Prezenta hotărîre transpune Secţiunea I art. 1 şi 2, Secţiunea II art. 4-6 şi anexele nr.1 şi nr. 2 din Directiva Parlamentului European şi Consiliului 92/85/CEE din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi a sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curînd sau care alăptează [a zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE], publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 348/1 din 28 noiembrie 1992.
    În temeiul art. 6 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 143-144, art. 587), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru protecţia salariatelor gravide, care au născut de curînd sau care alăptează (se anexează).
    2. Prezenta hotărîre intră în vigoare începînd cu 1 ianuarie 2017.

    PRIM-MINISTRU                                                 Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    ministrul afacerilor externe
    şi integrării europene                                             Andrei Galbur
    Ministrul muncii, protecţiei
    sociale şi familiei                                                     Stela Grigoraş
    Ministrul justiţiei                                                    Vladimir Cebotari

    Nr. 1408. Chişinău, 27 decembrie 2016.


    1. În sensul Cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru protecţia salariatelor gravide, care au născut de curînd sau care alăptează (în continuare – Cerinţe minime) se utilizează următoarele noţiuni:
    salariată gravidă – orice salariată gravidă care anunţă în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate şi anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste această stare;
    salariată care a născut de curînd – orice salariată care şi-a reluat activitatea după expirarea concediului postnatal şi solicită angajatorului în scris măsurile de protecţie prevăzute de lege, anexînd un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai tîrziu de 6 luni de la data la care a născut;
    salariată care alăptează – orice salariată care, la reluarea activităţii după efectuarea concediului postnatal, îşi alăptează copilul şi anunţă angajatorul în scris despre aceasta.
    2. Pentru toate activităţile care pot prezenta un risc specific de expunere la agenţi, procese sau condiţii de muncă, a căror listă este prezentată în anexa nr. 1 la prezentele Cerinţe minime, angajatorul trebuie să evalueze natura, gradul şi durata expunerii salariatelor gravide, care au născut de curînd sau care alăptează, din unitatea respectivă, fie direct, fie prin intermediul serviciilor de protecţie şi prevenire menţionate la articolul 11 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă  nr. 186-XVI din 10 iulie 2008, cu scopul de a evalua orice risc pentru securitatea sau sănătatea salariatelor şi orice efect posibil asupra sarcinii sau alăptării şi de a decide ce măsuri trebuie luate.
    3. În conformitate cu art. 14 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie 2008, în unitatea respectivă, salariatele gravide, care au născut de curînd sau care alăptează şi/sau reprezentanţii lor sînt informaţi cu privire la rezultatele evaluării menţionate la punctul 2 şi la toate măsurile referitoare la sănătatea şi securitatea la locul de muncă.
    4. Dacă rezultatele evaluării la care se face referire la punctul 2 evidenţiază un risc pentru securitatea sau sănătatea salariatelor sau o repercusiune asupra sarcinii sau alăptării, angajatorul ia măsurile necesare pentru ca, printr-o modificare temporară a condiţiilor de muncă şi/sau a programului de lucru al salariatei în cauză, să fie evitată expunerea acestei salariate la riscurile evidenţiate.
    5. Dacă modificarea condiţiilor de muncă şi/sau a programului de lucru nu este posibilă din punct de vedere tehnic sau obiectiv ori nu poate fi solicitată în mod rezonabil, din motive bine întemeiate, angajatorul va adopta măsuri organizatorice corespunzătoare pentru a schimba locul de muncă al salariatei respective, în conformitate cu prevederile Codului muncii.
    6. Dacă schimbarea locului de muncă nu este posibilă din punct de vedere tehnic şi/sau nu poate fi solicitată în mod rezonabil, din motive bine întemeiate, salariatele respective vor fi scutite, potrivit prevederilor Codului muncii de îndeplinirea obligaţiilor de muncă pentru întreaga perioadă necesară protecţiei securităţii sau sănătăţii lor.
    7. Dispoziţiile punctelor 4, 5 şi 6  se aplică inclusiv în cazul în care o salariată care exercită o activitate interzisă, în temeiul punctului 8, rămîne însărcinată sau alăptează şi îşi informează angajatorul cu privire la aceasta, prezentînd documentele confirmative.
    8. Salariatele gravide, care au născut de curînd sau care alăptează nu pot fi obligate, în nici un caz, să desfăşoare activităţi pentru care evaluarea a evidenţiat riscul de expunere la agenţii şi condiţiile de muncă prezentate în anexa nr.2 la prezentele Cerinţe minime, care pot pune în pericol securitatea sau sănătatea acestor salariate.
    9. Salariatele gravide, care au născut de curînd sau care alăptează, trebuie să fie informate de către angajatori despre
toate măsurile cu privire la protecţia securităţii şi stării de sănătate ce trebuie puse în aplicare conform prezentelor Cerinţe minime.
    10. Angajatorii trebuie să asigure ca salariatele gravide, care au născut de curînd sau care alăptează, să beneficieze, în plus, de o instruire adecvată şi de informaţii precise cu privire la riscurile profesionale la care acestea se expun.
    11. Consultarea şi participarea salariatelor gravide, care au născut de curînd sau care alăptează, sau a reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cu privire la aplicarea prezentei hotărîri, se vor desfăşura în conformitate cu art. 15 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186-XVI din 10 iulie 2008.               


    1. Agenţi fizici, dacă aceştia sînt consideraţi ca agenţi care determină leziuni ale fătului şi pot provoca desprinderea placentei, în special:
    1) şocuri, vibraţii sau mişcări;
    2) manipularea manuală a unor greutăţi, implicînd riscuri, în special în zona dorsolombară;
    3) zgomot;
    4) radiaţii ionizante;
    5) radiaţii neionizante;
    6) limite extreme de temperatură;
    7) mişcări şi poziţii de lucru, deplasări – în interiorul sau în exteriorul unităţii, serviciile de noapte în condiţii nocive, oboseală mintală şi fizică şi alte eforturi fizice legate de activitatea salariatelor gravide, care au născut de curînd sau care alăptează.
    2. Agenţi biologici definiţi de legislaţia în vigoare, în măsura în care se cunoaşte că aceşti agenţi sau măsurile terapeutice cerute de existenţa lor pun în pericol sănătatea femeilor gravide şi a copilului ce urmează a se naşte şi în măsură în care nu apar încă în anexa nr.2:
    1) un agent biologic care poate provoca o boală la om şi poate constitui un pericol pentru lucrători, a cărei propagare în colectivitate este improbabilă, iar pentru acesta există în general o profilaxie sau un tratament eficace;
    2) un agent biologic care poate provoca o boală gravă la om şi poate constitui un pericol serios pentru lucrători, care poate prezenta un risc de propagare în colectivitate, dar există în general o profilaxie sau un tratament eficace;
    3) un agent biologic care provoacă boli grave la om şi constituie un pericol serios pentru lucrători, care poate prezenta un risc ridicat de propagare în colectivitate şi pentru acesta nu există în general o profilaxie sau un tratament eficace.
    3. Agenţi chimici:
    1) substanţe şi amestecuri care se regăsesc în una sau mai multe din următoarele clase de pericol şi categorii de pericol, cu una sau mai multe din următoarele faze de pericol, în măsura în care nu apar în anexa nr.2 la prezentele Cerinţe minime:
    a) mutagenicitatea celulelor embrionare, categoria IA, 1B sau 2 (H340, H341);
    b) cancerigenitate, categoria IA, 1B sau 2 (H350, H350i, H351);
    c) toxicitate pentru reproducere, categoria 1 A, B sau 2 sau categoria suplimentară pentru efecte asupra alăptării sau prin intermediul alăptării (H360, H360D, H360FD, H360Fd, H360Df H361, H361d, H361fd, H362);
    d) toxicitate asupra unui organ ţintă specific după o expunere unică, categoria 1 sau 2 (H370, H371);
    2) agenţii chimici ce reies din procesele industriale enumerate la procesele din prezenta anexă;
    3) mercurul şi derivaţii săi;
    4) medicamentele antimicotice;
    5) monoxidul de carbon;
    6) agenţi chimici periculoşi cu cale de absorbţie cutanată.
    Procese
    Procesele industriale:
    1) fabricarea auraminei;
    2) lucrări care implică expunerea la hidrocarburi policiclice aromate prezente în funingine, gudron de cărbune sau smoală de huilă;
    3) lucrări care implică expunerea la pulberi, fumuri sau aerosoli rezultaţi la prăjirea şi la electrorafinarea matelor de nichel;
    4) procedeul de fabricare cu acid concentrat al alcoolului izopropilic;
    5) lucrări care implică expunerea la pulberi de lemn de esenţă tare.
    Condiţii de muncă
    Activităţi miniere subterane (sanitaro-igienice).


    1. Agenţi
    1) Agenţi fizici:
    activitatea în atmosferă hiperbarică, de exemplu, incinte sub presiune şi scufundări subacvatice;
    2) Agenţi biologici:
    a) toxoplasmă;
    b) virusul rubeolei, cu excepţia cazurilor în care se dovedeşte că salariatele gravide sînt protejate în mod adecvat împotriva acestor agenţi, prin imunizare;
    3) Agenţi chimici:
    plumbul şi derivaţii săi, în măsura în care pot fi absorbiţi de organismul uman.
    2. Condiţii de muncă
    Activităţi miniere subterane.