarului clădirii;
    2) să prezinte rezultatele certificării performanţei energetice a clădirii într-un mod care să faciliteze luarea deciziilor de către proprietarul clădirii în ceea ce priveşte implementarea măsurilor de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirii;
    3) să fie capabil să susţină şi să interpreteze rezultatele certificării performanţei energetice a clădirii.
    34. Certificatele de performanţă energetică a clădirilor se întocmesc în format electronic, utilizînd softul specializat elaborat de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor, în comun cu autoritatea publică în domeniul eficienţei energetice, conform art. 27 al Legii privind performanţa energetică a clădirilor.
    35. Certificatele de performanţă energetică a clădirilor se înscriu în registrul electronic specificat la art. 27 alin. (1) lit. h) al Legii privind performanţa energetică a clădirilor şi sînt valabile doar după înregistrare.
    36. După înregistrarea certificatului de performanţă energetică a clădirii, acesta se întocmeşte pe suport de hîrtie în 3 (trei) exemplare, fiind semnate de evaluatorul energetic şi contrasemnate de întreprinderea autorizată: un exemplar al certificatului de performanţă energetică a clădirii este înmînat de către evaluatorul energetic proprietarului clădirii, în termen de 10 (zece) zile de la data întocmirii acestuia; un exemplar al certificatului de performanţă energetică a clădirii este transmis de către evaluatorul energetic autorităţii publice în domeniul eficienţei energetice, iar un exemplar al certificatului de performanţă energetică a clădirii este păstrat la evaluatorul energetic.
    37. În cazul în care proprietarul clădirii a pierdut exemplarul de certificat de performanţă energetică a clădirii, acesta depune o cerere privind eliberarea unui duplicat la autoritatea publică în domeniul eficienţei energetice sau instituţia delegată de aceasta. Duplicatul se întocmeşte prin efectuarea unei copii a originalului exemplarului  raportului pe care se aplică menţiunea „Duplicat” şi semnătura şi care se eliberează în 10 (zece) zile calendaristice de la data depunerii cererii.
    38. Pentru clădirile noi şi pentru clădirile existente supuse renovării majore, la solicitarea proprietarului clădirii, în cadrul întocmirii documentaţiei de proiect pentru construcţia sau renovarea majoră a clădirii, se va efectua evaluarea viitoarei performanţe energetice a acestei clădiri.
    39. Conform prevederilor art. 36 lit. a) al Legii privind performanţa energetică a clădirilor, proprietarul clădirii este obligat să asigure evaluarea viitoarei performanţe energetice a clădirii noi şi a unităţilor acesteia, precum şi certificarea performanţei energetice a clădirii noi şi a unităţilor acesteia, în cazurile prevăzute de lege.
    40. Evaluarea viitoarei performanţe energetice a clădirilor se efectuează de către întreprinderile care întrunesc cerinţele stabilite la art. 29 al Legii privind performanţa energetică a clădirilor, în conformitate cu metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor stabilită la art. 10 al aceleiași legi.
    41. Rezultatul evaluării viitoarei performanţe energetice a unei clădiri noi sau a unei clădiri existente supuse renovării majore cuprinde elementele stabilite la art. 16 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. b) al Legii privind performanţa energetică a clădirilor şi se prezintă în cadrul documentaţiei de proiect, în modul stabilit de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor.
    42. Potenţialii cumpărători sau locatari se pot informa la proprietarul clădirii privind viitoarea performanţă energetică a acesteia solicitînd certificatul de performanţă energetică obţinut în urma evaluării viitoarei performanţe energetice a clădirii noi, celei existente sau supuse renovării majore.
    43. În timpul execuţiei lucrărilor de construcţie sau renovare a clădirii, proprietarul acesteia este obligat să afişeze pe panoul de şantier, pe lîngă informaţia stabilită de normativele în construcţii, copia color a primei pagini a certificatului de performanţă energetică a clădirii, punînd la dispoziţia potenţialilor cumpărători sau locatari informaţia privind viitoarea performanţă energetică a acesteia.
    44. Evaluarea viitoarei performanţe energetice a unei clădiri noi nu scuteşte proprietarul clădirii de obligaţia de a asigura certificarea performanţei energetice a clădirii, conform art. 17 al Legii privind performanţa energetică a clădirilor, şi de a pune la dispoziţia cumpărătorului sau locatarului acesteia certificatul de performanţă energetică, conform art. 20 al Legii privind performanţa energetică a clădirilor.
    45. Înainte de vînzarea sau darea cu chirie a unei clădiri, proprietarul acesteia este obligat să respecte prevederile art. 17 alin. (1) lit. b) al Legii privind performanţa energetică a clădirilor şi să urmeze prevederile capitolului IV al prezentului Regulament.
    46. După obţinerea certificatului de performanţă energetică, în urma evaluării performanţei energetice a clădirii, proprietarul acesteia va indica în anunţul de publicitate privind vînzarea sau darea în chirie a clădirii, plasat în orice tip de mijloace de informare în masă şi în Internet, indicatorii de performanţă energetică a clădirii indicaţi în certificatul de performanţă energetică a clădirii.
    47. La vînzarea sau darea cu chirie a unei clădiri noi, proprietarul clădirii trebuie să prezinte potenţialilor cumpărători sau locatari, înainte de a încheia cu aceştia contracte de vînzare-cumpărare sau de locaţiune, rezultatul evaluării viitoarei performanţe energetice a clădirii sau a unităţii acesteia, efectuată în conformitate cu art. 19 al Legii privind performanţa energetică a clădirilor.
    48. În cazul în care o clădire existentă sau o unitate a acesteia are certificat de performanţă energetică şi este expusă la vînzare sau pentru închiriere, proprietarul clădirii trebuie să prezinte potenţialilor cumpărători sau locatari, înainte de a încheia cu aceştia contracte de vînzare-cumpărare sau de locaţiune, certificatul de performanţă energetică a clădirii sau a unităţii acesteia.
    49. În cazul specificat la art. 17 alin. (1) lit. b) al Legii privind performanţa energetică a clădirilor, certificatul de performanţă energetică în original trebuie să fie înmînat cumpărătorului în momentul încheierii contractului de vînzare-cumpărare a clădirii sau a unităţii clădirii ori trebuie să fie prezentat şi înmînată o copie de pe acesta locatarului în momentul încheierii contractului de locaţiune a clădirii sau a unităţii clădirii.