MODIFICAT
    HG964 din 03.10.18, MO377-383/05.10.18 art.1015; în vigoare 05.10.18



    În temeiul prevederilor art. 22 alin. (4) din Legea nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 125-129, art. 396), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Norma sanitar-veterinară privind stabilirea măsurilor generale de combatere a unor boli la animale şi măsurilor specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului (se anexează).
    2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

    PRIM-MINISTRU                                                            Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    ministrul economiei                                                           Octavian Calmîc
    Viceprim-ministru,
    ministrul afacerilor externe
    şi integrării europene                                                        Andrei Galbur
    Ministrul agriculturii
    şi industriei alimentare                                                      Eduard Grama
    Ministrul justiţiei                                                               Vladimir Cebotari

    Nr. 1374. Chişinău, 20 decembrie  2016.


    Prezenta Normă sanitar veterinară transpune prevederile Directivei 92/119/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1992 de stabilire a măsurilor comunitare generale de combatere a unor boli la animale, precum şi a măsurilor specifice împotriva bolii veziculoase a porcului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L 62, din 15 martie 1993, p.69, cu modificările ulterioare.
    1. Norma sanitar-veterinară privind stabilirea măsurilor generale de combatere a unor boli la animale şi măsurilor specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului (în continuare –Norma sanitar-veterinară) stabileşte măsuri generale de control ce urmează a fi aplicate în prevenirea unui focar al uneia din bolile enumerate în prezenta Normă sanitar veterinară.
    2. În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare se aplică următoarele noţiuni:
    animal – orice animal domestic dintr-o specie susceptibilă care poate fi afectat direct de una din bolile specificate la pct. 3 din prezenta Normă sanitar-veterinară sau orice animal sălbatic vertebrat ce ar putea contribui la epidemiologia bolii, cu rol de purtător sau de sursă de infecție;
    animal-santinelă – orice animal care provine dintr-un efectiv indemn faţă de una din bolile specificate la  pct. 3 din prezenta Normă sanitar-veterinară, obligatoriu din afara zonei epizootice, şi care nu a fost vaccinat împotriva acestei boli;
    vector – orice animal vertebrat sau nevertebrat care, pe căi mecanice sau biologice, poate transmite și răspîndi agentul unei boli;
proprietar sau deţinător – orice persoană fizică sau juridică, care are în proprietatea sa animale sau care îngrijeşte de aceste animale, fie că este sau nu este recompensată financiar;
    confirmarea bolii – declararea prezenţei oricăreia dintre bolile, enumerate în prezenta Normă sanitar-veterinară, în baza rezultatelor de laborator sau confirmarea prezenţei bolii în baza rezultatelor clinice şi/sau epidemiologice de către autoritatea competentă;
    perioadă de incubaţie – perioada de la expunerea la agentul bolii pînă la instalarea simptomelor clinice pentru boala respectivă specificată în prezenta Normă sanitar-veterinară;
    autoritate competentă – Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţia), subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, în limitele competenţelor legale;
    zonă de protecţie – zonă extinsă pe o rază de cel puţin 3 km în jurul exploataţiei infectate, stabilită de autoritatea competentă în scopul prevenirii apariţiei unui eventual focar de boală;
    zonă de supraveghere – zonă cu o rază de cel puţin 10 km, ce include şi zona de protecţie, din jurul exploataţiei infectate stabilită de către autoritatea veterinară competentă în scopul prevenirii răspîndirii bolii în afara hotarelor zonei;
    agent etiologic – factorul care provoacă o boală la una sau mai multe specii de animale, inclusiv la om.
    3. Prevederile prezentei Norme sanitar-veterinare se extind asupra următoarelor boli supuse declarării obligatorii:
    1) pesta bovină;
    2) pesta micilor rumegătoare;
    3) boala veziculoasă a porcului;
    4) boala limbii albastre;
    5) Boala hemoragică a căprioarei;
    6) variola oii şi a caprei (Capripox);
    7) stomatita veziculoasă;
    8) pesta porcină africană;
    9) dermatoza nodulară contagioasă;
    10) febra văii de Rift.
    4. Din momentul confirmării contaminării exploataţiei cu una din bolile suspuse declarării obligatorii, stipulate la pct. 3 din prezenta Normă sanitar-veterinară, durata perioadei de incubaţie a bolii constituie pentru:
    1) pesta bovină – 21 zile;
    2) pesta micilor rumegătoare – 21 zile;
    3) boala veziculoasă a porcului – 28 zile;
    4) boala limbii albastre – 40 zile;
    5) Boala hemoragică a căprioarei – 40 zile;
    6) variola oii şi a caprei (Capripox) – 21 zile;
    7) stomatita veziculoasă – 21 zile;
    8) pesta porcină africană – 40 zile;
    9) dermatoza nodulară contagioasă – 28 zile;
    10) febra văii de Rift – 30 zile.
    5. În cazul suspiciunii ori a apariţiei unei boli transmisibile a animalelor, specificate în pct. 3 din prezenta Normă sanitar-veterinară, se notifică, în mod obligatoriu, Agenţia care stabileşte procedura privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor.
    6. În cazul suspiciunii ori confirmării a unei boli transmisibile a animalelor, specificate la pct. 3 din prezenta Normă sanitar-veterinară la unul sau mai multe animale dintr-o exploataţie, Agenţia, nu mai tîrziu de 24 ore din momentul notificării, dispune:
    1) efectuarea măsurilor necesare privind cercetarea oficială pentru confirmarea bolii prin prelevarea şi transportarea probelor necesare examinărilor de laborator;
    2) efectuarea măsurilor corespunzătoare privind prevenirea răspîndirii bolii respective.
    7. Odată cu notificarea suspiciunii sau prezenţei uneia din bolile, specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară, Agenţia pune exploataţia sub supraveghere oficială şi dispune:
    1) efectuarea unui recensămînt al tuturor categoriilor de animale din speciile suspecte și, pentru fiecare categorie, înregistrarea numărului de animale moarte, infectate sau care ar putea fi infectate sau contaminate;
    2) actualizarea și furnizarea, la cerere, a informațiilor privind recensămîntul pentru verificare la faţa locului;
    3) ca toate animalele din speciile suspecte din cadrul exploatației să fie ţinute în locurile unde sînt ţinute de obicei sau să fie închise în alt loc unde pot fi izolate, ţinîndu-se seama de posibilul rol al vectorilor, după caz;
    4) ca niciun animal din speciile suspecte să nu intre sau să părăsească exploatația;
    5) supravegherea circulaţiei:
    a) animalelor din alte specii nesusceptibile de boală, persoanelor şi/sau autocarelor care se deplasează spre şi de la exploataţie;
    b) cărnii sau carcaselor de animale, ori furajelor pentru animale, echipamentului, deşeurilor, dejecţiilor, purinei, gunoiului de grajd sau oricărei alte surse susceptibile de transmitere a bolii respective;
    6) crearea condiţiilor pentru asigurarea securităţii muncii personalului exploataţiei, instalarea mijloacelor corespunzătoare de dezinfecţie la intrările şi ieşirile din clădiri sau în locurile în care se ţin animale din speciile susceptibile de boală şi din exploataţia corespunzătoare;
    7) efectuarea unei anchete epizootologice, specificată în prezenta Normă sanitar-veterinară;
    8) aplicarea oricărei dintre măsurile prevăzute în prezentul punct altor exploataţii, dacă localizarea lor, configuraţia sau oricare contact confirmat al acestora cu exploataţia unde boala este suspectată motivează suspiciunea unei posibile contaminări;
    9) menţinerea măsurilor, specificate în subpct. 1) şi 2) ale prezentului punct, pînă la infirmarea suspiciunii sau prezenţei bolii de medicul veterinar oficial.
    8. În cazul confirmării oficiale a prezenţei uneia dintre bolile, specificate la pct. 3 din prezenta Normă sanitar-veterinară, într-o exploataţie, autoritatea competentă, suplimentar la măsurile menţionate la pct. 7 din prezenta Normă sanitar veterinară, dispune:
    1) sacrificarea fără întîrziere a animalelor din speciile susceptibile de boală din exploataţie şi arderea acestora şi a celor moarte, la faţa locului sau într-o unitate de ecarisare, iar carcasele și organele comestibile ale porcilor infectați sînt distruse sub supraveghere oficială, astfel încît să se elimine riscul răspîndirii bolii veziculoase a porcului;
    2) distrugerea sau tratarea corespunzătoare a oricărei substanţe sau deşeu, cum ar fi furajul, purina, dejecţiile sau apele reziduale, care sînt susceptibile de a fi contaminate, care trebuie efectuată în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial, şi care sînt urmate a fi confirmate prin teste de laborator;
    3) curăţarea şi dezinfectarea clădirilor utilizate pentru adăpostirea animalelor din speciile susceptibile de boală, împrejurimilor acestora, camioanelor folosite pentru transport şi echipamentul susceptibil de a fi contaminat, în conformitate cu prevederile pct. 21, după efectuarea operaţiunilor enumerate în subpct. 1) şi 2) ale prezentului punct;
    4) efectuarea unei anchete epizootologice, conform pct. 11 din prezenta Normă sanitar-veterinară;
    5) utilizarea unui dezinfectant autorizat în cazul îngropării într-o groapă suficient de adîncă, construită într-un loc potrivit, astfel încît să se prevină contaminarea apei freatice sau orice altă afectare a mediului înconjurător, precum şi pentru a preveni dezgroparea materialelor specificate în subpct. 1) şi 2) ale prezentului punct, de către animalele carnivore;
    6) extinderea măsurilor prevăzute în subpct. 1)-4) din prezentul punct asupra exploataţiilor vecine sau asupra exploatațiilor din întreaga localitate unde au fost confirmate oficial trei și mai multe focare de boală;
    [Pct.8 subpct.6) în redacția HG964 din 03.10.18, MO377-383/05.10.18 art.1015; în vigoare 05.10.18]
    7) repopularea exploataţiei cu animale, autorizată de Agenţie, în urma efectuării unei inspecţii a medicului veterinar oficial, cu rezultate satisfăcătoare, privind operaţiile de curăţare şi dezinfecţie efectuate în conformitate cu pct. 21 din prezenta Normă sanitar-veterinară, şi care urmează a fi confirmate prin teste de laborator.
    9. În cazul în care animalele care trăiesc în libertate sînt infectate sau suspectate în infectare, Agenţia se asigură că au fost luate toate măsurile stipulate în prezenta Normă sanitar-veterinară.
    10. În cazul exploataţiilor care constau din două sau mai multe unităţi separate de producţie, Agenţia poate face derogare de la cerinţele pct. 8 subpct. 1) al prezentei Norme sanitar-veterinare, în ceea ce priveşte unităţile de producţie sănătoase dintr-o exploataţie care este infectată, cu condiţia ca medicul veterinar oficial confirmă că structura şi dimensiunile acestor unităţi şi operaţiunile efectuate sînt de aşa natură încît adăpostirea, creşterea, personalul, echipamentul şi furajarea sînt complet separate, şi că este prevenită răspîndirea agentului bolii de la o unitate la alta.
    11. Agenţia asigură instituirea în cadrul comisiei antiepizootice excepţionale republicane a centrului naţional de combatere a bolii, care este responsabil pentru coordonarea completă a tuturor măsurilor necesare pentru eradicarea de urgenţă a bolilor, specificate la pct. 3 din prezenta Normă sanitar-veterinară şi efectuarea anchetei epizootologice pentru stabilirea:
    1) momentului contaminării exploataţiei cu agentul etiologic al bolii pînă la notificarea sau suspectarea acesteia;
    2) originii posibile a bolii în exploataţie şi identificarea altor exploataţii în care există animale din speciile susceptibile la boală, care ar fi putut fi infectate sau contaminate;
    3) circulaţiei persoanelor, animalelor, carcaselor, camioanelor, echipamentului sau a oricăror altor materii susceptibile de a răspîndi agentul infecţios către şi din exploataţia în cauză;
    4) prezenţei şi distribuţiei vectorilor bolii, după caz.
    12. În cazul în care medicul veterinar oficial depistează sau consideră, în baza datelor confirmate, că una din bolile, specificate la pct. 3 din prezenta Normă sanitar-veterinară a fost introdusă din alte exploataţii în exploataţia prevăzută la:
    1) pct. 6 al prezentei Norme sanitar-veterinare, sau de la aceasta din urmă în alte exploataţii, ca rezultat al mişcării persoanelor, animalelor sau transportului, ori pe orice altă cale, exploataţiile respective se pun sub supraveghere oficială, conform pct. 7 al prezentei Norme sanitar-veterinare, pînă cînd suspiciunea prezenţei bolii în exploataţie nu a fost oficial confirmată;
    2) pct. 8 al prezentei Norme sanitar-veterinare, ori de la cea din urmă la alte exploataţii, ca rezultat al mişcării persoanelor, animalelor sau transportului ori pe orice altă cale, exploataţiile respective vor fi puse sub supraveghere oficială, în conformitate cu pct. 7 al prezentei Norme sanitar-veterinare, pînă cînd suspiciunea prezenţei bolii în exploataţie nu a fost oficial infirmată.
    13. În cazul în care o exploataţie a fost supusă supravegherii oficiale conform prevederilor pct. 12 subpct. 2) al prezentei Norme sanitar-veterinare, aceasta trebuie să fie menţinută cel puţin pentru perioada maximă de incubaţie pentru boala respectivă, începînd de la data probabilă de infiltrare a agentului etiologic al bolii respective, conform prevederilor pct. 6-7 ale prezentei Norme sanitar-veterinare, şi stabilită de ancheta epizootologică, care este efectuată conform prevederilor pct. 11 din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    În cazul în care condiţiile permit, Agenţia limitează aplicarea măsurilor, prevăzute la pct. 12 subpct. 1) şi 2) la o parte a exploataţiei şi la animalele care se găsesc aici, în contextul în care exploataţia îndeplineşte condiţiile stabilite la pct. 10 al prezentei Norme sanitar-veterinare sau numai la animalele din speciile susceptibile de boală.
    14. Imediat după confirmarea oficială a diagnosticului uneia dintre boli, specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei instituie în jurul exploataţiei infectate o zonă de protecţie, cu o rază de minimum 3 km, care face parte din zona de supraveghere, cu o rază de minimum 10 km, la stabilirea cărora trebuie să se ţină seama de factorii geografici, administrativi, ecologici şi epizootologici, legaţi de boala respectivă şi de posibilităţile de monitorizare.
    15. Raza zonelor specificate în punctul 14 din prezenta Normă sanitar-veterinară sau durata măsurilor de restricţie se modifică la propunerea subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei în baza:
    1) situaţiei geografice şi factorilor ecologici;
    2) condiţiilor meteorologice;
    3) prezenţei, distribuţiei şi tipului vectorilor;
    4) rezultatului anchetei epizootologice efectuate;
    5) rezultatului testelor de laborator;
    6) măsurilor de control aplicate efectiv.
    16. În zona de protecţie Agenţia dispune aplicarea următoarelor măsuri:
    1) identificarea tuturor exploataţiilor din zonă care au animale din speciile susceptibile la una din bolile specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară;
    2) efectuarea misiunilor periodice la exploataţiile care au animale din speciile susceptibile de boală, incluzînd examinarea clinică a acestor animale şi, dacă este necesar, prelevarea probelor pentru examenele de laborator, cu păstrarea înregistrării misiunii şi constatărilor, frecvenţa acestora fiind proporţională cu gravitatea epizootiei din exploataţiile care au riscul cel mai mare;
    3) interzicerea mişcării şi transportului animalelor din speciile susceptibile la una din bolile specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară, pe drumurile publice sau private, cu excepţia căilor de acces ale exploataţiei sau pentru transportul animalelor pe şosea sau pe calea ferată, fără descărcare sau oprire;
    4) păstrarea animalelor din speciile susceptibile la una din bolile specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară, în exploataţia în care sînt ţinute, cu excepţia cazului în care acestea urmează să fie transportate, sub supraveghere oficială, direct la un abator situat în acea zonă, pentru tăiere de urgenţă sau, dacă în acea zonă nu există un abator, sub supraveghere veterinară, la un abator situat în zona de supraveghere, desemnată de Agenţie, numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat examinarea tuturor animalelor din speciile susceptibile de boală din exploataţie şi după ce a confirmat că niciun animal nu este suspect de a fi infectat.
    17. Măsurile aplicate în zona de protecţie se menţin cel puţin pe perioada de incubaţie maximă a bolii, stabilită la pct. 4 din prezenta Normă sanitar-veterinară, după ce animalele din exploataţiile infectate au fost sacrificate şi operaţiunile de curăţare şi dezinfecţie au fost efectuate conform prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare.
    În cazul în care boala este transmisă de un vector-insectă, Agenţia stabileşte durata măsurilor şi necesitatea unei eventuale introduceri a animalelor-santinelă pentru ambele zone (de supraveghere şi de protecţie).
    18. În zona de supraveghere Agenţia dispune aplicarea următoarelor măsuri:
    1) identificarea tuturor exploataţiilor care au animale din speciile susceptibile la una din bolile specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară;
    2) interzicerea mişcării animalelor, din speciile susceptibile de boală, pe drumuri publice, cu excepţia cazului cînd sînt duse la păşune sau în adăposturi sau pe şosea sau pe calea ferată, fără descărcări sau opriri;
    3) autorizarea transportului animalelor din speciile susceptibile la una din bolile specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară în zona de supraveghere;
    4) păstrarea animalelor din speciile susceptibile la una din bolile specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară în interiorul zonei de supraveghere pe durata perioadei de incubaţie maximă considerată de la înregistrarea celui mai recent caz de boală cu posibila transportare ulterioară, sub supraveghere oficială, direct la un abator desemnat de Agenţie, pentru sacrificarea de urgenţă, numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat examinarea tuturor animalelor din speciile susceptibile de boală din exploataţie şi a confirmat că niciun animal nu este suspectat de a fi infectat;
    5) menţinerea măsurilor în zona de supraveghere pe o perioadă cel puţin egală cu perioada de incubaţie maximă, după ce animalele din exploataţie au fost eliminate şi sau efectuat operaţiunile de curăţare şi dezinfecţie stabilite de prezenta Normă sanitar-veterinară;
    6) stabilirea duratei aplicării măsurilor şi eventualei introducere a animalelor-santinelă în cazul în care boala este transmisă de un vector-insectă.
    19. În cazul apariţiei altor cazuri de boală, ce impun ţinerea animalelor mai mult de 30 zile, Agenţia admite, la cererea motivată a proprietarului, eliminarea animalelor dintr-o exploataţie situată în cadrul zonei de protecţie sau a zonei de supraveghere, în următoarele condiţii:
    1) verificarea situaţiei epizootologice de către medicul veterinar oficial;
    2) efectuarea inspecţiei a tuturor animalelor din exploataţie;
    3) examinarea clinică, cu un rezultat negativ, a animalelor care urmează să fie transportate;
    4) identificarea, prin metode aprobate, a fiecărui animal;
    5) localizarea exploataţiei de destinaţie în zona de protecţie sau în interiorul zonei de supraveghere;
    6) luarea tuturor măsurilor necesare, în special de curăţare şi dezinfecţie a camioanelor după transportare, pentru evitarea riscului răspîndirii agentului bolii pe durata acestor transportări.
    20. Agenţia ia toate măsurile necesare pentru ca cel puţin persoanele stabilite în zonele de supraveghere și protecție să fie informate despre particularităţile bolii înregistrate, recomandările ce se cer a fi respectate, de asemenea cu privire la restricțiile în vigoare și adoptă toate dispozițiile necesare pentru punerea corectă în aplicare a măsurilor respective.
    În cazul în care epizootia este de o gravitate excepţională Agenţia apelează la Comisia antiepizootică excepţională republicană care ia toate măsurile suplimentare în baza procedurilor sale de activitate.
    21. Agenţia trebuie să se asigure că:
    1) operaţiunile de curăţare, dezinfecţie şi dezinsecţie sînt efectuate sub supraveghere veterinară oficială, conform instrucţiunilor aprobate de către Agenţie, astfel încît să se elimine orice risc de răspîndire sau de supravieţuire a agentului etiologic;
    2) după finalizarea operaţiunilor de curăţare, dezinfecţie şi dezinsecţie medicul veterinar oficial se asigură că măsurile au fost efectuate corect şi că a trecut o perioadă corespunzătoare, nu mai scurtă de 21 de zile, pentru a se asigura că boala în cauză a fost complet eliminată înainte ca animalele din speciile susceptibile de boală să fie reintroduse în exploataţie.
    22. Dezinfectantele şi insecticidele folosite şi concentraţiile acestora trebuie autorizate de Agenţie, în conformitate cu art. 371 din Legea nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară.
    23. Vaccinarea împotriva bolilor enumerate în prezenta Normă sanitar-veterinară poate fi efectuată ca o măsură suplimentară la măsurile de control luate în cazul izbucnirii bolii, la decizia Agenţiei privind efectuarea vaccinării, bazate pe următoarele criterii:
    a) gruparea animalelor din speciile implicate în zonele afectate;
    b) caracteristicile şi compoziţia fiecărui vaccin folosit;
    c) procedurile pentru supravegherea distribuţiei, depozitării şi utilizării vaccinurilor;
    d) speciile şi vîrsta animalelor care pot sau trebuie să fie vaccinate;
    e) zonele în care vaccinarea poate sau trebuie să fie efectuată;
    f) durata campaniei de vaccinare.
    Vaccinarea de urgenţă se efectuează la decizia Agenţiei, adoptată cu luarea în calcul a intereselor fundamentale ale Republicii Moldova, gradului de concentrare a animalelor, necesităţii protejării unor rase şi a zonei geografice în care se efectuează vaccinarea.
    24. În cazul recurgerii la vaccinare:
    a) se interzice vaccinarea sau revaccinarea animalelor din speciile susceptibile de boală din exploataţiile la care se face referire în pct. 6-7 ale prezentei Norme sanitar-veterinare;
    b) se interzice inocularea de ser hiperimun;
    c) toate animalele vaccinate trebuie să fie identificate cu o marcă clară şi lizibilă;
    d) toate animalele trebuie să rămînă în zona de vaccinare, cu excepţia cazului în care acestea sînt expediate la un abator desemnat de Agenţie, pentru sacrificare imediată, numai după ce medicul veterinar oficial a efectuat examinarea tuturor animalelor susceptibile de boală din exploataţie şi a confirmat că niciun animal nu este suspectat de a fi infectat.
    e) mişcările animalelor din speciile susceptibile de boală din zona de vaccinare se permit după terminarea operaţiilor de vaccinare de către Agenţie, după o perioadă de timp, stabilită de către Comisia antiepizootică excepţională republicană.
    25. Suplimentar prevederilor generale stabilite în prezenta Normă sanitar-veterinară pentru boala veziculoasă a porcului se aplică măsuri specifice ţinînd cont de următoarele:
    1) boala nu se poate deosebi clinic de febra aftoasă, manifestîndu-se cu vezicule pe rît, buze, limbă şi bureletul ongloanelor, variază considerabil în gravitate şi poate infecta un efectiv de porci fără a se manifesta leziunile clinice, iar virusul poate supravieţui perioade lungi în afara corpului, chiar şi în carnea proaspătă, fiind deosebit de rezistent la dezinfectantele uzuale şi recunoscut pentru persistenţă şi stabilitate la o valoare a pH de la 2,5 la 12, avînd nevoie de curăţarea şi dezinfecţia completă a materialelor contaminate;
    2) perioada de incubaţie este de 2-7 zile, perioada maximă de incubaţie este considerată ca fiind de 28 de zile;
    3) procedurile specifice de diagnostic pentru confirmarea şi diagnosticul diferenţial al bolii veziculoase a porcului, inclusiv metodele detaliate pentru colectarea materialelor pentru diagnostic, testele de diagnostic de laborator, de detectarea anticorpilor şi evaluarea rezultatelor testărilor de laborator, stabilite conform prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare;
    4) prezenţa bolii este confirmată:
    a) în exploataţiile în care virusul bolii veziculoase a porcului este izolat fie de la porci, fie din mediul ambiant;
    b) în exploataţiile ce au porci care sînt seropozitivi pentru boala veziculoasă a porcului, cu condiţia ca aceşti porci sau alţii să prezinte leziunile caracteristice bolii veziculoase a porcului;
    c) în exploataţiile ce conţin porci care prezintă semne clinice de boală sau sînt seropozitivi, cu condiţia să existe o legătură epidemiologică directă cu un focar confirmat;
    d) în alte efective în care sînt identificaţi porci seropozitivi, după realizarea investigaţiilor complementare, în special recoltarea suplimentară de probe şi retestarea lor, într-un interval de cel puţin 28 de zile între recoltările de probe, iar dacă investigaţiile ulterioare nu indică prezenţa bolii, deşi porcii sînt încă seropozitivi, Agenţia trebuie să se asigure că porcii testaţi sînt sacrificaţi şi distruşi sub supraveghere sanitar-veterinară, într-un abator pe care l-a desemnat şi că la sosirea în abator porcii sînt ţinuţi şi sacrificaţi separat de ceilalţi porci, carnea cărora este folosită exclusiv pe piaţa internă.
    26. Pentru confirmarea prezenţei bolii veziculoase a porcului Instituţia Publică Centrul Republican de Diagnostică Veterinară, prin intermediul Agenţiei, colaborează cu:
    1) unul din laboratoarelor internaţionale de diagnostic a bolii veziculoase a porcului:
    a) Belgia: Institut national de recherches veterinaires, Groeselenberg 99, B-1180 Bruxelles;
    b) Danemarca: Statens Veterinaere Institut for Virus-forskning, Lindholm;
    c) Germania: Bundesforrschungsanstalt fuer Viruskrankheiten der Tiere, Paul-Ehrlich-Strasse, 7400 Tuebingen;
    d) Spania: Laboratorio de Alta Seguridad Biologica (INIA), 28130 Madrid;
    e) Franţa: Laboratoire central de recherche veterinaire, Maisons-Alfort;
    f) Grecia: Institoyto Loimodon  kai  Parasitikon Nosimaton, Neapoleos 21, Agia Paraskevi;
    j) Irlanda: Institute for Animal Health, Pirbright, Woking, Surrey;
    g) Italia: Istituto zooprofilattico sperimentale della Lombardia e dell’Emilia Romagna, Brescia;
    h) Luxemburg: Institut national de recherches veterinaires, Groselenberg 99, B-1180 Bruxelles;
    i) Olanda: Centraal Diergeneeskundig Instituut, Lelystad;
    k) Portugalia: Laboratorio Nacional de Investigacao Veterinaria, Lisboa;
    l) Regatul Unit: Institute for Animal Health, Pirbright, Woking, Surrey.
    2) Laboratorul internaţional de referinţă – AFRC Institute for Animal Health, Pirbright Laboratory, Ash Road, Pirbright, Woking, Surrey, GU24ONF, United Kingdom.
    27. În raza zonei de protecţie pentru boala veziculoasă a porcului, prin derogare de la măsurile prevăzute la pct. 16-17 din prezenta Normă sanitar-veterinară, Agenţia dispune aplicarea următoarelor masuri:
    1) identificarea tuturor exploataţiilor din cadrul zonei care au animale din speciile susceptibile de boală;
    2) inspectarea exploataţiilor care au animale din speciile susceptibile de boală, examinarea clinică a acestor animale incluzînd, dacă este necesar, recoltarea de probe pentru examinarea de laborator, ţinerea unui registru al inspecţiilor şi observaţiilor făcute în timpul acestora, frecvenţa lor fiind direct proporţională cu gravitatea epizootiei în acele exploataţii cu riscul cel mai mare;
    3) interzicerea mişcărilor şi transportul animalelor din speciile susceptibile de boală pe drumurile publice sau private, excluzînd drumurile de serviciu ale exploataţiilor, excepţie făcînd pentru tranzitul animalelor pe drum sau calea ferată, fără descărcare sau oprire;
    4) acceptarea sacrificării porcilor proveniţi din afara zonei de protecţie şi dirijaţi spre un abator situat în această zonă;
    5) interzicerea ieşiri camioanelor, altor mijloace de transport şi echipamentelor care sînt folosite în interiorul zonei de protecţie pentru a transporta porci sau alte animale ori materiale care pot fi contaminate, furaje, îngrăşăminte, ape reziduale etc. din:
    a) o exploataţie situată în zona de protecţie;
    b) zona de protecţie;
    c) un abator, fără să fie curăţate şi dezinfectate sub supraveghere sanitar-veterinară;
    6) sistarea mişcării porcilor în exploataţia în care sînt ţinuţi timp de 21 de zile de la finalizarea curăţirii şi dezinfectării preliminare în exploataţia contaminată cu ulterioara expediere, în conformitate cu prevederile pct. 21 din prezenta Normă sanitar veterinară:
    a) direct la un abator desemnat de Agenţie, de preferat în raza zonei de protecţie sau de supraveghere, cu condiţia să fi fost efectuată o inspecţie a tuturor porcilor din exploataţie, o examinare clinică a porcilor care sînt transportaţi la abator, fiecare porc fiind marcat printr-o metodă autorizată de către Agenţie, porcii să fie transportaţi în vehicule sigilate de un medic veterinar oficial.
    În prealabil se informează Agenţia despre intenţia de a trimite porcii la abator, ţinerea şi sacrificarea separată a porcilor expediaţi de ceilalţi porci, curăţarea şi dezinfectarea, înainte de a părăsi abatorul a autoturismelor şi echipamentelor implicate în transportul porcilor, efectuarea inspecţiei ante-mortem şi post-mortem în vederea depistării semnelor ce indică prezenţa virusului bolii veziculoase a porcului, colectarea probelor de sînge statistic reprezentative şi, în cazul rezultatului pozitiv care confirmă boala veziculoasă a porcului, se aplică măsurile prevăzute pentru astfel de caz, stabilite în prezenta Normă sanitar-veterinară.
    În situaţii excepţionale porcii pot fi transportaţi direct în alte clădiri localizate în raza zonei de protecţie, cu condiţia să fie efectuată:
o inspecţie a tuturor porcilor din exploataţii;
    o examinare clinică a porcilor ce urmează să fie mutaţi, cu rezultate negative, precum şi identificarea fiecărui porc;
    b) marcarea şi tratarea cărnii provenite de la porcinele menţionate conform legislaţiei specifice cu privire la problemele de sănătate ce afectează comerţul cu carne proaspătă în unitatea desemnată de autoritatea competentă, aceasta fiind trimisă către unitatea menţionată, cu condiţia ca transportul să fie sigilat înainte de plecare şi să rămînă sigilat pe tot parcursul transportului, însoţită de o justificare adecvată.
    28. Măsurile din zona de protecţie continuă să se aplice cel puţin pînă cînd:
    1) se aplică toate măsurile stabilite la pct. 21 al prezentei Norme sanitar-veterinare;
    2) toate exploataţiile din zonă au fost supuse:
    a) unei examinări clinice a porcilor, care relevă că aceştia nu prezintă niciun semn de boală care să sugereze prezenţa bolii veziculoase a porcului;
    b) unei examinări serologice a unui eşantion statistic de porci, fără detectarea anticorpilor bolii veziculoase a porcului. Programul pentru examenul serologic ţine seama de transmiterea bolii veziculoase a porcului şi de sistemul în care sînt ţinuţi porcii.
    Programul trebuie fixat în baza procedurii  naţionale stabilite de autoritatea competentă.
    Examinarea şi prelevarea de probe la care se face referire la subpct. 2)  lit. a) şi b) ale prezentului punct, nu pot fi efectuate înainte de 28 de zile de la terminarea măsurilor preliminării de curăţare şi dezinfecţie în exploataţia contaminată.
    La expirarea perioadei la care se face referire la subpct. 2) lit. a) şi b) ale prezentului punct, regulile aplicate în zona de supraveghere se aplică, de asemenea, zonei
de protecţie.
    29. Mărimea zonei de supraveghere este cea stabilită la pct. 14 din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    În cazul bolii veziculoase a porcului, prin derogare de la pct.18 din prezenta Normă sanitar veterinară în zona de supraveghere se aplică următoarele măsuri:
    1) toate exploataţiile care au animale din speciile susceptibile de boală trebuie să fie identificate;
    2) se permite orice mişcare a porcilor dintr-o exploa-taţie din zona de supraveghere, direct către un abator, cu condiţia ca niciun porc să nu fie transferat în această unitate în următoarele 21 de zile; proprietarul sau persoana responsabilă de aceste animale trebuie să ţină un registru al mişcării tuturor porcilor;
    3) mişcarea  porcilor din  zona de supraveghere poate fi autorizată de autoritatea competentă, cu condiţia:
    a) să fie efectuată o inspecţie a tuturor porcilor din exploataţie cu 48 de ore înainte de mişcare;
    b) să fie efectuată o examinare clinică a porcilor ce urmează să fie mutaţi, cu rezultate negative, cu 48 de ore înainte de mişcare;
    c) să fie efectuată o examinare serologică a unui eşantion statistic de probe de la porcii ce urmează să fie mutaţi fără detectarea anticorpilor pentru boala veziculoasă a porcului, cu 14 zile înainte de mişcare. Totuşi, în cazul porcilor destinaţi sacrificării, examinarea serologică poate fi efectuată în baza probelor de sînge prelevate la abatorul de destinaţie desemnat de autoritatea competentă, pe teritoriul său. În cazul rezultatelor pozitive care confirmă prezenţa bolii veziculoase a porcului se aplică măsurile prevăzute la pct. 8 din prezenta Normă sanitar-veterinară:
    fiecare porc să fie marcat printr-o metodă de identificare aprobată;
    camioanele, alte mijloace de transport şi echipamentele folosite pentru transportul porcilor trebuie curăţate şi dezinfectate după fiecare transport;
    d) camioanele, alte mijloace de transport şi echipamentele folosite pentru transportul porcilor sau al altor animale ori materiale care pot fi contaminate şi care sînt utilizate în cadrul zonei de supraveghere nu părăsesc această zonă fără să fie curăţate şi dezinfectate conform procedurilor stabilite de autoritatea competentă.
    30. Mărimea zonei de supraveghere poate fi modificată conform prevederilor stabilite la pct. 14 din prezenta Normă sanitar-veterinară, iar măsurile din cadrul zonei de supraveghere trebuie aplicate cel puţin pînă la:
    1) efectuarea tuturor măsurilor stabilite la pct. 21 din prezenta Normă sanitar-veterinară;
    2) efectuarea tuturor măsurilor cerute în zona de supraveghere.
    31. În cazul bolii veziculoase a porcului, trebuie aplicate următoarele măsuri suplimentare:
    1) atunci cînd prezenţa bolii veziculoase a porcului este confirmată oficial, autoritatea competentă trebuie să se asigure că, pe lîngă măsurile stabilite la pct. 6-8 din prezenta Normă sanitar-veterinară, carnea porcilor sacrificaţi pe parcursul perioadei între introducerea probabilă a bolii în exploataţie şi implementarea măsurilor oficiale, cînd este posibil, este identificată prin trasabilitate şi distrusă sub supraveghere oficială, în aşa fel încît să se evite riscul de răspîndire a virusului bolii veziculoase a porcului;
    2) atunci cînd  medicul  veterinar oficial are motive să suspecteze că porcii din orice exploataţie pot fi contaminaţi, ca rezultat al mişcării vreunei persoane, animal ori vehicul sau în orice alt mod, porcii din exploataţie rămîn sub restricţie de mişcare în conformitate cu pct. 12 din prezenta Normă sanitar-veterinară cel puţin pînă cînd exploataţia este supusă:
    a) unei examinări clinice a porcilor, cu rezultate negative;
    b) unei examinări serologice a eşantionului statistic de probe de la porci, fără detectarea anticorpilor pentru boala veziculoasă a porcului, conform pct. 28 subpct. 2) din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    Examinarea prevăzută la lit. a) şi b) subpct. 2) pct. 31 din prezenta Normă sanitar-veterinară nu se va efectua înainte de trecerea a 28 de zile de la posibila contaminare a spaţiilor, ca rezultat al mişcării persoanelor, animalelor sau vehiculelor, ori în orice alt mod;
    3) în cazul în care este  confirmată  prezenţa  bolii veziculoase a porcului într-un abator, Agenţia trebuie să se asigure că:
    a) toţi porcii din abator sînt sacrificaţi de îndată;
    b) carcasele şi organele comestibile ale porcilor infectaţi şi contaminaţi, precum şi cadavrele şi organele porcilor infectaţi şi contaminaţi sînt distruse sub supraveghere oficială, astfel încît să se evite riscul răspîndirii virusului bolii veziculoase a porcului;
    c) curăţarea şi dezinfecţia construcţiilor şi echipamentelor, inclusiv ale vehiculelor, au loc sub supravegherea medicului veterinar oficial, conform instrucţiunilor aprobate de Agenţie;
    d) este efectuată o anchetă epizootologică conform prevederilor pct. 11 din prezenta Normă sanitar-veterinară;
    e) niciun porc nu este reintrodus în vederea sacrificării decît după cel puţin 24 de ore de la finalizarea operaţiilor de curăţare şi dezinfecţie, în conformitate cu lit. c).
    32. Pe lîngă măsurile stabilite la pct. 21 din prezenta Normă sanitar-veterinară se aplică şi următoarele măsuri de curăţare şi dezinfectare a exploataţiilor infectate:
    1) după ce cadavrele porcilor au fost îndepărtate pentru a fi distruse, acele părţi ale spaţiilor în care porcii au fost ţinuţi şi orice alte părţi ale spaţiilor care au fost contaminate în timpul tăierii trebuie aspersate cu o soluţie dezinfectantă aprobată conform pct. 21 din prezenta Normă sanitar-veterinară, avînd concentraţia adecvată pentru boala veziculoasă a porcului. Dezinfectantul folosit trebuie să rămînă pe suprafaţă cel puţin 24 de ore;
    2) orice ţesut sau sînge care poate fi răspîndit în timpul tăierii trebuie strîns cu grijă şi distrus împreună cu cadavrele, iar tăierea trebuie să se efectueze în permanenţă pe o suprafaţă etanşă;
    3) toate dejecţiile, aşternutul, furajele contaminate etc. trebuie îndepărtate din clădiri, strînse şi aspersate cu o soluţie dezinfectantă, autorizată de către Agenţie. Apa reziduală trebuie tratată printr-o metodă corespunzătoare pentru inactivarea virusului;
    4) toate accesoriile mobile trebuie mutate din spaţiile respective, curăţate şi dezinfectate separat;
    5) grăsimea şi alte efecte murdare trebuie îndepărtate de pe toate suprafeţele, prin înmuiere cu un agent de degresare şi apoi spălate cu apă sub presiune;
    6) trebuie efectuată o nouă aplicare de dezinfectant prin aspersarea tuturor suprafeţelor;
    7) camerele etanşe trebuie fumegate;
    8) repararea podelelor avariate, a pereţilor etc. trebuie aprobată ca urmare a inspecţiei de către un medic veterinar oficial şi efectuată imediat;
    9) odată terminate reparaţiile, se stabileşte o inspecţie generală pentru a se asigura că acestea au fost bine efectuate;
    10) toate părţile din spaţiile care nu conţin material de combustie pot fi tratate termic folosindu-se un pistol cu flacără;
    11) toate suprafeţele trebuie aspersate cu o soluţie dezinfectantă alcalină avînd un pH mai mare de 12,5 sau cu orice alt dezinfectant aprobat. Dezinfectantul trebuie îndepărtat după 48 de ore;
    12) tratamentul cu pistol cu flacără sau cu soluţie dezinfectantă alcalină menţionat la subpct.10) şi 11) ale prezentului punct se repetă după 14 zile.
    33. La repopularea exploataţiilor infectate, pe lîngă măsurile stabilite la pct. 8 subpct. 7) din prezenta Normă sanitar-veterinară, se mai aplică şi următoarele măsuri:
    1) repopularea nu poate să înceapă mai devreme de 4 săptămîni de la terminarea primei dezinfecţii totale a spaţiilor, de exemplu, etapa 3 a procedurilor de curăţare şi dezinfecţie;
    2) la reintroducerea porcilor trebuie să se ţină seama de tipul de creştere practicat în exploataţie şi să fie conformă cu una din următoarele proceduri:
    a) în cazul exploataţiilor de porci în aer liber, repopularea începe cu introducerea unui număr limitat de purcei-santinelă care au fost controlaţi şi găsiţi negativi la controlul prezenţei anticorpilor împotriva virusului bolii veziculoase a porcului. Porcii-santinelă trebuie repartizaţi, conform cerinţelor autorităţii competente, peste tot în exploataţia infectată trebuie să fie examinaţi clinic la 28 de zile după repartizarea în exploataţie şi să li se recolteze probe de sînge pentru testarea serologică. Dacă niciun purcel nu prezintă semne clinice de boală veziculoasă a porcului sau nu a dezvoltat anticorpi împotriva virusului bolii, se poate realiza repopularea completă;
    b) pentru toate celelalte forme de creştere reintroducerea porcilor are loc fie potrivit măsurilor prevăzute la lit. a) din prezentul subpunct, fie prin repopulare completă, cu respectarea următoarelor condiţii:
    toţi porcii aduşi într-o perioadă de 8 zile să fie seronegativi şi să provină din exploataţii situate în afara zonelor de restricţie instituite ca rezultat al prezenţei bolii veziculoase a porcului;
    niciun porc nu poate părăsi exploataţia pentru o perioadă de 60 de zile după aducerea ultimului porc;
    efectivul repopulat să fie supus unei examinări clinice şi serologice conform cerinţelor autorităţii competente. Această examinare poate fi efectuată la cel puţin 28 de zile după aducerea ultimilor porci.
    34. Laboratorul naţional de referinţă coordonează metodele utilizate pentru diagnosticarea bolilor cu cele utilizate la nivelul Uniunii Europene, în special prin:
    1) identificarea sau tipizarea, stocarea şi livrarea tulpinilor de virus al bolii relevante pentru teste serologice şi prepararea antiserurilor;
    2) livrarea serurilor standard şi a altor reactivi de referinţă către laboratoarele naţionale, standardizarea testelor şi a reactivilor folosiţi;
    3) crearea şi păstrarea unei colecţii de tulpini şi culturi ale agenţilor bolilor relevante;
    4) organizarea periodică de teste comparative şi a procedurilor de diagnostic la nivel naţional;
    5) datele de colectare şi comparare şi informaţiile cu privire la metodele de diagnostic folosite şi rezultatele testelor efectuate în Republica Moldova;
    6) caracterizarea tulpinilor virusului bolii relevante prin metodele cele mai avansate care să permită o bună înţelegere a epizootologiei bolii;
    7) ţinerea la zi a evidenţei evoluţiei privind supravegherea, epizootologia şi prevenirea bolii relevante în întreaga lume;
    8) realizarea expertizei cu privire la virusul bolii relevante şi la alte virusuri implicate pentru a permite un diagnostic diferenţial rapid;
    9) însuşirea de cunoştinţe complete în prepararea şi folosirea produselor imunologice veterinare folosite pentru a eradica şi a combate boala relevant;
    10) sprijinirea activă a diagnosticării  focarelor de boală, importantă prin primirea tulpinilor de virus pentru diagnosticul de confirmare, caracterizare şi studii epizootice;
    11) facilitarea instruirii sau reinstruirii experţilor în diagnosticul de laborator în vederea armonizării tehnicilor de diagnostic.
    35. Agenţia asigură laboratorul naţional de referinţă cu echipamente, consumabile şi personal instruit, care să-i permită stabilirea apariţiei primare a uneia din bolile specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară, tipului, subtipului şi variantei virusului relevant şi, după caz, confirmarea rezultatelor în laboratorul acreditat al altui stat cu competenţă în acest domeniu sau laboratorul internaţional de referinţă.
    36. Laboratorul naţional de referinţă pentru bolile specificate la pct. 3 din prezenta Normă sanitar-veterinară, este Instituţia Publică Centrul Republican de Diagnostică Veterinară care:
    a) testează calitatea reactivilor de diagnostic înainte de fi puşi în folosinţă;
    b) este responsabil de coordonarea standardelor şi metodelor de diagnostic, precum şi de utilizarea reactivilor;
    c) furnizează, după caz, reactivi de diagnostic laboratoarelor naţionale desemnate;
    d) organizează, participă periodic la teste interlaborator;
    e) asigură confirmarea rezultatelor pozitive obţinute;
    f) cooperează cu laboratoarele internaţionale de referinţă, specificate în prezenta Normă sanitar-veterinară.
    37. În conformitate cu art. 29 alin. 3) din Legea nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară, Agenţia elaborează şi aprobă un plan de contingenţă pentru fiecare din bolile specificate la pct. 3 din prezenta Normă sanitar-veterinară, specificînd măsurile naţionale care urmează să fie implementate în eventualitatea existenţei unui focar al oricăreia dintre aceste boli.
    Acest plan trebuie să permită accesul la facilităţi, echipament, personal şi la toate celelalte materiale corespunzătoare, necesare pentru eradicarea rapidă şi eficientă a focarului de boală.
    Criteriile minime ce urmează să fie aplicate pentru elaborarea planurilor de contingenţă sînt stabilite la pct. 41 subpct. 1), 2), 3), 4), 5) şi 10) ce urmează să fie adaptate în conformitate cu boala în cauză.
    Agenţia se poate limita la aplicarea criteriilor stabilite la subpct. 6), 7), 8) şi 9) pct. 41, atunci cînd criteriile de la subpct. 1), 2), 3), 4), 5) şi 10) a pct. 41 au fost deja adoptate şi planurile au fost supuse aplicării măsurilor de control pentru altă boală.
    38. Agenţia la adoptarea măsurilor de contingenţă va ţine seama de constrîngerile naturale şi geografice, astfel încît este autorizată să aplice măsurile speciale de control, specifice pentru fiecare dintre bolile indicate la pct.3 din prezenta Normă sanitar-veterinară.
    39. Experţii internaţionali din domeniul medicinii veterinare pot face controale ad-hoc în Republica Moldova în colaborare cu Agenţia, în măsura în care este necesar pentru a se asigura de aplicarea uniformă a prezentei Norme sanitar-veterinare. Pentru aceasta ei pot controla un procent reprezentativ de exploataţii pentru a verifica dacă autorităţile competente controlează faptul că aceste exploataţii îndeplinesc cerinţele prezentei Norme sanitar-veterinare.
    40. Agenţia acordă experţilor toată asistenţa necesară pentru îndeplinirea obligaţiilor lor.
    41. Planul de contingenţă trebuie să întrunească următoarele criterii:
    1) stabilirea unui centru naţional de combatere a bolii, care să coordoneze toate măsurile de combatere a bolii în Republica Moldova;
    2) elaborarea unei liste cu centrele locale de combatere a bolii, cu amenajările adecvate pentru a coordona măsurile de combatere a bolii la nivel local;
    3) disponibilizarea de informaţii detaliate cu privire la personalul implicat în măsurile de combatere a bolii, la calificarea şi responsabilităţile lui;
    4) fiecare centru local de combatere a bolii trebuie să fie capabil să contacteze rapid persoanele sau organizaţiile care sînt implicate direct sau indirect într-un focar de boală;
    5) echipamentul şi materialele trebuie să fie disponibile pentru a efectua în mod adecvat măsurile de combatere a bolii;
    6) să fie disponibile instrucţiuni detaliate cu privire la acţiunile ce trebuie întreprinse cînd există suspiciunea ori confirmarea infecţiei sau a contaminării, inclusiv la mijloacele de ecarisare a cadavrelor;
    7) să fie stabilite programe de instruire pentru a menţine şi dezvolta abilităţile în domeniu şi procedurile administrative;
    8) laboratoarele de diagnostic trebuie să aibă amenajări pentru examinarea post-mortem, capacitatea necesară pentru serologie, histologie etc. şi trebuie să menţină tehnicile de diagnosticare rapidă a bolii. Trebuie luate măsuri pentru transportarea rapidă a probelor la laborator;
    9) să ofere detalii privind cantitatea de vaccin utilizat împotriva bolii în cauză, estimate a fi solicitate în eventualitatea recurgerii la vaccinarea de urgenţă;
    10) să existe prevederi pentru a asigura competenţele legale necesare pentru implementarea planurilor de contingenţă.