HGM1113/2016
ID intern unic:  367033
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1113
din  06.10.2016
cu privire la aprobarea Programului naţional
de imunizări pentru anii 2016-2020
Publicat : 11.10.2016 în Monitorul Oficial Nr. 353-354     art Nr : 1205
    MODIFICAT
    HG1090 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1214  


    NOTĂ:
    Pe tot parcursul textului hotărîrii, Programului și al anexelor, cuvintele „Ministerul Sănătății” și „Centrul Național de Sănătate Publică”, „serviciul de supraveghere de stat a sănătăţii publice”, la orice caz gramatical, se substituie prin cuvintele „Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale” și, respectiv, „Agenția Națională pentru Sănătate Publică”, la cazul gramatical corespunzător prin HG1090 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1214



    În scopul realizării prevederilor art. 3, art. 20 alin. (2) lit. a) și art. 47 din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28 martie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr. 34, art. 373), cu modificările și completările ulterioare, art. 7, art. 9 pct. 3), art. 10 alin. (1) pct. 4) și art. 52 din Legea nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 67, art. 183), cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru reducerea morbidităţii şi mortalităţii populaţiei prin boli contagioase prevenibile prin vaccinări și diminuarea prejudiciilor sociale şi economice, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă:
    Programul naţional de imunizări pentru anii 2016-2020, conform anexei nr. 1;
    Regulamentul Consiliului de coordonare a implementării Programului naţional de imunizări pentru anii 2016-2020, conform anexei nr. 2;
    Componenţa nominală a Consiliului de coordonare a implementării Programului naţional de imunizări pentru anii 2016-2020, conform anexei nr. 3.
    2. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale:
    va prevedea anual, în limitele mijloacelor financiare destinate sectorului sănătate, alocaţiile necesare pentru realizarea Programului nominalizat;
    va asigura aprovizionarea instituţiilor medico-sanitare publice cu vaccinuri eficiente, care să corespundă standardelor internaționale de calitate şi inofensivitate;
    va asigura vaccinarea populaţiei contra bolilor contagioase în conformitate cu Programul aprobat;
    va colabora, în baza acordurilor bilaterale și multilaterale, cu Organizația Mondială a Sănătății, Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, Alianța Globală pentru Vaccinuri și Imunizări, structurile cointeresate ale Uniunii Europene, alte organizații internaționale și nonguvernamentale în scopul realizării prezentului Program;
    va prezenta în adresa Guvernului anual, pînă la 15 martie, o informaţie amplă privind executarea acţiunilor prevăzute în Programul naţional de imunizări pentru anii 2016-2020.
    3. Se permite Agenției Naționale pentru Sănătate Publică să asigure cu vaccinuri şi dispozitive medicale Centrele de Igienă și Epidemiologie Bender, Tiraspol, Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Rîbnița, Slobozia, în baza contractelor bilaterale cu Centrul de Igienă și Epidemiologie Tiraspol, contra plăţii integrale a costurilor mărfurilor achiziţionate, precum şi achitării cheltuielilor de regie în volum de 5% din costul mărfurilor, indiferent de provenienţa lor, cu excepţia celor din asistenţa umanitară în situaţii de urgenţe epidemice. Mijloacele obţinute se vor acumula pe contul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică şi vor fi folosite exclusiv în scopul asigurării condiţiilor adecvate de păstrare a vaccinurilor, fortificării serviciilor de imunizări şi supravegherii epidemiologice a maladiilor infecțioase. Vaccinurile şi consumabilele recepţionate de Guvernul Republicii Moldova în calitate de asistenţă umanitară se vor elibera gratuit.
    4. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale:
    să elaboreze şi să aprobe, în termen de două luni, în baza Programului naţional de imunizări pentru anii 2016-2020, programele teritoriale de imunizări pentru perioada menţionată, prevăzînd, în calitate de fondatori ai instituţiilor medicale, alocarea mijloacelor financiare necesare pentru crearea şi menţinerea condiţiilor adecvate de realizare a Programului;
    să examineze anual realizarea programelor teritoriale de imunizări şi să întreprindă măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute.
    5. Se recomandă companiilor de televiziune şi radiodifuziune, organizațiilor neguvernamentale în domeniu, agenţiilor şi organelor de presă să familiarizeze pe larg publicul cu avantajele şi eficienţa medicală, economică şi socială a imunizării pentru prevenirea maladiilor transmisibile.
    6. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

    PRIM-MINISTRU                                                     Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Ministrul sănătăţii                                                      Ruxanda  Glavan
    Ministrul finanţelor                                                    Octavian Armaşu
    Ministrul educaţiei                                                     Corina Fusu

    Nr. 1113. Chişinău, 6 octombrie 2016.


Anexa nr. 1
la Hotărîrea Guvernului nr.1113
din 6 octombrie 2016

PROGRAMUL NAŢIONAL
DE IMUNIZĂRI PENTRU ANII 2016-2020
I. Identificarea problemei
    1. Programul Național de Imunizări pentru anii 2016-2020 (în continuare – Program) reprezintă un document pe termen mediu în domeniul imunizărilor, care include angajamentele prioritare ale statului în asigurarea procesului de vaccinare contra unor maladii prevenibile prin vaccinări în vederea diminuării poverii financiare și sociale determinate de acestea.
    2. Programul este elaborat în conformitate cu prevederile Legii ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28 martie 1995, Legii nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii, Legii nr.263-XVI din 27 octombrie 2005 cu privire la drepturile si responsabilităţile pacientului, Politicii Naţionale de Sănătate, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 886 din 6 august 2007, Strategiei naţionale de sănătate publică pentru anii 2014-2020, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1032 din 20 decembrie 2013 şi recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS): Planul Global de acțiuni privind Vaccinurile, aprobat prin rezoluția Asambleei Mondiale a Sănătății (AMS) WHA65.17 din 26 mai 20121, Planul European de acțiuni privind Vaccinurile pentru anii 2015–2020, aprobat prin Rezoluția Comitetului Regional European OMS EUR/RC64/R5 din 17 septembrie 20142, rezoluției AMS WHA65.5 din 26 mai 2012 privind eradicarea globală a poliomielitei către anul 20183, rezoluției EUR/RC60/R12 privind eliminarea rujeolei și rubeolei indigene din regiunea Europeană OMS4, axate în vederea realizării obiectivelor 4-6 ale Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
    ______________________________________
    1 http://apps.who.int/gb/ebwha/pdf_files/WHA65-REC1/A65_REC1-en.pdf#page=25 &
    2 http://www.who.int/immunization/documents/general/ISBN_978_92_4_150498_0/en/
    3 http://www.polioeradication.org/portals/0/document/resources/strategywork/endgamestratplan_whaversion.pdf
    4 http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0016/122236/RC60_eRes12.pdf?ua=1
    & http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0009/247356/Eliminating-measles-and-rubella-
    Framework-for-the-verification-process-in-the-WHO-European-Region.pdf?ua=1


    3. Necesitatea prezentului  Program este dictată de faptul că un şir de boli contagioase cu înalt potenţial epidemic şi consecinţe grave, pot fi eficient prevenite prin vaccinări – cea mai optimală investiţie în sănătatea publică, ce contribuie la stabilirea echităţii sociale, consolidarea socioeconomică a familiei şi societăţii. Aspectul moral al imunizărilor, recunoscut de comunitatea mondială, constă în faptul că fiecare om are dreptul la o viaţă sănătoasă, lungă şi fără suferințe cauzate de boli prevenibile prin vaccinări.
    4. La nivel global prin vaccinări a fost lichidată variola. Cuprinderea cu vaccinări contra tuberculozei, poliomielitei, difteriei, tusei convulsive, tetanosului, rujeolei la nivel global către anul 2014 a atins 84-91%, comparativ cu 74-80% în anul 2000. Datorită vaccinărilor, către anul 2014, comparativ cu anul 2000, numărul cazurilor de poliomielită a fost redus de la 2 971 cazuri la 359, tuse convulsivă – de la 190 475 la 123 408, difterie – de la 11 625 la 7 307, tetanos – de la 23 711 la 11 306, tetanos neonatal de  la 17 935 la 2 164, rubeolă  de  la 670 894  la 29 567, rujeolă – de la 853 479 la 232 738, numărul deceselor cauzate de rujeolă a scăzut cu 75%. Vaccinarea rămîne unicul mijloc de prevenire a rabiei, maladie care în toate cazurile se finalizează cu deces.
    5. Însă posibilitățile imunizărilor încă nu sînt pe deplin realizate. OMS  pledează pentru asigurarea accesului universal la imunizări cu respectarea dreptului fiecărui cetăţean, cu sporirea gradului de responsabilitate şi obligativitate al acestora, creşterea rolului comunității prin aprobarea Planului Global de acțiuni privind Vaccinurile pentru anii 2011-20205. Realizarea obiectivelor trasate în Planul Global vor putea preveni de la 24,6 pînă la 25,8 milioane de decese, astfel, contribuind la realizarea scopului 4 al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, eradicarea globală a poliomielitei, eliminarea rujeolei, rubeolei.
    _________________________________________
    5 Asambleia Mondială a Sănătății 65 (mai 2012, document WHA65/17) 
    Planul Global de Acțiuni privind Vaccinurile pentru anii 2011-2020,
    http://apps.who.int/gb/ebwha/pdf_files/WHA65-REC1/A65_REC1-en.pdf#page=25 &
    http://www.who.int/immunization/documents/general/ISBN_978_92_4_150498_0/en/


    6. În Regiunea Europeană OMS, nivelul de acoperire vaccinală a copiilor în anul 2014 contra tuberculozei, difteriei, tetanosului, tusei convulsive, rujeolei, poliomielitei a fost de circa 95%. Pe parcursul anilor 2012 – 2014 regiunea si-a păstrat statutul liberă de poliomielită, nu au fost înregistrate cazuri de tetanos neonatal. Comparativ cu anul 2000, în anul 2014 numărul cazurilor de tuse convulsivă a scăzut de la 53 675 la 27 193, oreion de la 243 344 la
8 336, rubeolă de la 621 039 la 6 516, tetanos de la 412 la 46, difterie de la 1 585 la 18, rujeolă de la 37 421 la 16 156.
    7. Însă, pe motiv de acces limitat la informațiile veridice vis-a-vis de beneficiile şi siguranța vaccinurilor, precum și a pericolului care îl prezintă bolile contagioase prevenibile prin vaccinări,  insuficiența personalului medical calificat, în Regiunea Europeană OMS există grupuri marginale care rămîn în afara programelor de imunizări sau refuză imunizarea. Aceste fenomene se înregistrează  şi în Republica Moldova. În acest scop, prin aprobarea Planului European de Acțiuni privind Vaccinările pentru anii 2015–20206 se recomandă ţărilor regiunii întreprinderea măsurilor în vederea ameliorării situației prin elaborarea și realizarea programelor similare în domeniul vaccinărilor.
    ________________________________________
    6 Rezoluția Comitetului Regional European OMS EUR/RC64/R5 din 17 septembrie 2014

    8. În Republica Moldova procesul de imunizări este recunoscut ca o prioritate a sănătății publice. Graţie realizării a 4 programe de imunizări anterioare a fost eliminată poliomielita. În anii 2011-2015 nu au avut loc cazuri de tetanos și difterie, cazuri indigene de rubeolă. Comparativ cu anul 2000 în anul 2015 numărul cazurilor de oreion a fost redus de la 1 949 la 70, hepatita virală B de la 751 la 40, iar la copii de la 85 la 4 cazuri. Numărul mediu anual al cazurilor de tuse convulsivă a fost redus – de la 117 în perioada anilor 1996-2005 la 73 în anii 2006-2015. Au fost prompt localizate și lichidate focarele de rujeolă la importul infecției în anii 2012 – 2014, atingîndu-se stadiul de eliminare a acestei infecții. Implementarea vaccinului contra infecției rotavirale a favorizat reducerea numărului de bolnavi de la 782 în anul 2012 la 239 în anul 2015. Imunizările au contribuit la diminuarea mortalității generale a copiilor cu vîrsta pînă la 5 ani de la 90 cazuri la 1000 copii în 1990 la 46 cazuri la 1000 copii în anul 2013.
    9. Rezultatele au fost obținute prin implicarea directă a lucrătorilor medicali la toate nivelurile, cu asistenţa internaţională acordată de Alianţa Globală pentru Vaccinuri şi Imunizări (AGVI), UNICEF, Biroul Regional pentru Europa a OMS. Toate acestea s-au datorat şi creşterii graduale a suportului Guvernului şi autorităţilor administraţiei publice locale în susţinerea implementării programelor naţionale de imunizări anterioare.
    10. Provocările cu care se confruntă sistemul de imunizări, sînt determinate de diminuarea în ultimii ani a ratei de acoperire cu vaccinări. Datorită influenţei propagandei antivaccinale, care s-a activizat din anul 2009, în ţară are loc o tendinţă de diminuare a ratei cuprinderii cu vaccinări de la 95-98% în anii 2003-2008 la 90-92% în anul 2015, care este și mai joasă în municipii și în teritoriile din stînga Nistrului (80-90%). Ca rezultat în țară pe parcursul anilor 2012 și 2013 au fost înregistrate, respectiv, 10 și 21 cazuri de rujeolă cu transmitere locală printre populația nevaccinată. În ultimii ani se înregistrează  o creștere ascendentă a numărului de cazuri de tuse convulsivă (de la 31 în 2010 la 188 în 2014, 50 în 2015), dintre care 80% cazuri fiind înregistrate la copiii nevaccinați. În teritoriile din stînga Nistrului din cauza insuficienței financiare nu au fost implementate vaccinurile contra infecțiilor cu rotavirusi și pneumococi, au loc întreruperi în continuitatea procesului de imunizări.
    11. Sistemul instituţiilor medicale publice, care prestează servicii de imunizări conform Calendarului de vaccinuri aprobat, este coordonat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Planificarea cantităţilor de vaccinuri este efectuată de specialiştii Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, fiind ghidaţi de recomandările OMS. Achiziționarea vaccinurilor se organizează de către Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale în cadrul achizițiilor publice. În Depozitul Naţional de Vaccinuri se păstrează în condiţii de regim termic special toate loturile de vaccinuri procurate la nivel naţional şi intrate în ţară în calitate de ajutoare umanitare. Ulterior, vaccinurile şi consumabilele sînt distribuite pentru toate centrele de sănătate publică teritoriale, inclusiv teritoriile din stînga Nistrului (conform condiţiilor stabilite). Acestea sînt responsabile de distribuirea vaccinurilor instituțiilor de asistență medicală primară şi maternităţilor, monitorizarea vaccinărilor la nivel teritorial şi raportarea către Agenția Națională pentru Sănătate Publică.
    12. Procurările de vaccinuri precalificate de OMS şi consumabilele adiacente se efectuează anual în baza legislaţiei naţionale privind  achiziţiile publice. În ultimii 10 ani o parte din vaccinuri au fost procurate în comun prin cofinanţare cu Alianța Globală pentru Vaccinuri și Imunizări prin intermediul UNICEF, în baza condiţiilor unui Acord de colaborare trilateral. Ultimul Program a prevăzut preluarea graduală a acoperirii financiare a procurării vaccinurilor de către Guvern. Astfel, începînd cu 2017 Guvernul are responsabilitatea totală pentru asigurarea vaccinării populaţiei conform Calendarului vaccinărilor, parte componentă a prezentului Program (anexă).
    13. Piaţa Republicii Moldova este una mică, iar procesul de fabricaţie al vaccinurilor este unul complex şi foarte scrupulos. În situaţia în care, Guvernul este responsabil integral de procurările vaccinurilor din surse bugetare, apare o problemă financiară, ce constă în achitarea sumelor mult mai mari pentru preţurile ofertanţilor (cca de 2-3 ori mai mari), în condiţiile licitaţiilor la nivel naţional faţă de preţurile oferite de producător prin utilizarea mecanismelor internaţionale ale agenţiei specializate UNICEF.
    14. O problemă importantă în asigurarea eficientă a imunizărilor prezintă asigurarea condiţiilor adecvate de păstrare în condiții de lanţ rece neîntrerupt la t˚ +2 - +8˚C sau -20 -25˚C după caz. Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în 70-80% din instituţii de nivel primar şi 10% centre de sănătate publică apare necesitatea stringentă de substituire a frigiderelor existente şi asigurarea cu utilaj de monitorizare permanentă a regimului termic.
    15. O altă problemă cu care se confruntă sistemul imunizărilor astăzi în Moldova, este lipsa unui sistem informaţional automatizat integrat în domeniul imunizărilor. În contextul elaborării şi dezvoltării modulului Sistemului informațional automatizat a asistenței medicale primare, este prevăzut compartimentul evidenţa vaccinărilor, care urmează a fi ajustat şi integrat pentru accesul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, centrelor de sănătate publică  teritoriale şi instituţiilor de asistenţă medicală primară, precum şi pregătirea personalului antrenat în imunizări atît la capitolul vaccinării propriu zise, cît şi în vederea utilizării sistemelor informaționale.
    16. Pentru Republica Moldova o problemă de sănătate publică o constituie cancerul de col uterin, care se clasează pe locul trei în patologia cancerului la femei cu incidența cazurilor noi  17,2, prevalența de 220,0 cazuri la 100 mii femei și este cea mai frecventă cauză a deceselor, 7,4 de patologie oncologică la femei cu o tendință de creștere în ultimii ani.  Rata incidentei cea mai înaltă se înregistrează în intervalele de vîrste cuprinse între 35 si 55 ani. Circa 80% din cazurile de cancer de col uterin sînt cauzate de tipurile oncogene de Papilomavirus uman. La recomandarea OMS vaccinarea contra infecției cu Papilomavirusul uman,  către anul 2014 a fost deja implementată în 55 țări ale lumii. Prin studii științifice a fost constatată o cost-eficiență înaltă a acestui vaccin, inclusiv pentru țările cu venituri mici.
    17. Reieșind din contextul național, introducerea noului vaccin contra Papilomavirusul uman în mod obligatoriu, la moment este prematur. Vaccinul respectiv va fi promovat în  calitate de vaccin opțional pentru fetițele cu vîrsta de 12 ani. Iar, după analiza datelor în urma studiului de fezabilitate referitor la rezultatele vaccinării contra Papilomavirusul uman, planificat în cadrul Programului național de control al cancerului, se vor prezenta argumente membrilor Comitetului național de experți în domeniul imunizărilor pentru stabilirea priorităților în Calendarul național de imunizări în următorii ani.
II. Scopul şi obiectivele specifice ale Programului
    18. Prezentul Program are drept scop eliminarea sau reducerea morbidităţii, invalidităţii şi mortalităţii prin asigurarea populaţiei cu imunizări obligatorii, garantate de stat, conform Calendarului de vaccinări pentru anii 2016-2020 (anexă la prezentul Program), precum şi prin imunizări la indicaţii epidemice în situații de risc sporit privind îmbolnăvirea şi răspîndirea infecţiilor.
    19. Pentru realizarea scopului sînt stabilite următoarele obiective specifice ale Programului:
    1) sporirea gradului de conștientizare a fiecărei persoane și a comunității privind importanța imunizării și promovării la toate nivelele a vaccinărilor drept unul din drepturile și obligațiile omului;
    2) asigurarea acoperirii vaccinale cu cel puțin 95% din populaţie la vîrstele-ţintă la nivel naţional, prin accesul echitabil și universal la serviciile de imunizări garantate de stat pentru toate persoanele, prin folosirea strategiilor inovaționale adaptate la condițiile locale;
    3) fortificarea serviciilor de imunizări, supraveghere epidemiologică și control al bolilor infecțioase prevenibile prin vaccinări, ca parte integrantă a sistemului de sănătate.
III. Acţiunile ce urmează a fi întreprinse
pentru realizarea Programului
    20. Obiectivul 1: Sporirea gradului de conștientizare a fiecărei persoane și a comunității privind importanța imunizării și  promovarea la toate nivelele  a vaccinării drept unul dintre drepturile și obligațiile omului se va realiza prin următoarele acțiuni:
    1) organizarea studiilor sociologice pentru identificarea cauzelor refuzurilor de la vaccinare;
    2) instruirea lucrătorilor medicali în difuzarea informațiilor cu privire la riscurile nevaccinării pentru a spori rolul lor în convingerea populației privind siguranța înaltă a vaccinărilor;
    3) selectarea și implicarea în promovarea vaccinărilor a persoanelor, adepte ale imunizărilor (lucrători din sfera educației, lideri ai religiei, lideri ai mass-media tradiționale și din rețelele sociale, medici de familie, lucrători cu studii medicale medii, activiști voluntari, asociațiile profesionale, instituțiile academice și organizațiile societății civile) instruite în domeniul imunizărilor;
    4) elaborarea, în comun cu Ministerul Educaţiei, a propunerilor privind modalităţile didactice de familiarizare a elevilor și studenților cu beneficiile, eficienţa şi necesitatea imunizărilor şi punerea lor în aplicare;
    5) dezvoltarea relațiilor cu mass-media la nivel național și subnațional, instruirea lor în domeniul prevenirii bolilor infecțioase prin imunizări și încurajarea acestora în publicarea materialelor și difuzarea emisiunilor echilibrate și veridice despre vaccinare și beneficiile ei, mai cu seamă în cadrul emisiunilor difuzate în direct;
    6) elaborarea și realizarea planurilor de comunicare în situații de criză, pentru implementarea vaccinurilor noi, realizarea campaniilor de imunizări în masă din indicații epidemice;
    7) utilizarea celor mai performante metode și căi de comunicare de către lucrătorii medicali pentru convingerea și sporirea conștientizării privind beneficiile imunizării populației, îndeosebi a grupurilor de populație ezitante și celor ce refuză vaccinările;
    8) organizarea și desfășurarea anuală a Săptămînii Imunizărilor în cadrul evenimentelor similare la nivel regional și global;
    9) inițierea și menținerea permanentă a dialogului cu adepții și oponenții vaccinărilor în rețelele de socializare și alte mijloace de comunicare bazate pe tehnologii noi de mediatizare și alte mijloace mass-media;
    10) crearea și menținerea mecanismelor de implicare a liderilor opiniei publice  în promovarea beneficiilor vaccinării;
    11) monitorizarea și reacționarea rapidă la informațiile neclare sau perverse, precum și la orice îngrijorare sau frică a populației privind vaccinările.
    21. Obiectivul 2: Asigurarea acoperirii vaccinale a cel puțin 95% din populaţie la vîrstele-ţintă la nivel naţional, prin asigurarea accesului echitabil și universal la serviciile de imunizării garantate de stat pentru toate persoanele prin folosirea strategiilor inovaționale adaptate la condițiile locale se va realiza prin următoarele acțiuni:
    1) Prestarea serviciilor de vaccinare gratuită cu vaccinurile obligatorii incluse în Program ca parte componentă a Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, la adresarea pacientului în orice maternitate sau instituţie de asistenţă medicală primară din ţară:
    a) asigurarea condiţiilor pentru prestarea sistematică a serviciilor de imunizare a nou-născuţilor în maternităţi, pentru vaccinarea zilnică contra hepatitei virale B şi de cel puţin 2 ori pe săptămînă pentru vaccinarea cu vaccinul BCG;
    b) monitorizarea statutului de vaccinare a fiecărei persoane prin punerea în practică a registrelor electronice de evidență a imunizărilor, care sînt parte integrantă a sistemelor informaționale în sănătate și vin să completeze celelalte formulare de evidență medicală;
    c) evaluarea calității datelor privind imunizările prin verificarea veridicității vaccinărilor efectuate, exactității datelor analizate și informațiilor despre numărul populației-țintă, cu analiza și utilizarea lor cu regularitate la toate nivelurile administrative;
    d) asigurarea condiţiilor pentru prestarea sistematică a serviciilor de imunizare în cadrul cabinetelor şi punctelor de vaccinări din instituţiile de asistenţă medicală primară, iar în caz de necesitate, de regulă, săptămînal, dar cel puţin o dată pe lună – prin intermediul echipelor mobile;
    e) asigurarea admiterii în colectivităţile de copii, în lipsa contraindicaţiilor medicale argumentate și documentate, doar a copiilor vaccinaţi în conformitate cu prezentul Program;
    f) realizarea imunizărilor contra plată de către instituţiile medicale private şi instituţiile medico-sanitare publice a contingentelor de populaţie cu vaccinuri neacoperite gratuit în cadrul Programului.
    2) Asigurarea cu vaccinuri și consumabile corespunzătoare standardelor internaționale pentru realizarea imunizărilor prin:
    a) ajustarea legislaţiei naționale în domeniul achiziţii prin UNICEF, în scopul asigurării durabile a realizării Programului;
    b) procurarea şi utilizarea doar a vaccinurilor înregistrate în ţară și precalificate de către OMS pentru livrări internaţionale și/sau înregistrate de Agenția Europeană a Medicamentului, Agenția Medicamentelor și Alimentelor (SUA);
    c) controlul şi monitorizarea calităţii vaccinurilor în conformitate cu recomandările OMS şi instrucţiunile producătorilor;
    d) însoţirea fiecărui lot de vaccin livrat de instrucţiuni clare de mînuire şi aplicare, în limba de stat şi rusă;
    e) admiterea la activităţile de imunizare doar a personalului instruit în domeniu, cu testarea cunoştinţelor şi efectuarea imunizărilor în locuri special amenajate, de regulă, în instituţii medicale, cu respectarea condiţiilor de siguranță;
    f) asigurarea cabinetelor şi punctelor de vaccinări cu medicamente şi instrucţiuni pentru conduita adecvată a cazurilor de reacţii adverse imediate în urma imunizării;
    g) implementarea tehnologiilor noi sigure și inofensive pentru populație și mediul ambiant de nimicire a deșeurilor parvenite în urma imunizărilor;
    h) păstrarea în condiţii adecvate de temperatură a vaccinurilor la toate etapele de transportare şi păstrare a lor;
    i) monitorizarea condițiilor de temperatură în echipamentul frigorifer la toate etapele de transportare și păstrare a vaccinurilor de la producător pînă la pacient;
    j) renovarea, repararea și întreţinerea în stare funcţională a echipamentului frigorifer pentru păstrarea vaccinurilor sub responsabilitatea personală a conducătorilor instituţiilor medico-sanitare, în colaborare cu fondatorii instituţiilor respective;
    k) elaborarea şi implementarea actelor normative şi regulatorii privind standardizarea condiţiilor de păstrare, transportare şi administrare a vaccinurilor;
    l) instituirea unui sistem de certificare a depozitelor de vaccinuri din instituţiile de sănătate publică în conformitate cu cerinţele OMS privind managementul efectiv al stocurilor de vaccinuri;
    m) menţinerea stocului de rezervă de vaccinuri şi consumabile la depozitul naţional al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică în cantități nu mai puţin de 50% din necesitatea anuală;
    n) estimarea anuală a necesităţilor în vaccinuri şi consumabile pentru administrarea lor, elaborarea graficului de procurare şi realizarea procurării lor;
    o) repartizarea şi eliberarea trimestrială a vaccinurilor şi mijloacelor necesare pentru administrarea lor de la nivelul central către centrele de sănătate publică teritoriale;
    p) repartizarea şi eliberarea lunară a vaccinurilor şi mijloacelor necesare pentru administrarea lor de la centrele de sănătate publică teritoriale instituţiilor medico-sanitare;
    q) recepţionarea lunară de către instituţiile medico-sanitare, responsabile pentru efectuarea vaccinărilor, a vaccinurilor şi mijloacelor necesare pentru administrarea lor de la centrele de sănătate publică teritoriale, transportarea, păstrarea, administrarea corectă a vaccinurilor şi gestionarea stocurilor;
    r) monitorizarea la toate nivelurile a stocurilor de vaccinuri şi materiale pentru administrare cu utilizarea unui sistem unificat, electronic, de evidenţă şi raportare a consumului şi stocurilor de vaccinuri şi materiale pentru injectare;
    s) elaborarea și implementarea standardelor și procedurilor operaționale pentru sistemul de aprovizionare și păstrare a vaccinurilor;
    t) asigurarea sistemului de prestare a serviciilor de imunizări la toate nivelurile cu personal medical calificat și instruit;
    u) asigurarea supravegherii evenimentelor adverse după imunizare cu integrare în rețelele regională și globală de supraveghere;
    v) dezvoltarea și integrarea Sistemului informațional automatizat Imunizări în Sistemul informațional automatizat Asistența medicală primară.
    3) Identificarea grupurilor și persoanelor greu accesibile pentru vaccinare și asigurarea imunizării lor:
    a) utilizarea practică a indicatorilor de acoperire vaccinală și informațiilor epidemiologice cu privire la cazurile  de boala în scopul de a identifica localități, grupuri ale populației cu indicatori nefavorabili pentru stabilirea cauzelor și aplicarea măsurilor de redresare a situației;
    b) crearea condițiilor fără bariere legale, sociale și individuale privind accesul la servicii de imunizare pentru grupurile și persoanele  greu accesibile pentru vaccinare;
    c) implicarea reprezentanților grupurilor și persoanelor greu accesibile pentru vaccinare în scopul de a identifica ei înșiși cauzele nevaccinării și a se implica în realizarea imunizării acestor grupuri de populație;
    d) instruirea profesională a managerilor și prestatorilor serviciilor de imunizări în scopul de a pune în aplicare noi strategii de imunizare, adaptate la contextul local, relevante grupurilor greu accesibile pentru vaccinare.
    4) Alocarea mijloacelor financiare necesare din mijloacele bugetului de stat destinat ocrotirii sănătăţii, fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru organizarea vaccinărilor planificate, iar în caz de agravare a situației epidemice autoritățile abilitate vor precăuta mijloace suplimentare privind efectuarea măsurilor antiepidemice, pentru:
    a) procurarea vaccinurilor, seringilor, utilajului frigorifer pentru păstrarea vaccinurilor, monitorizarea permanentă a temperaturii de păstrare a vaccinurilor şi a altor cheltuieli curente pentru reparația și mentenanța utilajului;
    b) efectuarea campaniilor de imunizări în masă în caz de agravare a situației epidemiologice;
    c) activitățile operaționale privind fortificarea calității serviciilor de imunizări, instruirea personalului, evaluarea și supravegherea calității prestării serviciilor de imunizare;
    d) efectuarea supravegherii vaccinărilor și controlul morbidității prin infecțiile prevenibile prin vaccinări, măsurilor antiepidemice în focarele epidemice de boli infecțioase;
    e) implementarea tehnologiilor informaționale pentru supravegherea cuprinderii cu vaccinări, situației epidemiologice privind maladiile infecțioase;
    f) fortificarea capacităților laboratoarelor în diagnosticul specific al bolilor prevenibile prin vaccinări, asigurarea lor cu utilaje performante, consumabile pentru efectuarea investigațiilor;
    g) realizarea activităților de informare a populației despre beneficiile imunizării, promovare a vaccinărilor.
    5) Asigurarea cost-eficienței sistemului de achiziționare a vaccinurilor și consumabilelor pentru vaccinări prin realizarea licitațiilor internaționale de procurări directe de la producători, procurări colective prin intermediul departamentului de aprovizionare UNICEF.
    6) Asigurarea schimbului de informații privind prețurile de achiziționare a vaccinurilor cu utilizarea sistemelor globale respective ale Organizației Mondiale a Sănătății, UNICEF.
    22. Obiectivul 3: Fortificarea serviciilor de imunizări, supraveghere epidemiologică și control al bolilor infecțioase prevenibile prin vaccinări ca  parte integrantă a sistemului de sănătate se va realiza prin următoarele acțiuni:
    1) Familiarizarea și informarea prestatorilor serviciilor de imunizări și promovatorilor vaccinărilor cu documentele OMS în domeniul imunizării, programele de eliminare și eradicare a unor boli infecțioase prin imunizări, precum și despre accesarea informațiilor și documentelor internaționale privind cuprinderea cu vaccinări și situația epidemiologică privind bolile prevenibile prin vaccinări în diferite țări, la nivel regional și global:
    a) elaborarea, editarea și diseminarea materialelor informative, bazate pe date reale și argumente științifice privind beneficiile și importanța  imunizărilor pentru sănătate personală și publică, prevenirea îmbolnăvirii, decesului, invalidității, eliminarea și eradicarea infecțiilor, reducerea cheltuielilor  personale și publice pentru tratament și întreținere socială;
    b) asigurarea unui răspuns urgent, transparent și credibil la înregistrarea sau suspectarea unor reacții postvaccinale sau preocupări ale populației privind siguranța vaccinurilor;
    c) supravegherea bazată pe caz cu utilizarea definiţiilor standard de caz, recomandate de OMS și Centrul European de Control al Bolilor (ECDC);
    d) elaborarea planurilor de acțiuni și procedurilor standard de operare pentru intervenția rapidă și eficientă de răspuns la apariția focarelor epidemice de infecții prevenibile prin vaccinări, crize umanitare și alte situații de urgență;
    e) asigurarea funcţionării eficiente a sistemului naţional electronic de supraveghere a bolilor infecţioase şi imunizărilor;
    f) depistarea precoce și raportarea centrului de sănătate publică teritorial și național a fiecărui caz posibil (suspect) de infecții prevenibile prin vaccinări, inclusiv raportarea săptămînală zero a cazurilor de paralizie acută flască;
    g) extinderea listei și îmbunătățirea calității investigațiilor de laborator pentru diagnosticul bolilor infecțioase prin implementarea testelor rapide, a tehnicilor de diagnostic moderne, sistemelor de control al calității și de acreditare;
    h) investigarea clinico-epidemiologică și de laborator a fiecărui caz și izbucnirilor de boli infecţioase, prevenibile prin vaccinări, cu aplicarea măsurilor de izolare, localizare, lichidare și prevenire ce se impun;
    i) confirmarea în laboratoarele de referință naționale și selectiv internaționale regionale a cazurilor de rujeolă, rubeolă, oreion, difterie, hepatită virală B, tuse convulsivă, izolare a virusurilor poliomielitici;
    j) monitorizarea circulației agenților cauzali ai infecțiilor prevenibile prin vaccinări în populație și mediul ambiant;
    k) monitorizarea prin investigații serologice selective de screening a nivelului păturii imune în populație față de bolile prevenibile prin vaccinări;
    l) analiza sistematică a morbidităţii, utilizînd caracteristicile de timp, loc şi persoană, clasificarea cazurilor de îmbolnăvire ca indigen, de import, primar, secundar;
    m) ajustarea legislaţiei naționale în domeniul supravegherii și prevenirii infecţiilor dirijabile prin vaccinare la legislaţia Uniunii Europene;
    n) evaluarea riscului de apariție și răspîndire pentru fiecare infecţie prin prisma variabilelor de probabilitate și consecințe în cazul acoperirii vaccinale sub 85% la vîrstele-ţintă, nivelului sub 80%, a păturii imune, depistării falsificărilor datelor despre vaccinările efectuate, apariţiei focarelor cu cazuri multiple de infecții prevenibile prin vaccinări.
    2) Consolidarea și fortificarea capacităților managerilor și personalului antrenat în prestarea serviciilor de imunizări, supravegherea și controlul bolilor prevenibile prin imunizări:
    a) menținerea sistemului centralizat și funcțiilor de bază ale Programului de imunizări în cadrul sistemelor de sănătate descentralizate pentru asigurarea în continuare a beneficiului public al imunizărilor;
    b) întreprinderea măsurilor relevante și crearea potențialului necesar de acordare a asistenței medicale și serviciilor de imunizări echitabile pentru toată populația;
    c) crearea condițiilor în care Programul dispune de resurse umane suficiente pentru planificarea, organizarea și efectuarea serviciilor de imunizări de înaltă calitate, prin intermediul unor mecanisme care să încurajeze munca personalului implicat;
    d) fortificarea capacităților personalului implicat în implementarea Programului,  în domeniul comunicării şi  promovării vaccinărilor;
    e) fortificarea capacităților Comitetului Național Consultativ de Experți în domeniul Imunizărilor cu evaluarea periodică a activității lui în baza indicatorilor elaborați de OMS;
    f) asigurarea colaborării membrilor Comitetului Național Consultativ de Experți în domeniul Imunizărilor cu structurile similare de nivel regional și global, în scopul accesului la politicile avansate în domeniul imunizărilor, diseminării informațiilor privind aceste politici între specialiști și pentru public;
    g) extinderea timpului alocat instruirii în domeniul imunologiei și vaccinologiei  în programele instruirii  medicale de bază și de formare profesională a lucrătorilor medicali;
    h) ajustarea curriculei la programele de studii superioare a medicilor de familie și epidemiologi, asistenților medicali în domeniul imunizărilor conform prevederilor Programului;
    i) perfecționarea nivelului de formare postuniversitară și de instruire la locul de muncă a personalului medical prin implicarea la aceste activități a instituțiilor de învățămînt medical, autorităților din domeniul sănătății, asociațiilor și societăților  profesionale  ale cadrelor medicale;
    j) elaborarea şi aprobarea materialelor didactice în scopul instruirii lucrătorilor din asistenţa medicală primară şi din sănătatea publică în domeniul imunizărilor;
    k) implementarea unui sistem de atestare şi licenţiere a instituţiilor antrenate în prestarea serviciilor de imunizări;
    l) organizarea atestării cunoştinţelor şi practicilor personalului ce prestează servicii de imunizare la angajare, o dată la 2 ani şi în caz de necesitate.
    3) Realizarea studiilor ştiinţifice în domeniul imunizărilor și supravegherii bolilor prevenibile prin vaccinări:
    a) evaluarea sistematică, cel puţin o dată la 2-3 ani, prin studii randomizate reprezentative a acoperirii vaccinale și screening a nivelului păturii imune în mediul populaţiei la infecţiile incluse în Program;
    b) evaluarea impactului Programului asupra răspîndirii infecţiilor prevenibile prin vaccinare;
    c) implementarea vaccinurilor poliomielitice bivalent și inactivat conform deciziilor Organizației Mondiale a Sănătății;
    d) desfășurarea studiului de fezabilitate referitor la rezultatele vaccinării opționale cu vaccin contra Papilomavirusul uman în perioada anilor 2016-2017;
    e) studierea fezabilităţii introducerii unor vaccinuri şi scheme noi de imunizare în scopul extinderii spectrului de infecţii prevenibile prin vaccinare;
    f) participarea specialiştilor din domeniul imunizărilor la conferinţe, simpozioane, ateliere de lucru naţionale şi internaţionale.
    4) Colaborarea intersectorială şi internaţională în cadrul prezentului Program va include următoarele acţiuni:
    a) funcţionarea eficientă a Consiliului de coordonare a implementării Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2016-2020;
    b) elaborarea proiectelor de susţinere financiară a Programului şi prezentarea acestora partenerilor internaţionali pentru aprobare şi acordarea asistenţei;
    c) asigurarea informării despre rezultatele implementării Programului  OMS, Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii, AGVI şi altor organizații internaţionale interesate de rezultatele implementării Programului;
    d) solicitarea asistenţei şi expertizei organismelor internaţionale interesate în evaluarea Programului, elaborarea strategiilor, obiectivelor şi activităţilor de dezvoltare în continuare a imunoprofilaxiei infecţiilor prevenibile prin vaccinare.
IV. Etapele şi termenele de implementare a Programului
    23. Programul va fi implementat pe parcursul anilor 2016–2020, în conformitate cu Calendarul vaccinărilor, aprobat cu implicarea în proces a tuturor persoanelor responsabile antrenate, corespunzător competențelor enumerate în Program.
V. Responsabili și parteneri în cadrul
implementării Programului şi atribuţiile lor
    24. Implementarea eficientă a prezentului Program se bazează pe colaborarea şi conlucrarea strînsă a mai multor ministere, servicii, organizaţii şi instituţii sub egida și în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale:
    1) instituţiile medico-sanitare de asistență medicală primară şi spitalicească şi de cercetări ştiinţifice;
    2) instituțiile serviciului de supraveghere de stat a sănătăţii publice;
    3) Agenţia Medicamentului și Dispozitivelor Medicale;
    4) Centrul Naţional de Management în Sănătate;
    5) Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, IMSP Institutul Mamei şi Copilului, IMSP Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” şi IMSP Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă”;
    6) Compania Națională de Asigurări în Medicină;
    7) autorităţile administraţiei publice locale;
    8) instituţiile de învăţămînt de toate nivelele;
    9) organizațiile nonguvernamentale şi internaţionale (OMS, UNICEF, AGVI etc.), Consiliul de coordonare a implementării Programului Naţional de Imunizări.
    25. Conducătorii instituţiilor de asistenţă medicală primară şi medicii de familie sînt responsabili nemijlocit de planificarea, organizarea şi prestarea serviciilor de imunizare populaţiei conform Calendarului de vaccinări (anexă la prezentul Program), coordonarea acestor activităţi cu structurile locale şi ierarhic superioare interesate. Instituţiile de asistenţă medicală primară vor asigura implementarea următoarelor acţiuni:
    1) integrarea serviciilor de imunizare a populaţiei în cadrul serviciilor de asistenţă medicală primară;
    2) crearea condiţiilor, dotarea cu echipament şi consumabile necesare pentru efectuarea imunizărilor;
    3) planificarea vaccinărilor, asigurarea accesului populaţiei la servicii de imunizare şi calității înalte a serviciilor de imunizare;
    4) planificarea și asigurarea imunizării personalului medical din instituție;
    5) instruirea personalului medical cu evaluarea cunoştinţelor și deprinderilor practice;
    6) organizarea funcţionării sistemului de evidenţă a populaţiei şi a vaccinărilor efectuate şi de triere lunară a persoanelor care urmează a fi vaccinate;
    7) stabilirea necesităţii, recepţionarea vaccinurilor şi materialelor pentru injectare de la centrele de sănătate publică teritoriale, transportarea, păstrarea, mînuirea, administrarea corectă şi monitorizarea utilizării stocurilor de vaccinuri şi consumabile;
    8) respectarea condiţiilor de transportare, păstrare şi utilizare a vaccinurilor;
    9) depistarea, investigarea, izolarea, tratamentul bolnavilor cu infecţii prevenibile prin vaccinări şi efectuarea măsurilor antiepidemice în focare, în comun cu serviciul de supraveghere de stat a sănătății publice;
    10) evidențierea, acordarea asistenței medicale și raportarea instituțiilor abilitate cu privire la evenimentele medicale observate în perioada postvaccinală;
    11) notificarea cazurilor de boli prevenibile prin vaccinări în sistemul naţional de supraveghere epidemiologică şi control al bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică;
    12) evaluarea anuală a necesităților şi asigurarea cu formulare statistice de evidenţă şi raportare a vaccinărilor;
    13) monitorizarea sistematică a cuprinderii cu vaccinări a populaţiei eligibile, respectării condițiilor „lanţului frig”, consumului de vaccinuri, apariţiei cazurilor de boli prevenibile şi a altor indicatori de performanţă din teritoriul deservit, evaluarea situațiilor de risc şi prezentarea rapoartelor respective instanţelor superioare în modul stabilit;
    14) comunicarea cu populaţia despre beneficiile vaccinării şi despre ordinea imunizării pentru fiecare persoană eligibilă;
    15) conlucrarea cu autorităţile administraţiei publice locale privind organizarea implementării Programului.
    26. Instituțiile medico-sanitare de asistență medicală spitalicească vor asigura implementarea următoarelor acţiuni:
    1) crearea condiţiilor, dotarea cu echipament şi consumabile necesare pentru efectuarea imunizărilor;
    2) planificarea, efectuarea vaccinării nou-născuților în maternități, personalului instituției conform Calendarului de vaccinări (anexă la prezentul Program) și prezentarea rapoartelor despre vaccinările efectuate;
    3) stabilirea necesităţii, recepţionarea vaccinului şi materialelor pentru injectare de la centrele de sănătate publică teritoriale, transportarea, păstrarea, mînuirea, administrarea corectă şi monitorizarea utilizării stocurilor de vaccinuri şi consumabile;
    4) respectarea condiţiilor de transportare, păstrare şi utilizare a vaccinurilor;
    5) instruirea personalului medical în domeniul vaccinărilor şi evaluarea cunoştinţelor lui;
    6) diagnosticarea, investigarea de laborator, izolarea, tratamentul bolnavilor cu infecţii prevenibile prin vaccinări şi participarea la efectuarea măsurilor antiepidemice în focarele de boli contagioase, în comun cu serviciul de supraveghere de stat în sănătatea publică;
    7) notificarea cazurilor de boli prevenibile prin vaccinări în sistemul naţional de supraveghere epidemiologică şi control al bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică;
    8) diagnosticul diferențial, investigarea de laborator, acordarea asistenței medicale și raportarea instituțiilor abilitate despre evenimentele medicale observate în perioada postvaccinală;
    9) evaluarea anuală a necesităților şi asigurarea cu formulare statistice de evidenţă şi raportarea vaccinărilor;
    10) asigurarea informării populaţiei privind eficacitatea imunizărilor şi importanţa lor pentru sănătate;
    11) conlucrarea cu autorităţile administraţiei publice locale privind organizarea implementării Programului.
    27. Centrele de sănătate publică teritoriale vor fi responsabile pentru efectuarea următoarelor activități:
    1) elaborarea programelor teritoriale de imunizare şi monitorizarea implementării lor în colaborare cu conducătorii instituţiilor medico-sanitare și autorităţile administraţiei publice locale;
    2) elaborarea planurilor de vaccinare teritoriale, recepţionarea şi distribuirea la timp a vaccinurilor şi consumabilelor necesare pentru imunizări;
    3) monitorizarea atingerii obiectivelor prezentului Program şi a altor indicatori de performanţă la nivel de teritoriu administrativ şi instituţie medicală, evaluarea situațiilor de risc;
    4) instruirea personalului medical privind practicile de imunizare;
    5) atestarea cunoştinţelor personalului medical în domeniul imunizărilor, autorizarea instituţiilor care prestează servicii de imunizare;
    6) supervizarea instituţiilor medico-sanitare din teritoriul deservit, acordarea ajutorului metodic şi practic necesar;
    7) recepţionarea trimestrială a vaccinurilor şi materialelor pentru injectare de la depozitul naţional, transportarea, stocarea, păstrarea în condiţii adecvate şi distribuirea lor lunară instituţiilor medico-sanitare, monitorizarea sistematică a utilizării;
    8) realizarea controlului periodic al respectării condiţiilor de transportare, păstrare şi administrare a vaccinurilor, a calendarului de vaccinări, veridicităţii efectuării vaccinărilor şi cuprinderii cu vaccinări în instituţiile medico-sanitare publice şi private;
    9) exercitarea supravegherii epidemiologice a bolilor prevenibile prin vaccinări, evaluarea situațiilor de risc, organizarea şi realizarea măsurilor antiepidemice la înregistrarea cazurilor de îmbolnăvire şi reacţii adverse la administrarea vaccinurilor;
    10) organizarea activităţilor de comunicare şi promovare a cunoştinţelor populaţiei privind beneficiile imunizărilor;
    11) conlucrarea cu autorităţile administraţiei publice locale privind organizarea și controlul implementării Programului.
    28. Agenția Națională pentru Sănătate Publică va fi responsabilă de:
    1) dezvoltarea, argumentarea şi promovarea propunerilor de politici în domeniul imunizărilor;
    2) elaborarea şi perfecţionarea cadrului normativ şi instructiv în domeniul imunizărilor şi supravegherii bolilor prevenibile prin vaccinări;
    3) coordonarea problemelor imunizării cu instituţiile naţionale şi internaţionale;
    4) elaborarea planului naţional de vaccinare, asigurarea cu vaccinuri şi consumabile pentru efectuarea vaccinărilor;
    5) supervizarea, monitorizarea şi evaluarea realizării Programului și situațiilor de risc;
    6) stabilirea necesităţilor şi graficului de livrare, comanda, recepţionarea, păstrarea, distribuirea şi monitorizarea stocurilor de vaccinuri şi materiale pentru injectare;
    7) monitorizarea funcţionării „lanţului frig”, conform cerinţelor OMS şi Uniunii Europene, înaintarea propunerilor pentru asigurarea funcționării „lanţului frig” la toate nivelurile;
    8) verificarea corespunderii prevederilor contractelor vaccinurilor achiziţionate, inclusiv a respectării condițiilor de ambalare și transportare a lor pînă la depozitul național;
    9) asigurarea transportării, păstrării şi eliberării vaccinurilor și consumabilelor pentru administrarea lor în condiţii conforme recomandărilor OMS şi cerinţelor documentelor normative;
    10) supravegherea epidemiologică şi diagnosticul specific de laborator a bolilor prevenibile prin vaccinări;
    11) organizarea şi efectuarea măsurilor antiepidemice la înregistrarea cazurilor de îmbolnăvire prin infecţii prevenibile prin vaccinare;
    12) monitorizarea, analiza, evaluarea cazurilor de reacţii adverse la administrarea vaccinurilor, în comun cu Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, participarea la investigarea cazurilor de reacţii adverse, în comun cu specialiştii instituţiilor naţionale de sănătate, delegaţi de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale;
    13) organizarea şi dirijarea procesului de instruire şi atestare a personalului medical privind practicile de imunizare, cu elaborarea şi aprobarea programelor de instruire şi materialelor didactice corespunzătoare;
    14) efectuarea studiilor ştiinţifice şi ştiinţifico-practice;
    15) comunicarea cu populaţia, grupurile-țintă, mass-media în scopul promovării imunizărilor.
    29. Agenţia Medicamentului și Dispozitivelor Medicale este responsabilă de:
    1) organizarea licitaţiilor publice de procurare a vaccinurilor la comanda Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale;
    2) înregistrarea vaccinurilor şi controlul conformităţii lor cerințelor OMS.
    30. Centrul Naţional de Management în Sănătate asigură:
    1) participarea la monitorizarea Programului;
    2) aprobarea anuală a formularelor statistice de evidenţă şi raportare a vaccinărilor;
    3) publicarea în anuarele statistice a indicatorilor de acoperire vaccinală şi morbiditate prin bolile prevenibile prin vaccinări;
    4) pregătirea anuală a informaţiei privind distribuţia teritorială şi de vîrstă a cazurilor de deces prin infecţiile incluse în Program.
    31. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, IMSP Institutul Mamei şi Copilului, IMSP Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” şi IMSP Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă” asigură:
    1) pregătirea universitară şi postuniversitară a cadrelor medicale în domeniul imunoprofilaxiei, diagnosticului şi tratamentului bolilor prevenibile prin vaccinări;
    2) ajustarea programelor de studii prevederilor prezentului Program şi cadrului normativ aprobat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru implementarea Programului;
    3) participarea în cadrul grupurilor de experţi pentru pregătirea cadrului normativ de implementare a Programului şi evaluarea subiectelor specifice de importanţă epidemiologică;
    4) includerea în programele de cercetare-dezvoltare a problemelor în domeniul imunoprofilaxiei, diagnosticului şi tratamentului bolilor infecțioase prevenibile prin vaccinare;
    5) comunicarea cu populaţia, grupurile-țintă, mass-media în scopul promovării imunizărilor.
    32. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale:
    1) promovează politica în domeniul imunizărilor, aprobă cadrul normativ şi recomandările privind implementarea Programului;
    2) ia decizii privind modificarea Calendarului de vaccinări, efectuarea vaccinării unor contingente suplimentare de populație cu risc sporit de infectare, realizare a campaniilor naționale sau teritoriale de imunizări în masă, reieșind din situația epidemiologică;
    3) emite directive anuale de planificare a vaccinărilor şi aprobă planurile anuale de vaccinare pe ţară;
    4) monitorizează implementarea Programului;
    5) asigură finanţarea centralizată a procurărilor de vaccinuri şi materiale necesare pentru administrarea lor, dispozitive pentru colectarea şi nimicirea sigură a deșeurilor medicale;
    6) asigură coordonarea îndeplinirii Programului cu concursul Consiliului de coordonare și implementare a Programului, Comitetului Național de Experți în domeniul Imunizărilor, Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, Agenţiei Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Centrului Naţional de Management în Sănătate, IMSP Institutul Mamei şi Copilului, IMSP Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, IMSP Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă”, Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”;
    7) efectuează evaluarea periodică selectivă a îndeplinirii funcţiilor sale de către instituţiile subordonate, conform cerințelor stabilite.
    33. Comitetul Naţional Consultativ de Experţi în domeniul Imunizărilor pe lîngă Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale:
    1) consultă Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale sub aspect medical, ştiinţific şi de sănătate publică cu privire la vaccinuri şi măsurile de prevenire a bolilor, la Calendarul şi schemele de imunizare pentru vaccinurile neincluse în Calendar, la implementarea vaccinurilor noi, evaluarea eficienţei imunizărilor şi monitorizarea reacţiilor adverse vaccin-asociate;
    2) avizează proiectele de acte legislative, normative şi reglementări în domeniul imunizării;
    3) oferă suport consultativ în prevenirea bolilor infecţioase pentru care sînt disponibile  vaccinuri;
    4) elaborează recomandări privind implementarea vaccinurilor noi;
    5) participă la examinarea şi prezentarea rezultatelor finale ale examinării evenimentelor de sănătate publică asociate cu apariţia reacţiilor adverse postvaccinale;
    6) oferă suport consultativ cu privire la evaluarea eficienţei vaccinurilor si tehnologiilor noi;
    7) studiază experienţa  internaţională  în  domeniul  imunizărilor  şi  elaborează propuneri pentru integrarea acestora în sistemul naţional de imunizări.
    34. Compania Națională de Asigurări în Medicină:
    1) contribuie, în caz de necesitate, la acoperirea financiară a costurilor vaccinurilor și consumabilelor în limitele mijloacelor financiare disponibile conform Legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală pe anul respectiv;
    2) elaborează mecanisme de încurajare/penalizare a instituțiilor medico-sanitare care sînt implicate în prestarea serviciilor de imunizare, cu stabilirea indicatorilor de performanță privind nivelul de acoperire vaccinală și lipsei cazurilor indigene de boli prevenibile prin vaccinări;
    3) contribuie la finanțarea procurărilor centralizate de frigidere speciale pentru păstrarea vaccinurilor, dispozitive pentru monitorizarea permanentă a condițiilor de păstrare a vaccinurilor pentru instituțiile medico-sanitare publice de asistență medicală primară și maternități din sursele fondului de dezvoltare și modernizare a activității prestatorilor publici de servicii medicale în conformitate cu prevederile Legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală pe anul respectiv și Hotărîrii Guvernului nr. 594 din 14 mai 2002 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de constituire și administrare a fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală”.
    35. Autorităţile administraţiei publice locale asigură:
    1) aprobarea programele teritoriale de imunizări, efectuează monitorizarea realizării lor;
    2) suport instituțiilor medico-sanitare publice și centrelor de sănătate publică în organizarea și efectuarea măsurilor de mobilizare a populaţiei şi instituţiilor subordonate în realizarea prezentului Program;
    3) acordarea suportului nemijlocit instituțiilor medico-sanitare publice de asistență medicală primară și spitalicească pentru crearea condiţiilor de efectuare a vaccinărilor, inclusiv întreţinerea localului, asigurarea cu echipament pentru păstrarea vaccinurilor, legăturii telefonice, înlăturarea inofensivă a deşeurilor ascuţite şi tăioase, provenite în urma procesului de vaccinare şi susţinerea mesajelor de comunicare şi mobilizare socială adresate populaţiei.
    36. Ministerul Educaţiei, instituţiile de învăţămînt în contextul partajării angajamentului privind imunizările, precum și asigurării condițiilor sigure din punct de vedere epidemiologic de educație și instruire:
    1) oferă suport în organizarea imunizării copiilor preşcolari, elevilor, studenţilor și angajaților acestor instituții în caz de efectuare a unor campanii de imunizări în masă din indicații epidemice;
    2) contribuie la informarea corectă a cadrului didactic şi discipolilor privind eficienţa, beneficiile şi necesitatea imunizărilor;
    3) cooperează cu instituţiile medicale pentru admiterea în instituţii de educare și instruire doar a persoanelor vaccinate, conform prezentului Program, excepţie servind unele stări medicale rare, care urmează a fi constatate de medicul de familie;
    4) participă la elaborarea materialelor educaționale pentru copii, adolescenți și tineri în domeniul promovării beneficiilor imunizării.
    37. Consiliul de coordonare a implementării Programului Naţional de Imunizări asigură realizarea activităților în conformitate cu Regulamentul aprobat conform anexei 2 la Hotărîrea Guvernului nr. ___ din 2016 „Cu privire la aprobarea Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2016-2020”.
VI. Estimarea generală a bugetului Programului
    38. Bugetul estimat al Programului include cheltuieli necesare pentru achiziţionarea vaccinurilor şi consumabilelor pentru efectuarea imunizărilor, conform Calendarului de vaccinări, procurarea frigiderelor speciale pentru păstrarea vaccinurilor în instituțiile medico-sanitare publice de asistență medicală primară și spitalicească (maternități), dispozitivelor pentru controlul permanent al temperaturii de păstrare a vaccinurilor în instituțiile medico-sanitare publice și maternități, efectuarea activităților de informare și mobilizarea socială a populației.
    Sursele potenţiale de finanţare a Programului vor fi:
    a) mijloacele bugetului de stat în limitele mijloacelor totale destinate ocrotirii sănătăţii pentru procurarea vaccinurilor și dispozitivelor medicale și pentru administrarea lor;
    b) mijloacele fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru procurarea frigiderelor și dispozitivelor de control permanent al temperaturii la păstrarea vaccinurilor pentru instituțiile medico-sanitare publice de asistență medicală primară;
    c) mijloacele autorităţilor administraţiei publice locale pentru procurarea frigiderelor  pentru instituțiile medico-sanitare publice de asistență medicală primară și maternități;
    d) mijloacele financiare ale organizaţiilor internaţionale (Fondul de Vaccinuri a Alianţei Globale pentru Vaccinuri şi Imunizări, UNICEF, OMS).
    Cheltuielile preponderente ale prezentului Program se prevăd din următoarele surse de finanţare, în milioane lei:
Anii
Costul total
Acoperit din:
 
 
Bugetul de stat

Bugetul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină pentru procurarea frigiderelor și dispozitivelor de control permanent al temperaturii la păstrarea vaccinurilor pentru instituțiile medico-sanitare publice de asistență medicală primară

Mijloacele autorităților publice locale pentru mentenanța frigiderelor pentru instituțiile medico-sanitare publice de asistență medicală primară și maternități

Surse externe, OMS, UNICEF
2016
31,4
25,8
 
0,5
5,1
2017
58,2
38,7
15,0
0,5
4,0
2018
44,6
40,1
 
0,5
4,0
2019
49,9
48,9
 
0,5
0,5
2020
51,2
50,2
 
0,5
0,5
Total
235,3
203,7
15,0
2,5
14,1
    Cheltuielile pentru activitățile operaționale, instruirea personalului, evaluarea și supravegherea prestării serviciilor de imunizări, controlul infecțiilor prevenibile prin vaccinări, măsurile antiepidemice în focare, diagnosticul de laborator, tratamentul bolnavilor vor fi acoperite din mijloacele financiara ale instituțiilor medico-sanitare publice și centrelor de sănătate publică alocate în modul stabilit.
VII. Rezultatele scontate
    39. Programul reprezintă o viziune pe termen de 5 ani, care tinde spre menținerea și îmbunătățirea situației epidemiologice favorabile prin bolile infecțioase prevenibile prin vaccinări. Accesul universal la vaccinări gratuite, garantate de stat, cu acoperire vaccinală a cel puțin 95% din populaţie la vîrstele-ţintă la nivel naţional, vaccinarea tuturor persoanelor care nu au contraindicaţii medicale şi contingentelor de risc, realizarea acțiunilor de susținere financiară, materială și operaționale, prevăzute în Program, vor asigura:
    1) menținerea statutului Republicii Moldova ca ţară liberă de poliomielită și contribuția  țării la eradicarea Globală a poliomielitei;
    2) eliminarea durabilă a cazurilor indigene de rujeolă, rubeolă, rubeolă congenitală, difterie;
    3) menţinerea la nivel de unități a cazurilor de tetanos în populația generală și de tuberculoză generalizată la copii;
    4) menținerea incidenţei prin hepatita virală B în populația generală sub 1 caz la 100 mii populație, printre  copii – sub 0,5 cazuri la 100 mii;
    5) reducerea incidenţei prin tuse convulsivă şi prin oreion – sub 2 cazuri la 100 mii populaţie;
    6) reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin infecţia cu rotavirusuri, meningite septice şi pneumonii, cauzate de infecţiile cu Haemophilus influenzae tip b şi Streptococcus pneumoniae la copii cu vîrsta sub 5 ani.
VIII. Indicatorii de progres
    40. Monitorizarea prezentului Program se va efectua în baza indicatorilor de monitorizare. La nivel naţional şi teritorial vor fi utilizaţi următorii indicatori:
    1) rata cuprinderii cu vaccinuri pentru fiecare doză de vaccin administrată persoanelor care necesită vaccinarea va fi calculată lunar şi anual în baza rapoartelor statistice de ramură (formularul 5-san) la nivel naţional, teritorial şi de instituţie medicală;
    2) rata acoperirii vaccinale globale va fi calculată anual în baza raportului statistic de stat (formularul 6) la nivel naţional, teritorial şi de instituţie medicală;
    3) rata incidenţei prin bolile infecţioase, prevenibile prin vaccinări, va fi calculată lunar şi anual în baza raportului statistic de stat (formularul 2) la nivel naţional şi teritorial;
    4) lipsa transmiterii indigene a virusului poliomielitic sălbatic, agenților cauzali ai rujeolei, rubeolei, difteriei;
    5) rata indicatorilor de cuprindere vaccinală în teritoriile administrative la cel puțin 95%;
    6) proporția teritoriilor administrative cu indicatori de pierderi ai copiilor din programul de imunizări sub 5% .
IX. Riscuri de implementare
    41. În realizarea prezentului Program pot fi identificate următoarele constrîngeri:
    1) surse financiare insuficiente pentru procurarea vaccinurilor, consumabilelor, utilajului frigorifer, reparația, mentenanța și monitorizarea lui;
    2) întreruperi în asigurarea cu vaccinuri din cauza sosirii cu întîrziere a unor loturi de vaccin, legate de lipsa lor pe piață, ofertelor de vînzare;
    3) asigurarea insuficientă cu personal medical calificat pentru prestarea serviciilor de imunizări;
    4) efectuarea cu întîrziere a vaccinărilor din cauza contraindicațiilor medicale neargumentate, migrației înalte a populației;
    5) creșterea refuzurilor de la vaccinare din cauza informării incorecte a populației despre vaccinuri în lipsa susținerii adecvate din partea politicienilor, organelor puterii de stat.
X. Procedurile de raportare şi evaluare
    42. Monitorizarea prezentului Program va fi efectuată de către centrele de sănătate publică teritoriale și de Agenția Națională pentru Sănătate Publică prin intermediul sistemului lunar de raportare a activităţilor de imunizare şi morbidităţii prin infecţiile prevenibile prin imunizări, precum şi prin evaluări selective a performanţei activităţilor de imunizare în cadrul instituţiilor medico-sanitare. În acest scop:
    1) lunar instituțiile medico-sanitare care prestează servicii de imunizări vor prezenta centrelor de sănătate publică teritoriale date privind vaccinările efectuate și vaccinurile utilizate conform rapoartelor statistice de ramură (formularul 5-san);
    2) anual instituțiile medico-sanitare care prestează servicii de imunizări vor prezenta centrelor de sănătate publică teritoriale date privind cuprinderea copiilor cu vaccinări împotriva bolilor infecțioase în baza raportului statistic de stat (formularul 6);
    3) centrele de sănătate publică teritoriale vor prezenta Agenției Naționale pentru Sănătate Publică date generalizate pe teritoriul deservit: lunar privind vaccinările efectuate și vaccinurile utilizate, conform rapoartelor statistice de ramură (formularul 5-san) și anual privind cuprinderea copiilor cu vaccinări împotriva bolilor infecțioase în baza raportului statistic de stat (formularul 6);
    4) lunar de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică vor fi emise în adresa Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale şi centrelor de sănătate publică teritoriale informaţii de monitorizare a nivelului cuprinderii cu vaccinări şi morbidităţii prin infecţiile prevenibile prin imunizări;
    5) lunar de către centrele de sănătate publică teritoriale vor transmite instituţiilor medico-sanitare de asistenţă medicală primară şi spitalicească informaţii de monitorizare a nivelului cuprinderii cu vaccinări şi morbidităţii prin infecţiile prevenibile prin imunizări;
    6) anual va fi efectuată evaluarea realizărilor Programului şi discutarea rezultatelor  în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, autorităţilor teritoriale de sănătate şi autorităţilor administraţiei publice locale;
    7) în colaborare cu organismele internaţionale, vor fi efectuate studii populaţionale de evaluare a acoperirii vaccinale şi studii sistematice ale calităţii serviciilor de imunizare;
    8) anual vor fi publicate în ediții speciale ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică informații privind realizarea Programului, indicatorii de progres și performanță;
    9) prezentul Program va fi evaluat la mijlocul termenului de implementare şi la finele implementării, inclusiv cu participarea organismelor internaţionale de referinţă în domeniu;
    10) examinarea anuală a realizării programelor naționale și teritoriale de imunizări cu informarea a administrației publice centrale și locale, ministerelor, instituțiilor, organizațiilor nonguvernamentale privind beneficiile vaccinărilor, rezultatele realizării imunizărilor, riscurile care survin în cazul nevaccinării pentru persoană și societate.

    anexa

Anexa nr. 2
la Hotărîrea Guvernului nr.1113
din 6 octombrie 2016

REGULAMENTUL
Consiliului de coordonare a implementării Programului
Naţional de Imunizări pentru anii 2016-2020

I. Principii generale
    1. Consiliul de coordonare a implementării Programului Naţional de Imunizări (în continuare – Consiliul) prezintă o structură intersectorială cu funcţii consultative, fără statut de persona juridică, care activează pe baze obşteşti şi are drept scop coordonarea proceselor necesare organizării eficiente și suport în implementarea Programului Naţional de Imunizări și minimalizarea impactului bolilor infecţioase, dirijabile prin vaccinări.
    2. Consiliul activează în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, Programul Naţional de Imunizări, recomandările OMS şi prezentului Regulament.
    3. Consiliul este constituit din reprezentanţii ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Finanțelor, Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, instituţiilor medico-sanitare republicane, responsabile de implementarea Programului Naţional de Imunizări, organismelor nonguvernamentale şi internaţionale, care activează în domeniul ocrotirii sănătăţii.
    4. Se stabilește că în cazul eliberării din funcție a persoanelor ce fac parte din componența Consiliului nominalizat, atribuțiile lor în cadrul acestuia vor fi executate de persoane nou desemnate în posturile respective.
II. Atribuţiile de bază și domeniile de suport ale Consiliului
    5. Consiliul exercită următoarele atribuţii:
    1) coordonează implementarea Programului Naţional de Imunizări prin obţinerea unui consens în aprecierea priorităţilor, strategiei şi tacticii de implementare;
    2) facilitează crearea unui parteneriat constructiv intersectorial între instituţiile de stat, internaţionale şi neguvernamentale prin coordonarea acţiunilor şi resurselor disponibile din ţară şi de peste hotare şi asigură colaborarea eficientă între organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale din țară şi de peste hotare;
    3) coordonează schimbul reciproc de informaţii între partenerii din ţară şi cei externi în procesul implementării Programului Naţional de Imunizări;
    4) analizează problemele interdependente operative, tehnice de program în asigurarea cu vaccinuri și consumabile  cu propuneri de soluţionare a acestora, inclusiv în cadrul achizițiilor.
    6. Consiliul acordă suport în următoarele domenii:
    1) Suport tehnic în:
    a) perfecţionarea structurii serviciului naţional de imunizare, procesului de instruire a personalului şi aprovizionarea cu formulare, materiale metodice şi instructive necesare;
    b) evaluarea şi planificarea activităţilor pe o perioadă de scurtă şi de lungă durată, promovarea priorităţilor Programului Naţional de Imunizări şi abordarea problemelor noi incluse în Programul Naţional de Imunizări;
    c) susţinerea monitoringului permanent al nivelului de morbiditate, acoperire vaccinală şi activităţii serviciilor de imunizări;
    d) susţinerea monitoringului mijloacelor financiare, stocurilor de vaccinuri și dispozitive medicale necesare pentru imunizări în scopul asigurării adecvate şi la timp a resurselor materiale necesare pentru realizarea Programului Naţional de Imunizări;
    e) evaluarea sistematică a rezultatelor realizării Programului Naţional de Imunizări;
    f) perfecţionarea structurii naţionale de control al calităţii vaccinurilor.
    2) Suport financiar şi material în:
    a) acordarea de sprijin pentru mobilizarea resurselor interne şi externe  în vederea realizării Programului Naţional de Imunizări;
    b) acordarea de asistenţă în vederea asigurării transparenţei Programului Naţional de Imunizări şi utilizării fondurilor şi resurselor disponibile;
    c) identificarea de surse noi şi organizaţii donatoare, stabilirea relaţiilor de colaborare cu ele.
    3) Suport politic în:
    a) atenţionarea diferitor structuri statale la problemele şi necesităţile serviciilor de imunizări;
    b) asistenţa în crearea opiniei publice prin intermediul structurilor sociale și surselor mass-media privind importanţa și beneficiile imunizărilor.
III. Drepturile Consiliului
    7. Consiliul în activitatea sa are dreptul de a:
    1) cere şi primi de la instituţiile sanitare informaţia privind realizarea Programului Naţional de Imunizări, acoperirea vaccinală, stocurile de vaccinuri, nivelul de morbiditate, necesităţile în surse financiare şi materiale, asistenţă umanitară, tratativele duse cu organizaţiile donatoare despre prezentarea asistenţei umanitare, destinaţia şi volumului ei;
    2) aproba planul anual de asistenţă umanitară, de a contribui la realizarea lui şi de a controla evidenţa, distribuirea şi corectitudinea folosirii asistenţei umanitare;
    3) organiza expertiza independentă a activităţilor legate de realizarea Programului Naţional de Imunizare şi de a face propuneri de perfecţionare a lor;
    4) înainta, în caz de necesitate, propuneri de modificare a componenţei Comitetului şi de a invita la şedinţe specialişti şi persoane responsabile, reprezentanţi ai ministerelor şi departamentelor, organelor publice locale, organismelor internaţionale şi nonguvernamentale, responsabile, implicate sau interesate în realizarea Programului Naţional de Imunizare.
IV. Atribuţiile conducerii şi membrilor Consiliului
    8. Preşedintele Consiliului exercită următoarele atribuţii:
    1) convoacă şedinţele Consiliului;
    2) conduce activitatea Consiliului;
    3) semnează deciziile Consiliului şi exercită controlul executării acestora;
    4) exercită şi alte funcţii în conformitate cu prezentul Regulament.
    9. Secretarul Consiliului asigură:
    1) pregătirea materialelor pentru şedinţele Consiliului;
    2) difuzarea deciziilor Consiliului membrilor acestuia, ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi instituţii interesate;
    3) generalizarea rezultatelor privind executarea deciziilor adoptate şi informarea preşedintelui Consiliului despre aceasta;
    4) elaborarea planurilor de activitate a Consiliului în baza propunerilor preşedintelui (vicepreşedintelui), membrilor Consiliului şi autorităţilor publice, inclusiv prezentarea lor spre examinare la şedinţele Consiliului;
    5) altă activitate a Consiliului sub aspect organizatoric, analitic şi informativ.
    10. Membrii Consiliului sînt obligaţi:
    1) să-şi exercite atribuţiile în conformitate cu prezentul Regulament;
    2) să participe la şedinţele Consiliului;
    3) să informeze conducerea instituţiilor pe care le reprezintă despre deciziile adoptate în cadrul şedinţelor.
V. Organizarea activităţii Consiliului
    11. Consiliul îşi desfăşoară activitatea în şedinţe plenare, organizate cel puţin o dată în semestru.
    12. Şedinţele Consiliului sînt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor acestuia.
    13. La şedinţele Consiliului pot participa ca invitaţi şi alte persoane, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, instituţiilor publice, întreprinderilor, mass-media, organizaţiilor nonguvernamentale, organizaţiilor internaţionale şi ai altor beneficiari de informaţie, fără drept de vot.
    14. Lucrările tehnice de secretariat se asigură de Agenția Națională pentru Sănătate Publică.
    15. Pentru realizarea misiunii sale, Consiliul cooptează specialiști din diferite domenii specifice, din sectorul de stat, neguvernamental, precum şi parteneri pentru dezvoltare.
VI. Şedinţele Consiliului
    16. Şedinţele Consiliului sînt organizate la iniţiativa preşedintelui sau secretariatului Consiliului ori la solicitarea a 1/3 din membrii acestuia, cu informarea secretariatului cu o lună înainte despre această intenţie.
    17. Şedinţele sînt prezidate de preşedintele Consiliului, iar în cazul absenţei acestuia – de vicepreşedinte.
    18. Procesul-verbal al şedinţei Consiliului se întocmeşte de către secretarul acestuia, în termen de cel mult 2 zile de la data desfăşurării şedinţei şi se semnează de către preşedintele şi secretarul Consiliului.
VII. Deciziile Consiliului
    19. În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul adoptă decizii în problemele ce ţin de competenţa sa.
    20. Deciziile Consiliului se adoptă cu votul majorităţii membrilor Consiliului prezenţi la şedinţă. Membrii Consiliului sînt parteneri egali, cu drepturi depline de participare şi implicare în procesul de luare a deciziilor şi au dreptul de a-şi delega votul reprezentanţilor autorizaţi de ei.
    21. Deciziile Consiliului sînt semnate de către preşedintele acestuia.
    22. Deciziile Consiliului au un caracter consultativ pentru toate autorităţile publice participante la implementarea Programului Naţional de Imunizări, precum şi la stabilirea unui mecanism de implementare eficientă a activităţilor în domeniu.

Anexa nr. 3
la Hotărîrea Guvernului nr.1113
din 6 octombrie 2016

COMPONENŢA NOMINALĂ
a Consiliului de coordonare a implementării
Programului Naţional de Imunizări pentru anii 2016-2020
    SERBULENCO Aliona      -    viceministru al sănătăţii, medic-şef sanitar de stat
                                                    al Republicii Moldova, preşedinte al Consiliului
    PÎNZARU Iurie                  -    director general al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică,
                                                     prim adjunct al medicului-şef sanitar de
                                                    stat al Republicii Moldova, vicepreşedinte al
                                                    Consiliului
    MELNICAnatolie               -    şef al Centrului Profilaxie Specifică, Centrul
                                                    Naţional de Sănătate Publică, secretar al
                                                     Consiliului
    GROSU-AXENTI Diana    -    vicedirector general al Companiei Naţionale de
                                                    Asigurări în Medicină
    SEMENIUC Marina           -    șef al Direcţiei finanţe în ocrotirea sănătăţii şi protecţie
                                                    socială, Ministerul Finanţelor
    MANGASAREAN Nune    -   reprezentant al Fondului Naţiunilor Unite pentru
                                                    Copii (UNICEF) în Republica Moldova
    HAJRULAHOVIC Haris    -    reprezentant al Oficiului Biroului Regional European al
                                                    Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în Republica Moldova
    ONEA Lilia                        -    președinte al Centrului pentru Informare și Comunicare
                                                     în Sănătate, reprezentant al societății civile
    ROTARU Mihai                 -    vicedirector al IMSP, Institutul Mamei și Copilului