ID intern unic: 368050
Версия на русском
Fişa actului juridic
Republica Moldova
din 19.12.2016
cu privire la aprobarea unor norme sanitar-veterinare
MODIFICAT
HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19
HG940 din 24.09.18, MO366-376/28.09.18 art.992; în vigoare 28.09.18
În conformitate cu prevederile art. 29 din Legea nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 125-129, art. 396), cu modificările şi completările ulterioare, şi în scopul prevenirii pătrunderii şi răspîndirii bolilor infectocontagioase pe teritoriul Republicii Moldova, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
1) Norma sanitar-veterinară privind stabilirea măsurilor de control al pestei porcine clasice, conform anexei nr. 1;
2) Norma sanitar-veterinară privind stabilirea unor prevederi specifice de combatere a pestei porcine africane, conform anexei nr. 2;
3) Norma sanitar-veterinară privind stabilirea unor cerințe de biosecuritate indispensabile profilaxiei și controlului pestei porcine africane la mistreți și porcii domestici, conform anexei nr. 3.
[Pct.1 subpct.3) introdus prin HG940 din 24.09.18, MO366-376/28.09.18 art.992; în vigoare 28.09.18]
2. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.481 din 29 martie 2008 „Cu privire la aprobarea unor norme sanitare veterinare” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 72-73, art. 475).
3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
PRIM-MINISTRU Pavel FILIP
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Octavian Calmîc
Viceprim-ministru,
ministrul afacerilor externe
şi integrării europene Andrei Galbur
Ministrul agriculturii
şi industriei alimentare Eduard Grama
Ministrul justiţiei Vladimir Cebotari
Nr. 1368. Chişinău, 19 decembrie 2016.
anexa nr.1
[Anexa nr.1 modificată prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19]
2. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţie) elaborează Planul de contingenţă pentru eradicarea focarelor de pestă porcină africană, aprobat prin ordinul directorului general al Agenţiei şi îl pune în aplicare prin intermediul subdiviziunilor sale teritoriale în caz de suspiciune şi confirmare a bolii, conform prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară.
3. În sensul prezentei Norme, noţiunile de bază utilizate au următoarele semnificaţii:
pestă porcină africană – boală infecţioasă provocată de virusul pestei porcine africane, specifică porcinelor, extrem de contagioasă cu un nivel înalt de mortalitate. După simptoamele clinice şi schimbările patalogoanatomice asemănătoare cu pesta porcină clasică;
porcină suspectă de a fi infectată cu virusul pestei porcine africane – orice porc care manifestă simptoame clinice sau orice carcasă de porc care prezintă leziuni post-mortem ori reacţii la testele de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic şi care indică prezenţa posibilă a pestei porcine africane;
caz de pestă porcină africană sau porc infectat cu virusul pestei porcine africane – orice porc sau carcasă de porc la care au fost confirmate oficial simptoame clinice sau leziuni post - mortem de pestă porcină africană sau la care prezenţa bolii a fost confirmată oficial ca rezultat al unei examinări de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic;
focar de pestă porcină africană – exploataţie în care a fost depistat unul sau mai multe cazuri de pestă porcină africană;
caz primar de pestă porcină africană la mistreţi – orice caz de pestă porcină africană care este depistat la mistreţi într-o zonă în care nu se aplică nici o măsură, conform capitolului XIII sau capitolului XIV al prezentei Norme;
vector – căpuşă din specia Ornithodorus erraticus.
5. Fară a se aduce atingere prevederilor Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală cu privire la stabilirea focarelor de boli ale animalelor, dacă se confirmă pesta porcină africană pe teritoriul Republicii Moldova, Agenţia este obligată:
1) să notifice boala şi să furnizeze informaţii Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală, în conformitate cu anexa nr. 1 la prezenta Normă, despre:
a) focarele de pestă porcină africană ce sînt confirmate în exploataţii;
b) cazurile de pestă porcină africană ce sînt confirmate la abator sau în mijloacele de transport;
c) cazurile primare de pestă porcină africană ce sînt confirmate la mistreţi;
d) rezultatele anchetei epidemiologice, efectuate conform capitolului VII al prezentei Norme;
2) să furnizeze informaţii Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală privind cazurile confirmate ulterior la mistreţi într-o zonă infectată cu pestă porcină africană, în conformitate cu pct. 48 şi pct. 49 ale prezentei Norme.
7. În cazul în care exploataţia este vizitată de un medic veterinar oficial, acesta trebuie, de asemenea, să efectueze verificarea registrului şi a mărcilor de identificare a porcilor.
8. În cazul în care subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei consideră că nu poate fi exclusă posibilitatea prezenţei pestei porcine africane într-o exploataţie, Agenţia trebuie să pună imediat exploataţia sub supraveghere oficială şi, în special, trebuie să se asigure ca:
1) toate porcinele din diferitele categorii din exploataţie să fie numărate şi să se întocmească o listă cu numărul de porcine deja bolnave, moarte sau susceptibile de a fi infectate din fiecare categorie. Lista trebuie să fie actualizată în funcţie de fătările şi cazurile de mortalitate a porcinelor în perioada de suspiciune. Informaţiile privind lista trebuie furnizate la cerere şi pot fi verificate la fiecare vizită;
2) toate porcinele din exploataţie trebuie sa fie închise în propriile adăposturi sau în alte locuri unde pot fi izolate;
3) nici un porc să nu poată intra sau ieşi din exploataţie. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot, după caz, să extindă interdicţia de părăsire a exploataţiei şi asupra altor specii de animale şi pot solicita aplicarea de măsuri corespunzătoare pentru distrugerea rozătoarelor sau insectelor;
4) nici o carcasă de porc nu se expediază din exploataţie fără certificat sanitar-veterinar, eliberat de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, stabilit în Nomenclatorul actelor permisive, anexă la Legea nr. 160-XIX din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător;
5) nici un sortiment de carne, produse de porc, material seminal, ovule sau embrioni, furaje pentru animale, ustensile, materiale sau deşeuri susceptibile, care pot transmite pesta porcină africană, să nu părăsească exploataţia fără permisiunea subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei;
6) sînt create condiţii necesare pentru asigurarea securităţii muncii personalului exploataţiei, persoanelor antrenate în anchetarea epizootologică şi sînt realizate măsurile de rigoare.;
7) mişcarea persoanelor, vehiculelor spre sau din exploataţie să se efectueze doar cu permisiunea subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei;
8) sînt utilizate mijloace de dezinfecţie la punctele de intrare şi ieşire ale clădirilor ce adăpostesc porcine şi ale exploataţiei însăşi. Orice persoană care intră sau părăseşte exploataţiile trebuie să respecte regulile de bună practică de igienă pentru a reduce riscul răspîndirii virusului pestei porcine africane. Mai mult, toate mijloacele de transport trebuie să fie dezinfectate minuţios înainte de a părăsi exploataţia;
9) să fie efectuată o ancheta epidemiologică în conformitate cu capitolul VII al prezentei Norme.
9. În cazul în care o cere situaţia epidemiologică, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei:
1) pot aplica măsurile prevăzute de pct. 11 a prezentei Norme în exploataţia menţionată la pct. 7 al prezentei Norme. Totodată, cînd consideră că permit condiţiile, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot să limiteze aplicarea acestor măsuri numai la porcinele suspecte de a fi infectate sau contaminate cu virusul pestei porcine africane şi la partea exploataţiei în care au fost ţinute acestea, cu condiţia ca aceste porcine să fi fost adăpostite, cazate şi hrănite complet separat de alte porcine din exploataţie. În orice caz, atunci cînd porcinele sînt ucise, trebuie să fie prelevat un număr suficient de probe pentru a se confirma sau infirma prezenţa virusului pestei porcine africane, în conformitate cu manualul de diagnostic;
2) pot stabili temporar o zonă de control în jurul exploataţiei menţionate la pct. 7 al prezentei Norme. În exploataţiile de porcine din interiorul acestei zone trebuie să se aplice cîteva sau toate măsurile menţionate la pct. 6 şi 7 ale prezentei Norme.
10. Odată adoptate, măsurile prevăzute la pct. 7 al prezentei Norme trebuie să rămînă în vigoare pînă cînd nu este exclusă oficial prezenţa pestei porcine africane.
1) toate porcinele din exploataţie să fie ucise imediat sub supraveghere oficială, astfel încît să se evite riscul raspîndirii virusului pestei porcine africane în timpul transportului sau uciderii;
2) în cazul sacrificării porcinelor, să fie prelevat un număr suficient de probe, conform manualului de diagnostic, pentru a se putea stabili modul de contaminare cu virusul pestei porcine africane a exploataţiei şi perioada cît a persistat boala în exploataţie pînă să fi fost depistată;
3) carcasele de porcine ce au murit sau au fost ucise să fie prelucrate sub supraveghere veterinară oficială;
4) pe cît este posibil, carnea de porcine tăiate în timpul perioadei dintre introducerea probabilă a bolii în exploataţie şi aplicarea măsurilor oficiale să fie supusă trasabilităţii şi prelucrată sub supraveghere oficială;
5) materialul seminal, ovulele sau embrionii de porcine, colectate din exploataţie în perioada dintre introducerea probabilă a bolii în exploataţie şi aplicarea măsurilor oficiale să fie supuse trasabilităţii şi distruse sub supraveghere oficială, astfel încît să se evite riscul răspîndirii virusului pestei porcine africane;
6) toate substanţele şi deşeurile suspectate de a fi contaminate, cum ar fi furajele, să fie procesate. Toate materialele de unică folosinţă ce pot fi contaminate, în special cele utilizate pentru acţiunile de ucidere, să fie distruse; Aceste acţiuni trebuie efectuate conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial;
7) după ce porcinele au fost eliminate, clădirile folosite pentru adăpostirea porcilor, vehiculele utilizate pentru transportul acestora sau a carcaselor acestora, precum şi echipamentul, aşternutul, bălegarul şi purina să fie curăţate şi, dacă este necesar, dezinsectizate, dezinfectate şi tratate conform pct. 36 al prezentei Norme;
8) în cazul unui focar primar de boală, izolatul de virus de pestă porcină africană să fie supus procedurii de laborator, stabilite în manualul de diagnostic pentru a se identifica tipul genetic;
9) să se efectueze o anchetă epidemiologică conform capitolului VII al prezentei Norme.
12. În cazul în care un focar a fost confirmat într-un laborator, într-o grădină zoologică, parc zoologic sau într-o zonă împrejmuită, unde sînt ţinute porcinele în scopuri ştiinţifice sau în scopuri legate de conservarea speciilor sau conservarea raselor rare, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot decide o derogare de la pct. 11 subpct. 1) şi 5) din prezenta Normă, cu condiţia că sînt luate toate măsurile necesare de prevenire a răspîndirii pestei porcine africane.
13. Despre decizia luată se notifică imediat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală de către Agenţie şi se aplică măsuri de prevenire a răspîndirii bolii, coordonate cu această organizaţie.
15. În cazul în care se decide derogarea menţionată la pct.14 al prezentei Norme, Agenţia trebuie să elaboreze reguli detaliate pentru aplicarea acesteia, în funcţie de garanţiile de sănătate a animalelor ce pot fi asigurate.
16. În cazul în care Agenţia face uz de această derogare, o va notifica imediat Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală. Dacă este necesar, trebuie adoptate măsuri de prevenire a răspîndirii bolii.
18. În astfel de exploataţii se aplică prevederile capitolului III al prezentei Norme, pînă cînd suspiciunea pestei porcine africane este oficial infirmată.
19. Agenţia şi subdiviziunile sale teritoriale trebuie să aplice măsurile prevăzute de pct. 11 în exploataţiile de contact specificate la pct.17 al prezentei Norme, dacă situaţia epidemiologică o impune.
20. În cazul în care porcinele sînt ucise, trebuie prelevate un număr suficient de probe, conform manualului de diagnostic, pentru a se putea confirma sau infirma prezenţa virusului pestei porcine africane în aceste exploataţii.
22. O astfel de anchetă trebuie să includă cel puţin:
1) durata de timp cît exploataţia a fost contaminată cu virusul pestei porcine africane, înainte ca boala să fi fost notificată sau suspectată;
2) sursa posibilă a pestei porcine africane în exploataţie şi identificarea altor exploataţii în care porcinele pot fi infectate sau contaminate din aceeaşi sursă;
3) mişcările de persoane, vehicule, porcine, carcase, material seminal, carne sau orice material posibil de a vehicula virusul către sau din exploataţiile în cauză;
4) posibilitatea ca vectorii sau mistreţii să raspîndească boala.
23. Dacă rezultatele acestei anchete denotă că pesta porcină africană a putut fi răspîndită din sau în exploataţii, trebuie informată imediat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală.
25. În zonele respective trebuie aplicate măsurile menţionate la capitolele IX şi X ale prezentei Norme.
26. La stabilirea zonelor, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei trebuie să ţină cont de:
1) rezultatele anchetei epidemiologice efectuate conform capitolului VII al prezentei Norme;
2) situaţia geografică, mai ales de graniţele artificiale sau naturale;
3) localizarea şi proximitatea exploataţiilor;
4) modalităţile de mişcare şi comercializare a porcinelor, precum şi de disponibilitatea abatoarelor şi a echipamentelor pentru procesarea carcaselor;
5) echipamentul şi personalul disponibil pentru a controla orice mişcare de porcine în interiorul zonelor, în special, ca porcinele ce urmează a fi ucise să fie mutate din exploataţia de origine a acestora.
27. Agenţia ia toate măsurile necesare, inclusiv folosirea semnelor distinctive, a notelor de atenţionare şi a mass-media, pentru familiarizarea deţinătorilor de porcine şi cetăţenilor despre obligaţiile acestora în prevenirea apariţiei şi răspîndirii bolii, de asemenea ca toate persoanele din zonele de protecţie şi supraveghere să fie informate despre restricţiile în vigoare, conform capitolelor IX şi X ale prezentei Norme.
1) efectuarea, cît mai curînd posibil, a unui recensămînt al tuturor exploataţiilor. După stabilirea zonei de protecţie, aceste exploataţii trebuie inspectate de un medic veterinar oficial în cel mult 7 zile, pentru examinarea clinică a porcinelor şi verificarea registrului şi mărcilor de identificare a porcinelor menţionate în capitolele III şi IV ale prezentei Norme;
2) interzicerea mişcării şi transportului porcinelor pe drumurile publice sau private, excluzînd, dacă e necesar, drumurile de serviciu ale exploataţiilor, cu excepţia cazului în care subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei autorizează mişcările menţionate la subpct. 6) al prezentului punct. Această interdicţie nu trebuie să se extindă asupra tranzitului rutier sau feroviar de porcine fară descărcare sau oprire;
3) curăţarea, dezinfectarea şi, dacă este necesar, dezinsecţia şi tratarea cît mai curînd posibil după contaminare a camioanelor şi altor vehicule şi echipamente, utilizate pentru transportarea porcinelor sau altor animale sau materiale ce pot fi contaminate (precum carcase, furaje, gunoi de grajd, purin şi altele), conform pct. 36 al prezentei Norme. Nici un camion sau vehicul care a fost utilizat pentru transportul porcinelor nu poate părăsi zona fără să fie curăţat şi dezinfectat şi apoi inspectat şi din nou autorizat pentru transport de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei;
4) interzicerea intrării sau ieşirii oricărui animal domestic dintr-o exploataţie, fără certificat sanitar-veterinar eliberat de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei;
5) notificarea imediată a subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei care trebuie să efectueze investigaţii corespunzătoare, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic, despre toate porcinele care au murit ori s-au îmbolnăvit într-o exploataţie;
6) interzicerea de a transporta porcinele din exploataţia în care acestea sînt ţinute timp de cel puţin 40 de zile după încheierea curăţeniei şi dezinfecţiei preliminare şi, dacă este necesar, a dezinsecţiei exploataţiilor infectate. După 40 de zile, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot autoriza ieşirea porcinelor din exploataţia amintită pentru a fi transportate direct, în condiţiile menţionate la pct.29 al prezentei Norme:
a) la un abator desemnat de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, de preferinţă în interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere, în scopul tăierii imediate;
b) la o întreprindere de procesare sau un loc adecvat unde porcinele sînt ucise imediat, iar carcasele acestora sînt prelucrate sub supraveghere oficială;
c) în cazuri de circumstanţe excepţionale, în alte clădiri situate în afara zonei de protecţie. În cazul aplicării acestei prevederi, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei trebuie să informeze imediat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală;
7) interzicerea de a scoate materialul seminal, ovulele sau embrionii de porcine din exploataţiile situate în interiorul zonei de protecţie;
8) respectarea de către orice persoană care intră sau părăseşte exploataţiile de porcine a regulilor de igienă corespunzătoare, necesare pentru reducerea riscului răspîndirii virusului pestei porcine africane.
29. În cazul în care interdicţiile prevăzute la pct.28 al prezentei Norme rămîn în vigoare peste 40 de zile, din cauza focarelor ulterioare de boală şi ca rezultat al respectării regulilor de întreţinere a animalelor sau dacă apar alte probleme în legătură cu cazarea porcinelor, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot, în baza solicitării motivate a proprietarului, permite transportul de porcine dintr-o exploataţie din interiorul zonei de protecţie, direct:
a) la un abator desemnat de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, preferabil în interiorul zonei de protecţie sau supraveghere, în scopul tăierii imediate;
b) la o întreprindere de procesare sau la un loc adecvat unde porcinele sînt ucise imediat, iar carcasele acestora procesate sub supraveghere oficială;
c) în cazuri excepţionale, în alte clădiri situate în zona de protecţie.
30. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot autoriza transportul de porcine din exploataţia în cauză, cu condiţia ca:
1) un medic veterinar oficial să fi efectuat o examinare clinică a porcinelor din exploataţie, în special, a celor ce vor fi transportate, inclusiv măsurarea temperaturii corpului, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic, şi o verificare a înregistrării şi mărcii de identificare a porcinelor, menţionată la capitolele III şi IV ale prezentei Norme;
2) verificările şi examinările menţionate la subpct.1) al prezentului punct să nu fi depistat nici un semn de pestă porcină africană şi să fie conforme cu prezenta Normă;
3) porcinele să fie transportate în vehicule sigilate de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei;
4) vehiculul şi echipamentul utilizat la transportul porcinelor să fie curăţate şi dezinfectate imediat după transport, în conformitate cu prevederile pct. 36 al prezentei Norme;
5) dacă porcinele sînt sacrificate sau ucise, să fie prelevate de la acestea un număr suficient de probe, conform manualului de diagnostic, pentru a fi confirmată sau infirmată prezenţa virusului pestei porcine africane în aceste exploataţii;
6) dacă porcinele sînt transportate la un abator:
a) subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei responsabile de abator să fie informate despre intenţia de a trimite porcine şi să notifice primirea acestora subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei de la locul de expediere;
b) la sosirea la abator aceste porcine să fie ţinute şi adăpostite separat de alte porcine;
c) în timpul inspecţiei ante- şi post-mortem efectuate la abatorul desemnat, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei să ţină cont de orice semne ale prezenţei pestei porcine africane;
d) carnea proaspătă provenită de la aceşti porci trebuie prelucrată şi marcată cu o ştampilă specială. Acestea trebuie efectuate la o întreprindere desemnată de Agenţie, situată în zona de protecţie. Carnea trebuie să fie expediată la întreprinderea nominalizată, cu condiţia ca lotul să fie sigilat înainte de plecare şi să rămînă sigilat pe toată durata transportului.
31. Măsurile în zona de protecţie trebuie aplicate în continuare cel puţin pînă cînd:
1) se va efectua curăţenia, dezinfecţia şi, după caz, dezinsecţia în exploataţiile infectate;
2) porcinele din toate exploataţiile au fost supuse examinărilor clinice şi de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic, pentru a se depista prezenţa posibilă a virusului pestei porcine africane.
Examinările menţionate la subpct.2) al prezentului punct nu se efectuează pînă la expirarea a 45 de zile de la finalizarea lucrărilor de curăţenie, dezinfecţie şi, după caz, de dezinsecţie preliminară în exploataţiile infectate.
32. Totodată, prin derogare de la prevederile pct. 28 subpct.6), punctele 29 şi 30 ale prezentei Norme, perioadele de 40 şi 45 de zile pot fi reduse la 30 de zile dacă, în conformitate cu manualul de diagnostic, Agenţia a implementat un program intensiv de testare şi prelevare, excluzînd, astfel, prezenţa pestei porcine africane în exploataţia în cauză.
1) efectuarea unui recensămînt al tuturor exploataţiilor de porcine;
2) interzicerea mişcării şi transportului de porcine pe drumurile publice sau private, cu excepţia cazului în care sînt autorizate de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, excluzînd, cînd este necesar, drumurile de serviciu ale exploataţiilor. Această interdicţie nu trebuie să fie aplicată tranzitului rutier sau feroviar de porcine, fără descărcare sau oprire, precum şi transportului porcinelor pentru tăiere ce provin din afara zonei de supraveghere, care sînt în drum spre un abator situat în zona amintită, pentru a fi tăiate imediat;
3) curăţarea, dezinfectarea şi, după caz, dezinfectarea şi tratarea cît mai curînd după contaminare a camioanelor şi altor vehicule şi echipamente ce sînt utilizate pentru transport de porcine sau alte animale sau materiale ce pot fi contaminate (de exemplu carcase, furaje, dejecţii, gunoi de grajd etc.), conform pct. 36 al prezentei Norme. Nici un camion sau vehicul care a fost utilizat la transportul de porcine, nu poate părăsi zona fără să fie curăţat sau dezinfectat;
4) interzicerea intrării sau ieşirii oricărui animal domestic dintr-o exploataţie în timpul primelor 7 zile după stabilirea zonei, fără permisiunea subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei;
5) notificarea imediată a subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei, care trebuie să efectueze anchete adecvate, conform procedurilor stabilite de manualul de diagnostic, despre toate porcinele moarte sau bolnave dintr-o exploataţie;
6) interzicerea porcinelor de a părăsi exploataţia în care sînt ţinute timp de cel puţin 30 de zile după terminarea curăţeniei, dezinfecţiei şi, după caz, a dezinsectizării preliminare a exploataţiilor infectate. După 30 de zile, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot permite transportul porcinelor din exploataţia nominalizată, în condiţiile stabilite la pct. 30 al prezentei Norme pentru a fi transportate direct:
a) la un abator desemnat de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, în scopul tăierii imediate, preferabil, în interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere;
b) la o întreprindere de procesare sau la un loc adecvat, unde porcinele sînt ucise imediat şi carcasele acestora sînt prelucrate sub supraveghere oficială;
c) în cazuri excepţionale, în alte clădiri situate în interiorul zonei de protecţie sau supraveghere.
Dacă porcinele trebuie transportate la un abator, în baza cererii subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei, se pot decide derogări de la pct. 30 subpct. 5) şi 6) din prezenta Normă, la solicitarea unui proprietar şi, în special, cu privire la marcarea cărnii de la aceste porcine, la utilizarea ei ulterioară, precum şi cu privire la destinaţia produselor tratate;
7) interzicerea de a scoate materialul seminal, ovulele sau embrionii de porcine din exploataţiile situate în interiorul zonei de supraveghere;
8) respectarea de către orice persoană care intră sau părăseşte exploataţiile de porcine a regulilor de igienă corespunzătoare, necesare pentru reducerea riscului răspîndirii virusului pestei porcine africane.
34. În cazul în care interdicţiile prevăzute la pct. 33 al prezentei Norme rămîn în vigoare mai mult de 40 de zile, din cauza focarelor ulterioare de boală şi, ca urmare a respectării întreţinerii animalelor, a altor probleme apărute, în condiţiile menţionate la pct. 30 al prezentei Norme, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, de comun acord cu Agenţia, permit transportul de porcine dintr-o exploataţie situată în interiorul zonei de supraveghere direct:
1) la un abator desemnat de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, de preferinţă în interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere, în scopul tăierii imediate;
2) la o întreprindere de procesare sau un loc adecvat unde porcinele sînt ucise imediat şi carcasele acestora sînt procesate sub supraveghere oficială;
3) în cazuri excepţionale, în alte locaţii din interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere. Agenţia trebuie să informeze Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală în cazul aplicării acestei prevederi.
35. Măsurile din zona de supraveghere se aplică cel puţin pînă cînd:
1) se vor efectua curăţirea, dezinfecţia şi, dezinsecţia în exploataţiile infectate;
2) porcinele din toate exploataţiile au fost supuse examinărilor clinice şi, dacă este necesar, examinărilor de laborator stabilite de manualul de diagnostic, pentru depistarea prezenţei eventuale a virusului pestei porcine africane.
Examinările menţionate la subpct.1) nu trebuie aplicate pînă nu au expirat 40 de zile de la terminarea curăţeniei, dezinfecţiei şi, după caz, a măsurilor de dezinsecţie preliminare în exploataţiile infectate.
Totodată, prin derogare de la prevederile pct. 33 subpct.5), pct. 34 şi 35 ale prezentei Norme, perioada de 30 de zile, şi cea de 40 de zile poate fi redusă la 21, 30 şi, respectiv 20 de zile, dacă, potrivit manualului de diagnostic, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei au aplicat un program intensiv de testare şi de prelevare de probe care să excludă prezenţa pestei porcine africane în exploataţia în cauză.
1) dezinfectanţii şi insecticidele utilizate, precum şi concentraţiile acestora sînt autorizate, conform prevederilor art. 371 din Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară;
2) curăţarea, dezinfecţia şi, după caz, operaţiile de dezinsecţie se efectuează sub supraveghere oficială, conform:
a) instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial;
b) regulilor şi procedurilor stabilite în anexa nr. 2 la prezenta Normă.
37. Reintroducerea porcinelor în exploataţii, conform prevederilor capitolului IV al prezentei Norme nu trebuie să se efectueze cel puţin 40 de zile după terminarea curăţeniei, dezinfecţiei şi, după caz, a operaţiilor de dezinsecţie în exploataţia în cauză, conform prevederilor pct.36 al prezentei Norme.
38. La reintroducerea porcinelor trebuie să se ţină cont de metoda de creştere practicată în exploataţia în cauză, fiind respectată una dintre procedurile stabilite la pct. 39 şi 40 ale prezentei Norme.
39. Cu referinţă la exploataţiile unde introducerea bolii nu a fost legată de vectori, urmează a fi aplicate următoarele proceduri:
1) în exploataţiile în aer liber, reintroducerea porcinelor trebuie să înceapă cu introducerea porcinelor-santinelă care au fost verificate şi au reacţionat negativ la prezenţa anticorpilor împotriva virusului pestei porcine africane sau care provin din exploataţii ce nu fac obiectul nici unei restricţii în legătură cu pesta porcină africană;
2) porcinele-santinelă trebuie plasate în conformitate cu cerinţele Agenţiei, în toată exploataţia infectată vor fi prelevate probe de la acestea după 45 de zile şi testate la prezenţa anticorpilor, conform manualului de diagnostic;
3) nici un porc nu poate părăsi exploataţia înainte de primirea rezultatelor negative ale testărilor serologice;
4) dacă nici la o porcină nu s-au dezvoltat anticorpi împotriva virusului pestei porcine africane, se poate efectua repopularea completă repetată;
5) în ceea ce priveşte celelalte forme de creştere, reintroducerea porcinelor trebuie să se efectueze în conformitate cu măsurile prevăzute la subpct.1) al prezentului punct sau să fie bazate pe repopulare totală repetată, cu condiţia ca:
a) toate porcinele să sosească într-o perioada de 20 de zile şi să provină din exploataţii ce nu sînt supuse nici unei restricţii legate de pesta porcină africană;
b) porcinele din efectivul repopulat să fie supuse unei examinări serologice, conform manualului de diagnostic. Pentru aceasta, prelevarea de probe trebuie efectuată cel mai devreme de 45 de zile după sosirea ultimelor porcine;
c) nici un porc nu poate părăsi exploataţia înainte de primirea rezultatelor negative ale examinării serologice.
40. Cu referinţă la exploataţiile în care introducerea bolii a fost legată de vectori, repopularea nu trebuie să se efectueze timp de cel puţin 6 ani, cu excepţia cazului în care:
a) au fost efectuate cu succes şi sub supraveghere oficială operaţii specifice de eliminare a vectorului din încăperile şi locurile unde vor fi ţinute porcine sau în care pot veni în contact cu vectorul;
b) a fost posibil să se demonstreze că persistenţa vectorului nu mai prezintă un risc semnificativ pentru transmiterea pestei porcine africane;
c) după efectuarea măsurilor prevăzute la lit. a) şi b) ale prezentului punct, sînt aplicabile măsurile stabilite la pct. 39 subpct.1) din prezenta Normă;
d) pe lîngă aceste măsuri, după repopularea totală, nici un porc nu poate părăsi exploataţia în cauză, pînă cînd nu sînt efectuate examinări serologice ulterioare pentru pesta porcină africană, cu rezultate negative la probele recoltate de la porcinele din exploataţie cel mai tîrziu la 60 de zile după repopularea totală, conform manualului de diagnostic.
41. În cazul în care introducerea bolii nu poate fi legată de vectori şi dacă au trecut mai mult de 6 luni de la terminarea operaţiilor de curăţare şi dezinfecţie în exploataţie, Agenţia poate decide o derogare de la prevederile pct.39 al prezentei Norme, ţinînd cont de situaţia epidemiologică.
42. Reintroducerea animalelor domestice din alte specii decît porcine în exploataţiile descrise la capitolul IV al prezentei Norme, se permite de către Agenţie, cu luarea în consideraţie a riscului răspîndirii infecţiei sau persistenţei vectorilor actuali printr-o astfel de reintroducere.
44. Dacă este depistat un caz de pestă porcină africană într-un abator sau într-un mijloc de transport, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei dispun următoarele:
1) toate animalele din abator sau din mijlocul de transport sînt ucise, fără întîrziere;
2) carcasele, organele şi deşeurile de animale provenite de la animalele posibil infectate sau contaminate sînt procesate sub supraveghere oficială;
3) curăţenia, dezinfecţia şi, după caz, operaţiile de dezinsecţie a clădirilor şi echipamentului, inclusiv a vehiculelor, să se efectueze sub supravegherea medicului veterinar oficial, conform pct. 36 al prezentei Norme;
4) să se efectueze o anchetă epidemiologică, conform capitolului VII al prezentei Norme;
5) izolatul de virus de pestă porcină africană se supune procedurii de laborator stabilită în manualul de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic al virusului;
6) să se aplice măsurile menţionate la capitolul VI al prezentei Norme în exploataţia de unde provin porcinele sau carcasele infectate şi în alte exploataţii de contact. Cu excepţia cazului în care ancheta epidemiologică a indicat altfel, măsurile stabilite la pct. 11 al prezentei Norme, trebuie aplicate în exploataţia de origine a porcinelor sau carcaselor infectate;
7) nici un animal să nu fie reintrodus pentru tăiere sau transport cel puţin 24 de ore după încheierea operaţiilor de curăţare, dezinfecţie şi, după caz, de dezinsecţie, conform pct. 36 al prezentei Norme sanitar-veterinare.
451. Persoanelor care au notificat Agenției depistarea unor cadavre de mistreți și locul amplasării acestora li se acordă o recompensă în mărime ce nu va depăși echivalentul în lei al sumei de 50 euro conform ratei de schimb a Băncii Naționale a Moldovei la data plății pentru fiecare cadavru notificat.
Regulamentul de acordare a recompenselor se aprobă de Agenție.
[Pct.451 introdus prin HG940 din 24.09.18, MO366-376/28.09.18 art.992; în vigoare 28.09.18]
46. Dacă s-a confirmat un caz primar de pestă porcină africană la mistreţi, pentru a evita raspîndirea bolii, Agenţia are obligaţia:
1) să desemneze imediat un grup de experţi, care să includă medici veterinari, biologi specialişti în fauna sălbatică şi epidemiologi. Grupul de experţi trebuie să asiste subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pentru:
a) cercetarea situaţiei epidemiologice şi definirea unei zone infectate, în conformitate cu pct. 49 subpct.2) din prezenta Normă;
b) identificarea măsurilor corespunzătoare ce trebuie aplicate în zona infectată, pe lîngă cele menţionate la subpct. 2) şi 3) ale prezentului punct. Aceste măsuri pot include suspendarea vînătorii şi interdicţia de furajare a mistreţilor;
c) întocmirea planului de eradicare a bolii pentru a fi transmis Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală, conform capitolului XIV al prezentei Norme;
d) efectuarea controalelor în vederea verificării eficienţei măsurilor adoptate pentru eradicarea pestei porcine africane din zona infectată;
2) să pună sub supraveghere oficială exploataţiile de porcine din zonele definite ca infectate şi, în special, să dispună următoarele:
a) să se efectueze un recensămînt oficial al tuturor categoriilor de porcine din toate exploataţiile, executat de proprietar în decursul zilei, iar informaţiile aferente recensămîntului trebuie furnizate, la cerere, şi pot fi verificate în cadrul fiecărei inspecţii, în ceea ce priveşte exploataţiile de porcine în aer liber, primul recensămînt poate fi realizat pe baza unei evaluări;
b) toate porcinele din exploataţie sînt ţinute în boxe sau în alt loc unde pot fi izolate de mistreţi. Mistreţii nu trebuie să aibă acces la nici un material ce poate veni ulterior în contact cu porcinele din exploataţie;
c) nici un porc nu poate intra sau părăsi exploataţia, cu excepţia cazului în care subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei permit acest lucru, în funcţie de situaţia epidemiologică;
d) la intrările şi ieşirile din adăposturile pentru porcine şi din exploataţie trebuie utilizate mijloace de dezinfecţie şi, după caz, mijloace de dezinsecţie;
e) urmează a fi respectate regulile de bună practică de igienă de către toate persoanele care vin în contact cu mistreţi, pentru a reduce riscul raspîndirii virusului de pestă porcină africană;
f) toate porcinele dintr-o exploataţie, cu simptoame de pestă porcină africană, moarte sau bolnave, trebuie supuse testării la prezenţa pestei porcine africane;
g) se interzice a aduce într-o exploataţie de porcine o parte a unui mistreţ, fie împuşcat, fie găsit mort, şi un material sau echipament ce poate fi contaminat cu virusul pestei porcine africane;
h) din zona infectată nu trebuie scoase porcinele, materialul seminal al acestora, embrionii sau ovulele pentru comerţ extern;
3) să ia măsuri pentru ca toţi mistreţii împuşcaţi sau găsiţi morţi în zona infectată definită să fie examinaţi de un medic veterinar oficial şi examinaţi pentru pesta porcină africană, conform manualului de diagnostic;
4) carcasele tuturor mistreţilor găsite pozitive trebuie să fie procesate sub supraveghere oficială;
5) în cazul în care rezultatele unor astfel de testări sînt negative în ceea ce priveşte pesta porcină africană, Agenţia aplică măsurile privind sănătatea animală legate de uciderea vînatului sălbatic şi comercializarea cărnii de vînat sălbatic;
6) părţile ce nu sînt destinate consumului uman trebuie procesate sub supraveghere oficială;
7) să se asigure că virusul pestei porcine africane izolate este supus procedurii de laborator, specificată în manualul de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic de virus.
47. În cazul apariţiei pestei porcine africane într-o zonă a Republicii Moldova din apropierea teritoriului unui stat vecin, Agenţia cooperează cu autoritatea competentă a statului vecin pentru stabilirea măsurilor de combatere a bolii.
Planul dat se examinează pentru a determina dacă permite atingerea obiectivului dorit şi poate fi ulterior modificat sau completat pentru a se ţine cont de evoluţia situaţiei.
Dacă aceste modificări privesc redefinirea zonei infectate, Agenţia trebuie să asigure informarea fără întîrziere a Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală.
Dacă modificările se referă la alte prevederi ale planului, Agenţia trebuie să transmită planul modificat Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală, pentru examinare şi, eventual, pentru aprobare, în conformitate cu cerinţele acestei organizaţii.
După ce au fost autorizate măsurile prevăzute de planul menţionat la alineatul unu al prezentului punct, acestea trebuie să înlocuiască măsurile iniţiale stabilite de capitolul XIII al prezentei Norme cu o dată ce va fi decisă după aprobare.
49. Planul menţionat la pct. 48 al prezentei Norme trebuie să conţină informaţii despre:
1) rezultatele anchetelor epidemiologice şi ale controalelor efectuate, potrivit capitolului XIII, şi ale răspîndirii geografice a bolii;
2) definirea zonei infectate în teritoriul Republicii Moldova. În cazul în care defineşte zona infectată, Agenţia trebuie să ţină cont de:
a) rezultatele anchetelor epidemiologice efectuate şi de răspîndirea geografică a bolii;
b) populaţia de mistreţi din zonă;
c) existenţa obstacolelor naturale majore sau artificiale la mişcările de mistreţi;
3) organizarea unei cooperări strînse între biologi, vînători, organizaţii de vînătoare, servicii ce se ocupă de fauna sălbatică şi serviciile sanitar-veterinare de stat şi de supraveghere de stat a sănătăţii publice;
4) campania de informare ce trebuie desfăşurată pentru a sensibiliza vînătorii asupra măsurilor pe care trebuie să le adopte în cadrul planului de eradicare;
5) eforturile specifice depuse pentru determinarea extinderii infecţiei asupra populaţiei de mistreţi, prin investigarea mistreţilor împuşcaţi de vînători sau găsiţi morţi şi prin testare de laborator, incluzînd investigaţii epidemiologice pe categorii de vîrste;
6) cerinţele pe care trebuie să le respecte vînătorii pentru evitarea oricărei raspîndiri a bolii;
7) modalitatea de transport al mistreţilor găsiţi morţi sau împuşcaţi, care trebuie să se bazeze pe:
a) procesarea sub supraveghere oficială;
b) inspecţia efectuată de un medic veterinar oficial şi pe testări de laborator, după cum sînt prevăzute în manualul de diagnostic. Carcasele tuturor animalelor cu reacţii pozitive trebuie procesate sub supraveghere sanitară veterinară oficială. Părţile ce nu sînt destinate pentru consum uman trebuie procesate sub supraveghere veterinară oficială;
8) ancheta epidemiologică se efectuează pentru fiecare mistreţ, fie împuşcat, fie găsit mort. Ancheta trebuie să includă completarea unui chestionar ce furnizează informaţii despre:
a) zona geografică unde animalul a fost găsit mort sau împuşcat;
b) data la care animalul a fost găsit mort sau împuşcat;
c) persoana care a găsit sau care a împuşcat animalul;
d) vîrsta şi sexul porcului;
f) starea carcasei, dacă mistreţul este găsit mort;
g) constatări de laborator;
9) programele de supraveghere şi măsurile de prevenire aplicabile exploataţiilor situate în zona infectată definită şi, după caz, împrejurimilor acesteia, inclusiv transportul şi mişcarea animalelor în interiorul, din şi către această zonă. Aceste măsuri trebuie să includă cel puţin interdicţia mişcării porcinelor, a materialului seminal, embrionilor sau ovulelor acestora din zona infectată pentru comercializare şi pot include o interdicţie temporară a producţiei de porcine şi a înfiinţării de noi exploataţii;
10) alte criterii ce urmează a fi aplicate pentru eficientizarea măsurilor adoptate;
11) autoritatea responsabilă de supravegherea şi coordonarea structurilor responsabile de implementarea planului;
12) sistemul de informaţii stabilit, pentru a se asigura că grupul de experţi nominalizaţi la pct. 46 subpct. 1) al prezentei Norme poate revizui regulat rezultatele planului de eradicare;
13) măsurile de monitorizare a bolii ce trebuie impuse cel mai devreme la 12 luni după diagnosticarea ultimului caz de pestă porcină africană la mistreţi din zona infectată definită. Aceste măsuri de monitorizare trebuie să rămînă în vigoare cel puţin încă alte 12 luni şi trebuie să includă cel puţin măsurile deja aplicate în conformitate cu subpct. 5), 7) şi 8) ale prezentului punct.
50. Un raport referitor la situaţia epidemiologică în zona definită şi la rezultatele planului de eradicare trebuie expediat la fiecare şase luni Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală.
1) clădirile infectate şi împrejurimile acestora să fie verificate la prezenţa vectorilor prin mijloace de inspecţie fizică şi, după caz, capturarea vectorilor, conform anexei nr. 3 la prezenta Normă;
2) în cazul în care prezenţa vectorilor este confirmată:
a) se efectuează testări de laborator pentru a confirma sau infirma transmiterea virusului pestei porcine africane prin vectori;
b) se stabilesc măsuri adecvate suplimentare de monitorizare, control şi verificare în exploataţie şi în zona din jurul exploataţiei;
c) cel puţin şase ani nu vor fi ţinute în exploataţie porcine şi, dacă este necesar, alte animale domestice, în cazul în care prezenţa vectorilor este confirmată, dar controlul acestora este impracticabil.
52. Agenţia trebuie să furnizeze informaţii Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală privind implementarea prevederilor pct. 51 al prezentei Norme.
54. Pentru a asigura proceduri unitare de diagnostic al pestei porcine africane şi de diagnostic diferenţial adecvat al pestei porcine clasice, trebuie adoptat un manual de diagnostic de pestă porcină africană, în termen de şase luni de la data la care prezenta Normă intră în vigoare şi, conform procedurii elaborate de Agenţie, să fie adoptat un manual de diagnostic pentru pesta porcină africană, stabilind cel puţin:
1) standarde minime de calitate ce trebuie respectate de laboratoarele de diagnostic pentru pesta porcină africană şi pentru transportul probelor;
2) criterii şi proceduri ce trebuie aplicate în cazul în care se efectuează examinări clinice sau post-mortem pentru a confirma sau a infirma prezenţa pestei porcine africane;
3) criterii şi proceduri ce trebuie respectate pentru prelevarea probelor de la porcinele vii sau de la carcasele acestora, pentru confirmarea sau infirmarea prin examene de laborator a pestei porcine africane, inclusiv prin metode de prelevare de probe pentru examinare virusologică şi serologică, efectuate în cadrul măsurilor de aplicare prevăzute de prezenta Normă;
4) teste de laborator ce trebuie utilizate pentru diagnosticarea pestei porcine africane, inclusiv criterii pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator;
5) precizarea tehnicilor de laborator pentru tipizarea genetică a izolatului de virus de pestă porcină africană.
55. Pentru garantarea condiţiilor adecvate de biosecuritate în scopul protejării sănătăţii animalelor, virusul pestei porcine africane, genomul şi antigenurile acestuia, precum şi vaccinurile pentru cercetări, diagnostic sau producţie trebuie să fie manipulate numai în locuri, la întreprinderi sau laboratoare desemnate de Agenţie.
56. Lista locurilor, instituţiilor sau laboratoarelor autorizate trebuie să fie transmisă Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală şi ulterior să fie actualizată.
57. Agenţia trebuie să se asigure că este interzisă utilizarea şi comercializarea vaccinurilor contra pestei porcine africane.
Acest plan trebuie să permită accesul la utilaje, echipamente, personal şi resursele materiale necesare pentru eradicarea rapidă şi eficientă a unui eventual focar.
59. Agenţia trebuie să asigure că planul de contingenţă pentru pesta porcină africană satisface cel puţin următoarele criterii şi cerinţe:
1) adoptarea de măsuri pentru a se asigura existenţa competenţei juridice necesare implementării planului de contingenţă şi a face posibilă efectuarea unei campanii de eradicare eficientă şi rapidă a virusului;
2) adoptarea de măsuri pentru asigurarea finanţării din mijloacele bugetare aprobate în acest scop sau din fondul de rezervă a Guvernului, în vederea combaterii focarului epidemic de pestă porcină africană;
3) stabilirea unei ierarhii de comandă pentru a asigura că, în cazul izbucnirii unei epidemii, procedura de luare a deciziei este rapidă şi eficientă. Dacă este necesar, ierarhia de comandă trebuie plasată sub autoritatea unei unităţi centrale de luare a deciziei, responsabilă de dirijarea tuturor strategiilor de combatere a bolii. Şeful subdiviziunilor teritoriale ale Agenţie trebuie să fie membru al acelei unităţi şi să intermedieze legătura dintre Agenţie şi Centrul naţional de combatere a bolii la luarea deciziei;
4) adoptarea de măsuri pentru a asigura că resursele adecvate pentru o campanie rapidă şi eficientă, inclusiv personalul de laborator, echipamentul şi infrastructura sînt disponibile;
5) furnizarea unui manual operaţional, care trebuie să ofere o descriere practică detaliată şi completă a tuturor procedurilor, instrucţiunilor şi măsurilor utilizate în cazul unui focar de pestă porcină africană;
6) personalul trebuie să ia parte la:
a) schemele de instruire care să cuprindă semnele clinice de pestă porcină africană, ancheta epidemiologică şi combaterea bolii;
b) exerciţii de alarmă - cel puţin de doua ori pe an;
c) instruirea privind tehnicile de comunicaţii, pentru a organiza campanii de informare a autorităţilor, fermierilor şi medicilor veterinari referitor la focarul curent de boală epidemică.
60. Criteriile şi cerinţele ce trebuie respectate la întocmirea planului de contingenţă trebuie să fie conforme cerinţelor Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală. Acestea pot fi modificate sau completate pentru a se ţine seamă de natura specifică a pestei porcine africane şi de rezultatele măsurilor de control al bolii.
Planul de contingenţă poate fi ulterior modificat şi completat în caz de necesitate, ţinîndu-se cont de evoluţiile situaţiei, urmînd să fie aprobat conform procedurilor Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală.
62. Centrul naţional de combatere a bolii trebuie să dirijeze şi să monitorizeze operaţiile centrelor locale de combatere a bolii, menţionate la pct. 61 al prezentei Norme. Acesta trebuie să fie responsabil de:
a) definirea măsurilor de combatere necesare;
b) asigurarea implementării prompte şi eficiente a măsurilor menţionate mai sus de centrele locale de combatere a bolii;
c) repartizarea personalului şi a altor resurse centrelor locale de combatere a bolii;
d) furnizarea de informaţii Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală, autorităţilor naţionale şi unităţilor comerciale şi agricole;
e) colaborarea cu laboratoarele de diagnostic;
f) colaborarea cu presa şi alte mijloace de comunicare în masă;
g) colaborarea cu forţele de poliţie, pentru asigurarea aplicării măsurilor legale specifice.
63. Agenţia trebuie să se asigure că centrele locale de combatere a bolii, pe deplin operaţionale, pot fi înfiinţate imediat în cazul oricărui focar de pestă porcină africană.
64. Unele funcţii ale Centrului naţional de combatere a bolii pot fi delegate centrelor locale de combatere a bolii ce activează la nivel raional.
Agenţia trebuie să creeze un grup de experţi, operaţional în permanenţă, în vederea efectuării expertizei necesare pentru a asista subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei în asigurarea pregătirii adecvate a combaterii bolii.
În cazul apariţiei unui focar, grupul de experţi trebuie să asiste subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei cel puţin la:
a) ancheta epizootologică;
b) prelevarea de probe, testarea şi interpretarea rezultatelor testărilor de laborator;
c) identificarea măsurilor de combatere a bolii.
65. Agenţia trebuie să ia măsuri pentru ca centrele locale şi naţionale de combatere a bolii şi grupul de experţi să beneficieze de personal, utilaj şi echipament, inclusiv sisteme de comunicare, precum şi să asigure o ierarhie eficientă şi clară de comandă şi management, pentru implementarea promptă a măsurilor de combatere a bolii, stabilite de prezenta Normă.
66. În planul de contingenţă menţionat la capitolul XVII al prezentei Norme, trebuie stabilite detalii privind personalul, utilajul, echipamentul, ierarhia de comandă şi management al centrelor naţionale şi locale de combatere a bolii.
anexa nr.1
anexa nr.2
anexa nr.3
anexa nr.4
1) în exploatațiile de porcine:
a) nonprofesionale, cu un efectiv de pînă la 5 porcine, a căror masă corporală depășește 30 kg;
b) de capacitate mică, cu un efectiv cuprins între 6-100 de porcine, a căror masă corporală depășește 30 kg;
c) de capacitate mare, cu un efectiv mai mare de 101 de porcine, a căror masă corporală depășește 30 kg;
2) în cadrul partidelor de vînătoare la mistreți.
2. În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare, următorii termeni se definesc astfel:
biosecuritate – complexul de măsuri organizatorice şi tehnice ce sînt aplicate într-o exploataţie de animale pentru profilaxia introducerii, persistenţei şi răspîndirii de agenţi patogeni, astfel încît să se prevină apariţia bolilor transmisibile;
exploataţie – orice unitate, întreprindere, construcţie sau, în cazul fermelor în aer liber, orice loc amenajat sau neamenajat în care sînt crescute, ţinute sau manipulate animale din specia porcină (Sus scrofa);
exploatație nonprofesională – exploatație de animale înregistrate în sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al animalelor” care nu este autorizată sanitar-veterinar, deținută de persoane fizice;
zonă de producţie – teritoriul delimitat, care cuprinde toate adăposturile pentru animale, spaţiile, utilajele, echipamentele şi alte facilităţi destinate creşterii porcinelor, cu respectarea regulilor de sănătate şi bunăstare a animalelor;
zonă administrativă – teritoriul aflat în afara zonei de producţie şi delimitat de aceasta;
totul plin-totul gol – metodă de luptă antiepidemică ce se aplică la depopularea şi repopularea halelor şi constă în eliminarea tuturor animalelor, urmată de dezinfecţia adăposturilor şi a spaţiilor aferente.
vizitator – orice persoană care intră în zona de producţie, cu excepţia personalului exploataţiei;
1) întreţinerea porcilor doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porcinele domestice din alte exploataţii, cu porcii mistreţi sau cu proprietarii străini care deţin porcine domestice;
2) utilizarea, la îngrijirea porcilor, a hainelor și a încălțămintei special destinate acestui scop (îmbrăcate/încălțată la intrare și dezbrăcate/descălțată la ieșirea din adăpost);
3) existenţa, la intrarea în adăpost, a condițiilor pentru spălatul pe mîini și dezinfectarea încălțămintei;
4) interzicerea hrănirii porcilor cu deşeuri alimentare ce conţin resturi de carne de porc, conform punctului 26 din Regulile sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.315/2010;
5) evitarea contactului porcilor cu produsele sau subprodusele provenite de la porcii mistreţi, inclusiv de la cei vînaţi sau morţi;
6) interzicerea scoaterii/admiterii scroafelor/vierilor din/în exploataţie în scopul montei;
7) interzicerea hrănirii porcilor cu iarbă proaspătă sau cu cereale, cu excepția cazului în care acestea sînt tratate astfel încît să fie inactivat virusul pestei porcine africane sau sînt depozitate timp de cel puțin 30 de zile înainte de a fi administrate;
8) folosirea paielor ca aşternut pentru porci numai în cazul în care acestea au fost tratate astfel încît să fie inactivat virusul pestei porcine africane sau au fost păstrate timp de cel puțin 90 de zile înainte de a fi utilizate;
9) în cazul în care un membru din familie a participat la partide de vînătoare sau la manipularea vînatului, acesta nu va contacta cu porcii cel puțin 48 de ore;
10) neadmiterea accesului persoanelor străine la porcii din gospodărie;
11) sacrificarea porcilor în condiţii casnice se va efectua numai sub supravegherea medicului veterinar.
4. Exploataţiile de porcine de capacitate mică trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime de biosecuritate:
1) asigurarea împrejmuirii exploataţiei, astfel încît accesul să poată fi controlat;
2) asigurarea asistenţei sanitar-veterinare de către medicul veterinar de liberă practică, organizată în condiţiile legii;
3) permiterea accesului persoanelor străine numai cu aprobarea administraţiei exploataţiei şi înregistrarea într-un registru special a tuturor datelor privind vizitatorii;
4) permiterea accesului în exploataţie al personalului, al vizitatorilor sau al inspectorilor oficiali numai cu respectarea regulilor de filtru sanitar-veterinar, în special în ceea ce priveşte echipamentul şi dezinfecţia;
5) existenţa unei construcţii speciale denumite vestiar, amenajată corespunzător, pentru a preveni circulaţia agenţilor patogeni în/din exploataţie. Acesta se amplasează la limita zonei de producţie, astfel încît intrarea persoanelor în vestiar să se facă din afara zonei, iar ieşirea din vestiar să asigure accesul direct în zona de producţie a exploataţiei. Vestiarul trebuie să aibă minimum o cameră în care să fie asigurate condiții pentru schimbarea hainelor, a încălţămintei de stradă, a echipamentului de lucru şi condiții de dezinfecţie a mîinilor;
6) asigurarea cu dezinfectoare pentru încălţăminte atît la intrarea, cît şi la ieşirea din vestiar;
7) asigurarea, la intrarea şi ieșirea din exploataţie, a condițiilor pentru dezinfecţia mijloacelor de transport a furajelor, animalelor vii sau cadavrelor;
8) efectuarea acţiunilor de dezinfecție, dezinsecţie şi deratizare ori de cîte ori este necesar. Pentru decontaminare se folosesc numai dezinfectanţii înregistraţi în Registrul de stat al medicamentelor de uz veterinar, care au concentraţia de substanţă activă prevăzută în instrucţiunile de utilizare, schimbarea soluţiei dezinfectante făcîndu-se cu o frecvenţă care să asigure menţinerea aceleiaşi concentraţii;
9) colectarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sînt destinate consumului uman se efectuează în conformitate cu Regulile sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 315/2010;
10) asigurarea condițiilor pentru depozitarea cadavrelor, a avortonilor şi a placentelor, astfel încît să fie evitată difuzarea eventualilor agenţi patogeni;
11) interzicerea încărcării porcilor, în vederea livrării, în mijloace de transport neautorizate sanitar-veterinar sau care nu prezintă dovada efectuării operaţiunii de dezinfecţie;
12) interzicerea deţinerii porcilor la domiciliu de către personalul care îşi desfăşoară activitatea în acest tip de exploataţii;
13) interzicerea introducerii de către personal a alimentelor de origine animală pe teritoriul exploataţiei;
14) interzicerea hrănirii porcilor cu deşeuri alimentare ce conţin resturi de carne de porc, conform punctului 26 din Regulile sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 315/2010;
15) evitarea contactului porcilor cu produsele sau subprodusele provenite de la porcii mistreţi, inclusiv de la cei vînaţi sau morţi;
16) interzicerea scoaterii/admiterii scroafelor/vierilor din/în exploataţie în scopul montei;
17) interzicerea hrănirii porcilor cu iarbă proaspătă sau cu cereale, cu excepția cazului în care acestea sînt tratate astfel încît să fie inactivat virusul pestei porcine africane sau sînt depozitate timp de cel puțin 30 de zile înainte de a fi administrate;
18) folosirea paielor ca aşternut pentru porci numai în cazul în care acestea au fost tratate astfel încît să fie inactivat virusul pestei porcine africane sau au fost păstrate timp de cel puțin 90 de zile înainte de a fi utilizate;
19) în cazul în care un membru al personalului a participat la partide de vînătoare sau la manipularea vînatului, acesta nu va avea acces în exploatație cel puțin 48 de ore.
5. Exploataţiile de porcine de capacitate mare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime de biosecuritate:
1) asigurarea împrejmuirii exploataţiei, astfel încît să nu fie permisă intrarea sau ieşirea animalelor şi a persoanelor neautorizate;
2) asigurarea asistenţei sanitar-veterinare de către medicul veterinar de liberă practică, organizată în condiţiile legii, care nu acordă asistență sanitar-veterinară exploatațiilor nonprofesionale;
3) delimitarea strictă a zonei de producţie de zona administrativă pentru exploataţiile de porcine în sistem integrat şi pentru exploataţiile de porcine cu sector de reproducţie;
4) permiterea accesului persoanelor străine numai cu aprobarea administraţiei exploataţiei şi înregistrarea într-un registru special a tuturor datelor privind vizitatorii, elaborarea unor proceduri prin care se interzice accesul în exploataţie al persoanelor care au vizitat alte exploataţii de porcine în ultima perioadă (durata acesteia va fi stabilită de fiecare fermă în parte, dar nu va fi mai mică de 48 de ore);
5) permiterea accesului în exploataţie al personalului, al vizitatorilor sau al inspectorilor oficiali numai cu respectarea regulilor de filtru sanitar-veterinar, în special în ceea ce priveşte echipamentul şi dezinfecţia;
6) limitarea, pe cît posibil, a circulaţiei personalului în alte zone de producţie decît cea în care îşi desfăşoară activitatea, pentru exploataţiile de porcine în sistem integrat şi pentru exploataţiile de porcine cu sector de reproducţie;
7) amplasarea adăposturilor în cadrul exploataţiilor de porcine în sistem integrat şi a celor cu sector de reproducţie, astfel încît circulaţia animalelor în cadrul fluxului tehnologic să se facă fără intersectare;
8) asigurarea distanţei dintre adăposturile de porcine, astfel încît să se prevină transmiterea agenţilor patogeni odată cu aerul viciat, evacuat prin sistemele de ventilaţie care asigură admisia aerului curat;
9) existenţa unei construcţii speciale denumite vestiar-filtru, amenajată corespunzător, pentru a preveni vehicularea agenţilor patogeni în şi din exploataţie și care trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
a) să fie amplasată la limita zonei de producţie, astfel încît intrarea persoanelor în vestiar să se facă din afara sau din interiorul zonei administrative, iar ieşirea din vestiar să asigure accesul direct în zona de producţie a exploataţiei;
b) să aibă dimensiune proporţională cu numărul personalului angajat;
c) să fie amenajată astfel încît să permită schimbarea îmbrăcămintei şi încălţămintei de stradă cu echipamentul de lucru sau, respectiv, cu echipamentul de unică folosinţă, în cazul vizitatorilor, şi dezinfecţia mîinilor;
d) să asigure un flux corespunzător de mişcare a persoanelor prin compartimentarea spaţiilor existente, cu intrare într-un spaţiu destinat hainelor şi încălţămintei de stradă, urmat de un spaţiu dotat cu grup sanitar, duş şi un spaţiu destinat echipamentului de lucru şi decontaminării mîinilor, cu ieşire în zona de producţie;
e) să fie dotat, pentru fiecare persoană care activează în zona de producţie, cu echipament de protecţie individual, utilizat numai în spaţiul de producţie, sau cu echipament de unică folosinţă pentru vizitatori, cu săpun, substanţe dezinfectante şi prosoape;
f) să fie dotat cu apă caldă, fiind interzisă alimentarea prin surse de apă deschise;
g) să fie dotat cu utilaj pentru igienizarea hainelor de lucru;
h) să fie construit din materiale uşor de curăţat, dezinfectat şi menţinut, în permanenţă, într-o stare funcțională şi igienică. Pereţii interiori să fie construiţi din materiale netoxice, rezistente, impermeabile, netede şi care nu putrezesc;
i) să fie dotat cu dezinfectoare pentru încălţăminte la intrare şi la ieşire, precum şi cu accesorii pentru curăţarea mecanică minuțioasă a acesteia;
10) aplicarea măsurilor la punctele de acces în halele de producţie pentru a preveni pătrunderea păsărilor sălbatice;
11) aplicarea măsurilor pentru descurajarea cuibăririi păsărilor sălbatice în perimetrul exploatației;
12) existenţa condițiilor de dezinfectare a mijloacelor de transport la intrarea în zona de producţie;
13) interzicerea încărcării de porcine, în vederea livrării, în mijloace de transport neautorizate sanitar-veterinar sau care nu prezintă dovada efectuării operaţiunii de dezinfecţie;
14) compatibilitatea rampei de încărcare/descărcare cu un sistem care să asigure condiţiile de protecţie şi bunăstare a porcinelor şi/sau utilizarea maşinilor prevăzute cu rampă proprie;
15) curăţarea, spălarea şi decontaminarea rampei după fiecare operaţiune;
16) în cazul în care autovehiculul care aprovizionează cu furaje sau alte autovehicule utilitare intră în zona de producţie, este necesară efectuarea obligatorie a decontaminării suplimentare a mijlocului de transport, inclusiv a părţilor laterale ale acestuia, precum şi utilizarea echipamentului de protecţie de către conducătorul mijlocului de transport;
17) interzicerea accesului în zona de producţie al autovehiculelor care transportă cadavre şi subproduse de origine animală nedestinate consumului uman;
18) efectuarea de acţiuni de dezinsecţie şi deratizare ori de cîte ori este necesar;
19) delimitarea sectoarelor în cadrul zonei de producţie, după caz, pe categorii de producţie;
20) corelarea capacităţii spaţiilor de cazare, pe categorii de producţie, astfel încît să se asigure posibilitatea aplicării principiului „totul plin – totul gol” pe obiectiv, adăpost sau subunitate de adăpost. După fiecare depopulare, suprafeţele din zonele de producţie se supun curăţirii, dezinfecţiei, într-o perioadă delimitată de timp care să permită efectuarea acestor acţiuni. În acest scop, exploataţia de porcine trebuie să dispună de echipamentele necesare pentru executarea curăţării mecanice, hidromecanice şi aplicarea substanţelor biocide;
21) utilizarea, pentru decontaminare, numai a produselor înregistrate în Registrul de stat al medicamentelor de uz veterinar, care au concentraţia de substanţă activă prevăzută în instrucţiunile de utilizare, schimbarea soluţiei dezinfectante făcîndu-se cu o frecvenţă care să asigure menţinerea aceleiaşi concentraţii;
22) depozitarea porcilor morţi, a avortonilor şi a placentelor se realizează în spaţii închise pentru a preveni vehicularea agenţilor patogeni şi contactul cu animale sau persoane neautorizate;
23) colectarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sînt destinate consumului uman se efectuează în conformitate cu Regulile sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 315/2010;
24) existenţa condițiilor pentru executarea necropsiilor;
25) interzicerea deţinerii porcilor la domiciliu de către personalul are își desfășoară activitatea în exploatație;
26) tratarea cerealelor utilizate în hrana animalelor, astfel încît să fie inactivat virusul pestei porcine africane sau sînt depozitate timp de cel puțin 30 de zile înainte de a fi administrate;
27) în cazul în care un membru al personalului a participat la partide de vînătoare sau la manipularea vînatului, acesta nu va avea acces în exploatație cel puțin 48 de ore;
28) interzicerea introducerii de către personal a alimentelor de origine animală pe teritoriul exploataţie.
6. În scopul prevenirii introducerii pestei porcine africane, proprietarul exploataţiei de porcine de capacitate mare trebuie să întocmească şi să implementeze un program de biosecuritate propriu, bazat pe proceduri care să cuprindă şi măsuri specifice exploataţiei, avizat de subdiviziunea teritorială a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
8. Cota totală de recoltare a vînatului la mistreți va fi echilibrată între masculi şi femele (50% fiecare) și se va urmări prioritar recoltarea femelelor mature.
9. Pe terenurile de vînătoare se vor organiza partide de vînătoare la mistreți doar dacă se vor respecta următoarele cerinţe:
1) există un spațiu specializat destinat prelucrării primare a vînatului, disponibil pe fiecare teren de vînătoare pentru a oferi condiții de schimbare a hainelor. Acesta trebuie să fie protejat împotriva accesului neautorizat al persoanelor și al animalelor, dotat cu apă, dezinfectanţi suficienţi şi eficienţi, fiind asigurate şi condiții de colectare a deșeurilor;
2) participanții la partidele de vînătoare vor utiliza haine și încălțăminte special destinate acestui scop, îmbrăcate/încălţată și dezbrăcate/descălţată în spațiile prevăzute la subpunctul 1);
3) există o încăpere echipată cu un frigider (sau condiții în ceea ce privește menținerea carcasei pînă la obținerea rezultatelor de laborator);
4) de la toți mistreții vînați se vor recolta probe pentru a fi testate la pesta porcină africană și trichineloză;
5) mistreţii vînaţi vor rămîne în incinta zonei de vînătoare pînă la obținerea rezultatelor testelor de laborator și numai carcasele cu rezultate negative la testele de laborator pot fi scoase și utilizate. În cazul rezultatelor pozitive se va proceda conform prevederilor Normei sanitar-veterinare privind stabilirea unor prevederi specifice de combatere al pestei porcine africane din anexa nr.2 la prezenta hotărîre;
6) carcasele mistreților vînați vor fi marcate individual și lizibil;
7) este interzisă eviscerarea mistreților vînaţi la întîmplare pe terenul de vînătoare, aceştia trebuie să fie aduşi în incinta locului specializat, limitîndu-se pierderile de fluide (inclusiv sînge);
8) după eviscerare, suprafețele și echipamentul utilizat (inclusiv vehiculele de transport) trebuie spălate și dezinfectate cu dezinfectanți autorizați;
9) subprodusele de origine animală trebuie distruse în conformitate cu Regulile sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 315/2010;
10) se interzice întreținerea porcilor domestici sau sălbatici în imediata vecinătate a spațiilor prevăzute la subpunctul 1).
[Anexa nr.3 introdusă prin HG940 din 24.09.18, MO366-376/28.09.18 art.992; în vigoare 28.09.18]
HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19
HG940 din 24.09.18, MO366-376/28.09.18 art.992; în vigoare 28.09.18
În conformitate cu prevederile art. 29 din Legea nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 125-129, art. 396), cu modificările şi completările ulterioare, şi în scopul prevenirii pătrunderii şi răspîndirii bolilor infectocontagioase pe teritoriul Republicii Moldova, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
1) Norma sanitar-veterinară privind stabilirea măsurilor de control al pestei porcine clasice, conform anexei nr. 1;
2) Norma sanitar-veterinară privind stabilirea unor prevederi specifice de combatere a pestei porcine africane, conform anexei nr. 2;
3) Norma sanitar-veterinară privind stabilirea unor cerințe de biosecuritate indispensabile profilaxiei și controlului pestei porcine africane la mistreți și porcii domestici, conform anexei nr. 3.
[Pct.1 subpct.3) introdus prin HG940 din 24.09.18, MO366-376/28.09.18 art.992; în vigoare 28.09.18]
2. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.481 din 29 martie 2008 „Cu privire la aprobarea unor norme sanitare veterinare” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 72-73, art. 475).
3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
PRIM-MINISTRU Pavel FILIP
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei Octavian Calmîc
Viceprim-ministru,
ministrul afacerilor externe
şi integrării europene Andrei Galbur
Ministrul agriculturii
şi industriei alimentare Eduard Grama
Ministrul justiţiei Vladimir Cebotari
Nr. 1368. Chişinău, 19 decembrie 2016.
anexa nr.1
[Anexa nr.1 modificată prin HG1143 din 21.11.18, MO13-21/18.01.19 art.7; în vigoare 18.01.19]
Anexa nr. 2
la Hotărîrea Guvernului nr.1368
din 19 decembrie 2016
la Hotărîrea Guvernului nr.1368
din 19 decembrie 2016
Norma sanitar-veterinară
privind stabilirea unor prevederi specifice
de combatere a pestei porcine africane
Prezenta Normă sanitar-veterinară transpune Directiva 2002/60/CE a Consiliului din 27 iunie 2002 de stabilire a dispoziţiilor specifice de combatere a pestei porcine africane şi de modificare a Directivei 92/119/CEE în ceea ce priveşte boala Teschen şi pesta porcină africană (Text cu relevanţă pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 192 din 20 iulie 2002.privind stabilirea unor prevederi specifice
de combatere a pestei porcine africane
Capitolul I
Dispoziţii generale
1. Norma sanitar-veterinară privind stabilirea unor prevederi specifice de combatere a pestei porcine africane (în continuare – prezenta Normă) stabileşte măsurile minime de combatere a pestei porcine africane.Dispoziţii generale
2. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţie) elaborează Planul de contingenţă pentru eradicarea focarelor de pestă porcină africană, aprobat prin ordinul directorului general al Agenţiei şi îl pune în aplicare prin intermediul subdiviziunilor sale teritoriale în caz de suspiciune şi confirmare a bolii, conform prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară.
3. În sensul prezentei Norme, noţiunile de bază utilizate au următoarele semnificaţii:
pestă porcină africană – boală infecţioasă provocată de virusul pestei porcine africane, specifică porcinelor, extrem de contagioasă cu un nivel înalt de mortalitate. După simptoamele clinice şi schimbările patalogoanatomice asemănătoare cu pesta porcină clasică;
porcină suspectă de a fi infectată cu virusul pestei porcine africane – orice porc care manifestă simptoame clinice sau orice carcasă de porc care prezintă leziuni post-mortem ori reacţii la testele de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic şi care indică prezenţa posibilă a pestei porcine africane;
caz de pestă porcină africană sau porc infectat cu virusul pestei porcine africane – orice porc sau carcasă de porc la care au fost confirmate oficial simptoame clinice sau leziuni post - mortem de pestă porcină africană sau la care prezenţa bolii a fost confirmată oficial ca rezultat al unei examinări de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic;
focar de pestă porcină africană – exploataţie în care a fost depistat unul sau mai multe cazuri de pestă porcină africană;
caz primar de pestă porcină africană la mistreţi – orice caz de pestă porcină africană care este depistat la mistreţi într-o zonă în care nu se aplică nici o măsură, conform capitolului XIII sau capitolului XIV al prezentei Norme;
vector – căpuşă din specia Ornithodorus erraticus.
Capitolul II
Notificarea pestei porcine africane
4. Prezenţa sau suspiciunea existenţei pestei porcine africane se notifică, în mod obligatoriu Agenţiei.Notificarea pestei porcine africane
5. Fară a se aduce atingere prevederilor Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală cu privire la stabilirea focarelor de boli ale animalelor, dacă se confirmă pesta porcină africană pe teritoriul Republicii Moldova, Agenţia este obligată:
1) să notifice boala şi să furnizeze informaţii Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală, în conformitate cu anexa nr. 1 la prezenta Normă, despre:
a) focarele de pestă porcină africană ce sînt confirmate în exploataţii;
b) cazurile de pestă porcină africană ce sînt confirmate la abator sau în mijloacele de transport;
c) cazurile primare de pestă porcină africană ce sînt confirmate la mistreţi;
d) rezultatele anchetei epidemiologice, efectuate conform capitolului VII al prezentei Norme;
2) să furnizeze informaţii Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală privind cazurile confirmate ulterior la mistreţi într-o zonă infectată cu pestă porcină africană, în conformitate cu pct. 48 şi pct. 49 ale prezentei Norme.
Capitolul III
Masuri în caz de suspiciune a prezenţei pestei porcine
africane într-o exploataţie
6. În caz de suspiciune a prezenţei pestei porcine africane într-o exploataţie sau în mai multe exploataţii, Agenţia dispune imediat aplicarea mijloacelor oficiale de investigare pentru a confirma sau a infirma prezenţa pestei porcine africane în conformitate cu procedurile stabilite în manualul de diagnostic.Masuri în caz de suspiciune a prezenţei pestei porcine
africane într-o exploataţie
7. În cazul în care exploataţia este vizitată de un medic veterinar oficial, acesta trebuie, de asemenea, să efectueze verificarea registrului şi a mărcilor de identificare a porcilor.
8. În cazul în care subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei consideră că nu poate fi exclusă posibilitatea prezenţei pestei porcine africane într-o exploataţie, Agenţia trebuie să pună imediat exploataţia sub supraveghere oficială şi, în special, trebuie să se asigure ca:
1) toate porcinele din diferitele categorii din exploataţie să fie numărate şi să se întocmească o listă cu numărul de porcine deja bolnave, moarte sau susceptibile de a fi infectate din fiecare categorie. Lista trebuie să fie actualizată în funcţie de fătările şi cazurile de mortalitate a porcinelor în perioada de suspiciune. Informaţiile privind lista trebuie furnizate la cerere şi pot fi verificate la fiecare vizită;
2) toate porcinele din exploataţie trebuie sa fie închise în propriile adăposturi sau în alte locuri unde pot fi izolate;
3) nici un porc să nu poată intra sau ieşi din exploataţie. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot, după caz, să extindă interdicţia de părăsire a exploataţiei şi asupra altor specii de animale şi pot solicita aplicarea de măsuri corespunzătoare pentru distrugerea rozătoarelor sau insectelor;
4) nici o carcasă de porc nu se expediază din exploataţie fără certificat sanitar-veterinar, eliberat de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, stabilit în Nomenclatorul actelor permisive, anexă la Legea nr. 160-XIX din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător;
5) nici un sortiment de carne, produse de porc, material seminal, ovule sau embrioni, furaje pentru animale, ustensile, materiale sau deşeuri susceptibile, care pot transmite pesta porcină africană, să nu părăsească exploataţia fără permisiunea subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei;
6) sînt create condiţii necesare pentru asigurarea securităţii muncii personalului exploataţiei, persoanelor antrenate în anchetarea epizootologică şi sînt realizate măsurile de rigoare.;
7) mişcarea persoanelor, vehiculelor spre sau din exploataţie să se efectueze doar cu permisiunea subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei;
8) sînt utilizate mijloace de dezinfecţie la punctele de intrare şi ieşire ale clădirilor ce adăpostesc porcine şi ale exploataţiei însăşi. Orice persoană care intră sau părăseşte exploataţiile trebuie să respecte regulile de bună practică de igienă pentru a reduce riscul răspîndirii virusului pestei porcine africane. Mai mult, toate mijloacele de transport trebuie să fie dezinfectate minuţios înainte de a părăsi exploataţia;
9) să fie efectuată o ancheta epidemiologică în conformitate cu capitolul VII al prezentei Norme.
9. În cazul în care o cere situaţia epidemiologică, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei:
1) pot aplica măsurile prevăzute de pct. 11 a prezentei Norme în exploataţia menţionată la pct. 7 al prezentei Norme. Totodată, cînd consideră că permit condiţiile, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot să limiteze aplicarea acestor măsuri numai la porcinele suspecte de a fi infectate sau contaminate cu virusul pestei porcine africane şi la partea exploataţiei în care au fost ţinute acestea, cu condiţia ca aceste porcine să fi fost adăpostite, cazate şi hrănite complet separat de alte porcine din exploataţie. În orice caz, atunci cînd porcinele sînt ucise, trebuie să fie prelevat un număr suficient de probe pentru a se confirma sau infirma prezenţa virusului pestei porcine africane, în conformitate cu manualul de diagnostic;
2) pot stabili temporar o zonă de control în jurul exploataţiei menţionate la pct. 7 al prezentei Norme. În exploataţiile de porcine din interiorul acestei zone trebuie să se aplice cîteva sau toate măsurile menţionate la pct. 6 şi 7 ale prezentei Norme.
10. Odată adoptate, măsurile prevăzute la pct. 7 al prezentei Norme trebuie să rămînă în vigoare pînă cînd nu este exclusă oficial prezenţa pestei porcine africane.
Capitolul IV
Măsuri în cazul confirmării prezenţei pestei porcine
africane într-o exploataţie
11. În cazurile în care se confirmă oficial prezenţa pestei porcine africane, pe lîngă măsurile menţionate la pct. 7 şi pct. 8 ale prezentei Norme, subdiviziunile teritoriale a Agenţiei dispun următoarele:Măsuri în cazul confirmării prezenţei pestei porcine
africane într-o exploataţie
1) toate porcinele din exploataţie să fie ucise imediat sub supraveghere oficială, astfel încît să se evite riscul raspîndirii virusului pestei porcine africane în timpul transportului sau uciderii;
2) în cazul sacrificării porcinelor, să fie prelevat un număr suficient de probe, conform manualului de diagnostic, pentru a se putea stabili modul de contaminare cu virusul pestei porcine africane a exploataţiei şi perioada cît a persistat boala în exploataţie pînă să fi fost depistată;
3) carcasele de porcine ce au murit sau au fost ucise să fie prelucrate sub supraveghere veterinară oficială;
4) pe cît este posibil, carnea de porcine tăiate în timpul perioadei dintre introducerea probabilă a bolii în exploataţie şi aplicarea măsurilor oficiale să fie supusă trasabilităţii şi prelucrată sub supraveghere oficială;
5) materialul seminal, ovulele sau embrionii de porcine, colectate din exploataţie în perioada dintre introducerea probabilă a bolii în exploataţie şi aplicarea măsurilor oficiale să fie supuse trasabilităţii şi distruse sub supraveghere oficială, astfel încît să se evite riscul răspîndirii virusului pestei porcine africane;
6) toate substanţele şi deşeurile suspectate de a fi contaminate, cum ar fi furajele, să fie procesate. Toate materialele de unică folosinţă ce pot fi contaminate, în special cele utilizate pentru acţiunile de ucidere, să fie distruse; Aceste acţiuni trebuie efectuate conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial;
7) după ce porcinele au fost eliminate, clădirile folosite pentru adăpostirea porcilor, vehiculele utilizate pentru transportul acestora sau a carcaselor acestora, precum şi echipamentul, aşternutul, bălegarul şi purina să fie curăţate şi, dacă este necesar, dezinsectizate, dezinfectate şi tratate conform pct. 36 al prezentei Norme;
8) în cazul unui focar primar de boală, izolatul de virus de pestă porcină africană să fie supus procedurii de laborator, stabilite în manualul de diagnostic pentru a se identifica tipul genetic;
9) să se efectueze o anchetă epidemiologică conform capitolului VII al prezentei Norme.
12. În cazul în care un focar a fost confirmat într-un laborator, într-o grădină zoologică, parc zoologic sau într-o zonă împrejmuită, unde sînt ţinute porcinele în scopuri ştiinţifice sau în scopuri legate de conservarea speciilor sau conservarea raselor rare, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot decide o derogare de la pct. 11 subpct. 1) şi 5) din prezenta Normă, cu condiţia că sînt luate toate măsurile necesare de prevenire a răspîndirii pestei porcine africane.
13. Despre decizia luată se notifică imediat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală de către Agenţie şi se aplică măsuri de prevenire a răspîndirii bolii, coordonate cu această organizaţie.
Capitolul V
Măsuri în cazul confirmării prezenţei pestei porcine africane
în exploataţii constituite din unităţi de producţie diferite
14. În cazul în care prezenţa pestei porcine africane este confirmată în exploataţii constituite din două sau mai multe unităţi de producţie independente, pentru ca să se încheie procesul de îngrăşare a porcinelor, Agenţia şi subdiviziunile sale teritoriale poate decide o derogare de la prevederile pct. 11 al prezentei Norme în ceea ce priveşte unităţile de producţie cu porcine sănătoase dintr-o exploataţie contaminată, cu condiţia ca medicul veterinar oficial să confirme că structura, dimensiunea şi distanţa dintre aceste unităţi de producţie şi operaţiunile efectuate acolo sînt de aşa natură încît unităţile de producţie să aibă echipamente complet independente pentru adăpostire, întreţinere şi furajare, astfel încît virusul să nu poată fi transmis dintr-o unitate de producţie în alta.Măsuri în cazul confirmării prezenţei pestei porcine africane
în exploataţii constituite din unităţi de producţie diferite
15. În cazul în care se decide derogarea menţionată la pct.14 al prezentei Norme, Agenţia trebuie să elaboreze reguli detaliate pentru aplicarea acesteia, în funcţie de garanţiile de sănătate a animalelor ce pot fi asigurate.
16. În cazul în care Agenţia face uz de această derogare, o va notifica imediat Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală. Dacă este necesar, trebuie adoptate măsuri de prevenire a răspîndirii bolii.
Capitolul VI
Măsuri în exploataţii de contact
17. Exploataţiile trebuie recunoscute ca exploataţii de contact în cazul în care medicul veterinar oficial constată sau consideră, pe baza anchetei epidemiologice, efectuate conform capitolului VII al prezentei Norme, că pesta porcină africană a putut fi introdusă fie din alte exploataţii sau în exploataţia menţionată la capitolul III sau capitolul IV al prezentei Norme, este posibil să fi contaminat alte exploataţii.Măsuri în exploataţii de contact
18. În astfel de exploataţii se aplică prevederile capitolului III al prezentei Norme, pînă cînd suspiciunea pestei porcine africane este oficial infirmată.
19. Agenţia şi subdiviziunile sale teritoriale trebuie să aplice măsurile prevăzute de pct. 11 în exploataţiile de contact specificate la pct.17 al prezentei Norme, dacă situaţia epidemiologică o impune.
20. În cazul în care porcinele sînt ucise, trebuie prelevate un număr suficient de probe, conform manualului de diagnostic, pentru a se putea confirma sau infirma prezenţa virusului pestei porcine africane în aceste exploataţii.
Capitolul VII
Ancheta epizootologică
21. Agenţia trebuie să se asigure că ancheta epizootologică în privinţa cazurilor de suspiciune sau a focarelor de pestă porcină africană este efectuată pe baza chestionarelor elaborate în cadrul unor planuri de contingenţă menţionate la capitolul XVII al prezentei Norme.Ancheta epizootologică
22. O astfel de anchetă trebuie să includă cel puţin:
1) durata de timp cît exploataţia a fost contaminată cu virusul pestei porcine africane, înainte ca boala să fi fost notificată sau suspectată;
2) sursa posibilă a pestei porcine africane în exploataţie şi identificarea altor exploataţii în care porcinele pot fi infectate sau contaminate din aceeaşi sursă;
3) mişcările de persoane, vehicule, porcine, carcase, material seminal, carne sau orice material posibil de a vehicula virusul către sau din exploataţiile în cauză;
4) posibilitatea ca vectorii sau mistreţii să raspîndească boala.
23. Dacă rezultatele acestei anchete denotă că pesta porcină africană a putut fi răspîndită din sau în exploataţii, trebuie informată imediat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală.
Capitolul VIII
Stabilirea zonelor de protecţie şi de supraveghere
24. Imediat după confirmarea diagnosticului de pestă porcină africană la porcinele dintr-o exploataţie, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei stabilesc o zonă de protecţie cu o rază de cel puţin 3 km în jurul focarului, care, la rîndul ei, să fie inclusă într-o zonă de supraveghere cu o rază de cel puţin 10 km.Stabilirea zonelor de protecţie şi de supraveghere
25. În zonele respective trebuie aplicate măsurile menţionate la capitolele IX şi X ale prezentei Norme.
26. La stabilirea zonelor, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei trebuie să ţină cont de:
1) rezultatele anchetei epidemiologice efectuate conform capitolului VII al prezentei Norme;
2) situaţia geografică, mai ales de graniţele artificiale sau naturale;
3) localizarea şi proximitatea exploataţiilor;
4) modalităţile de mişcare şi comercializare a porcinelor, precum şi de disponibilitatea abatoarelor şi a echipamentelor pentru procesarea carcaselor;
5) echipamentul şi personalul disponibil pentru a controla orice mişcare de porcine în interiorul zonelor, în special, ca porcinele ce urmează a fi ucise să fie mutate din exploataţia de origine a acestora.
27. Agenţia ia toate măsurile necesare, inclusiv folosirea semnelor distinctive, a notelor de atenţionare şi a mass-media, pentru familiarizarea deţinătorilor de porcine şi cetăţenilor despre obligaţiile acestora în prevenirea apariţiei şi răspîndirii bolii, de asemenea ca toate persoanele din zonele de protecţie şi supraveghere să fie informate despre restricţiile în vigoare, conform capitolelor IX şi X ale prezentei Norme.
Capitolul IX
Măsuri în zona de protecţie stabilită
28. În zona de protecţie, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei asigură aplicarea următoarelor măsuri:Măsuri în zona de protecţie stabilită
1) efectuarea, cît mai curînd posibil, a unui recensămînt al tuturor exploataţiilor. După stabilirea zonei de protecţie, aceste exploataţii trebuie inspectate de un medic veterinar oficial în cel mult 7 zile, pentru examinarea clinică a porcinelor şi verificarea registrului şi mărcilor de identificare a porcinelor menţionate în capitolele III şi IV ale prezentei Norme;
2) interzicerea mişcării şi transportului porcinelor pe drumurile publice sau private, excluzînd, dacă e necesar, drumurile de serviciu ale exploataţiilor, cu excepţia cazului în care subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei autorizează mişcările menţionate la subpct. 6) al prezentului punct. Această interdicţie nu trebuie să se extindă asupra tranzitului rutier sau feroviar de porcine fară descărcare sau oprire;
3) curăţarea, dezinfectarea şi, dacă este necesar, dezinsecţia şi tratarea cît mai curînd posibil după contaminare a camioanelor şi altor vehicule şi echipamente, utilizate pentru transportarea porcinelor sau altor animale sau materiale ce pot fi contaminate (precum carcase, furaje, gunoi de grajd, purin şi altele), conform pct. 36 al prezentei Norme. Nici un camion sau vehicul care a fost utilizat pentru transportul porcinelor nu poate părăsi zona fără să fie curăţat şi dezinfectat şi apoi inspectat şi din nou autorizat pentru transport de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei;
4) interzicerea intrării sau ieşirii oricărui animal domestic dintr-o exploataţie, fără certificat sanitar-veterinar eliberat de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei;
5) notificarea imediată a subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei care trebuie să efectueze investigaţii corespunzătoare, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic, despre toate porcinele care au murit ori s-au îmbolnăvit într-o exploataţie;
6) interzicerea de a transporta porcinele din exploataţia în care acestea sînt ţinute timp de cel puţin 40 de zile după încheierea curăţeniei şi dezinfecţiei preliminare şi, dacă este necesar, a dezinsecţiei exploataţiilor infectate. După 40 de zile, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot autoriza ieşirea porcinelor din exploataţia amintită pentru a fi transportate direct, în condiţiile menţionate la pct.29 al prezentei Norme:
a) la un abator desemnat de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, de preferinţă în interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere, în scopul tăierii imediate;
b) la o întreprindere de procesare sau un loc adecvat unde porcinele sînt ucise imediat, iar carcasele acestora sînt prelucrate sub supraveghere oficială;
c) în cazuri de circumstanţe excepţionale, în alte clădiri situate în afara zonei de protecţie. În cazul aplicării acestei prevederi, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei trebuie să informeze imediat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală;
7) interzicerea de a scoate materialul seminal, ovulele sau embrionii de porcine din exploataţiile situate în interiorul zonei de protecţie;
8) respectarea de către orice persoană care intră sau părăseşte exploataţiile de porcine a regulilor de igienă corespunzătoare, necesare pentru reducerea riscului răspîndirii virusului pestei porcine africane.
29. În cazul în care interdicţiile prevăzute la pct.28 al prezentei Norme rămîn în vigoare peste 40 de zile, din cauza focarelor ulterioare de boală şi ca rezultat al respectării regulilor de întreţinere a animalelor sau dacă apar alte probleme în legătură cu cazarea porcinelor, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot, în baza solicitării motivate a proprietarului, permite transportul de porcine dintr-o exploataţie din interiorul zonei de protecţie, direct:
a) la un abator desemnat de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, preferabil în interiorul zonei de protecţie sau supraveghere, în scopul tăierii imediate;
b) la o întreprindere de procesare sau la un loc adecvat unde porcinele sînt ucise imediat, iar carcasele acestora procesate sub supraveghere oficială;
c) în cazuri excepţionale, în alte clădiri situate în zona de protecţie.
30. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot autoriza transportul de porcine din exploataţia în cauză, cu condiţia ca:
1) un medic veterinar oficial să fi efectuat o examinare clinică a porcinelor din exploataţie, în special, a celor ce vor fi transportate, inclusiv măsurarea temperaturii corpului, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic, şi o verificare a înregistrării şi mărcii de identificare a porcinelor, menţionată la capitolele III şi IV ale prezentei Norme;
2) verificările şi examinările menţionate la subpct.1) al prezentului punct să nu fi depistat nici un semn de pestă porcină africană şi să fie conforme cu prezenta Normă;
3) porcinele să fie transportate în vehicule sigilate de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei;
4) vehiculul şi echipamentul utilizat la transportul porcinelor să fie curăţate şi dezinfectate imediat după transport, în conformitate cu prevederile pct. 36 al prezentei Norme;
5) dacă porcinele sînt sacrificate sau ucise, să fie prelevate de la acestea un număr suficient de probe, conform manualului de diagnostic, pentru a fi confirmată sau infirmată prezenţa virusului pestei porcine africane în aceste exploataţii;
6) dacă porcinele sînt transportate la un abator:
a) subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei responsabile de abator să fie informate despre intenţia de a trimite porcine şi să notifice primirea acestora subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei de la locul de expediere;
b) la sosirea la abator aceste porcine să fie ţinute şi adăpostite separat de alte porcine;
c) în timpul inspecţiei ante- şi post-mortem efectuate la abatorul desemnat, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei să ţină cont de orice semne ale prezenţei pestei porcine africane;
d) carnea proaspătă provenită de la aceşti porci trebuie prelucrată şi marcată cu o ştampilă specială. Acestea trebuie efectuate la o întreprindere desemnată de Agenţie, situată în zona de protecţie. Carnea trebuie să fie expediată la întreprinderea nominalizată, cu condiţia ca lotul să fie sigilat înainte de plecare şi să rămînă sigilat pe toată durata transportului.
31. Măsurile în zona de protecţie trebuie aplicate în continuare cel puţin pînă cînd:
1) se va efectua curăţenia, dezinfecţia şi, după caz, dezinsecţia în exploataţiile infectate;
2) porcinele din toate exploataţiile au fost supuse examinărilor clinice şi de laborator, efectuate conform manualului de diagnostic, pentru a se depista prezenţa posibilă a virusului pestei porcine africane.
Examinările menţionate la subpct.2) al prezentului punct nu se efectuează pînă la expirarea a 45 de zile de la finalizarea lucrărilor de curăţenie, dezinfecţie şi, după caz, de dezinsecţie preliminară în exploataţiile infectate.
32. Totodată, prin derogare de la prevederile pct. 28 subpct.6), punctele 29 şi 30 ale prezentei Norme, perioadele de 40 şi 45 de zile pot fi reduse la 30 de zile dacă, în conformitate cu manualul de diagnostic, Agenţia a implementat un program intensiv de testare şi prelevare, excluzînd, astfel, prezenţa pestei porcine africane în exploataţia în cauză.
Capitolul X
Măsuri în zona de supraveghere stabilită
33. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei trebuie să se asigure că în zona de supraveghere sînt aplicate următoarele măsuri:Măsuri în zona de supraveghere stabilită
1) efectuarea unui recensămînt al tuturor exploataţiilor de porcine;
2) interzicerea mişcării şi transportului de porcine pe drumurile publice sau private, cu excepţia cazului în care sînt autorizate de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, excluzînd, cînd este necesar, drumurile de serviciu ale exploataţiilor. Această interdicţie nu trebuie să fie aplicată tranzitului rutier sau feroviar de porcine, fără descărcare sau oprire, precum şi transportului porcinelor pentru tăiere ce provin din afara zonei de supraveghere, care sînt în drum spre un abator situat în zona amintită, pentru a fi tăiate imediat;
3) curăţarea, dezinfectarea şi, după caz, dezinfectarea şi tratarea cît mai curînd după contaminare a camioanelor şi altor vehicule şi echipamente ce sînt utilizate pentru transport de porcine sau alte animale sau materiale ce pot fi contaminate (de exemplu carcase, furaje, dejecţii, gunoi de grajd etc.), conform pct. 36 al prezentei Norme. Nici un camion sau vehicul care a fost utilizat la transportul de porcine, nu poate părăsi zona fără să fie curăţat sau dezinfectat;
4) interzicerea intrării sau ieşirii oricărui animal domestic dintr-o exploataţie în timpul primelor 7 zile după stabilirea zonei, fără permisiunea subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei;
5) notificarea imediată a subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei, care trebuie să efectueze anchete adecvate, conform procedurilor stabilite de manualul de diagnostic, despre toate porcinele moarte sau bolnave dintr-o exploataţie;
6) interzicerea porcinelor de a părăsi exploataţia în care sînt ţinute timp de cel puţin 30 de zile după terminarea curăţeniei, dezinfecţiei şi, după caz, a dezinsectizării preliminare a exploataţiilor infectate. După 30 de zile, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pot permite transportul porcinelor din exploataţia nominalizată, în condiţiile stabilite la pct. 30 al prezentei Norme pentru a fi transportate direct:
a) la un abator desemnat de către subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, în scopul tăierii imediate, preferabil, în interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere;
b) la o întreprindere de procesare sau la un loc adecvat, unde porcinele sînt ucise imediat şi carcasele acestora sînt prelucrate sub supraveghere oficială;
c) în cazuri excepţionale, în alte clădiri situate în interiorul zonei de protecţie sau supraveghere.
Dacă porcinele trebuie transportate la un abator, în baza cererii subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei, se pot decide derogări de la pct. 30 subpct. 5) şi 6) din prezenta Normă, la solicitarea unui proprietar şi, în special, cu privire la marcarea cărnii de la aceste porcine, la utilizarea ei ulterioară, precum şi cu privire la destinaţia produselor tratate;
7) interzicerea de a scoate materialul seminal, ovulele sau embrionii de porcine din exploataţiile situate în interiorul zonei de supraveghere;
8) respectarea de către orice persoană care intră sau părăseşte exploataţiile de porcine a regulilor de igienă corespunzătoare, necesare pentru reducerea riscului răspîndirii virusului pestei porcine africane.
34. În cazul în care interdicţiile prevăzute la pct. 33 al prezentei Norme rămîn în vigoare mai mult de 40 de zile, din cauza focarelor ulterioare de boală şi, ca urmare a respectării întreţinerii animalelor, a altor probleme apărute, în condiţiile menţionate la pct. 30 al prezentei Norme, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, de comun acord cu Agenţia, permit transportul de porcine dintr-o exploataţie situată în interiorul zonei de supraveghere direct:
1) la un abator desemnat de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei, de preferinţă în interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere, în scopul tăierii imediate;
2) la o întreprindere de procesare sau un loc adecvat unde porcinele sînt ucise imediat şi carcasele acestora sînt procesate sub supraveghere oficială;
3) în cazuri excepţionale, în alte locaţii din interiorul zonei de protecţie sau de supraveghere. Agenţia trebuie să informeze Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală în cazul aplicării acestei prevederi.
35. Măsurile din zona de supraveghere se aplică cel puţin pînă cînd:
1) se vor efectua curăţirea, dezinfecţia şi, dezinsecţia în exploataţiile infectate;
2) porcinele din toate exploataţiile au fost supuse examinărilor clinice şi, dacă este necesar, examinărilor de laborator stabilite de manualul de diagnostic, pentru depistarea prezenţei eventuale a virusului pestei porcine africane.
Examinările menţionate la subpct.1) nu trebuie aplicate pînă nu au expirat 40 de zile de la terminarea curăţeniei, dezinfecţiei şi, după caz, a măsurilor de dezinsecţie preliminare în exploataţiile infectate.
Totodată, prin derogare de la prevederile pct. 33 subpct.5), pct. 34 şi 35 ale prezentei Norme, perioada de 30 de zile, şi cea de 40 de zile poate fi redusă la 21, 30 şi, respectiv 20 de zile, dacă, potrivit manualului de diagnostic, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei au aplicat un program intensiv de testare şi de prelevare de probe care să excludă prezenţa pestei porcine africane în exploataţia în cauză.
Capitolul XI
Curăţare, dezinfectare, tratament cu insecticid şi repopulare
a exploataţiilor de porcine în cazul depistării unui focar de boală
36. Agenţia trebuie să se asigure că:Curăţare, dezinfectare, tratament cu insecticid şi repopulare
a exploataţiilor de porcine în cazul depistării unui focar de boală
1) dezinfectanţii şi insecticidele utilizate, precum şi concentraţiile acestora sînt autorizate, conform prevederilor art. 371 din Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară;
2) curăţarea, dezinfecţia şi, după caz, operaţiile de dezinsecţie se efectuează sub supraveghere oficială, conform:
a) instrucţiunilor date de medicul veterinar oficial;
b) regulilor şi procedurilor stabilite în anexa nr. 2 la prezenta Normă.
37. Reintroducerea porcinelor în exploataţii, conform prevederilor capitolului IV al prezentei Norme nu trebuie să se efectueze cel puţin 40 de zile după terminarea curăţeniei, dezinfecţiei şi, după caz, a operaţiilor de dezinsecţie în exploataţia în cauză, conform prevederilor pct.36 al prezentei Norme.
38. La reintroducerea porcinelor trebuie să se ţină cont de metoda de creştere practicată în exploataţia în cauză, fiind respectată una dintre procedurile stabilite la pct. 39 şi 40 ale prezentei Norme.
39. Cu referinţă la exploataţiile unde introducerea bolii nu a fost legată de vectori, urmează a fi aplicate următoarele proceduri:
1) în exploataţiile în aer liber, reintroducerea porcinelor trebuie să înceapă cu introducerea porcinelor-santinelă care au fost verificate şi au reacţionat negativ la prezenţa anticorpilor împotriva virusului pestei porcine africane sau care provin din exploataţii ce nu fac obiectul nici unei restricţii în legătură cu pesta porcină africană;
2) porcinele-santinelă trebuie plasate în conformitate cu cerinţele Agenţiei, în toată exploataţia infectată vor fi prelevate probe de la acestea după 45 de zile şi testate la prezenţa anticorpilor, conform manualului de diagnostic;
3) nici un porc nu poate părăsi exploataţia înainte de primirea rezultatelor negative ale testărilor serologice;
4) dacă nici la o porcină nu s-au dezvoltat anticorpi împotriva virusului pestei porcine africane, se poate efectua repopularea completă repetată;
5) în ceea ce priveşte celelalte forme de creştere, reintroducerea porcinelor trebuie să se efectueze în conformitate cu măsurile prevăzute la subpct.1) al prezentului punct sau să fie bazate pe repopulare totală repetată, cu condiţia ca:
a) toate porcinele să sosească într-o perioada de 20 de zile şi să provină din exploataţii ce nu sînt supuse nici unei restricţii legate de pesta porcină africană;
b) porcinele din efectivul repopulat să fie supuse unei examinări serologice, conform manualului de diagnostic. Pentru aceasta, prelevarea de probe trebuie efectuată cel mai devreme de 45 de zile după sosirea ultimelor porcine;
c) nici un porc nu poate părăsi exploataţia înainte de primirea rezultatelor negative ale examinării serologice.
40. Cu referinţă la exploataţiile în care introducerea bolii a fost legată de vectori, repopularea nu trebuie să se efectueze timp de cel puţin 6 ani, cu excepţia cazului în care:
a) au fost efectuate cu succes şi sub supraveghere oficială operaţii specifice de eliminare a vectorului din încăperile şi locurile unde vor fi ţinute porcine sau în care pot veni în contact cu vectorul;
b) a fost posibil să se demonstreze că persistenţa vectorului nu mai prezintă un risc semnificativ pentru transmiterea pestei porcine africane;
c) după efectuarea măsurilor prevăzute la lit. a) şi b) ale prezentului punct, sînt aplicabile măsurile stabilite la pct. 39 subpct.1) din prezenta Normă;
d) pe lîngă aceste măsuri, după repopularea totală, nici un porc nu poate părăsi exploataţia în cauză, pînă cînd nu sînt efectuate examinări serologice ulterioare pentru pesta porcină africană, cu rezultate negative la probele recoltate de la porcinele din exploataţie cel mai tîrziu la 60 de zile după repopularea totală, conform manualului de diagnostic.
41. În cazul în care introducerea bolii nu poate fi legată de vectori şi dacă au trecut mai mult de 6 luni de la terminarea operaţiilor de curăţare şi dezinfecţie în exploataţie, Agenţia poate decide o derogare de la prevederile pct.39 al prezentei Norme, ţinînd cont de situaţia epidemiologică.
42. Reintroducerea animalelor domestice din alte specii decît porcine în exploataţiile descrise la capitolul IV al prezentei Norme, se permite de către Agenţie, cu luarea în consideraţie a riscului răspîndirii infecţiei sau persistenţei vectorilor actuali printr-o astfel de reintroducere.
Capitolul XII
Măsuri aplicate în cazul suspiciunii sau confirmării prezenţei pestei
porcine africane într-un abator sau mijloc de transport
43. În cazul în care există o suspiciune de pestă porcină africană într-un abator sau într-un mijloc de transport, Agenţia dispune subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei să pună imediat în aplicare mijloace oficiale de investigare, pentru confirmarea sau infirmarea prezenţei bolii, conform procedurilor stabilite în manualul de diagnostic.Măsuri aplicate în cazul suspiciunii sau confirmării prezenţei pestei
porcine africane într-un abator sau mijloc de transport
44. Dacă este depistat un caz de pestă porcină africană într-un abator sau într-un mijloc de transport, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei dispun următoarele:
1) toate animalele din abator sau din mijlocul de transport sînt ucise, fără întîrziere;
2) carcasele, organele şi deşeurile de animale provenite de la animalele posibil infectate sau contaminate sînt procesate sub supraveghere oficială;
3) curăţenia, dezinfecţia şi, după caz, operaţiile de dezinsecţie a clădirilor şi echipamentului, inclusiv a vehiculelor, să se efectueze sub supravegherea medicului veterinar oficial, conform pct. 36 al prezentei Norme;
4) să se efectueze o anchetă epidemiologică, conform capitolului VII al prezentei Norme;
5) izolatul de virus de pestă porcină africană se supune procedurii de laborator stabilită în manualul de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic al virusului;
6) să se aplice măsurile menţionate la capitolul VI al prezentei Norme în exploataţia de unde provin porcinele sau carcasele infectate şi în alte exploataţii de contact. Cu excepţia cazului în care ancheta epidemiologică a indicat altfel, măsurile stabilite la pct. 11 al prezentei Norme, trebuie aplicate în exploataţia de origine a porcinelor sau carcaselor infectate;
7) nici un animal să nu fie reintrodus pentru tăiere sau transport cel puţin 24 de ore după încheierea operaţiilor de curăţare, dezinfecţie şi, după caz, de dezinsecţie, conform pct. 36 al prezentei Norme sanitar-veterinare.
Capitolul XIII
Măsuri aplicate în cazul suspiciunii sau confirmării prezenţei
pestei porcine africane la mistreţi
45. De îndată ce Agenţia deţine informaţii că mistreţii sînt suspecţi de a fi infectaţi, dispune aplicarea tuturor măsurilor corespunzătoare pentru confirmarea sau infirmarea prezenţei bolii, informarea proprietarilor de porcine şi vînătorilor prin efectuarea de investigaţii asupra tuturor mistreţilor împuşcaţi sau găsiţi morţi, inclusiv prin teste de laborator.Măsuri aplicate în cazul suspiciunii sau confirmării prezenţei
pestei porcine africane la mistreţi
451. Persoanelor care au notificat Agenției depistarea unor cadavre de mistreți și locul amplasării acestora li se acordă o recompensă în mărime ce nu va depăși echivalentul în lei al sumei de 50 euro conform ratei de schimb a Băncii Naționale a Moldovei la data plății pentru fiecare cadavru notificat.
Regulamentul de acordare a recompenselor se aprobă de Agenție.
[Pct.451 introdus prin HG940 din 24.09.18, MO366-376/28.09.18 art.992; în vigoare 28.09.18]
46. Dacă s-a confirmat un caz primar de pestă porcină africană la mistreţi, pentru a evita raspîndirea bolii, Agenţia are obligaţia:
1) să desemneze imediat un grup de experţi, care să includă medici veterinari, biologi specialişti în fauna sălbatică şi epidemiologi. Grupul de experţi trebuie să asiste subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei pentru:
a) cercetarea situaţiei epidemiologice şi definirea unei zone infectate, în conformitate cu pct. 49 subpct.2) din prezenta Normă;
b) identificarea măsurilor corespunzătoare ce trebuie aplicate în zona infectată, pe lîngă cele menţionate la subpct. 2) şi 3) ale prezentului punct. Aceste măsuri pot include suspendarea vînătorii şi interdicţia de furajare a mistreţilor;
c) întocmirea planului de eradicare a bolii pentru a fi transmis Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală, conform capitolului XIV al prezentei Norme;
d) efectuarea controalelor în vederea verificării eficienţei măsurilor adoptate pentru eradicarea pestei porcine africane din zona infectată;
2) să pună sub supraveghere oficială exploataţiile de porcine din zonele definite ca infectate şi, în special, să dispună următoarele:
a) să se efectueze un recensămînt oficial al tuturor categoriilor de porcine din toate exploataţiile, executat de proprietar în decursul zilei, iar informaţiile aferente recensămîntului trebuie furnizate, la cerere, şi pot fi verificate în cadrul fiecărei inspecţii, în ceea ce priveşte exploataţiile de porcine în aer liber, primul recensămînt poate fi realizat pe baza unei evaluări;
b) toate porcinele din exploataţie sînt ţinute în boxe sau în alt loc unde pot fi izolate de mistreţi. Mistreţii nu trebuie să aibă acces la nici un material ce poate veni ulterior în contact cu porcinele din exploataţie;
c) nici un porc nu poate intra sau părăsi exploataţia, cu excepţia cazului în care subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei permit acest lucru, în funcţie de situaţia epidemiologică;
d) la intrările şi ieşirile din adăposturile pentru porcine şi din exploataţie trebuie utilizate mijloace de dezinfecţie şi, după caz, mijloace de dezinsecţie;
e) urmează a fi respectate regulile de bună practică de igienă de către toate persoanele care vin în contact cu mistreţi, pentru a reduce riscul raspîndirii virusului de pestă porcină africană;
f) toate porcinele dintr-o exploataţie, cu simptoame de pestă porcină africană, moarte sau bolnave, trebuie supuse testării la prezenţa pestei porcine africane;
g) se interzice a aduce într-o exploataţie de porcine o parte a unui mistreţ, fie împuşcat, fie găsit mort, şi un material sau echipament ce poate fi contaminat cu virusul pestei porcine africane;
h) din zona infectată nu trebuie scoase porcinele, materialul seminal al acestora, embrionii sau ovulele pentru comerţ extern;
3) să ia măsuri pentru ca toţi mistreţii împuşcaţi sau găsiţi morţi în zona infectată definită să fie examinaţi de un medic veterinar oficial şi examinaţi pentru pesta porcină africană, conform manualului de diagnostic;
4) carcasele tuturor mistreţilor găsite pozitive trebuie să fie procesate sub supraveghere oficială;
5) în cazul în care rezultatele unor astfel de testări sînt negative în ceea ce priveşte pesta porcină africană, Agenţia aplică măsurile privind sănătatea animală legate de uciderea vînatului sălbatic şi comercializarea cărnii de vînat sălbatic;
6) părţile ce nu sînt destinate consumului uman trebuie procesate sub supraveghere oficială;
7) să se asigure că virusul pestei porcine africane izolate este supus procedurii de laborator, specificată în manualul de diagnostic, pentru a se identifica tipul genetic de virus.
47. În cazul apariţiei pestei porcine africane într-o zonă a Republicii Moldova din apropierea teritoriului unui stat vecin, Agenţia cooperează cu autoritatea competentă a statului vecin pentru stabilirea măsurilor de combatere a bolii.
Capitolul XIV
Plan de eradicare a pestei porcine africane
din populaţiile de mistreţi
48. Fără a se aduce atingere măsurilor stabilite la capitolul XIII al prezentei Norme, Agenţia trebuie să prezinte Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală, în termen de 90 de zile de la confirmarea cazului primar de pestă porcină africană la mistreţi, un plan scris al măsurilor ce urmează a fi aplicate pentru eradicarea bolii în zona definită ca infectată şi al măsurilor aplicate în exploataţiile din zona respectivă.Plan de eradicare a pestei porcine africane
din populaţiile de mistreţi
Planul dat se examinează pentru a determina dacă permite atingerea obiectivului dorit şi poate fi ulterior modificat sau completat pentru a se ţine cont de evoluţia situaţiei.
Dacă aceste modificări privesc redefinirea zonei infectate, Agenţia trebuie să asigure informarea fără întîrziere a Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală.
Dacă modificările se referă la alte prevederi ale planului, Agenţia trebuie să transmită planul modificat Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală, pentru examinare şi, eventual, pentru aprobare, în conformitate cu cerinţele acestei organizaţii.
După ce au fost autorizate măsurile prevăzute de planul menţionat la alineatul unu al prezentului punct, acestea trebuie să înlocuiască măsurile iniţiale stabilite de capitolul XIII al prezentei Norme cu o dată ce va fi decisă după aprobare.
49. Planul menţionat la pct. 48 al prezentei Norme trebuie să conţină informaţii despre:
1) rezultatele anchetelor epidemiologice şi ale controalelor efectuate, potrivit capitolului XIII, şi ale răspîndirii geografice a bolii;
2) definirea zonei infectate în teritoriul Republicii Moldova. În cazul în care defineşte zona infectată, Agenţia trebuie să ţină cont de:
a) rezultatele anchetelor epidemiologice efectuate şi de răspîndirea geografică a bolii;
b) populaţia de mistreţi din zonă;
c) existenţa obstacolelor naturale majore sau artificiale la mişcările de mistreţi;
3) organizarea unei cooperări strînse între biologi, vînători, organizaţii de vînătoare, servicii ce se ocupă de fauna sălbatică şi serviciile sanitar-veterinare de stat şi de supraveghere de stat a sănătăţii publice;
4) campania de informare ce trebuie desfăşurată pentru a sensibiliza vînătorii asupra măsurilor pe care trebuie să le adopte în cadrul planului de eradicare;
5) eforturile specifice depuse pentru determinarea extinderii infecţiei asupra populaţiei de mistreţi, prin investigarea mistreţilor împuşcaţi de vînători sau găsiţi morţi şi prin testare de laborator, incluzînd investigaţii epidemiologice pe categorii de vîrste;
6) cerinţele pe care trebuie să le respecte vînătorii pentru evitarea oricărei raspîndiri a bolii;
7) modalitatea de transport al mistreţilor găsiţi morţi sau împuşcaţi, care trebuie să se bazeze pe:
a) procesarea sub supraveghere oficială;
b) inspecţia efectuată de un medic veterinar oficial şi pe testări de laborator, după cum sînt prevăzute în manualul de diagnostic. Carcasele tuturor animalelor cu reacţii pozitive trebuie procesate sub supraveghere sanitară veterinară oficială. Părţile ce nu sînt destinate pentru consum uman trebuie procesate sub supraveghere veterinară oficială;
8) ancheta epidemiologică se efectuează pentru fiecare mistreţ, fie împuşcat, fie găsit mort. Ancheta trebuie să includă completarea unui chestionar ce furnizează informaţii despre:
a) zona geografică unde animalul a fost găsit mort sau împuşcat;
b) data la care animalul a fost găsit mort sau împuşcat;
c) persoana care a găsit sau care a împuşcat animalul;
d) vîrsta şi sexul porcului;
f) starea carcasei, dacă mistreţul este găsit mort;
g) constatări de laborator;
9) programele de supraveghere şi măsurile de prevenire aplicabile exploataţiilor situate în zona infectată definită şi, după caz, împrejurimilor acesteia, inclusiv transportul şi mişcarea animalelor în interiorul, din şi către această zonă. Aceste măsuri trebuie să includă cel puţin interdicţia mişcării porcinelor, a materialului seminal, embrionilor sau ovulelor acestora din zona infectată pentru comercializare şi pot include o interdicţie temporară a producţiei de porcine şi a înfiinţării de noi exploataţii;
10) alte criterii ce urmează a fi aplicate pentru eficientizarea măsurilor adoptate;
11) autoritatea responsabilă de supravegherea şi coordonarea structurilor responsabile de implementarea planului;
12) sistemul de informaţii stabilit, pentru a se asigura că grupul de experţi nominalizaţi la pct. 46 subpct. 1) al prezentei Norme poate revizui regulat rezultatele planului de eradicare;
13) măsurile de monitorizare a bolii ce trebuie impuse cel mai devreme la 12 luni după diagnosticarea ultimului caz de pestă porcină africană la mistreţi din zona infectată definită. Aceste măsuri de monitorizare trebuie să rămînă în vigoare cel puţin încă alte 12 luni şi trebuie să includă cel puţin măsurile deja aplicate în conformitate cu subpct. 5), 7) şi 8) ale prezentului punct.
50. Un raport referitor la situaţia epidemiologică în zona definită şi la rezultatele planului de eradicare trebuie expediat la fiecare şase luni Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală.
Capitolul XV
Măsuri pentru prevenirea răspîndirii virusului pestei porcine
africane prin intermediul vectorilor
51. Dacă este suspectată prezenţa vectorilor într-o exploataţie în care a fost confirmată pesta porcină africană, Agenţia trebuie să asigure ca:Măsuri pentru prevenirea răspîndirii virusului pestei porcine
africane prin intermediul vectorilor
1) clădirile infectate şi împrejurimile acestora să fie verificate la prezenţa vectorilor prin mijloace de inspecţie fizică şi, după caz, capturarea vectorilor, conform anexei nr. 3 la prezenta Normă;
2) în cazul în care prezenţa vectorilor este confirmată:
a) se efectuează testări de laborator pentru a confirma sau infirma transmiterea virusului pestei porcine africane prin vectori;
b) se stabilesc măsuri adecvate suplimentare de monitorizare, control şi verificare în exploataţie şi în zona din jurul exploataţiei;
c) cel puţin şase ani nu vor fi ţinute în exploataţie porcine şi, dacă este necesar, alte animale domestice, în cazul în care prezenţa vectorilor este confirmată, dar controlul acestora este impracticabil.
52. Agenţia trebuie să furnizeze informaţii Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală privind implementarea prevederilor pct. 51 al prezentei Norme.
Capitolul XVI
Proceduri de diagnostic şi cerinţe de biosecuritate
53. Agenţia trebuie să se asigure că, în conformitate cu manualul de diagnostic, sînt efectuate proceduri de diagnostic, prelevări de probe şi testări de laborator, pentru a se depista prezenţa pestei porcine africane.Proceduri de diagnostic şi cerinţe de biosecuritate
54. Pentru a asigura proceduri unitare de diagnostic al pestei porcine africane şi de diagnostic diferenţial adecvat al pestei porcine clasice, trebuie adoptat un manual de diagnostic de pestă porcină africană, în termen de şase luni de la data la care prezenta Normă intră în vigoare şi, conform procedurii elaborate de Agenţie, să fie adoptat un manual de diagnostic pentru pesta porcină africană, stabilind cel puţin:
1) standarde minime de calitate ce trebuie respectate de laboratoarele de diagnostic pentru pesta porcină africană şi pentru transportul probelor;
2) criterii şi proceduri ce trebuie aplicate în cazul în care se efectuează examinări clinice sau post-mortem pentru a confirma sau a infirma prezenţa pestei porcine africane;
3) criterii şi proceduri ce trebuie respectate pentru prelevarea probelor de la porcinele vii sau de la carcasele acestora, pentru confirmarea sau infirmarea prin examene de laborator a pestei porcine africane, inclusiv prin metode de prelevare de probe pentru examinare virusologică şi serologică, efectuate în cadrul măsurilor de aplicare prevăzute de prezenta Normă;
4) teste de laborator ce trebuie utilizate pentru diagnosticarea pestei porcine africane, inclusiv criterii pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator;
5) precizarea tehnicilor de laborator pentru tipizarea genetică a izolatului de virus de pestă porcină africană.
55. Pentru garantarea condiţiilor adecvate de biosecuritate în scopul protejării sănătăţii animalelor, virusul pestei porcine africane, genomul şi antigenurile acestuia, precum şi vaccinurile pentru cercetări, diagnostic sau producţie trebuie să fie manipulate numai în locuri, la întreprinderi sau laboratoare desemnate de Agenţie.
56. Lista locurilor, instituţiilor sau laboratoarelor autorizate trebuie să fie transmisă Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală şi ulterior să fie actualizată.
57. Agenţia trebuie să se asigure că este interzisă utilizarea şi comercializarea vaccinurilor contra pestei porcine africane.
Capitolul XVII
Plan de contingenţă
58. Agenţia elaborează şi aplică planul de contingenţă în cazul unui focar de pestă porcină africană, ţinînd cont de factorii locali, precum şi de densitatea porcinelor, ce influenţează răspîndirea bolii.Plan de contingenţă
Acest plan trebuie să permită accesul la utilaje, echipamente, personal şi resursele materiale necesare pentru eradicarea rapidă şi eficientă a unui eventual focar.
59. Agenţia trebuie să asigure că planul de contingenţă pentru pesta porcină africană satisface cel puţin următoarele criterii şi cerinţe:
1) adoptarea de măsuri pentru a se asigura existenţa competenţei juridice necesare implementării planului de contingenţă şi a face posibilă efectuarea unei campanii de eradicare eficientă şi rapidă a virusului;
2) adoptarea de măsuri pentru asigurarea finanţării din mijloacele bugetare aprobate în acest scop sau din fondul de rezervă a Guvernului, în vederea combaterii focarului epidemic de pestă porcină africană;
3) stabilirea unei ierarhii de comandă pentru a asigura că, în cazul izbucnirii unei epidemii, procedura de luare a deciziei este rapidă şi eficientă. Dacă este necesar, ierarhia de comandă trebuie plasată sub autoritatea unei unităţi centrale de luare a deciziei, responsabilă de dirijarea tuturor strategiilor de combatere a bolii. Şeful subdiviziunilor teritoriale ale Agenţie trebuie să fie membru al acelei unităţi şi să intermedieze legătura dintre Agenţie şi Centrul naţional de combatere a bolii la luarea deciziei;
4) adoptarea de măsuri pentru a asigura că resursele adecvate pentru o campanie rapidă şi eficientă, inclusiv personalul de laborator, echipamentul şi infrastructura sînt disponibile;
5) furnizarea unui manual operaţional, care trebuie să ofere o descriere practică detaliată şi completă a tuturor procedurilor, instrucţiunilor şi măsurilor utilizate în cazul unui focar de pestă porcină africană;
6) personalul trebuie să ia parte la:
a) schemele de instruire care să cuprindă semnele clinice de pestă porcină africană, ancheta epidemiologică şi combaterea bolii;
b) exerciţii de alarmă - cel puţin de doua ori pe an;
c) instruirea privind tehnicile de comunicaţii, pentru a organiza campanii de informare a autorităţilor, fermierilor şi medicilor veterinari referitor la focarul curent de boală epidemică.
60. Criteriile şi cerinţele ce trebuie respectate la întocmirea planului de contingenţă trebuie să fie conforme cerinţelor Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală. Acestea pot fi modificate sau completate pentru a se ţine seamă de natura specifică a pestei porcine africane şi de rezultatele măsurilor de control al bolii.
Planul de contingenţă poate fi ulterior modificat şi completat în caz de necesitate, ţinîndu-se cont de evoluţiile situaţiei, urmînd să fie aprobat conform procedurilor Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală.
Capitolul XVIII
Centre de combatere a bolii şi grupuri de experţi
61. În cazul oricărui focar de pestă porcină africană, Agenţia trebuie să se asigure că poate fi imediat instituit Centrul naţional de combatere a bolii, pe deplin funcţional.Centre de combatere a bolii şi grupuri de experţi
62. Centrul naţional de combatere a bolii trebuie să dirijeze şi să monitorizeze operaţiile centrelor locale de combatere a bolii, menţionate la pct. 61 al prezentei Norme. Acesta trebuie să fie responsabil de:
a) definirea măsurilor de combatere necesare;
b) asigurarea implementării prompte şi eficiente a măsurilor menţionate mai sus de centrele locale de combatere a bolii;
c) repartizarea personalului şi a altor resurse centrelor locale de combatere a bolii;
d) furnizarea de informaţii Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală, autorităţilor naţionale şi unităţilor comerciale şi agricole;
e) colaborarea cu laboratoarele de diagnostic;
f) colaborarea cu presa şi alte mijloace de comunicare în masă;
g) colaborarea cu forţele de poliţie, pentru asigurarea aplicării măsurilor legale specifice.
63. Agenţia trebuie să se asigure că centrele locale de combatere a bolii, pe deplin operaţionale, pot fi înfiinţate imediat în cazul oricărui focar de pestă porcină africană.
64. Unele funcţii ale Centrului naţional de combatere a bolii pot fi delegate centrelor locale de combatere a bolii ce activează la nivel raional.
Agenţia trebuie să creeze un grup de experţi, operaţional în permanenţă, în vederea efectuării expertizei necesare pentru a asista subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei în asigurarea pregătirii adecvate a combaterii bolii.
În cazul apariţiei unui focar, grupul de experţi trebuie să asiste subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei cel puţin la:
a) ancheta epizootologică;
b) prelevarea de probe, testarea şi interpretarea rezultatelor testărilor de laborator;
c) identificarea măsurilor de combatere a bolii.
65. Agenţia trebuie să ia măsuri pentru ca centrele locale şi naţionale de combatere a bolii şi grupul de experţi să beneficieze de personal, utilaj şi echipament, inclusiv sisteme de comunicare, precum şi să asigure o ierarhie eficientă şi clară de comandă şi management, pentru implementarea promptă a măsurilor de combatere a bolii, stabilite de prezenta Normă.
66. În planul de contingenţă menţionat la capitolul XVII al prezentei Norme, trebuie stabilite detalii privind personalul, utilajul, echipamentul, ierarhia de comandă şi management al centrelor naţionale şi locale de combatere a bolii.
anexa nr.1
anexa nr.2
anexa nr.3
anexa nr.4
Anexa nr. 3
la Hotărîrea Guvernului nr. 1368/2016
NORMA SANITAR-VETERINARĂ
privind stabilirea unor cerințe de biosecuritate indispensabile profilaxiei
și controlului pestei porcine africane la mistreți și porcii domestici
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Norma sanitar-veterinară privind stabilirea unor cerințe de biosecuritate indispensabile profilaxiei și controlului pestei porcine africane la mistreți și porcii domestici (în continuare – Normă sanitar-veterinară) stabileşte cerințele minime de biosecuritate: privind stabilirea unor cerințe de biosecuritate indispensabile profilaxiei
și controlului pestei porcine africane la mistreți și porcii domestici
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
1) în exploatațiile de porcine:
a) nonprofesionale, cu un efectiv de pînă la 5 porcine, a căror masă corporală depășește 30 kg;
b) de capacitate mică, cu un efectiv cuprins între 6-100 de porcine, a căror masă corporală depășește 30 kg;
c) de capacitate mare, cu un efectiv mai mare de 101 de porcine, a căror masă corporală depășește 30 kg;
2) în cadrul partidelor de vînătoare la mistreți.
2. În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare, următorii termeni se definesc astfel:
biosecuritate – complexul de măsuri organizatorice şi tehnice ce sînt aplicate într-o exploataţie de animale pentru profilaxia introducerii, persistenţei şi răspîndirii de agenţi patogeni, astfel încît să se prevină apariţia bolilor transmisibile;
exploataţie – orice unitate, întreprindere, construcţie sau, în cazul fermelor în aer liber, orice loc amenajat sau neamenajat în care sînt crescute, ţinute sau manipulate animale din specia porcină (Sus scrofa);
exploatație nonprofesională – exploatație de animale înregistrate în sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al animalelor” care nu este autorizată sanitar-veterinar, deținută de persoane fizice;
zonă de producţie – teritoriul delimitat, care cuprinde toate adăposturile pentru animale, spaţiile, utilajele, echipamentele şi alte facilităţi destinate creşterii porcinelor, cu respectarea regulilor de sănătate şi bunăstare a animalelor;
zonă administrativă – teritoriul aflat în afara zonei de producţie şi delimitat de aceasta;
totul plin-totul gol – metodă de luptă antiepidemică ce se aplică la depopularea şi repopularea halelor şi constă în eliminarea tuturor animalelor, urmată de dezinfecţia adăposturilor şi a spaţiilor aferente.
vizitator – orice persoană care intră în zona de producţie, cu excepţia personalului exploataţiei;
Capitolul II
CERINȚE MINIME DE BIOSECURITATE
ÎN EXPLOATAȚIILE DE PORCINE
3. Exploatațiile nonprofesionale de porcine trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime de biosecuritate:CERINȚE MINIME DE BIOSECURITATE
ÎN EXPLOATAȚIILE DE PORCINE
1) întreţinerea porcilor doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porcinele domestice din alte exploataţii, cu porcii mistreţi sau cu proprietarii străini care deţin porcine domestice;
2) utilizarea, la îngrijirea porcilor, a hainelor și a încălțămintei special destinate acestui scop (îmbrăcate/încălțată la intrare și dezbrăcate/descălțată la ieșirea din adăpost);
3) existenţa, la intrarea în adăpost, a condițiilor pentru spălatul pe mîini și dezinfectarea încălțămintei;
4) interzicerea hrănirii porcilor cu deşeuri alimentare ce conţin resturi de carne de porc, conform punctului 26 din Regulile sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.315/2010;
5) evitarea contactului porcilor cu produsele sau subprodusele provenite de la porcii mistreţi, inclusiv de la cei vînaţi sau morţi;
6) interzicerea scoaterii/admiterii scroafelor/vierilor din/în exploataţie în scopul montei;
7) interzicerea hrănirii porcilor cu iarbă proaspătă sau cu cereale, cu excepția cazului în care acestea sînt tratate astfel încît să fie inactivat virusul pestei porcine africane sau sînt depozitate timp de cel puțin 30 de zile înainte de a fi administrate;
8) folosirea paielor ca aşternut pentru porci numai în cazul în care acestea au fost tratate astfel încît să fie inactivat virusul pestei porcine africane sau au fost păstrate timp de cel puțin 90 de zile înainte de a fi utilizate;
9) în cazul în care un membru din familie a participat la partide de vînătoare sau la manipularea vînatului, acesta nu va contacta cu porcii cel puțin 48 de ore;
10) neadmiterea accesului persoanelor străine la porcii din gospodărie;
11) sacrificarea porcilor în condiţii casnice se va efectua numai sub supravegherea medicului veterinar.
4. Exploataţiile de porcine de capacitate mică trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime de biosecuritate:
1) asigurarea împrejmuirii exploataţiei, astfel încît accesul să poată fi controlat;
2) asigurarea asistenţei sanitar-veterinare de către medicul veterinar de liberă practică, organizată în condiţiile legii;
3) permiterea accesului persoanelor străine numai cu aprobarea administraţiei exploataţiei şi înregistrarea într-un registru special a tuturor datelor privind vizitatorii;
4) permiterea accesului în exploataţie al personalului, al vizitatorilor sau al inspectorilor oficiali numai cu respectarea regulilor de filtru sanitar-veterinar, în special în ceea ce priveşte echipamentul şi dezinfecţia;
5) existenţa unei construcţii speciale denumite vestiar, amenajată corespunzător, pentru a preveni circulaţia agenţilor patogeni în/din exploataţie. Acesta se amplasează la limita zonei de producţie, astfel încît intrarea persoanelor în vestiar să se facă din afara zonei, iar ieşirea din vestiar să asigure accesul direct în zona de producţie a exploataţiei. Vestiarul trebuie să aibă minimum o cameră în care să fie asigurate condiții pentru schimbarea hainelor, a încălţămintei de stradă, a echipamentului de lucru şi condiții de dezinfecţie a mîinilor;
6) asigurarea cu dezinfectoare pentru încălţăminte atît la intrarea, cît şi la ieşirea din vestiar;
7) asigurarea, la intrarea şi ieșirea din exploataţie, a condițiilor pentru dezinfecţia mijloacelor de transport a furajelor, animalelor vii sau cadavrelor;
8) efectuarea acţiunilor de dezinfecție, dezinsecţie şi deratizare ori de cîte ori este necesar. Pentru decontaminare se folosesc numai dezinfectanţii înregistraţi în Registrul de stat al medicamentelor de uz veterinar, care au concentraţia de substanţă activă prevăzută în instrucţiunile de utilizare, schimbarea soluţiei dezinfectante făcîndu-se cu o frecvenţă care să asigure menţinerea aceleiaşi concentraţii;
9) colectarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sînt destinate consumului uman se efectuează în conformitate cu Regulile sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 315/2010;
10) asigurarea condițiilor pentru depozitarea cadavrelor, a avortonilor şi a placentelor, astfel încît să fie evitată difuzarea eventualilor agenţi patogeni;
11) interzicerea încărcării porcilor, în vederea livrării, în mijloace de transport neautorizate sanitar-veterinar sau care nu prezintă dovada efectuării operaţiunii de dezinfecţie;
12) interzicerea deţinerii porcilor la domiciliu de către personalul care îşi desfăşoară activitatea în acest tip de exploataţii;
13) interzicerea introducerii de către personal a alimentelor de origine animală pe teritoriul exploataţiei;
14) interzicerea hrănirii porcilor cu deşeuri alimentare ce conţin resturi de carne de porc, conform punctului 26 din Regulile sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 315/2010;
15) evitarea contactului porcilor cu produsele sau subprodusele provenite de la porcii mistreţi, inclusiv de la cei vînaţi sau morţi;
16) interzicerea scoaterii/admiterii scroafelor/vierilor din/în exploataţie în scopul montei;
17) interzicerea hrănirii porcilor cu iarbă proaspătă sau cu cereale, cu excepția cazului în care acestea sînt tratate astfel încît să fie inactivat virusul pestei porcine africane sau sînt depozitate timp de cel puțin 30 de zile înainte de a fi administrate;
18) folosirea paielor ca aşternut pentru porci numai în cazul în care acestea au fost tratate astfel încît să fie inactivat virusul pestei porcine africane sau au fost păstrate timp de cel puțin 90 de zile înainte de a fi utilizate;
19) în cazul în care un membru al personalului a participat la partide de vînătoare sau la manipularea vînatului, acesta nu va avea acces în exploatație cel puțin 48 de ore.
5. Exploataţiile de porcine de capacitate mare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime de biosecuritate:
1) asigurarea împrejmuirii exploataţiei, astfel încît să nu fie permisă intrarea sau ieşirea animalelor şi a persoanelor neautorizate;
2) asigurarea asistenţei sanitar-veterinare de către medicul veterinar de liberă practică, organizată în condiţiile legii, care nu acordă asistență sanitar-veterinară exploatațiilor nonprofesionale;
3) delimitarea strictă a zonei de producţie de zona administrativă pentru exploataţiile de porcine în sistem integrat şi pentru exploataţiile de porcine cu sector de reproducţie;
4) permiterea accesului persoanelor străine numai cu aprobarea administraţiei exploataţiei şi înregistrarea într-un registru special a tuturor datelor privind vizitatorii, elaborarea unor proceduri prin care se interzice accesul în exploataţie al persoanelor care au vizitat alte exploataţii de porcine în ultima perioadă (durata acesteia va fi stabilită de fiecare fermă în parte, dar nu va fi mai mică de 48 de ore);
5) permiterea accesului în exploataţie al personalului, al vizitatorilor sau al inspectorilor oficiali numai cu respectarea regulilor de filtru sanitar-veterinar, în special în ceea ce priveşte echipamentul şi dezinfecţia;
6) limitarea, pe cît posibil, a circulaţiei personalului în alte zone de producţie decît cea în care îşi desfăşoară activitatea, pentru exploataţiile de porcine în sistem integrat şi pentru exploataţiile de porcine cu sector de reproducţie;
7) amplasarea adăposturilor în cadrul exploataţiilor de porcine în sistem integrat şi a celor cu sector de reproducţie, astfel încît circulaţia animalelor în cadrul fluxului tehnologic să se facă fără intersectare;
8) asigurarea distanţei dintre adăposturile de porcine, astfel încît să se prevină transmiterea agenţilor patogeni odată cu aerul viciat, evacuat prin sistemele de ventilaţie care asigură admisia aerului curat;
9) existenţa unei construcţii speciale denumite vestiar-filtru, amenajată corespunzător, pentru a preveni vehicularea agenţilor patogeni în şi din exploataţie și care trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
a) să fie amplasată la limita zonei de producţie, astfel încît intrarea persoanelor în vestiar să se facă din afara sau din interiorul zonei administrative, iar ieşirea din vestiar să asigure accesul direct în zona de producţie a exploataţiei;
b) să aibă dimensiune proporţională cu numărul personalului angajat;
c) să fie amenajată astfel încît să permită schimbarea îmbrăcămintei şi încălţămintei de stradă cu echipamentul de lucru sau, respectiv, cu echipamentul de unică folosinţă, în cazul vizitatorilor, şi dezinfecţia mîinilor;
d) să asigure un flux corespunzător de mişcare a persoanelor prin compartimentarea spaţiilor existente, cu intrare într-un spaţiu destinat hainelor şi încălţămintei de stradă, urmat de un spaţiu dotat cu grup sanitar, duş şi un spaţiu destinat echipamentului de lucru şi decontaminării mîinilor, cu ieşire în zona de producţie;
e) să fie dotat, pentru fiecare persoană care activează în zona de producţie, cu echipament de protecţie individual, utilizat numai în spaţiul de producţie, sau cu echipament de unică folosinţă pentru vizitatori, cu săpun, substanţe dezinfectante şi prosoape;
f) să fie dotat cu apă caldă, fiind interzisă alimentarea prin surse de apă deschise;
g) să fie dotat cu utilaj pentru igienizarea hainelor de lucru;
h) să fie construit din materiale uşor de curăţat, dezinfectat şi menţinut, în permanenţă, într-o stare funcțională şi igienică. Pereţii interiori să fie construiţi din materiale netoxice, rezistente, impermeabile, netede şi care nu putrezesc;
i) să fie dotat cu dezinfectoare pentru încălţăminte la intrare şi la ieşire, precum şi cu accesorii pentru curăţarea mecanică minuțioasă a acesteia;
10) aplicarea măsurilor la punctele de acces în halele de producţie pentru a preveni pătrunderea păsărilor sălbatice;
11) aplicarea măsurilor pentru descurajarea cuibăririi păsărilor sălbatice în perimetrul exploatației;
12) existenţa condițiilor de dezinfectare a mijloacelor de transport la intrarea în zona de producţie;
13) interzicerea încărcării de porcine, în vederea livrării, în mijloace de transport neautorizate sanitar-veterinar sau care nu prezintă dovada efectuării operaţiunii de dezinfecţie;
14) compatibilitatea rampei de încărcare/descărcare cu un sistem care să asigure condiţiile de protecţie şi bunăstare a porcinelor şi/sau utilizarea maşinilor prevăzute cu rampă proprie;
15) curăţarea, spălarea şi decontaminarea rampei după fiecare operaţiune;
16) în cazul în care autovehiculul care aprovizionează cu furaje sau alte autovehicule utilitare intră în zona de producţie, este necesară efectuarea obligatorie a decontaminării suplimentare a mijlocului de transport, inclusiv a părţilor laterale ale acestuia, precum şi utilizarea echipamentului de protecţie de către conducătorul mijlocului de transport;
17) interzicerea accesului în zona de producţie al autovehiculelor care transportă cadavre şi subproduse de origine animală nedestinate consumului uman;
18) efectuarea de acţiuni de dezinsecţie şi deratizare ori de cîte ori este necesar;
19) delimitarea sectoarelor în cadrul zonei de producţie, după caz, pe categorii de producţie;
20) corelarea capacităţii spaţiilor de cazare, pe categorii de producţie, astfel încît să se asigure posibilitatea aplicării principiului „totul plin – totul gol” pe obiectiv, adăpost sau subunitate de adăpost. După fiecare depopulare, suprafeţele din zonele de producţie se supun curăţirii, dezinfecţiei, într-o perioadă delimitată de timp care să permită efectuarea acestor acţiuni. În acest scop, exploataţia de porcine trebuie să dispună de echipamentele necesare pentru executarea curăţării mecanice, hidromecanice şi aplicarea substanţelor biocide;
21) utilizarea, pentru decontaminare, numai a produselor înregistrate în Registrul de stat al medicamentelor de uz veterinar, care au concentraţia de substanţă activă prevăzută în instrucţiunile de utilizare, schimbarea soluţiei dezinfectante făcîndu-se cu o frecvenţă care să asigure menţinerea aceleiaşi concentraţii;
22) depozitarea porcilor morţi, a avortonilor şi a placentelor se realizează în spaţii închise pentru a preveni vehicularea agenţilor patogeni şi contactul cu animale sau persoane neautorizate;
23) colectarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sînt destinate consumului uman se efectuează în conformitate cu Regulile sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 315/2010;
24) existenţa condițiilor pentru executarea necropsiilor;
25) interzicerea deţinerii porcilor la domiciliu de către personalul are își desfășoară activitatea în exploatație;
26) tratarea cerealelor utilizate în hrana animalelor, astfel încît să fie inactivat virusul pestei porcine africane sau sînt depozitate timp de cel puțin 30 de zile înainte de a fi administrate;
27) în cazul în care un membru al personalului a participat la partide de vînătoare sau la manipularea vînatului, acesta nu va avea acces în exploatație cel puțin 48 de ore;
28) interzicerea introducerii de către personal a alimentelor de origine animală pe teritoriul exploataţie.
6. În scopul prevenirii introducerii pestei porcine africane, proprietarul exploataţiei de porcine de capacitate mare trebuie să întocmească şi să implementeze un program de biosecuritate propriu, bazat pe proceduri care să cuprindă şi măsuri specifice exploataţiei, avizat de subdiviziunea teritorială a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
Capitolul III
CERINȚE DE BIOSECURITATE INDISPENSABILE
PROFILAXIEI ȘI CONTROLULUI PESTEI PORCINE
AFRICANE LA MISTREȚI
7. În scopul limitării creșterii populației, se interzice hrănirea de susținere a mistreților. Se permite ademenirea mistreților, pentru a fi vînaţi, cu hrană puţină, cu rol de momeală, în cantitate ce nu va depăși 10 kg/km2/lună.CERINȚE DE BIOSECURITATE INDISPENSABILE
PROFILAXIEI ȘI CONTROLULUI PESTEI PORCINE
AFRICANE LA MISTREȚI
8. Cota totală de recoltare a vînatului la mistreți va fi echilibrată între masculi şi femele (50% fiecare) și se va urmări prioritar recoltarea femelelor mature.
9. Pe terenurile de vînătoare se vor organiza partide de vînătoare la mistreți doar dacă se vor respecta următoarele cerinţe:
1) există un spațiu specializat destinat prelucrării primare a vînatului, disponibil pe fiecare teren de vînătoare pentru a oferi condiții de schimbare a hainelor. Acesta trebuie să fie protejat împotriva accesului neautorizat al persoanelor și al animalelor, dotat cu apă, dezinfectanţi suficienţi şi eficienţi, fiind asigurate şi condiții de colectare a deșeurilor;
2) participanții la partidele de vînătoare vor utiliza haine și încălțăminte special destinate acestui scop, îmbrăcate/încălţată și dezbrăcate/descălţată în spațiile prevăzute la subpunctul 1);
3) există o încăpere echipată cu un frigider (sau condiții în ceea ce privește menținerea carcasei pînă la obținerea rezultatelor de laborator);
4) de la toți mistreții vînați se vor recolta probe pentru a fi testate la pesta porcină africană și trichineloză;
5) mistreţii vînaţi vor rămîne în incinta zonei de vînătoare pînă la obținerea rezultatelor testelor de laborator și numai carcasele cu rezultate negative la testele de laborator pot fi scoase și utilizate. În cazul rezultatelor pozitive se va proceda conform prevederilor Normei sanitar-veterinare privind stabilirea unor prevederi specifice de combatere al pestei porcine africane din anexa nr.2 la prezenta hotărîre;
6) carcasele mistreților vînați vor fi marcate individual și lizibil;
7) este interzisă eviscerarea mistreților vînaţi la întîmplare pe terenul de vînătoare, aceştia trebuie să fie aduşi în incinta locului specializat, limitîndu-se pierderile de fluide (inclusiv sînge);
8) după eviscerare, suprafețele și echipamentul utilizat (inclusiv vehiculele de transport) trebuie spălate și dezinfectate cu dezinfectanți autorizați;
9) subprodusele de origine animală trebuie distruse în conformitate cu Regulile sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 315/2010;
10) se interzice întreținerea porcilor domestici sau sălbatici în imediata vecinătate a spațiilor prevăzute la subpunctul 1).
[Anexa nr.3 introdusă prin HG940 din 24.09.18, MO366-376/28.09.18 art.992; în vigoare 28.09.18]