MODIFICAT
    HG1090 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1214


    NOTĂ:
    Pe tot parcursul textului Hotărîrii și al Regulamentului,cuvintele „Ministerul Sănătății” se substituie prin cuvintele „Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale”, cuvintele  „centrele de sănătate publică naționale și teritoriale”, „centrele de sănătate publică teritoriale”, „Centrul Național de Sănătate Publică”, la orice formă gramaticală, se substituie prin cuvintele „Agenția Națională de Sănătate Publică”, la forma gramaticală corespunzătoare prin HG1090 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1214
  


    În vederea executării prevederilor art. 4 pct. 2), 3) şi 6), art. 53-61 din Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), cu modificările şi completările ulterioare, şi a depistării precoce, prevenirii şi limitării răspîndirii bolilor transmisibile, evenimentelor cu impact negativ asupra sănătăţii publice, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se instituie sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid pentru prevenirea, controlul bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică.
    2. Se aprobă Regulamentul privind sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid pentru prevenirea, controlul bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică (se anexează).
    3. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, prin intermediul Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, va deţine, va administra şi va utiliza sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid pentru prevenirea, controlul bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică ca parte integrată a sistemului naţional de supraveghere şi control al bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică.
    [Pct.3 modificat prin HG1090 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1214]
    4. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Mediului, Ministerul Finanţelor, prin intermediul instituţiilor subordonate, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în limitele competenţelor, vor asigura schimbul de informaţii despre producerea evenimentelor pe teritoriul ţării ce pot influenţa sănătatea publică conform Regulamentului aprobat prin prezenta hotărîre, Hotărîrii Guvernului  nr. 1076 din 16 noiembrie 2010 „Cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul de acumulare şi prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei populaţiei şi teritoriului în caz de situaţii excepţionale” şi Hotărîrii Guvernului nr. 961 din 21 august 2006 „Cu privire la aprobarea Regulamentului reţelei naţionale de observare şi control de laborator asupra contaminării (poluării) mediului înconjurător cu substanţe radioactive, otrăvitoare, puternic toxice şi agenţi biologici”.
    [Pct.4 modificat prin HG1090 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1214]
    5. Compania Naţională de Asigurări în Medicină asigură finanţarea măsurilor de sănătate publică preconizate spre realizare în cazul apariţiei bolilor/sindroamelor/evenimentelor incluse în sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid.
    6. Cheltuielile ce ţin de implementarea hotărîrii date vor fi acoperite din contul şi în limitele mijloacelor prevăzute anual în bugetele instituţiilor implicate.

    PRIM-MINISTRU                                             Pavel FILIP
    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    ministrul afacerilor externe
    şi integrării europene                                         Andrei Galbur
    Ministrul sănătăţii                                               Ruxanda  Glavan
    Ministrul agriculturii
    şi industriei alimentare                                       Eduard Grama
    Ministrul afacerilor interne                                 Alexandru Jizdan
    Ministrul mediului                                               Valeriu Munteanu
    Ministrul finanţelor                                              Octavian Armaşu
    Ministrul justiţiei                                                 Vladimir Cebotari

    Nr. 1431. Chişinău, 29 decembrie 2016.


    Prezentul Regulament privind sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid pentru prevenirea, controlul bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică transpune parţial Decizia Comisiei 2000/57/CE din 22 decembrie 1999 privind sistemul de alertă precoce şi de reacţie pentru prevenirea şi controlul bolilor transmisibile în temeiul Deciziei nr.2119/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 21 din 26 ianuarie 2000, și prevederile Regulamentului Sanitar Internaţional (2005), aprobat la 23 mai 2005 în cadrul Asambleei 58 a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (Rezoluţia WHA58.3 Revizuirea Regulamentului Sanitar Internațional).
    1. Regulamentul privind sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid pentru prevenirea, controlul bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică (în continuare – Regulament) stabileşte modalitatea de funcţionare a sistemului de alertă precoce şi răspuns rapid în cadrul supravegherii sănătății publice.
    2. Sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid pentru prevenirea, controlul bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică (în continuare – sistem de alertă precoce şi răspuns rapid) prevede depistarea cît mai curînd posibilă a pericolelor şi riscurilor pentru sănătatea publică în vederea aprobării măsurilor de sănătate pentru prevenirea răspîndirii bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate, cu diminuarea consecinţelor acestora pentru populaţie.
    3. Agenția Națională de Sănătate Publică, în contextul supravegherii sănătăţii publice, este autoritatea competentă responsabilă de monitorizarea pericolelor şi factorilor determinanţi ai sănătăţii, evaluarea riscurilor de declanşare a urgenţelor de sănătate publică, comunicarea riscurilor şi realizarea măsurilor de sănătate publică (în continuare – autorităţi competente pentru supravegherea sănătăţii publice).
    4. În sensul prezentului Regulament, noţiunile de bază utilizate au următoarea semnificaţie:
    alertă – semnal convenţional pentru a atrage atenţia asupra evoluţiei unui eveniment apărut într-o unitate specifică de timp şi loc cu consecinţe probabile asupra sănătăţii publice, care necesită măsuri de răspuns;
    boală – stare sau condiţie medicală care, indiferent de origine sau sursă, prezintă sau ar putea prezenta daune semnificative pentru om;
    contaminare – prezenţă a unui agent infecţios, toxic sau radiologic pe suprafaţa corpului uman, animal, în mediu, în/sau pe produse pentru consum, pe obiecte, mijloace de transport, care poate constitui un risc pentru sănătatea publică;
    funcţie de răspuns – ansamblu de proceduri standarde întreprinse pentru prevenirea răspîndirii bolilor transmisibile şi diminuarea consecinţelor pericolelor şi urgenţelor de sănătate publică pentru populaţie;
    pericol – situaţie care ameninţă siguranţa şi sănătatea publică;
    prag de alertă – număr de cazuri de suspecţii/boli/decese sau nivel de incidenţă prin boli de aceeaşi origine înregistrat într-o perioadă de timp, spațiu, grup de populație și/sau valoarea contaminării ce atinge limita maximal admisibilă și care determină aplicarea imediată a măsurilor de sănătate publică;
    sistem de alertă precoce și răspuns rapid – complex de măsuri operative și mecanisme destinate pentru detectarea (triajul, filtrarea, selectarea), verificarea informațiilor, evaluarea riscurilor, interpretarea și prezentarea datelor referitoare la bolile transmisibile și evenimentele de sănătate publică, inițierea și monitorizarea măsurilor de diminuare și răspuns.
    5. Sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid include următoarele aspecte:
    1) detectarea (triaj, filtrare și selectare), verificarea informațiilor, evaluarea riscurilor și interpretarea datelor referitoare la bolile transmisibile și evenimentele de sănătate publică;
    2) schimbul de informaţii relevante pentru sănătatea publică dintre autorităţile competente pentru supravegherea sănătăţii publice;
    3) elaborarea, inițierea măsurilor de sănătate publică și monitorizarea impactului;
    4) menţinerea reţelelor specifice de supraveghere de către autorităţile competente pentru supravegherea sănătăţii publice.
    6. Sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid este parte componentă a sistemului naţional de supraveghere epidemiologică şi control al bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică, inclusiv informaţional automatizat, și poate fi integrat în reţelele internaționale de supraveghere.
    7. Sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid asigură detectarea evenimentelor de sănătate publică sau semnalelor legate de asemenea evenimente, inclusiv bolilor/sindroamelor ce depăşesc pragul de alertă, stipulate în anexele nr. 1 și nr.2 la prezentul Regulament, care, separat sau în asociaţie cu alte evenimente similare, se consideră ca alerte, iar după evaluarea riscului se aplică măsurile de răspuns.
    8. Instituţiile medico-sanitare, laboratoarele medicale, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare:
    1) asigură detectarea, evidenţa bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică, în limitele competenţelor;
    2) raportează, în primele 12 ore de la depistare, date disponibile, inclusiv nominale, despre cazurile suspecte şi confirmate de boli transmisibile şi evenimente de sănătate publică în Sistemul informaţional automatizat (bază de date electronică) privind supravegherea şi controlul bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică și prin fax/telefon/e-mail Agenției Naționale de Sănătate Publică.
    9. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor:
    1) furnizează date despre cazurile de boli comune animalelor şi omului în primele 12 ore de la depistare, în Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al animalelor”, care interacţionează cu baza de date electronică privind supravegherea şi controlul bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică;
    2) asigură informarea operativă a Agenției Naționale de Sănătate Publică prin intermediul Sistemului rapid de alertă pentru alimente şi furaje la nivel naţional despre produsele alimentare neconforme actelor normative şi care pot duce la apariţia bolilor condiţionate de consumul produselor alimentare.
    10. Serviciul Vamal şi Departamentul Poliţiei de Frontieră (autorităţi competente în punctele de trecere a frontierei), în primele 12 ore de la depistare, asigură informarea operativă a Agenției Naționale de Sănătate Publică despre cazurile de boli transmisibile şi evenimentele de sănătate publică depistate în punctele de trecere a frontierei.
    11. Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Inspectoratul Ecologic de Stat, Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice, în primele 12 ore de la depistare, asigură informarea operativă a Agenției Naționale de Sănătate Publică despre producerea incidentelor şi accidentelor pe teritoriul ţării ce pot influenţa sănătatea publică.
    12. Agenția Națională de Sănătate Publică menţine sistemul de supraveghere epidemiologică şi control al bolilor transmisibile şi evenimentelor de sănătate publică, colectează date despre bolile transmisibile și evenimentele de sănătate publică, evaluează riscul pentru sănătatea publică şi, ţinînd cont de dimensiunile evenimentului, propun măsuri coordonate de răspuns.
    13. Agenția Națională de Sănătate Publică evaluează evenimentele de sănătate publică conform prevederilor Algoritmului de adoptare a deciziei pentru evaluarea şi notificarea evenimentele care pot constitui pericol pentru sănătatea publică (în continuare – algoritm), expus în anexa nr.2 la Regulamentului Sanitar Internaţional (2005).
    [Pct.13 modificat prin HG1090 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1214]
    14. Agenția Națională de Sănătate Publică aplică integral algoritmul pentru evaluarea evenimentului de sănătate publică la nivel național şi notifică, la necesitate, Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
    [Pct.14 modificat prin HG1090 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1214]
    15. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale asigură schimbul de informaţii cu instituţiile sistemului de sănătate, autorităţile competente de aplicare a măsurilor de răspuns la nivel naţional, teritorial şi în punctele de trecere a frontierei, cu ministerele şi departamentele interesate, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi alte instituţii internaţionale din domeniu.
    [Pct.15 modificat prin HG1090 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1214]
    16. Compania Naţională de Asigurări în Medicină asigură finanţarea măsurilor de sănătate publică preconizate spre realizare în cazul apariţiei bolilor/sindroamelor/evenimentelor incluse în sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid.
    17.Agenția Națională de Sănătate Publică monitorizează pericolele pentru sănătatea publică, evaluează riscurile de declanşare a urgenţelor de sănătate publică şi, la necesitate, declară starea de alertă, după cum urmează:
    1) alertă cu cod galben – risc posibil de declanşare a unei urgenţe de sănătate publică (nivelul 1 de activare), care include apariția evenimentului de sănătate publică cu risc minor/moderat de afectare a sănătăţii populației și necesită măsuri de precauție/răspuns, în special de informare;
    2) alertă cu cod portocaliu – risc probabil de declanşare a unei urgenţe de sănătate publică (nivelul 2 de activare), care include apariția evenimentului de sănătate publică cu risc înalt de afectare a sănătăţii populaţiei și necesită măsuri de informare și răspuns;
    3) alertă cu cod roşu – risc iminent de declanşare a unei urgenţe de sănătate publică (nivelul 3 de activare), care include evenimente de sănătate publică cu risc major (naţionale şi/sau internaţionale cu potenţial înalt de transmitere) de afectare a sănătăţii populaţiei și necesită, în primul rînd, măsuri concomitente de control, de supraveghere şi de informare.
    18. Procedurile standarde ce urmează a fi respectate în cazul unui risc posibil, probabil sau iminent de declanşare a urgenţei de sănătate publică, inclusiv informarea specialiştilor interesaţi şi populaţiei, sînt stabilite în anexa  nr. 3 la prezentul Regulament.
    19. Identificarea persoanelor care au fost în contact/expuse la surse de agenţi de origine biologică, chimică, radiologică şi prezintă riscul de dezvoltare a unei boli, inclusiv cu potenţial de răspîndire, se efectuează în conformitate cu procedurile de identificare a contacților aprobate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
    [Pct.19 modificat prin HG1090 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1214]
    20. Toate datele cu caracter personal sînt protejate conform legislaţiei în vigoare.


    1. Izbucniri de boli transmisibile
    2. Evenimente (incidente, accidente) de origine biologică, chimică, radiologică (la atingerea pragului de alertă)
    3. Concentrarea, în spaţiu sau în timp, a cazurilor de boli similare cauzate de agenţi de origine biologică, chimică sau radiologică, cu risc de răspîndire în localitate, teritoriu administrativ, ţară şi/sau la nivel internaţional
    4. Apariţia sau reapariţia unei boli transmisibile sau a unui agent infecţios care poate necesita o acţiune coordonată în timp util, pentru a ţine situaţia sub control
    5. Manifestarea unei boli sau a unui eveniment care implică un risc de boală, în sensul art. 1 şi 6 din Regulamentul Sanitar Internaţional (2005).


    1. Boli depistate la om
    1) Variolă
    2) Poliomielită acută
    3) Gripă umană cauzată de un nou subtip de virus
    4) Sindromul acut respirator sever
    5) Holeră
    6) Pestă pulmonară
    7) Febră galbenă
    8) Febre hemoragice virale (cu virusul Ebola, Boala Marburg, West Nile, Chikcungunya, de Crimeia-Congo, cu sindrom renal, Văii de Rift, Denga)
    2. Boli/sindroame la om definite ca eveniment nou neaşteptat
    1) Diaree acută apoasă (suspiciune holeră)
    2) Diaree acută cu sînge
    3) Sindromul icteric acut
    4) Infecţii acute ale căilor respiratorii inferioare
    5) Infecţie meningococică
    6) Suspecţie la rujeolă
    7) Suspecţie la meningită/encefalită
    8) Suspecţie la malarie
    9) Febre de origine necunoscută
    3. Boli depistate la animale
    1) Febră aftoasă
    2) Tularemie
    3) Rabie
    4) Antrax
    5) Bruceloză
    6) Encefalopatie spongiformă bovină
    7) Gripă aviară cu virus A (H5N1) sau cu potenţial de răspîndire la om
    8) Febră Q
    9) Leptospiroză
    10) Salmoneloză
    11) Tuberculoză


    1. Nivelul 1 de activare : alertă cu cod galben – pericol posibil
    1) Se aplică cînd informaţiile colectate din instituţiile medico-sanitare, laboratoare, instituţiile subordonate autorităţilor publice centrale, în limita competenţei, sau care provin din surse neoficiale indică existenţa riscului posibil de declanşare a urgenţei de sănătate publică. Autoritatea competentă pentru supravegherea sănătăţii publice informează imediat, prin intermediul reţelei existente, autorităţile vizate despre împrejurările şi contextul evenimentului. La recepţionarea acestor informaţii, autorităţile vizate se pronunţă referitor la oportunitatea aplicării măsurilor coordonate de sănătate.
    2) Activităţi de bază ce urmează să fie întreprinse la aplicarea nivelului 1 de  activare:
    a) autorităţile vizate garantează schimbul permanent şi rapid de informaţii;
    b) autorităţile competente pentru supravegherea sănătăţii publice, în cooperare cu structurile şi/sau autorităţile statului, evaluează imediat informaţiile colectate, pentru a verifica dacă evenimentul periclitează sănătatea publică;
    c) se atenţionează instituţiile medicale despre caracteristicile evenimentului şi metodele de prevenire, protecţie, inclusiv individuală. Se evaluează capacităţile specifice pentru realizarea diagnosticului de laborator;
    d) în cazul pericolelor posibile pentru sănătatea publică, autorităţile competente pentru supravegherea sănătăţii publice informează Comisia Extraordinară de Sănătate Publică, pentru a asigura transparenţa şi eficienţa acţiunilor şi măsurilor de sănătate.
    3) Anularea alertei cu cod galben se aplică dacă, după evaluarea şi verificarea informaţiilor colectate, se constată lipsa pericolului posibil pentru sănătatea publică.
    2. Nivelul 2 de activare: alertă cu cod portocaliu – pericol potenţial
    1) Se aplică cînd informaţiile sau dovezile despre producerea unui eveniment indică existenţa riscului probabil de declanşare a urgenţei de sănătate publică. Autorităţile competente pentru supravegherea sănătăţii publice informează imediat autorităţile vizate despre natura şi amploarea pericolului potenţial şi măsurile care urmează să fie aplicate, separat sau în cooperare cu partenerii naţionali şi locali interesaţi.
    2) Verificarea şi evaluarea includ:
    a) evaluarea imediată de către autorităţile competente pentru supravegherea sănătăţii publice, în cooperare cu structurile şi/sau autorităţile vizate, a informaţiilor disponibile pentru a verifica dacă evenimentul prezintă pericol potenţial pentru sănătatea publică;
    b) iniţierea investigaţiei epidemiologice de teren, cu efectuarea cercetărilor de laborator, precum şi altor metode de expertiză;
    c) convocarea Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică, care aprobă şi coordonează activităţile şi măsurile de sănătate pentru gestionarea evenimentului;
    d) informarea periodică a autorităţilor publice centrale despre natura evenimentului, căile de prevenire, diminuare şi lichidare a consecinţelor acestuia cu propuneri privind alocarea, la necesitate, a mijloacelor financiare şi materiale suplimentare pentru diminuarea impactului.
    3) Anularea alertei cu cod portocaliu se aplică dacă, după evaluarea riscului, se constată lipsa pericolului potenţial pentru sănătatea publică şi necesităţii aplicării măsurilor de sănătate.
    3. Nivelul 3 de activare: alertă cu cod roşu – pericol confirmat
    1) Se aplică dacă evenimentul a fost evaluat şi s-a dovedit că există risc iminent de declanşare a urgenţei de sănătate publică. Autorităţile competente pentru supravegherea sănătăţii publice informează imediat autorităţile vizate despre natura şi amploarea pericolului şi măsurile care urmează să fie aplicate, separat sau în cooperare cu partenerii naţionali şi locali interesaţi.
    2) Coordonarea măsurilor
    a) autorităţile competente pentru supravegherea sănătăţii publice informează imediat despre activităţile şi măsurile de sănătate aplicate, progresul şi rezultatele măsurilor realizate;
    b) Comisia Extraordinară de Sănătate Publică asigură coordonarea acţiunilor şi măsurilor de răspuns desfăşurate, monitorizează şi evaluează eficienţa lor, prezintă autorităţilor publice centrale informaţii periodice despre evoluţia evenimentului, rezultatele activităţilor şi impactul produs;
    c) la necesitate, se alocă mijloace financiare şi materiale suplimentare pentru diminuarea impactului şi lichidarea consecinţelor.
    3) Anularea alertei cu cod roşu se aplică dacă activităţile şi măsurile de sănătate au condus la lichidarea evenimentului care a prezentat pericol confirmat de declanşare a urgenţei de sănătate publică.
    4. Informaţiile destinate specialiştilor interesaţi şi populaţiei
    1) La toate nivelurile de activare a alertelor de sănătate publică, specialiştii interesaţi sînt informaţi despre natura, amploarea evenimentului şi măsurile de sănătate recomandate spre realizare, cu actualizarea datelor pe parcurs.
    2) Informarea populaţiei, promovarea măsurilor de sănătate şi de prevenire a îmbolnăvirilor, inclusiv a metodelor de protecţie individuală şi comportament, se efectuează permanent pînă la anularea stării de alertă.