În temeiul art. 9 alin. (2) şi art. 37 din Legea nr.28 din 10 martie 2016 privind accesul pe proprietăţi şi utilizarea partajată a infrastructurii asociate reţelelor publice de comunicaţii electronice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 100-105, art.194), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    Se aprobă Metodologia de calcul al tarifelor maxime pentru dreptul de acces pe proprietăţile publice şi/sau de utilizare partajată a infrastructurii fizice (se anexează).

    PRIM-MINISTRU                                                         Pavel FILIP
    Contrasemnează:
    Ministrul tehnologiei informaţiei
    şi comunicaţiilor                                                              Vasile Botnari

    Nr. 1434. Chişinău, 29 decembrie  2016.


    1. Prezenta Metodologie stabileşte modul de determinare a tarifelor maxime pentru dreptul de acces pe proprietăţile autorităţilor publice centrale sau locale, altor instituţii publice, precum şi oricăror altor entităţi care exercită dreptul de administrare asupra imobilelor proprietate publică a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, întreprinderilor de stat sau municipale care au în administrare (gestiune) obiecte de infrastructură tehnico-edilitară şi titularilor dreptului de administrare a proprietăţilor comune, inclusiv din condominiu, dar şi a tarifelor maxime pentru utilizarea partajată a infrastructurii fizice aferente proprietăţilor menţionate, care pot fi aplicate furnizorilor de reţele publice de comunicaţii electronice (în continuare – furnizori).
    2. Prezenta Metodologie se bazează pe următoarele principii:
    1) accesul furnizorilor pe proprietăţi şi/sau utilizarea partajată a infrastructurii fizice să fie realizat în condiţii echitabile, rezonabile şi nediscriminatorii;
    2) costurile (prejudiciile) directe şi certe suportate prin efectuarea lucrărilor, oferirea accesului pe proprietăţi şi/sau utilizarea partajată a infrastructurii fizice să fie recuperate;
    3) tarifele să fie proporţionale cu gradul de afectare a proprietăţii respective;
    4) să se ia în considerare plusul de valoare adusă proprietăţii prin instalarea reţelelor de comunicaţii electronice sau a elementelor de infrastructură fizică necesare susţinerii acestora;
    5) tarifele maxime pentru dreptul de acces pe proprietăţile publice şi/sau de utilizare partajată a infrastructurii fizice să fie stabilite în funcţie de elementele reţelelor de comunicaţii electronice şi elementele de infrastructură fizică care fac obiectul lucrărilor.
    3. Tarifele pentru dreptul de acces pe proprietăţile publice şi/sau de utilizare partajată a infrastructurii fizice pot fi modificate nu mai frecvent decît o dată în decursul a 12 luni succesive, iar la efectuarea acestor modificări se ţine cont de aceleaşi principii şi reguli prevăzute în prezenta Metodologie.
    4. Tarifele pentru dreptul de acces pe proprietăţile publice şi/sau de utilizare partajată a infrastructurii fizice, stabilite de către persoanele menţionate la pct.1 din prezenta Metodologie, inclusiv în cazul modificării tarifelor, sînt comunicate Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei în condiţiile art.8 alin.(1) al Legii nr.28 din 10 martie 2016 privind accesul pe proprietăţi şi utilizarea partajată a infrastructurii asociate reţelelor publice de comunicaţii electronice.
    5. Pentru exercitarea dreptului de acces pe proprietăţile publice şi/sau de utilizare partajată a infrastructurii fizice supuse reglementării conform prezentei Metodologii, o entitate dintre cele menţionate la pct.1 din prezenta Metodologie, la prima adresare din partea unui furnizor, determină mărimea tarifelor percepute de la furnizorul respectiv în condiţiile stabilite de art. 7 alin. (3) al Legii nr.28 din 10 martie 2016 şi le comunică Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei în condiţiile stabilite de art. 8 alin. (1) al aceleiaşi legi.
    6. În cazul în care exercitarea dreptului de acces pe proprietăţile publice şi/sau de utilizare partajată a infrastructurii fizice se efectuează în totalitate sau în principal pentru dotarea proprietăţii publice, comune, inclusiv din condominiu, cu acces la o reţea sau la mai multe reţele de comunicaţii electronice, furnizorul nu datorează persoanelor menţionate la pct.1 din prezenta Metodologie tarife pentru exercitarea acestui drept.
    7. Dacă, în urma negocierii contractului, unui furnizor i se oferă condiţii tarifare de acces pe proprietăţile publice şi/sau de utilizare partajată a infrastructurii fizice mai favorabile decît cele prevăzute în condiţiile publicate sau cele continue în contractele încheiate cu alţi furnizori, aceleaşi condiţii trebuie să fie oferite tuturor furnizorilor care solicită acest drept, în mod nediscriminatoriu.
    8. Tarifele pentru dreptul de acces pe proprietăţile publice şi/sau de utilizare partajată a infrastructurii fizice se calculează sub formă de sumă unică, achitată de furnizor în urma încheierii contractului de acces.
    9. Tarifele pentru dreptul de acces pe proprietăţile publice şi/sau de utilizare partajată a infrastructurii fizice cuprind costurile entităţii menţionate la pct.1 din prezenta Metodologie, legate de pregătirea infrastructurii respective pentru oferirea accesului, pornind de la starea iniţială la momentul parvenirii solicitării.
    10. Cuantumurile maxime ale tarifelor care pot fi percepute de la furnizori pentru exercitarea dreptului de acces pe proprietăţile publice şi/sau de utilizare partajată a infrastructurii fizice se calculează aplicînd formula:
    unde:
    T – tariful pentru dreptul de acces pe proprietăţile publice şi/sau de utilizare partajată a infrastructurii fizice;
    C_D – costurile directe, inclusiv de capital, suportate în legătură cu oferirea dreptului de acces pe proprietăţile publice şi/sau de utilizare partajată a infrastructurii fizice;
    ∆v – creşterea valorii proprietăţii publice ca urmare a exercitării dreptului de acces pe aceasta şi/sau de utilizare partajată a infrastructurii fizice (plusul de valoare al proprietăţii ca urmare a dotării cu infrastructura de reţea de comunicaţii electronice).
    11. Costurile directe incluse în tarif trebuie să respecte următoarele principii:
    1) cauzalitatea – costurile trebuie să fie alocate serviciului care le-a generat; în tarif nu se includ costuri care nu sînt generate de necesitatea oferirii accesului solicitat, iar dacă costurile sînt generate şi din alte motive, acestea se alocă tarifului în măsura în care au fost generate de necesitatea oferirii accesului solicitat;
    2) obiectivitatea – costurile trebuie să fie obiectiv necesare pentru a oferi accesul, obiectiv adjudecate serviciului de oferire a accesului, precum şi certe, adică să poată fi calculate la data stabilirii tarifului de acces;
    3) proporţionalitatea – costurile pentru oferirea accesului trebuie să fie proporţionale scopului şi să nu fie excesive;
    4) transparenţa – la solicitarea furnizorului,  se argumentează mărimea şi conţinutul tarifului, cu anexarea materialelor justificative în acest sens.
    12. Costurile directe (CD) menţionate la pct.10 din prezenta Metodologie cuprind acele cheltuieli care sînt în totalitate identificabile obiectului calculaţiei (lucrările de pregătire a infrastructurii fizice pentru oferirea accesului solicitat). În aceste cheltuieli se includ şi prejudiciile certe cauzate proprietăţii (reducerea determinabilă a valorii proprietăţii).
    13. Costurile de capital se determină aplicînd o rată a rentabilităţii capitalului care, la momentul calculării tarifului, nu depăşeşte nivelul mediu al ratelor dobînzilor la depozitele bancare pe termen mediu sau lung.
    14. Nu se includ în tariful pentru dreptul de acces pe proprietăţile publice şi/sau de utilizare partajată a infrastructurii fizice următoarele costuri:
    1) costurile indirecte, care sînt alocabile altor servicii şi activităţi ale persoanei indicate la pct.1 din prezenta Metodologie;
    2) cheltuielile comerciale, cheltuielile perioadei de gestiune, cheltuielile generale şi administrative, precum şi alte cheltuieli operaţionale ce nu au fost cauzate de necesitatea pregătirii accesului;
    3) costurile istorice legate de achiziţia, construirea, reparaţia sau întreţinerea infrastructurii, suportate din alte cauze decît cele generate de  necesitatea de pregătire şi oferire a accesului;
    4) costurile legate de pregătirea infrastructurii fizice pe care şi le asumă furnizorul ce solicită accesul;
    5) costurile acoperite prin granturi;
    6) plăţile care, potrivit Standardului Naţional de Contabilitate „Cheltuieli”, nu sînt recunoscute ca cheltuieli.
    15. Cheltuielile generale şi administrative sînt determinate în conformitate cu anexa nr.3 la Standardul Naţional de Contabilitate „Cheltuieli”.
    16. În sensul prezentei Metodologii, prejudiciu poate fi considerat:
    1) valoarea lucrărilor necesare pentru restabilirea proprietăţii/infrastructurii în starea în care a fost înainte de a fi efectuate lucrările pentru oferirea accesului;
    2) scăderea valorii proprietăţii/infrastructurii în urma efectuării lucrărilor de acces;
    3) scăderea valorii terenului grevat cu drept de servitute;
    4) valoarea roadei, în mod rezonabil, aşteptate şi neobţinute, pierdute sau neculese din motivul intervenţiilor ca urmare a exercitării dreptului de acces şi care se determină în baza roadei medii în ultimii trei ani de pe suprafeţe similare şi a preţului preponderent pe piaţă în anul în care au loc intervenţiile care duc la neobţinere, pierdere sau imposibilitate de culegere a roadei;
    5) valoarea plantelor defrişate.
    17. Creşterea valorii proprietăţii se determină în baza informaţiilor disponibile privitoare la valoarea pe piaţă a unei unităţi de măsură de proprietate similară cu şi fără astfel de acces la reţelele respective de comunicaţii electronice.
    18. În cazul în care informaţiile menţionate la pct.17 din prezenta Metodologie lipsesc, se iau în calcul informaţiile referitoare la valoarea pe piaţă a proprietăţilor celor mai apropiate după caracteristici cu proprietatea în cauză.
    19. Dacă furnizorul nu este de acord cu mărimea tarifelor propuse pentru dreptul de acces pe proprietăţile publice şi/sau de utilizare partajată a infrastructurii fizice şi argumentate de către entitatea menţionată la pct.1 din prezenta Metodologie, iar în cadrul negocierii contractului respectiv părţile nu pot conveni asupra mărimii reciproc acceptabile a acestora, oricare dintre părţi se poate adresa Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei.
    20. Agenţia sus-numită examinează cazul respectiv în condiţiile Legii nr.28 din 10 martie 2016 privind accesul pe proprietăţi şi utilizarea partajată a infrastructurii asociate reţelelor publice de comunicaţii electronice, precum şi conform Regulamentului privind procedura de soluţionare a litigiilor ce intră în competenţa Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei.