DCC92/2016
ID intern unic:  369013
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
DECIZIE Nr. 92
din  19.12.2016
de inadmisibilitate a sesizării nr. 143g/2016
privind excepția de neconstituționalitate a articolului 176
din Codul fiscal

(restituirea sumei impozitului plătit în plus)
Publicat : 24.02.2017 în Monitorul Oficial Nr. 60-66     art Nr : 26     Data intrarii in vigoare : 19.12.2016
    Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
    Dl Victor POPA, președinte de ședință,
    Dl Aurel BĂIEŞU,
    Dl Igor DOLEA,
    Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,
    cu participarea dlui Marcel Lupu, grefier,
    Având în vedere sesizarea depusă la 30 noiembrie 2016,
    Înregistrată la aceeaşi dată,
    Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
    Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
    Deliberând la 19 decembrie 2016 în camera de consiliu,
    Pronunţă următoarea decizie:
    ÎN FAPT
    1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 176 din Codul fiscal, ridicată de Viorel Rusu, parte în dosarul nr. 3a-1065/16, aflat pe rolul Curții de Apel Chișinău.
    2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională la 30 noiembrie 2016 de către completul de judecată din cadrul Curții de Apel Chișinău (Nelea Budăi, Valeri Efros și Ion Muruianu), în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională.
    A. Circumstanţele litigiului principal
    3. La 30 iunie 2014 Viorel Rusu a înaintat o acțiune în instanța de contencios administrativ împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău și Inspectoratului Fiscal de Stat Edineț privind restituirea impozitului pe venit cu aplicarea dobânzii.
    4. Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani a mun. Chișinău din 12 martie 2016, acțiunea lui Viorel Rusu a fost respinsă ca nefondată.
    5. La 14 iunie 2016, Viorel Rusu a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea hotărârii primei instanțe şi emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
    6. În cadrul şedinţei de judecată din 9 noiembrie 2016, Viorel Rusu a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a articolului 176 din Codul fiscal.
    7. Prin încheierea din 10 noiembrie 2016, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a dispus transmiterea sesizării Curții Constituționale pentru soluționare.
    B. Legislația pertinentă
    8. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art. 140) sunt următoarele:
Articolul 46
Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia
    „(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sînt garantate.
    […]”
Articolul 132
Sistemul fiscal
    „(1) Impozitele, taxele şi orice venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor raioanelor, oraşelor şi satelor se stabilesc, conform legii, de organele reprezentative respective.
    (2) Orice alte prestări sunt interzise.”
    9. Prevederile relevante ale Codului fiscal al Republicii Moldova nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (M.O., 2007, ediţie specială) sunt următoarele:
Articolul 175
Stingerea obligaţiei fiscale prin compensare
    „(1) Stingerea obligaţiei fiscale prin compensare se efectuează prin trecerea în contul restanţei a sumei plătite în plus sau a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită.
    (2) Compensarea se efectuează la iniţiativa organului fiscal sau la cererea contribuabilului dacă legislaţia fiscală nu prevede altfel.
    (3) În termen de până la 30 de zile de la apariţia circumstanţelor respective sau de la primirea cererii contribuabilului, organul fiscal întocmeşte documentul de plată şi îl transmite Trezoreriei de Stat spre executare, în modul stabilit de Ministerul Finanţelor.
    (4) În termen de 7 zile de la data primirii documentului de plată, Trezoreria de Stat trece, după caz, dintr-un cont al bugetului în alt cont al aceluiaşi buget sau în contul unui alt buget sumele consemnate în documentul de plată. După executarea documentului de plată, Trezoreria de Stat remite, după caz, organului fiscal sau Serviciului Vamal extrasul din conturile trezoreriale de venituri.
    […]”
Articolul 176
Restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care,
conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită

    „(1) Cu excepţia cazurilor când legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului se face în modul şi în termenele stabilite la art.175 numai dacă acesta nu are restanţe. Termenul specificat la art.175 se suspendă în cazul în care contribuabilul care solicită restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei, urmează a fi restituită este învinuit de săvârșirea unei infracţiuni prin intermediul tranzacţiilor economice care a condus la apariţia dreptului la restituirea sumelor impozitelor şi/sau taxelor şi faţă de el a fost pornită urmărirea penală până la încetarea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală, pronunţarea unei sentinţe de achitare definitive sau a unei sentinţe definitive de încetare a procesului penal faţă de contribuabilul respectiv.
    (2) Cu excepţia cazurilor în care legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului persoană juridică se efectuează de Trezoreria de Stat la conturile lui bancare, iar contribuabilului persoană fizică – la conturile lui bancare sau în numerar.
    (21) Persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător vor depune cererea privind restituirea impozitului pe venit plătit în plus începând cu 1 aprilie a anului în care a fost constatată suma plătită în plus, cu excepţia cazului în care persoana fizică intenţionează să îşi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova.
    (3) Dacă suma plătită în plus şi suma care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită nu au fost restituite în termen de 45 de zile de la data primirii cererii de către organul fiscal sau în alt termen prevăzut de legislaţia fiscală, contribuabilului i se plăteşte o dobândă, calculată în funcţie de rata de bază (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt, pentru perioada cuprinsă între data primirii cererii şi data compensării de către Trezoreria de Stat. Pe perioada suspendării termenului în conformitate cu alin.(1), dobânda nu se calculează.
    (4) Calculul dobânzii, efectuat şi prezentat de către contribuabil organului cu atribuţii de administrare fiscală respectiv, se verifică şi se aprobă de conducerea acestui organ şi se anexează la ordinul de plată care prevede plata dobânzii. În cazul impozitelor şi taxelor locale administrate de serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale, ordinul de plată va fi întocmit de organul fiscal în baza documentelor prezentate de acest serviciu. Plata dobânzii se va efectua din bugetul în care au fost vărsate impozitele şi taxele respective.”
    ÎN DREPT
    A. Argumentele autorului excepției de necon-stituționalitate
    10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul menționează că prevederile alin. (3) al art. 176 din Codul fiscal sunt aplicate selectiv de către organele fiscale și instanța de judecată.
    11. În opinia autorului, restituirea impozitului în termen de 45 zile de la data primirii cererii  ar putea fi aplicată la impozite care nu au o dată certă când devin scadente. În cazul impozitului pe venit suma datorată de contribuabil sau datorată lui de către stat devine certă și lichidă la data de 25 martie și trebuie să fie restituită din oficiu. Or, legea prevede termenul de 45 de zile de la data primirii cererii de către organul fiscal sau în alt termen prevăzut de legislaţia fiscală.
    12. În acest sens, autorul susține că prevederile contestate atentează la dreptul de proprietate, statul îmbogățindu-se fără just temei prin utilizarea impozitului achitat în plus, fapt contrar art. 46 din Constituție, potrivit căruia creanţele asupra statului sunt garantate.
    13. În final, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susține că normele contestate încalcă dispoziţiile articolelor 1 alin. (3), 4, 9, 16, 23, 46, 58 și 132 din Constituție.
    B. Aprecierea Curţii
    14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.
    15. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în speță a Codului fiscal, ține de competența Curții Constituționale.
    16. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către Viorel Rusu, parte în dosarul nr. 3a-1065/16, aflat pe rolul Curții de Apel Chișinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.
    17. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit. g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.
    18. În speţă, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispoziţiile art. 176 din Codul fiscal, care vizează restituirea de către organul fiscal a sumelor plătite în plus şi a sumelor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite.
    19. Curtea observă că autorul susține că normele contestate încalcă articolele 1 alin. (3), 4, 9, 16, 23, 46, 58 și 132 din Constituție.
    20. Curtea reiterează că articolele 1, 4 și 9 din Constituţie comportă un caracter generic și constituie imperative de ordin general-obligatoriu, care stau la baza oricăror reglementări și nu pot constitui repere individuale și separate.
    21. Curtea reţine că, potrivit art. 132 din Constituție, impozitele, taxele şi orice venituri ale bugetului de stat se stabilesc conform legii. Totodată, potrivit art. 58 din Constituție, cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice.
    22. În jurisprudenţa sa Curtea Europeană a statuat că statul, mai ales atunci când elaborează şi pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere, cu condiţia existenţei unui „just echilibru” între cerinţele interesului general şi imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului.
    23. În acest sens, Curtea menționează că, prin normele contestate, legiuitorul a instituit dreptul contribuabililor de a solicita restituirea sumelor plătite în plus şi a sumelor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite și, respectiv, obligația corelativă a statului de a achita aceste sume.
    24. Astfel, potrivit art. 176 alin. (1) din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor când legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului se face în modul şi în termenele stabilite la art.175 numai dacă acesta nu are restanţe. În acest sens, alin. (3) al art. 175 din Codul fiscal stabilește că în termen de până la 30 de zile de la apariţia circumstanţelor respective sau de la primirea cererii contribuabilului organul fiscal întocmeşte documentul de plată şi îl transmite Trezoreriei de Stat spre executare, în modul stabilit de Ministerul Finanţelor.
    25. Totodată, Curtea menționează că, potrivit alin. (3) al art. 176 din Codul fiscal, dacă suma plătită în plus şi suma care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită nu au fost restituite în termen de 45 de zile de la data primirii cererii de către organul fiscal sau în alt termen prevăzut de legislaţia fiscală, contribuabilului i se plăteşte o dobândă. Dobânda de întârziere se achită pentru perioada cuprinsă între data primirii cererii şi data compensării de către Trezoreria de Stat.
    26. Curtea reține că dispoziţiile legale criticate, aşa cum au fost concepute de legiuitor, au drept scop principal obligarea organelor fiscale la îndeplinirea cu celeritate a obligaţiilor care le revin. Or, potrivit art. 46 din Constituție, creanțele asupra statului sunt garantate.
    27. Prin prisma prevederilor legale invocate, Curtea menționează că acestea se aplică în mod unitar pentru toți contribuabilii fără a institui distincții. În acest sens, Curtea reține lipsa unei legături de cauzalitate între normele contestate și art. 16 din Constituție.
    28. De asemenea, Curtea nu poate reține nici încălcarea art. 23 din Constituţie, întrucât normele contestate nu au o formulare neclară, ambiguă sau imprevizibilă.
    29. Din întreaga motivare a excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în esență, autorul sesizării a invocat aspecte de aplicare deficitară a prevederilor contestate.
    30. În acest sens, Curtea menționează că, potrivit art. 135 din Constituție, Curtea Constituţională exercită, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor, nu și verificarea modului de aplicare a acestora de către autorități.
    31. Curtea reține competența instanțelor de judecată de a verifica legalitatea actelor și acțiunilor autorităților publice.
    32. Prin urmare, în temeiul celor expuse supra, Curtea menţionează că excepţia de neconstituţionalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate pentru a fi examinată în fond.
    Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și al pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
DECIDE:
    1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 176 din Codul fiscal al Republicii Moldova nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, ridicată de Viorel Rusu, parte în dosarul nr. 3a-1065/16, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.
    2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PREȘEDINTELE DE ȘEDINȚĂ                                   Victor POPA

    Nr. 92. Chişinău, 19 decembrie 2016.