Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
    Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
    Dl Aurel BĂIEŞU,
    Dl Igor DOLEA,
    Dl Tudor PANȚÎRU,
    Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
    cu participarea dnei Aliona Balaban, grefier,
    Având în vedere sesizarea depusă la 14 iulie 2016,
    Înregistrată la aceeaşi dată,
    Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
    Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
    Deliberând la 6 septembrie 2016 în camera de consiliu,
    Pronunţă următoarea decizie:
    ÎN FAPT
    1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a sintagmelor „inclusiv [...] și avocații”; „și al avocaților [...] de la data obținerii [...] licenței de avocat” din art.10 alin.(2) lit. a) și lit. b) din Legea nr.1585–XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, ridicată de către Sergiu Radu, în dosarul nr.2-133/2016, pendinte la Judecătoria Strășeni.
    2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională la 14 iulie 2016 de către judecătorul Dumitru Mîrzenco, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.
    A. Circumstanțele cauzei
    3. La 15 iulie 2013, Agenţia Teritorială Vest a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină a depus în instanţa de judecată cererea de chemare în judecată împotriva avocatului T.H privind încasarea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
    4. Pe parcursul anilor 2012, 2013 și 2014 avocatul T.H. nu a achitat prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, acumulând datorii la Fondul de Asigurare Obligatorie de Asistență Medicală în sumă de 18498,65 lei.
    5. Agenţia Teritorială Vest a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină a invocat faptul că T.H exercită profesia de avocat şi se atribuie la categoria de plătitor al primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, iar prin neachitarea acesteia a încălcat prevederile Legii nr.1585–XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală și a Legii nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
    6. În ședința de judecată din 10 martie 2016, avocatul Sergiu Radu a depus o cerere privind ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a unor prevederi din art. 10 alin. (2) lit. a) şi lit. b) din Legea nr. 1585-XIII din 27 februarie 1998 privind asigurarea obligatorie de asistenţă medicală.
    7. Prin încheierea din 1 iulie 2016, instanța de judecată a dispus ridicarea excepției de neconstituționalitate și transmiterea sesizării Curții Constituționale pentru soluționare.
    B. Legislaţia pertinentă
    8. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:
    „(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.
    (2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”
    9. Prevederile relevante ale Legii nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală (M.O., 1998, nr. 38-39, art.280) sunt următoarele:
    „[...]
    (4) Guvernul are calitatea de asigurat pentru următoarele categorii de persoane neangajate cu domiciliul în Republica Moldova şi aflate la evidenţa instituţiilor abilitate ale Republicii Moldova, specificate la alin.(9), cu excepţia persoanelor obligate prin lege să se asigure în mod individual:
    [...]
    j) pensionari;
    [...].”
    „(1) Asiguratul este în drept să obţină de la asigurător informaţii despre îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor sale legale faţă de persoanele asigurate.
    (2) Asiguratul, inclusiv notarii publici, executorii judecătoreşti şi avocaţii, este obligat:
    a) în cazul unităţilor şi al persoanelor fizice, altele decât cele înregistrate de către organul înregistrării de stat, al notarilor publici, al executorilor judecătoreşti şi al avocaţilor, să se înregistreze ca plătitor de prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală la agenţia teritorială a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină în termen de o lună de la data obţinerii certificatului de înregistrare, a licenţei de notar, de executor judecătoresc sau de avocat;
    b) să achite primele de asigurare în mărimea, în modul şi în termenele stabilite de legislaţie;
    […].”
    „(1) Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reprezintă o sumă fixă sau o contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense, pe care asiguratul este obligat să o plătească asigurătorului pentru preluarea riscului asigurat al persoanei, conform prevederilor legislaţiei.
    […].”
    10. Prevederile relevante ale Legii nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (M.O., 2003, nr. 18-19, art.57) sunt următoarele:

    „2. Notarii publici, executorii judecătoreşti şi avocaţii neangajaţi, indiferent de forma juridică de organizare a activităţii, care au obţinut licenţă în modul stabilit de lege.
    […].”
    ÎN DREPT
    A. Argumentele autorului sesizării
    11. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul pretinde că prin aplicarea prevederilor contestate, avocatul pensionar care este în exercițiul funcției este obligat să achite prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, astfel fiind discriminat în raport cu alte persoane pensionate neangajate.
    12. Autorul excepției susține că, potrivit dispozițiilor art.4 alin.(4) din Legea nr.1585–XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, Guvernul are calitatea de asigurat pentru pensionari.
    13. În viziunea acestuia, prevederile contestate încalcă art.16 din Constituție.
    B. Aprecierea Curţii
    14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele.
    15. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în speţă a Legii nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, ține de competența Curții Constituționale.
    16. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Sergiu Radu, în dosarul nr.2-133/2016, aflat pe rolul Judecătoriei Strășeni, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul art.135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.
    17. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit. g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.
    18. Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie unele prevederi din art.10 alin.(2) lit. a) și lit. b) din Legea nr.1585–XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, care vizează în esență obligația avocatului, în calitate de subiect al asigurării obligatorii de asistență medicală, de a achita prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
    19. Curtea observă că autorul excepției susține că prevederile contestate contravin articolului 16 din Constituție. Potrivit acestuia, a fost instituită o discriminare între avocatul pensionar, care este în exercițiul funcției și este obligat să achite prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, în raport cu alte persoane pensionate neangajate.
    20. Curtea reține că norma contestată stabilește, cu titlu de principiu, calitatea de asigurat pentru notarii publici, executorii judecătorești și avocații neangajați și instituie obligativitatea achitării primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.
    21. Curtea menționează că notarii publici, executorii judecătorești și avocații neangajați, deținând calitatea de asigurați și de subiecți ai asigurării obligatorii de asistență medicală, sunt prevăzuți la pct.2 din Anexa nr.2 la Legea 1593-XV cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală și incluși în categoriile de plătitori ai primelor de asigurare medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual. Respectiv, aceștia urmează să achite prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală potrivit prevederilor legale.
    22. Prevederile menționate nu instituie nici o distincție între persoanele care exercită aceste profesii care nu au ajuns la vârsta de pensionare și cele care deja sunt pensionate.
    23. În același timp, având în vedere problema abordată de autor, care privește achitarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală de către persoana care deține licența de avocat și activează în domeniu și totodată are statut de pensionar, Curtea menționează că, potrivit art.4 alin.(4) din Legea nr.1585-XIII din 27 februarie 1998, Guvernul are calitatea de asigurat doar pentru persoanele neangajate, inclusiv pensionarii neangajați.
    24. Prin prisma prevederilor legale menționate, Curtea subliniază că la achitarea primei de asigurare medicală legiuitorul a stabilit distincția între pensionarii neangajați și cei angajați în câmpul muncii, astfel argumentele din sesizare raportate la prevederile legale au fost invocate eronat.
    25. Prin urmare, ținând cont de cele menționate, Curtea nu poate constata rațiunea argumentelor autorului excepției de neconstituționalitate ce vizează pretinsa încălcare a articolului 16 din Constituție prin aplicarea prevederilor contestate.
    26. În temeiul celor menționate supra, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituționalității și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în temeiul articolelor 26 alin. (1) și 31 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (1) şi (3), 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
    1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din art.10 alin.(2) lit. a) și lit. b) din Legea nr.1585–XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, în partea ce ține de obligația avocaților de a achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală, ridicată de avocatul Sergiu Radu, în dosarul nr.2-133/2016, pendinte la Judecătoria Strășeni.
    2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE                    Alexandru TĂNASE

    Nr. 48. Chişinău, 6 septembrie 2016.