ID intern unic: 369026
Версия на русском
Fişa actului juridic
Republica Moldova
din 30.12.2016
pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind
sistemele mici de alimentare cu apă potabilă
sistemele mici de alimentare cu apă potabilă
MODIFICAT
HG1090 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1214
NOTĂ:
Pe tot parcursul textului hotărîrii, Regulamentului și al anexei, cuvintele „Ministerul Sănătății”, „centrul teritorial de sănătate publică”, „Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice”, la orice caz gramatical, se substituie prin cuvintele „Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale”, „Centrul Naţional de Sănătate Publică” și, respectiv, prin cuvintele „Agenția Națională pentru Sănătate Publică”, la cazul gramatical corespunzător prin HG1090 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1214
În temeiul art.10 alin.(3) din Legea nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul Hotărăşte:
1. Se aprobă Regulamentul sanitar privind sistemele mici de alimentare cu apă potabilă (se anexează).
2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
PRIM-MINISTRU Pavel FILIP
Contrasemnează:
Ministrul sănătăţii Ruxanda Glavan
Ministrul mediului Valeriu Munteanu
Nr. 1466. Chişinău, 30 decembrie 2016.
2. Prezentul Regulament stabileşte cerinţe de sănătate publică faţă de calitatea apei, alegerea locului de amplasare, amenajare şi exploatare a instalaţiilor de captare, acumulare şi distribuire a apei, precum şi a teritoriului aferent.
3. Regulamentul are ca scop reglementarea asigurării alimentării cu apă potabilă sigură a populaţiei din comunităţile mici, prevenirii şi lichidării poluării posibile a sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă.
4. Regulamentul se aplică sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă, în stare funcţională sau proiectate, care furnizează mai puţin de 200 m3 în medie/zi sau care deservesc comunităţi mai mici de 2000 persoane şi servesc pentru satisfacerea cerinţelor populaţiei în apă potabilă şi menajeră.
5. Regulamentul nu se aplică sistemelor publice de alimentare cu apă potabilă cu o capacitate mai mare de 200 m3/zi sau care deservesc mai mult de 2000 persoane, care cad sub incidenţa Normelor sanitare privind calitatea apei potabile, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.934 din 15 august 2007.
6. Respectarea prezentului Regulament este obligatorie pentru toate organizaţiile şi persoanele care au în posesie sau sînt responsabile de gestionarea sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă.
7. Controlul respectării îndeplinirii prezentului Regulament se efectuează de către Centrul Naţional de Sănătate Publică, în conformitate cu Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice.
8. În sensul prezentului Regulament, următorii termeni se definesc astfel:
clorinarea apei – procedeu de dezinfecţie a apei cu utilizarea substanţelor clorigene şi prezenţa clorului rezidual;
fîntînă publică – sursă de apă subterană, folosită pentru satisfacerea cerinţelor de apă potabilă şi menajeră, prin intermediul instalaţiilor de acumulare a apei în lipsa reţelelor speciale de distribuire şi care deserveşte un număr de 20 – 50 persoane sau se află în gestiunea obiectivelor publice (cu excepţia instituţiilor pentru copii, medico-sanitare, de profil comercial şi / sau alimentar);
fîntînă individuală – sursă de apă subterană, folosită pentru satisfacerea cerinţelor de apă potabilă şi menajeră, prin intermediul instalaţiilor de acumulare a apei, în lipsa reţelelor individuale de distribuire, care se află în folosinţă individuală sau deserveşte un număr mai mic de 20 persoane;
operator – persoană juridică care dispune, dirijează, exploatează şi întreţine un sistem public de alimentare cu apă şi de canalizare şi furnizează consumatorilor serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare în baza unui contract;
sisteme mici de alimentare cu apă potabilă – sistemele de alimentare cu apă potabilă din localităţile rurale cu o populaţie mai mică de 2000 locuitori sau cu o capacitate mai mică de 200 m3/zi, sistemele de apeduct care aprovizionează obiective cu activitate sezonieră (tabere de odihnă pentru copii, tabere de muncă), instalaţiile de captare a apei – fîntînă tubulară, izvor captat, cişmea, sondă arteziană cu sau fără reţea de distribuire a apei, care după capacitate sau numărul de consumatori satisfac prevederile pct.3;
sistem de alimentare cu apă – sistem de lucrări, cu excepţia instalaţiilor sanitare din locuinţe sau edificii, construit pentru asigurarea consumatorilor cu apă potabilă care include:
a) orice instalaţie pentru extragerea, colectarea, producerea, tratarea, înmagazinarea, aprovizionarea sau distribuirea apei;
b) fîntînă sau priză de apă care serveşte ca sursă sau punct de intrare în reţea pentru un sistem de alimentare cu apă brută;
sistem de distribuire – parte a sistemului de alimentare cu apă, care este utilizat pentru distribuirea, înmagazinarea sau alimentarea cu apă şi nu este parte a sistemului de tratare a apei.
9. Sistemele mici de alimentare cu apă, de regulă, sînt alimentate de ape freatice sau ape subterane de profunzime, exploatarea cărora se efectuează prin instalaţii speciale de captare, acumulare sau distribuire de uz public sau individual.
În calitate de surse de apă pentru sistemele mici de alimentare cu apă potabilă pot servi:
a) apele subterane – sonde arteziene, fîntîni şi izvoare;
b) apele de suprafaţă după potabilizare.
11. Selectarea terenului pentru amplasarea instalaţiilor publice pentru captarea apei se face de către autoritatea publică locală sau utilizatorul acestui teren, cu antrenarea specialiştilor respectivi, inclusiv din partea Centrului Naţional de Sănătate Publică şi se efectuează în baza datelor prospecţiunilor geologice şi hidrogeologice, luînd în considerare gradul de protecţie al sursei de apă şi posibilităţile de obţinere a apei potabile de o calitate conformă cerinţelor prezentului Regulament. Aceste date trebuie să fie prezentate în volumul necesar pentru elucidarea următoarelor chestiuni: adîncimea situării apelor subterane, direcţia curentului apelor subterane în planul localităţii, debitul sursei, capacitatea prognozată a stratului acvifer şi disponibilitatea pe termen lung a apei în sursă, interrelaţiile posibile cu captajele existente sau proiectate din sectoarele învecinate şi cu apele de suprafaţă (lacuri de acumulare, rîuri).
12. În lipsa unor dovezi de alimentare pe termen lung a apei din sursă sau referitor la calitatea sursei de apă, la etapa de iniţiere a proiectului se efectuează studiile necesare în conformitate cu Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.931 din 20 noiembrie 2013. Dacă există mai multe opţiuni sau surse alternative de alimentare cu apă, alegerea finală ar trebui să fie adoptată în baza calculelor tehnico-economice a opţiunii. Decizia finală cu privire la selectarea unei surse de alimentare cu apă pentru sistemele mici de apă potabilă se adoptă de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică în funcţie de atingerea criteriilor de bază: calitate, cantitate, protecţie.
13. Selectarea terenului pentru amplasarea fîntînilor individuale se efectuează la solicitarea clientului cu participarea inginerului cadastral al primăriei, cu eliberarea certificatului de urbanism şi înregistrarea fîntînii în registrul surselor locale de apă pentru localitatea respectivă.
14. Pentru amplasarea instalaţiilor de captare a apei se aleg sectoare nepoluate, aflate la o distanţă nu mai mică de 30 m în amonte după cursul apelor freatice faţă de sursele existente sau posibile de poluare: toalete permeabile neamenajate, latrine, fîntîni vechi părăsite, locuri de întreţinere a animalelor şi păsărilor, de acumulare a băligarului, gropi pentru siloz, cimitire, depozite pentru îngrăşăminte minerale şi pesticide, reţele de canalizare şi instalaţii pentru epurarea apelor reziduale etc. În cazurile unei densităţi mari a construcţiilor şi a unei amplasări favorabile în raport cu sursele de poluare şi efectuării unor măsuri suplimentare de protecţie, această distanţă poate fi micşorată în conformitate cu prevederile Regulamentului privind zonele de protecţie sanitară a prizelor de apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.949 din 25 noiembrie 2013, cu acordul Centrului Naţional de Sănătate Publică.
15. Instalaţiile pentru captarea apei nu trebuie să fie plasate pe sectoare cu risc de inundaţie, în locuri înmlăştinite, în locuri supuse alunecărilor altor deformări sau mai aproape de 15 m de la magistralele auto.
16. Atribuirea terenului pentru construcţia sursei de apă, instalaţiilor şi reţelelor sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă este supusă avizării sanitare în conformitate cu prevederile Legii nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice. După examinarea terenului, Centrul Naţional de Sănătate Publică eliberează aviz sanitar privind atribuirea terenului pentru construcţie forma 301/e, care trebuie să conţină informaţia referitor la starea sanitară a locului de amplasare a instalaţiei proiectate de captare a apei şi a terenului adiacent, cu indicarea măsurilor de protecţie a apei contra poluării microbiene şi chimice a apei.
17. Sistemele mici de alimentare cu apă potabilă cu reţea de distribuţie şi cele mai importante fîntîni publice, stabilite de Centrul Naţional de Sănătate Publică de comun acord cu autorităţile publice locale sînt supuse procedurii de recepţie finală şi autorizare sanitară. Autorizarea sanitară se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind procedura de autorizare sanitară a producţiei, distribuţiei şi îmbutelierii apei potabile. Autorizarea sanitară se eliberează de către Centrul Naţional de Sănătate Publică şi este valabilă pentru 5 ani. Fîntînile individuale nu se supun autorizării sanitare.
19. Categoria de fiabilitate a sistemelor mici de alimentare cu apă se stabileşte de gradul 3. Determinarea capacităţii sistemului se stabileşte înainte de începerea proiectării şi se bazează pe datele disponibile prezentate de autorităţile publice locale cu privire la potenţialii consumatori şi nivelul de servicii pentru alimentarea cu apă. În cazul sistemelor mici de alimentare cu apă, calculul consumului de apă a populaţiei se efectuează în baza următoarelor criterii:
1) populaţia care locuieşte în imobile necanalizate – maximum 30-50 litri pentru o persoană pe zi;
2) populaţia care locuieşte în case dotate cu sisteme de canalizare centralizate fără apă caldă – maximum 50-60 litri pentru o persoană pe zi;
3) populaţia care locuieşte în case dotate cu sistem de canalizare centralizat şi alimentare cu apă caldă (încălzitoare individuale sau apă caldă centralizată) – maximum 90-100 litri pentru o persoană pe zi.
Presiunea calculată în sistemele de alimentare cu apă mici trebuie să fie de cel puţin 1atmosferă şi nu mai mult de 6 atmosfere la intrare pentru utilizator.
20. În absenţa în localitate a unui sistem de canalizare centralizat, întreaga populaţie se atribuie la grupul 1 de consumatori. Calculul necesarului de apă pentru irigaţie, adăpatul animalelor şi pasărilor se efectuează din consumul maxim de 50 litri pentru o persoană pe zi.
21. Consumul de apă pentru irigarea plantelor în grădinile individuale, în coordonare cu autorităţile publice locale se admite în volum de maximum 50 litri pentru o persoană pe zi, calculate de către utilizator din considerentul efectuării irigării odată la 3 zile. Este permisă, de comun acord cu autorităţile publice locale, utilizarea apei din fîntîni pentru uz casnic (adăpatul animalelor şi irigaţie în gospodăria individuală a consumatorului).
22. Priza de apă, rezervoarele, alte instalaţii ale sistemului de alimentare cu apă sînt proiectate şi protejate astfel încît să se elimine complet posibilitatea de acces neautorizat pentru oameni şi animale.
23. Se admite construcţia sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă fără a prevedea surse de alimentare de rezervă pentru combaterea incendiilor.
24. La construcţia instalaţiilor şi reţelelor de apeduct vor fi utilizate doar materialele admise de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru contact cu apa potabilă în baza prevederilor Legii nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice.
25. Sistemele mici de alimentare cu apă trebuie să fie proiectate cu secţiuni de interblocare a reţelei, amplasate la o distanţă de cel mult 1,5 km pentru ca în caz de efectuare a lucrărilor pe unele porţiuni să fie posibilă izolarea secţiunii de apeduct pentru a evita o posibilă suspendare a alimentării a unui număr mare de populaţie sau a obiectivelor sociale (şcoli, grădiniţe, spitale, centre culturale etc.). Echipamentul de închidere, de control şi de admisie a apei, de regulă, trebuie să fie instalat în fîntîni.
27. Colacul serveşte pentru protecţia fîntînii contra poluării şi pentru supravegherea şi extragerea apei şi trebuie să se afle cel puţin cu 0,7- 0,8 m mai sus de suprafaţa solului.
28. Colacul fîntînii trebuie să fie din beton armat, gaura de acces trebuie să aibă capac pentru închidere şi să fie înzestrat cu acoperiş.
Fîntîna trebuie să fie asigurată şi cu acoperiş protector, care poate avea o formă de pavilion.
29. In jurul fîntînii în rază de 2m şi la 1m adîncime trebuie să se facă un ecran de argilă bine tasată, care va preveni pătrunderea apelor atmosferice şi scurgerilor accidentale în fîntînă. Suprafaţa solului în jurul fîntînii se betonează pe o rază de 2 m, asigurînd o înclinaţie de 0,15 m de la fîntînă spre părţile laterale. Alături de colacul fîntînii se amenajează o bancă pentru găleţi. În jurul fîntînii la o rază de cel puţin 2-3 m se face un gard, pentru a preveni accesul animalelor.
30. Tubul serveşte pentru trecerea dispozitivelor de extragere a apei – găleţi, ţevi, pompe manuale sau electrice. Pereţii fîntînii trebuie să fie etanşaţi şi să izoleze bine fîntîna pentru prevenirea pătrunderii în ea a apelor meteorice şi a apelor din straturile superficiale ale solului.
31. La construcţia pereţilor fîntînii se va da preferinţă tuburilor de beton armat, în lipsa lor se admite folosirea pietrei, cărămizii. Piatra sau cărămida folosită trebuie să fie dură, fără fisuri, să nu modifice aspectul estetic al apei. La construcţia pereţilor din piatră sau tuburi de beton armat se va utiliza mortar din ciment sau alte materiale, admise pentru utilizare de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Fîntîna trebuie să aibă un diametru nu mai mic de 1m, pentru a permite efectuarea curăţării şi extragerea impurităţilor.
32. Partea inferioară a fîntînii serveşte pentru afluxul şi acumularea apelor freatice. Ea trebuie adîncită în stratul acvifer pentru o acumulare mai bună a apei şi majorarea debitului. Pentru asigurarea unui aflux mai mare al apei în fîntînă, partea de jos a pereţilor ei poate avea orificii speciale sau poate fi amenajată sub formă de cort.
33. Pentru prevenirea poluării apelor freatice, apariţiei turbidităţii în apă şi pentru simplificarea curăţării apei, la fundul fîntînii trebuie să se facă un filtru din nisip măşcat, prundiş măşcat sau pietriş cu grosimea stratului de 20-30 cm.
34. Pentru coborîrea în fîntînă în timpul reparaţiei şi curăţării, în pereţii ei trebuie să fie montate scoabe metalice situate în ordine de tablă de şah la distanţa de 30 cm una de alta. Persoana care efectuează curăţarea fîntînii trebuie să dispună de mijloace individuale de protecţie – vestă de salvare, respirator pentru a preveni intoxicarea cu metan, care se poate acumula la fundul fîntînii.
35. Extragerea apei din fîntîni se efectuează cu ajutorul diferitor dispozitive şi mecanisme. Cea mai sigură metodă din punct de vedere igienic este utilizarea pompelor de diverse construcţii (manuale, electrice). In cazul imposibilităţii echipării fîntînii cu pompă se admite instalarea vîrtejului cu roată pentru una sau două găleţi, a cumpenei cu găleată publică bine fixată şi o bancă pentru găleţi.
37. Din izvoare captate apa pentru consum se extrage din camerele de captare sau de acumulare prin ţeava de evacuare. În cazul distribuirii apei din izvor prin reţea de apeduct, se recomandă acumularea preliminară a apei în rezervor de apă potabilă înainte de distribuire.
38. Camerele de captare a izvoarelor trebuie să aibă pereţi impermeabili (cu excepţia peretelui din partea stratului acvifer) şi fundul amenajat, ceea ce se realizează prin construcţia „ecranului” de argilă amestecată şi tasată. Pereţii captajului se fac din beton, cărămidă sau piatră.
39. Camerele de colectare trebuie să aibă o gaură de vizită cu capac, să fie asigurate cu ţevi de evacuare şi deversare a apei, să aibă drena de scurgere cu diametrul nu mai mic de 100 mm, ţeavă de ventilare. Toate aceste construcţii trebuie să fie amplasate la suprafaţa solului în încăperi speciale sub formă de pavilion. Terenul pe perimetrul captării în rază de cel puţin 15 m trebuie să fie îngrădit, iar în rază de 5m – pavat şi înclinat.
40. Ţeava de evacuare trebuie să fie înzestrată cu robinet şi scoasă la o distanţă nu mai mică de 2 m de la camera de colectare. În afară de ţeava de deversare principală destinată pentru distribuirea apei în recipientele consumatorilor, se mai amenajează un deversor suplimentar, pentru evacuarea surplusului de apă în relief.
41. Gaura de vizitare a camerei de colectare trebuie să fie amenajată din materiale termoizolante la o înălţime de cel puţin 1,8 m de la suprafaţa solului. Pentru protecţia camerei de captare contra inundării cu ape meteorice, trebuie să fie amenajate pavaje din cărămidă sau beton cu înclinaţie spre canalele de scurgere a apei.
42. În scopul protecţiei camerei de captare contra înnămolirii cu nisip, din partea curentului de apă se face un filtru, iar pentru înlăturarea suspensiilor, camera de colectare se separă printr-un perete transvazator în două secţii: prima − pentru decantarea substanţelor în suspensie, a doua – pentru acumularea şi extragerea apei limpezite.
43. În scopuri de examinare, curăţare şi dezinfecţie a captajului izvorului, în peretele camerei trebuie să fie prevăzută o uşă sau gaură de vizitare, şi de asemenea scară sau scoabe. Pentru prevenirea poluării apei, intrarea în cameră trebuie să fie situată lateral de camera de captare. Uşile şi găurile de acces trebuie să aibă înălţimea şi dimensiunile satisfăcătoare pentru asigurarea intrării comode în camera de colectare.
45. Dozarea substanţei clorigene se efectuează automat prin dozatoare, pentru a asigura un conţinut de clor rezidual liber la ieşire din staţia de clorinare de 0,3-0,5 mg/l (cu excepţia dioxidului de clor, unde se admite o concentraţie de clor rezidual liber de 0,03-0,05 mg/l), în scopul asigurării protecţiei sănătăţii consumatorilor. La staţia de clorinare trebuie asigurată o rezervă de dezinfectanţi pentru minimum 10 zile de lucru. Cu autorizarea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică se admite utilizarea instalaţiilor locale de producere a soluţiei de hipoclorit de sodiu.
46. Se admite efectuarea dezinfecţiei cu raze ultraviolet numai în cazul unui sistem ce alimentează un obiectiv situat separat – obiectiv social sau taberă de odihnă.
47. Dezinfecţia profilactică a apei fîntînilor şi cişmelelor se efectuează la finalizarea construcţiei, reparaţiei şi periodic, o dată pe an, după curăţarea lor cu soluţii dezinfectante standard sau tablete de hipoclorit de calciu sau dioxid de clor. Cantitatea de dezinfectant necesară depinde de conţinutul de substanţă activă şi volumul de apă al fîntînii şi se determină reieşind din calculul 100-150 g de clor activ la l m3 apă. După dezinfecţie, fîntîna se închide pe un termen de minimum 6 ore – perioada de contact şi acţiune a dezinfectantului, timp în care nu se admite folosirea apei.
49. În funcţie de situaţia de sănătate publică din teritoriu, de condiţiile naturale şi igienice locale, setul de parametri cercetaţi se stabileşte de către Centrul Naţional de Sănătate Publică. În acest caz, parametrii cercetaţi suplimentar se normează conform Normelor sanitare privind calitatea apei potabile, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.934 din 15 august 2007.
51. Fiecare deţinător de sistem cu reţea de distribuţie (autoritate publică locală, proprietar):
a) desemnează un operator care va avea responsabilitatea primară în ceea ce priveşte îndeplinirea atribuţiilor operatorului în conformitate cu prezentul Regulament, cu privire la cerinţele pentru menţinerea sistemului, prelevarea de probe, testarea şi primirea rezultatelor şi prezentarea rapoartelor;
b) informează Centrul Naţional de Sănătate Publică privind numele şi adresa operatorului desemnat în temeiul prezentei subsecţiuni, precum şi despre orice schimbare a operatorului, numelui sau adresei acestuia;
c) se asigură că fiecare operator de sistem este instruit în operarea şi menţinerea unui sistem de alimentare cu apă şi aplicarea procedurilor relevante de siguranţă şi urgenţe.
52. Fiecare deţinător şi operator de sistem mic trebuie:
a) să asigure menţinerea sistemului mic de alimentare cu apă potabilă şi a echipamentelor acestuia în condiţii sanitare salubre şi de siguranţă;
b) să se asigure că toate apele furnizate de sistemul şi punctul în care sistemul este conectat la sistemul de instalaţii de utilizator îndeplineşte cerinţele stabilite prin prezentul Regulament sau Normele sanitare privind calitatea apei potabile;
c) să se asigure că, în orice moment, în care este în funcţiune, sistemul de apă potabilă:
i) este operat în conformitate cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament; precum şi
ii) este menţinut în stare de reparaţie; şi
d) să se asigure că toate cerinţele de eşantionare, testare, monitorizare şi raportare prevăzute de prezentul Regulament sînt respectate.
53. Proprietarul şi operatorul unui sistem mic de alimentare cu apă potabilă care furnizează apă ce nu respectă cerinţele de calitate a apei potabile în conformitate cu prevederile prezentului Regulament, se asigură că sînt luate măsurile corective corespunzătoare, şi anume:
a) în cazul poluării microbiene – stoparea livrării apei, pînă la înlăturarea cauzelor poluării, efectuarea măsurilor corective şi a dezinfecţiei apei şi obţinerii cel puţin a unui rezultat de analiză care confirmă lipsa poluării;
b) în cazul neconformităţii apei la parametrii chimici − informarea tuturor consumatorilor privind neutilizarea apei în scopuri potabile, inclusiv cu postarea informaţiei în locurile publice, cu implementarea măsurilor de conformare a calităţii apei în termenele coordonate cu Centrul Naţional de Sănătate Publică.
54. Zona de protecţie sanitară pentru fîntînile freatice de uz public se stabileşte în rază de 50m de la sursele de poluare microbiană şi chimică situate în amonte pe direcţia curentului de apă şi 30m de la cele situate în aval. Pentru fîntînile individuale în fiecare caz concret Centrul Naţional de Sănătate Publică poate micşora zona de protecţie sanitară pînă la 20m, cu prescrierea efectuării unor măsuri de protecţie a sursei de apă. In limitele zonei de protecţie sanitară nu se admite spălatul automobilelor, spălatul şi clătirea albiturilor, depozitarea deşeurilor zootehnice şi menajere şi alte forme de activitate, care pot contribui la poluarea apei. Se interzice adăpatul animalelor din găleata publică. Pentru aceasta, în caz de necesitate, în afara terenului îngrădit al fîntînii sau cişmelei se instalează uluce (jgheaburi) sau alte vase speciale.
55. Cel mai igienic şi practic mod de captare a apei din fîntîni (cişmele) este utilizarea pompelor mecanice sau manuale, în lipsa acestora extragerea apei se face cu ajutorul găleţii publice.
Nu se admite extragerea apei din fîntîni (cişmele) cu găleţi particulare, aduse de consumator, precum şi luarea apei din găleata publică cu vase aduse de la domiciliu.
56. Pentru protecţia contra îngheţului a instalaţiilor de captare a apei se admite folosirea paielor presate curate, fînului, rumeguşului de lemn care nu trebuie să pătrundă în fîntînă (cişmea). Nu se admite utilizarea mijloacelor ce pot conduce la poluarea chimică sau microbiană a apei. Pentru protecţia pompelor electrice contra îngheţului trebuie de prevăzut încălzirea lor electrică.
57. Curăţarea fîntînii (cişmelei) trebuie să se efectueze la prima cerinţă a Centrului Naţional de Sănătate Publică, însă nu mai rar de o dată pe an, concomitent cu efectuarea reparaţiei curente a utilajului şi dispozitivelor de fixare.
58. După fiecare curăţare sau reparaţie obligator se efectuează dezinfectarea instalaţiilor de captare a apei cu reagenţi clorigeni sau alte substanţe dezinfectante înregistrate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru dezinfecţia apei potabile, precum şi spălarea lor ulterioară. Curăţarea, dezinfectarea şi spălarea instalaţiilor de captare a apei se efectuează din contul mijloacelor bugetului local sau mijloacelor colectivelor şi proprietarilor individuali, în funcţie de apartenenţa sistemelor mici de alimentare cu apă.
59. În cazurile de uzare a utilajului (corodarea ţevilor, înnămolirea filtrelor, prăbuşirea colacului etc.), micşorarea acută a debitului sau scăderea nivelului apei, înrăutăţirea ireversibilă a calităţii apei, care devine inutilizabilă în scopuri potabile şi menajere, proprietarul sistemului de alimentare cu apă potabilă este obligat să ia măsuri de înlăturare a tuturor neajunsurilor sau de lichidare a fîntînii, cişmelei. După demontarea instalaţiilor supraterane, trebuie să fie efectuată umplerea fîntînii cu argilă bine bătătorită. Deasupra fîntînii lichidate, în funcţie de posibilităţile de comprimare ulterioară a solului, stratul de sol trebuie să fie de înălţimea de 0,2-0,3m.
60. Dezinfectarea profilactică a fîntînii (cişmelei) trebuie efectuată la finalizarea construcţiei, reparaţiei şi periodic o dată în an după curăţarea lor cu respectarea instrucţiunii de utilizare a dezinfectantului.
61. În cazul unei situaţii epidemice nefavorabile din localitate sau în caz de inundaţii, apa din fîntînă (cişmea) trebuie să fie supusă dezinfectării permanente sau cu o anumită periodicitate stabilită de comun acord cu Centrul Naţional de Sănătate Publică. Controlul asupra eficacităţii dezinfectării apei în fîntînă (cişmea) se efectuează de către Centrul Naţional de Sănătate Publică în termenele stabilite de acesta.
63. Prelevarea, păstrarea şi transportarea probelor de apă din sursele de alimentare decentralizată cu apă pentru analiza chimică se efectuează în conformitate cu cerinţele Standardelor SM ISO pentru prelevare şi transportare a probelor adoptate în Republica Moldova.
64. Probele de apă din fîntînile freatice pentru analiza bacteriologică trebuie să fie prelevate cu batometrul, care înainte de-a fi scufundat în apă se dezinfectează cu spirt de 70-960, dacă este din plastic sau se flambează dacă este din metal.
În lipsa batometrului se admite de prelevat apa cu găleata publică (preliminar gura găleţii se flambează). Primele două găleţi se varsă, iar din a treia se recoltează apa în flacoane sterile de 0,5 l.
Dopul de la flacon se scoate împreună cu dopul nemijlocit înainte de recoltarea probei, evitînd atingerea dopului cu mîinile. Se toarnă în flacon 350 ml apă, astfel ca la transportare să nu se umecteze dopul. Flacoanele umplute se închid cu dopuri rodate de cauciuc, gumă sau plută sterile care se leagă cu sfoară.
65. Prelevarea probelor de apă din cişmele pentru analiza bacteriologică se efectuează din ţeava de evacuare în flacoane sterile de 0,5 1 (tehnica prelevării probelor în flacoane vezi pct. 64).
66. La prelevarea probelor de apă concomitent pentru investigaţii chimice şi microbiologice, în primul rînd, se prelevează probe pentru analiza microbiologică, în scopul prevenirii contaminării apei la prelevare.
67. Probele prelevate trebuie să fie însoţite de procesul-verbal forma nr. 205/e.
68. Probele trebuie să fie cercetate nu mai tîrziu de 2 ore după recoltare. În cazul în care este imposibilă respectarea acestor condiţii, se admite efectuarea analizei nu mai tîrziu decît peste 6 ore de la recoltarea probei, păstrînd în acest răstimp proba la temperatura de 1-5°C.
69. Flacoanele cu probe trebuie să fie împachetate în lăzi izotermice. Temperatura indicată trebuie menţinută folosind pungi din cauciuc sau masă plastică, umplute în perioada caldă a anului cu gheaţă.
70. Centrul Naţional de Sănătate Publică efectuează, o dată în 2 ani, controlul planificat asupra calităţii apei fîntînilor şi cişmelelor de uz public, care sînt supuse autorizării sanitare. Periodicitatea controlului de laborator al calităţii apei din alte tipuri de surse sau sisteme se efectuează în funcţie de condiţiile locale şi situaţia epidemiologică, precum şi la solicitarea consumatorilor individuali. Costurile de prelevare şi analiză a probelor de apă sînt suportate de către proprietarul (gestionarul) sursei sau sistemului mic de alimentare cu apă.
71. Deţinătorii şi utilizatorii surselor de apă prevăzute la pct. 10 din prezentul Regulament au obligaţia să asigure accesul la sursa de apă pentru reprezentantul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică pentru prelevarea de probe şi să ia măsurile de protecţie a sursei de apă împotriva contaminărilor de orice fel.
72. În cazul în care analizele de laborator indică o apă care nu îndeplineşte condiţiile de potabilitate, se va interzice utilizarea acesteia pentru consumul uman, al animalelor şi pentru irigaţii.
În scopul prevenirii sau înlăturării contaminării microbiene a apei din surse se efectuează dezinfecţia sursei sau a sistemului mic de alimentare cu apă.
73.Centrul Naţional de Sănătate Publică trebuie să asigure disponibilitatea informaţiei în ceea ce priveşte calitatea apei potabile, avizarea consumatorilor despre posibilele efecte asupra sănătăţii şi despre măsurile de remediere luate sau care se impun a fi luate de către autorităţile competente ori de către consumatorii în cauză. Informaţia trebuie să fie corectă, clară, furnizată la timp şi actualizată. Datele privind starea de apă potabilă sau apă nepotabilă, constatată în baza analizelor efectuate de un laborator abilitat, trebuie să fie amplasate în locurile publice din localitate, sau direct pe sau în vecinătatea sursei de apă într-un loc vizibil. Autorităţile publice locale sînt responsabile de fixarea şi menţinerea inscripţiilor privind calitatea apei pe sursele investigate.
75. Centrul Naţional de Sănătate Publică trebuie să determine cerinţele şi acţiunile care vor fi urmate şi luate de către proprietarii şi operatorii de sisteme mici în baza unei evaluări a riscurilor efectuată iniţial în fiecare sistem mic de alimentare cu apă potabilă.
76. În cazul în care Centrul Naţional de Sănătate Publică a efectuat o evaluare a riscurilor iniţială şi va determina că sînt necesare acţiuni de prevenţie sau remediere,emite în scris o prescriere proprietarului sistemului mic de alimentare cu apă potabilă, care specifică cerinţele pe care trebuie să le urmeze şi acţiunile care trebuie luate de către proprietar şi operatorii sistemului mic de alimentare cu apă potabilă.
77. Prescrierile în temeiul prezentei secţiuni pot include, fără limite, orice combinaţie dintre următoarele acţiuni şi cerinţe:
a) stabilirea frecvenţei, locaţiei şi metodei de prelevare a probelor;
b) stabilirea tipului de probe care urmează să fie luate şi testate pentru orice parametru specificat, inclusiv microbiologice, chimice, radiologice sau alt parametru;
c) solicitarea efectuării oricărui alt test de funcţionare, inclusiv verificarea conţinutului de dezinfectante şi turbiditate;
d) solicitarea operatorilor pentru a satisface cerinţele de instruire specifice;
e) solicitarea privind menţinerea înregistrărilor referitoare la funcţionarea sistemului şi care precizează conţinutul de astfel de înregistrări;
f) solicitarea instalării echipamentului pentru tratarea apei, inclusiv dezinfecţia primară, secundară şi filtrare, şi a condiţiilor în care aceste echipamente să fie operate în parametrii specificaţi.
78. Responsabilitatea pentru starea igienică a terenului, calitatea şi inofensivitatea apei o poartă autorităţile administraţiei publice locale, agenţii economici sau proprietarii, în posesia cărora se află instalaţiile de captare a apei şi construcţiile de utilizare publică a ei.
79. Aceste organizaţii sau persoane sînt obligate să asigure starea tehnică corespunzătoare a instalaţiilor de captare a apei, dezinfectarea şi curăţarea periodică a sursei de apă, menţinerea şi exploatarea lor corectă şi menţinerea în stare salubră a terenurilor adiacente. Menţinerea şi igienizarea fîntînilor şi a cişmelelor va fi organizată de instituţiile şi persoanele responsabile de aceste surse de apă.
80. În scopul asigurării unei protecţii durabile şi menţinerii în stare sanitară corespunzătoare a sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă, se elaborează şi se implementează planuri de siguranţă a apei potabile de către întreprinderile specializate care deservesc aceste sisteme, sau de către primărie, în cazul în care aceste servicii lipsesc. Aceste planuri vor include măsurile de organizare a zonelor de protecţie, amenajare a teritoriului adiacent, lichidare a surselor de poluare, curăţarea şi dezinfecţia, lichidarea fîntînilor ce reprezintă un pericol de poluare pentru alte surse, organizarea supravegherii şi controlului de laborator. Planurile de siguranţă a apei potabile vor fi elaborate pentru o perioadă de cel puţin 5 ani şi vor fi aprobate de către primărie după coordonarea lor cu Centrul Naţional de Sănătate Publică. Instituţia responsabilă de implementarea planurilor va informa anual Centrul Naţional de Sănătate Publică despre îndeplinirea acestora.
82. Sistemele mici de alimentare cu apă potabilă cu reţea de distribuţie sînt supuse autorizării sanitare în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice. Se interzice funcţionarea sistemului de apeduct în lipsa autorizaţiei sanitare.
83. Evidenţa surselor locale de apă fără reţea de distribuţie se ţine de către primării, cu efectuarea periodică, cel puţin o dată la 10 ani a inventarierii fîntînilor din localitate şi întocmirea Registrului surselor, conform modelului expus în anexa la prezentul Regulament.
anexa
HG1090 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1214
NOTĂ:
Pe tot parcursul textului hotărîrii, Regulamentului și al anexei, cuvintele „Ministerul Sănătății”, „centrul teritorial de sănătate publică”, „Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice”, la orice caz gramatical, se substituie prin cuvintele „Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale”, „Centrul Naţional de Sănătate Publică” și, respectiv, prin cuvintele „Agenția Națională pentru Sănătate Publică”, la cazul gramatical corespunzător prin HG1090 din 18.12.17, MO440/20.12.17 art.1214
În temeiul art.10 alin.(3) din Legea nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul Hotărăşte:
1. Se aprobă Regulamentul sanitar privind sistemele mici de alimentare cu apă potabilă (se anexează).
2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
PRIM-MINISTRU Pavel FILIP
Contrasemnează:
Ministrul sănătăţii Ruxanda Glavan
Ministrul mediului Valeriu Munteanu
Nr. 1466. Chişinău, 30 decembrie 2016.
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr. 1466
din 30 decembrie 2016
prin Hotărîrea Guvernului nr. 1466
din 30 decembrie 2016
REGULAMENT SANITAR
privind sistemele mici de alimentare cu apă potabilă
I. Noţiuni generale şi domeniul de aplicare
1. Regulamentul sanitar privind sistemele mici de alimentare cu apă potabilă (în continuare – Regulament), este elaborat în baza Legii nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, Legii nr.272-XIV din 10 februarie 1999 cu privire la apa potabilă şi în conformitate cu prevederile Normelor sanitare privind calitatea apei potabile, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.934 din 15 august 2007.privind sistemele mici de alimentare cu apă potabilă
I. Noţiuni generale şi domeniul de aplicare
2. Prezentul Regulament stabileşte cerinţe de sănătate publică faţă de calitatea apei, alegerea locului de amplasare, amenajare şi exploatare a instalaţiilor de captare, acumulare şi distribuire a apei, precum şi a teritoriului aferent.
3. Regulamentul are ca scop reglementarea asigurării alimentării cu apă potabilă sigură a populaţiei din comunităţile mici, prevenirii şi lichidării poluării posibile a sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă.
4. Regulamentul se aplică sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă, în stare funcţională sau proiectate, care furnizează mai puţin de 200 m3 în medie/zi sau care deservesc comunităţi mai mici de 2000 persoane şi servesc pentru satisfacerea cerinţelor populaţiei în apă potabilă şi menajeră.
5. Regulamentul nu se aplică sistemelor publice de alimentare cu apă potabilă cu o capacitate mai mare de 200 m3/zi sau care deservesc mai mult de 2000 persoane, care cad sub incidenţa Normelor sanitare privind calitatea apei potabile, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.934 din 15 august 2007.
6. Respectarea prezentului Regulament este obligatorie pentru toate organizaţiile şi persoanele care au în posesie sau sînt responsabile de gestionarea sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă.
7. Controlul respectării îndeplinirii prezentului Regulament se efectuează de către Centrul Naţional de Sănătate Publică, în conformitate cu Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice.
8. În sensul prezentului Regulament, următorii termeni se definesc astfel:
clorinarea apei – procedeu de dezinfecţie a apei cu utilizarea substanţelor clorigene şi prezenţa clorului rezidual;
fîntînă publică – sursă de apă subterană, folosită pentru satisfacerea cerinţelor de apă potabilă şi menajeră, prin intermediul instalaţiilor de acumulare a apei în lipsa reţelelor speciale de distribuire şi care deserveşte un număr de 20 – 50 persoane sau se află în gestiunea obiectivelor publice (cu excepţia instituţiilor pentru copii, medico-sanitare, de profil comercial şi / sau alimentar);
fîntînă individuală – sursă de apă subterană, folosită pentru satisfacerea cerinţelor de apă potabilă şi menajeră, prin intermediul instalaţiilor de acumulare a apei, în lipsa reţelelor individuale de distribuire, care se află în folosinţă individuală sau deserveşte un număr mai mic de 20 persoane;
operator – persoană juridică care dispune, dirijează, exploatează şi întreţine un sistem public de alimentare cu apă şi de canalizare şi furnizează consumatorilor serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare în baza unui contract;
sisteme mici de alimentare cu apă potabilă – sistemele de alimentare cu apă potabilă din localităţile rurale cu o populaţie mai mică de 2000 locuitori sau cu o capacitate mai mică de 200 m3/zi, sistemele de apeduct care aprovizionează obiective cu activitate sezonieră (tabere de odihnă pentru copii, tabere de muncă), instalaţiile de captare a apei – fîntînă tubulară, izvor captat, cişmea, sondă arteziană cu sau fără reţea de distribuire a apei, care după capacitate sau numărul de consumatori satisfac prevederile pct.3;
sistem de alimentare cu apă – sistem de lucrări, cu excepţia instalaţiilor sanitare din locuinţe sau edificii, construit pentru asigurarea consumatorilor cu apă potabilă care include:
a) orice instalaţie pentru extragerea, colectarea, producerea, tratarea, înmagazinarea, aprovizionarea sau distribuirea apei;
b) fîntînă sau priză de apă care serveşte ca sursă sau punct de intrare în reţea pentru un sistem de alimentare cu apă brută;
sistem de distribuire – parte a sistemului de alimentare cu apă, care este utilizat pentru distribuirea, înmagazinarea sau alimentarea cu apă şi nu este parte a sistemului de tratare a apei.
9. Sistemele mici de alimentare cu apă, de regulă, sînt alimentate de ape freatice sau ape subterane de profunzime, exploatarea cărora se efectuează prin instalaţii speciale de captare, acumulare sau distribuire de uz public sau individual.
În calitate de surse de apă pentru sistemele mici de alimentare cu apă potabilă pot servi:
a) apele subterane – sonde arteziene, fîntîni şi izvoare;
b) apele de suprafaţă după potabilizare.
II. Cerinţe sanitare privind selectarea terenului pentru
amplasarea sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă
amplasarea sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă
Zonele de protecţie sanitară
10. Selectarea terenului pentru amplasarea instalaţiilor de captare a apei pentru sistemele mici de alimentare cu apă potabilă este de o importanţă prioritară pentru menţinerea acestora, asigurarea calităţii corespunzătoare apei potabile, evitarea poluării ei cu microorganisme şi substanţe chimice şi prevenirea bolilor condiţionate de apă de origine infecţioasă şi neinfecţioasă.11. Selectarea terenului pentru amplasarea instalaţiilor publice pentru captarea apei se face de către autoritatea publică locală sau utilizatorul acestui teren, cu antrenarea specialiştilor respectivi, inclusiv din partea Centrului Naţional de Sănătate Publică şi se efectuează în baza datelor prospecţiunilor geologice şi hidrogeologice, luînd în considerare gradul de protecţie al sursei de apă şi posibilităţile de obţinere a apei potabile de o calitate conformă cerinţelor prezentului Regulament. Aceste date trebuie să fie prezentate în volumul necesar pentru elucidarea următoarelor chestiuni: adîncimea situării apelor subterane, direcţia curentului apelor subterane în planul localităţii, debitul sursei, capacitatea prognozată a stratului acvifer şi disponibilitatea pe termen lung a apei în sursă, interrelaţiile posibile cu captajele existente sau proiectate din sectoarele învecinate şi cu apele de suprafaţă (lacuri de acumulare, rîuri).
12. În lipsa unor dovezi de alimentare pe termen lung a apei din sursă sau referitor la calitatea sursei de apă, la etapa de iniţiere a proiectului se efectuează studiile necesare în conformitate cu Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.931 din 20 noiembrie 2013. Dacă există mai multe opţiuni sau surse alternative de alimentare cu apă, alegerea finală ar trebui să fie adoptată în baza calculelor tehnico-economice a opţiunii. Decizia finală cu privire la selectarea unei surse de alimentare cu apă pentru sistemele mici de apă potabilă se adoptă de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică în funcţie de atingerea criteriilor de bază: calitate, cantitate, protecţie.
13. Selectarea terenului pentru amplasarea fîntînilor individuale se efectuează la solicitarea clientului cu participarea inginerului cadastral al primăriei, cu eliberarea certificatului de urbanism şi înregistrarea fîntînii în registrul surselor locale de apă pentru localitatea respectivă.
14. Pentru amplasarea instalaţiilor de captare a apei se aleg sectoare nepoluate, aflate la o distanţă nu mai mică de 30 m în amonte după cursul apelor freatice faţă de sursele existente sau posibile de poluare: toalete permeabile neamenajate, latrine, fîntîni vechi părăsite, locuri de întreţinere a animalelor şi păsărilor, de acumulare a băligarului, gropi pentru siloz, cimitire, depozite pentru îngrăşăminte minerale şi pesticide, reţele de canalizare şi instalaţii pentru epurarea apelor reziduale etc. În cazurile unei densităţi mari a construcţiilor şi a unei amplasări favorabile în raport cu sursele de poluare şi efectuării unor măsuri suplimentare de protecţie, această distanţă poate fi micşorată în conformitate cu prevederile Regulamentului privind zonele de protecţie sanitară a prizelor de apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.949 din 25 noiembrie 2013, cu acordul Centrului Naţional de Sănătate Publică.
15. Instalaţiile pentru captarea apei nu trebuie să fie plasate pe sectoare cu risc de inundaţie, în locuri înmlăştinite, în locuri supuse alunecărilor altor deformări sau mai aproape de 15 m de la magistralele auto.
16. Atribuirea terenului pentru construcţia sursei de apă, instalaţiilor şi reţelelor sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă este supusă avizării sanitare în conformitate cu prevederile Legii nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice. După examinarea terenului, Centrul Naţional de Sănătate Publică eliberează aviz sanitar privind atribuirea terenului pentru construcţie forma 301/e, care trebuie să conţină informaţia referitor la starea sanitară a locului de amplasare a instalaţiei proiectate de captare a apei şi a terenului adiacent, cu indicarea măsurilor de protecţie a apei contra poluării microbiene şi chimice a apei.
17. Sistemele mici de alimentare cu apă potabilă cu reţea de distribuţie şi cele mai importante fîntîni publice, stabilite de Centrul Naţional de Sănătate Publică de comun acord cu autorităţile publice locale sînt supuse procedurii de recepţie finală şi autorizare sanitară. Autorizarea sanitară se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind procedura de autorizare sanitară a producţiei, distribuţiei şi îmbutelierii apei potabile. Autorizarea sanitară se eliberează de către Centrul Naţional de Sănătate Publică şi este valabilă pentru 5 ani. Fîntînile individuale nu se supun autorizării sanitare.
III. Cerinţe privind proiectarea sistemelor mici
de alimentare cu apă potabilă
18. Proiectarea sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă se efectuează de către instituţiile de proiectare licenţiate, în baza certificatului de urbanism, emis de Direcţia de arhitectură a teritoriul administrativ unde se efectuează construcţia şi a avizelor privind atribuirea terenurilor pentru construcţie emise de autorităţile teritoriale de supraveghere a sănătăţii publice şi de mediu.de alimentare cu apă potabilă
19. Categoria de fiabilitate a sistemelor mici de alimentare cu apă se stabileşte de gradul 3. Determinarea capacităţii sistemului se stabileşte înainte de începerea proiectării şi se bazează pe datele disponibile prezentate de autorităţile publice locale cu privire la potenţialii consumatori şi nivelul de servicii pentru alimentarea cu apă. În cazul sistemelor mici de alimentare cu apă, calculul consumului de apă a populaţiei se efectuează în baza următoarelor criterii:
1) populaţia care locuieşte în imobile necanalizate – maximum 30-50 litri pentru o persoană pe zi;
2) populaţia care locuieşte în case dotate cu sisteme de canalizare centralizate fără apă caldă – maximum 50-60 litri pentru o persoană pe zi;
3) populaţia care locuieşte în case dotate cu sistem de canalizare centralizat şi alimentare cu apă caldă (încălzitoare individuale sau apă caldă centralizată) – maximum 90-100 litri pentru o persoană pe zi.
Presiunea calculată în sistemele de alimentare cu apă mici trebuie să fie de cel puţin 1atmosferă şi nu mai mult de 6 atmosfere la intrare pentru utilizator.
20. În absenţa în localitate a unui sistem de canalizare centralizat, întreaga populaţie se atribuie la grupul 1 de consumatori. Calculul necesarului de apă pentru irigaţie, adăpatul animalelor şi pasărilor se efectuează din consumul maxim de 50 litri pentru o persoană pe zi.
21. Consumul de apă pentru irigarea plantelor în grădinile individuale, în coordonare cu autorităţile publice locale se admite în volum de maximum 50 litri pentru o persoană pe zi, calculate de către utilizator din considerentul efectuării irigării odată la 3 zile. Este permisă, de comun acord cu autorităţile publice locale, utilizarea apei din fîntîni pentru uz casnic (adăpatul animalelor şi irigaţie în gospodăria individuală a consumatorului).
22. Priza de apă, rezervoarele, alte instalaţii ale sistemului de alimentare cu apă sînt proiectate şi protejate astfel încît să se elimine complet posibilitatea de acces neautorizat pentru oameni şi animale.
23. Se admite construcţia sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă fără a prevedea surse de alimentare de rezervă pentru combaterea incendiilor.
24. La construcţia instalaţiilor şi reţelelor de apeduct vor fi utilizate doar materialele admise de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru contact cu apa potabilă în baza prevederilor Legii nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice.
25. Sistemele mici de alimentare cu apă trebuie să fie proiectate cu secţiuni de interblocare a reţelei, amplasate la o distanţă de cel mult 1,5 km pentru ca în caz de efectuare a lucrărilor pe unele porţiuni să fie posibilă izolarea secţiunii de apeduct pentru a evita o posibilă suspendare a alimentării a unui număr mare de populaţie sau a obiectivelor sociale (şcoli, grădiniţe, spitale, centre culturale etc.). Echipamentul de închidere, de control şi de admisie a apei, de regulă, trebuie să fie instalat în fîntîni.
IV. Cerinţe privind construcţia şi amenajarea
fîntînilor şi izvoarelor de apă potabilă
fîntînilor şi izvoarelor de apă potabilă
Cerinţe sanitare la construcţia fîntînilor freatice
26. Fîntînile freatice sînt destinate pentru extragerea apelor freatice fără presiune de mică adîncime sau adîncime medie. O astfel de fîntînă prezintă un foraj de formă cilindrică sau pătrată, formată dintr-un colac, forajul propriu-zis şi partea de acumulare a apei (rezervorul).27. Colacul serveşte pentru protecţia fîntînii contra poluării şi pentru supravegherea şi extragerea apei şi trebuie să se afle cel puţin cu 0,7- 0,8 m mai sus de suprafaţa solului.
28. Colacul fîntînii trebuie să fie din beton armat, gaura de acces trebuie să aibă capac pentru închidere şi să fie înzestrat cu acoperiş.
Fîntîna trebuie să fie asigurată şi cu acoperiş protector, care poate avea o formă de pavilion.
29. In jurul fîntînii în rază de 2m şi la 1m adîncime trebuie să se facă un ecran de argilă bine tasată, care va preveni pătrunderea apelor atmosferice şi scurgerilor accidentale în fîntînă. Suprafaţa solului în jurul fîntînii se betonează pe o rază de 2 m, asigurînd o înclinaţie de 0,15 m de la fîntînă spre părţile laterale. Alături de colacul fîntînii se amenajează o bancă pentru găleţi. În jurul fîntînii la o rază de cel puţin 2-3 m se face un gard, pentru a preveni accesul animalelor.
30. Tubul serveşte pentru trecerea dispozitivelor de extragere a apei – găleţi, ţevi, pompe manuale sau electrice. Pereţii fîntînii trebuie să fie etanşaţi şi să izoleze bine fîntîna pentru prevenirea pătrunderii în ea a apelor meteorice şi a apelor din straturile superficiale ale solului.
31. La construcţia pereţilor fîntînii se va da preferinţă tuburilor de beton armat, în lipsa lor se admite folosirea pietrei, cărămizii. Piatra sau cărămida folosită trebuie să fie dură, fără fisuri, să nu modifice aspectul estetic al apei. La construcţia pereţilor din piatră sau tuburi de beton armat se va utiliza mortar din ciment sau alte materiale, admise pentru utilizare de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Fîntîna trebuie să aibă un diametru nu mai mic de 1m, pentru a permite efectuarea curăţării şi extragerea impurităţilor.
32. Partea inferioară a fîntînii serveşte pentru afluxul şi acumularea apelor freatice. Ea trebuie adîncită în stratul acvifer pentru o acumulare mai bună a apei şi majorarea debitului. Pentru asigurarea unui aflux mai mare al apei în fîntînă, partea de jos a pereţilor ei poate avea orificii speciale sau poate fi amenajată sub formă de cort.
33. Pentru prevenirea poluării apelor freatice, apariţiei turbidităţii în apă şi pentru simplificarea curăţării apei, la fundul fîntînii trebuie să se facă un filtru din nisip măşcat, prundiş măşcat sau pietriş cu grosimea stratului de 20-30 cm.
34. Pentru coborîrea în fîntînă în timpul reparaţiei şi curăţării, în pereţii ei trebuie să fie montate scoabe metalice situate în ordine de tablă de şah la distanţa de 30 cm una de alta. Persoana care efectuează curăţarea fîntînii trebuie să dispună de mijloace individuale de protecţie – vestă de salvare, respirator pentru a preveni intoxicarea cu metan, care se poate acumula la fundul fîntînii.
35. Extragerea apei din fîntîni se efectuează cu ajutorul diferitor dispozitive şi mecanisme. Cea mai sigură metodă din punct de vedere igienic este utilizarea pompelor de diverse construcţii (manuale, electrice). In cazul imposibilităţii echipării fîntînii cu pompă se admite instalarea vîrtejului cu roată pentru una sau două găleţi, a cumpenei cu găleată publică bine fixată şi o bancă pentru găleţi.
Cerinţe faţă de instalaţiile de captare a izvoarelor
36. Instalaţiile de captare (captările) sînt destinate pentru colectarea apelor subterane ce pătrund la suprafaţă din izvoarele ascendente sau descendente. Ele prezintă camere de acumulare (captare) a apei echipate special, de construcţie diversă.37. Din izvoare captate apa pentru consum se extrage din camerele de captare sau de acumulare prin ţeava de evacuare. În cazul distribuirii apei din izvor prin reţea de apeduct, se recomandă acumularea preliminară a apei în rezervor de apă potabilă înainte de distribuire.
38. Camerele de captare a izvoarelor trebuie să aibă pereţi impermeabili (cu excepţia peretelui din partea stratului acvifer) şi fundul amenajat, ceea ce se realizează prin construcţia „ecranului” de argilă amestecată şi tasată. Pereţii captajului se fac din beton, cărămidă sau piatră.
39. Camerele de colectare trebuie să aibă o gaură de vizită cu capac, să fie asigurate cu ţevi de evacuare şi deversare a apei, să aibă drena de scurgere cu diametrul nu mai mic de 100 mm, ţeavă de ventilare. Toate aceste construcţii trebuie să fie amplasate la suprafaţa solului în încăperi speciale sub formă de pavilion. Terenul pe perimetrul captării în rază de cel puţin 15 m trebuie să fie îngrădit, iar în rază de 5m – pavat şi înclinat.
40. Ţeava de evacuare trebuie să fie înzestrată cu robinet şi scoasă la o distanţă nu mai mică de 2 m de la camera de colectare. În afară de ţeava de deversare principală destinată pentru distribuirea apei în recipientele consumatorilor, se mai amenajează un deversor suplimentar, pentru evacuarea surplusului de apă în relief.
41. Gaura de vizitare a camerei de colectare trebuie să fie amenajată din materiale termoizolante la o înălţime de cel puţin 1,8 m de la suprafaţa solului. Pentru protecţia camerei de captare contra inundării cu ape meteorice, trebuie să fie amenajate pavaje din cărămidă sau beton cu înclinaţie spre canalele de scurgere a apei.
42. În scopul protecţiei camerei de captare contra înnămolirii cu nisip, din partea curentului de apă se face un filtru, iar pentru înlăturarea suspensiilor, camera de colectare se separă printr-un perete transvazator în două secţii: prima − pentru decantarea substanţelor în suspensie, a doua – pentru acumularea şi extragerea apei limpezite.
43. În scopuri de examinare, curăţare şi dezinfecţie a captajului izvorului, în peretele camerei trebuie să fie prevăzută o uşă sau gaură de vizitare, şi de asemenea scară sau scoabe. Pentru prevenirea poluării apei, intrarea în cameră trebuie să fie situată lateral de camera de captare. Uşile şi găurile de acces trebuie să aibă înălţimea şi dimensiunile satisfăcătoare pentru asigurarea intrării comode în camera de colectare.
V. Dezinfecţia apei
44. Dezinfecţia apei în sistemele mici de alimentare cu apă, trebuie să se efectueze permanent, cu excepţia fîntînilor freatice şi se realizează numai cu substanţe biodistructive înregistrate de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în conformitate cu prevederile Regulamentului sanitar privind stabilirea condiţiilor de plasare pe piaţă a produselor biodistructive, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.564 din 10 septembrie 2009. La dezinfecţia apei, de regulă, se utilizează substanţe clorigene (hipoclorit de sodiu, dioxid de clor) în formă de soluţii de lucru, granule, pulberi sau pastile. Furnizarea de soluţii dezinfectante produse industrial se efectuează în ambalaje rezistente la coroziune. Se recomandă să se utilizeze recipiente din plastic, amplasate în încăperi speciale (staţii de clorinare), în condiţii ce exclud posibilitatea de acces neautorizat, care trebuie să fie încălzite sau să se utilizeze agenţi chimici de prevenire a îngheţului în timpul iernii.45. Dozarea substanţei clorigene se efectuează automat prin dozatoare, pentru a asigura un conţinut de clor rezidual liber la ieşire din staţia de clorinare de 0,3-0,5 mg/l (cu excepţia dioxidului de clor, unde se admite o concentraţie de clor rezidual liber de 0,03-0,05 mg/l), în scopul asigurării protecţiei sănătăţii consumatorilor. La staţia de clorinare trebuie asigurată o rezervă de dezinfectanţi pentru minimum 10 zile de lucru. Cu autorizarea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică se admite utilizarea instalaţiilor locale de producere a soluţiei de hipoclorit de sodiu.
46. Se admite efectuarea dezinfecţiei cu raze ultraviolet numai în cazul unui sistem ce alimentează un obiectiv situat separat – obiectiv social sau taberă de odihnă.
47. Dezinfecţia profilactică a apei fîntînilor şi cişmelelor se efectuează la finalizarea construcţiei, reparaţiei şi periodic, o dată pe an, după curăţarea lor cu soluţii dezinfectante standard sau tablete de hipoclorit de calciu sau dioxid de clor. Cantitatea de dezinfectant necesară depinde de conţinutul de substanţă activă şi volumul de apă al fîntînii şi se determină reieşind din calculul 100-150 g de clor activ la l m3 apă. După dezinfecţie, fîntîna se închide pe un termen de minimum 6 ore – perioada de contact şi acţiune a dezinfectantului, timp în care nu se admite folosirea apei.
VI. Norme de sănătate publică fată de calitatea apei din
sistemele mici de alimentare cu apă potabilă
48. Calitatea apei potabile din sistemele mici de alimentare cu apă potabilă trebuie să corespundă Normelor sanitare privind calitatea apei potabile, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.934 din 15 august 2007, cu excepţia următorilor parametri pentru care se stabilesc valori admise, conform tabelului de mai jos.sistemele mici de alimentare cu apă potabilă
|
Parametri
|
Unităţi de măsură
|
Valori admise
|
|
Amoniu
|
mg/l
|
2
|
|
Bor
|
mg/l
|
1
|
|
Cloruri
|
mg/l
|
350
|
|
Fier
|
mg/l
|
1
|
|
Hidrogen sulfurat
|
mg/l
|
1
|
|
Mangan
|
mg/l
|
0,5
|
|
Nitriţi
|
mg/l
|
2
|
|
Sulfaţi
|
mg/l
|
500
|
|
Turbiditate
|
mg/l
|
2
|
49. În funcţie de situaţia de sănătate publică din teritoriu, de condiţiile naturale şi igienice locale, setul de parametri cercetaţi se stabileşte de către Centrul Naţional de Sănătate Publică. În acest caz, parametrii cercetaţi suplimentar se normează conform Normelor sanitare privind calitatea apei potabile, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.934 din 15 august 2007.
VII. Responsabilităţile operatorilor şi cerinţe sanitare privind
menţinerea sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă,
dezinfecţia apei potabile
50. Menţinerea şi exploatarea corectă a sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă asigură prevenirea poluării bacteriene şi chimice a apei potabile. Responsabili de menţinerea acestor sisteme în stare tehnico-sanitară corespunzătoare sînt autorităţile administraţiei publice locale, proprietarii colectivi şi individuali.menţinerea sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă,
dezinfecţia apei potabile
51. Fiecare deţinător de sistem cu reţea de distribuţie (autoritate publică locală, proprietar):
a) desemnează un operator care va avea responsabilitatea primară în ceea ce priveşte îndeplinirea atribuţiilor operatorului în conformitate cu prezentul Regulament, cu privire la cerinţele pentru menţinerea sistemului, prelevarea de probe, testarea şi primirea rezultatelor şi prezentarea rapoartelor;
b) informează Centrul Naţional de Sănătate Publică privind numele şi adresa operatorului desemnat în temeiul prezentei subsecţiuni, precum şi despre orice schimbare a operatorului, numelui sau adresei acestuia;
c) se asigură că fiecare operator de sistem este instruit în operarea şi menţinerea unui sistem de alimentare cu apă şi aplicarea procedurilor relevante de siguranţă şi urgenţe.
52. Fiecare deţinător şi operator de sistem mic trebuie:
a) să asigure menţinerea sistemului mic de alimentare cu apă potabilă şi a echipamentelor acestuia în condiţii sanitare salubre şi de siguranţă;
b) să se asigure că toate apele furnizate de sistemul şi punctul în care sistemul este conectat la sistemul de instalaţii de utilizator îndeplineşte cerinţele stabilite prin prezentul Regulament sau Normele sanitare privind calitatea apei potabile;
c) să se asigure că, în orice moment, în care este în funcţiune, sistemul de apă potabilă:
i) este operat în conformitate cu cerinţele prevăzute în prezentul Regulament; precum şi
ii) este menţinut în stare de reparaţie; şi
d) să se asigure că toate cerinţele de eşantionare, testare, monitorizare şi raportare prevăzute de prezentul Regulament sînt respectate.
53. Proprietarul şi operatorul unui sistem mic de alimentare cu apă potabilă care furnizează apă ce nu respectă cerinţele de calitate a apei potabile în conformitate cu prevederile prezentului Regulament, se asigură că sînt luate măsurile corective corespunzătoare, şi anume:
a) în cazul poluării microbiene – stoparea livrării apei, pînă la înlăturarea cauzelor poluării, efectuarea măsurilor corective şi a dezinfecţiei apei şi obţinerii cel puţin a unui rezultat de analiză care confirmă lipsa poluării;
b) în cazul neconformităţii apei la parametrii chimici − informarea tuturor consumatorilor privind neutilizarea apei în scopuri potabile, inclusiv cu postarea informaţiei în locurile publice, cu implementarea măsurilor de conformare a calităţii apei în termenele coordonate cu Centrul Naţional de Sănătate Publică.
54. Zona de protecţie sanitară pentru fîntînile freatice de uz public se stabileşte în rază de 50m de la sursele de poluare microbiană şi chimică situate în amonte pe direcţia curentului de apă şi 30m de la cele situate în aval. Pentru fîntînile individuale în fiecare caz concret Centrul Naţional de Sănătate Publică poate micşora zona de protecţie sanitară pînă la 20m, cu prescrierea efectuării unor măsuri de protecţie a sursei de apă. In limitele zonei de protecţie sanitară nu se admite spălatul automobilelor, spălatul şi clătirea albiturilor, depozitarea deşeurilor zootehnice şi menajere şi alte forme de activitate, care pot contribui la poluarea apei. Se interzice adăpatul animalelor din găleata publică. Pentru aceasta, în caz de necesitate, în afara terenului îngrădit al fîntînii sau cişmelei se instalează uluce (jgheaburi) sau alte vase speciale.
55. Cel mai igienic şi practic mod de captare a apei din fîntîni (cişmele) este utilizarea pompelor mecanice sau manuale, în lipsa acestora extragerea apei se face cu ajutorul găleţii publice.
Nu se admite extragerea apei din fîntîni (cişmele) cu găleţi particulare, aduse de consumator, precum şi luarea apei din găleata publică cu vase aduse de la domiciliu.
56. Pentru protecţia contra îngheţului a instalaţiilor de captare a apei se admite folosirea paielor presate curate, fînului, rumeguşului de lemn care nu trebuie să pătrundă în fîntînă (cişmea). Nu se admite utilizarea mijloacelor ce pot conduce la poluarea chimică sau microbiană a apei. Pentru protecţia pompelor electrice contra îngheţului trebuie de prevăzut încălzirea lor electrică.
57. Curăţarea fîntînii (cişmelei) trebuie să se efectueze la prima cerinţă a Centrului Naţional de Sănătate Publică, însă nu mai rar de o dată pe an, concomitent cu efectuarea reparaţiei curente a utilajului şi dispozitivelor de fixare.
58. După fiecare curăţare sau reparaţie obligator se efectuează dezinfectarea instalaţiilor de captare a apei cu reagenţi clorigeni sau alte substanţe dezinfectante înregistrate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru dezinfecţia apei potabile, precum şi spălarea lor ulterioară. Curăţarea, dezinfectarea şi spălarea instalaţiilor de captare a apei se efectuează din contul mijloacelor bugetului local sau mijloacelor colectivelor şi proprietarilor individuali, în funcţie de apartenenţa sistemelor mici de alimentare cu apă.
59. În cazurile de uzare a utilajului (corodarea ţevilor, înnămolirea filtrelor, prăbuşirea colacului etc.), micşorarea acută a debitului sau scăderea nivelului apei, înrăutăţirea ireversibilă a calităţii apei, care devine inutilizabilă în scopuri potabile şi menajere, proprietarul sistemului de alimentare cu apă potabilă este obligat să ia măsuri de înlăturare a tuturor neajunsurilor sau de lichidare a fîntînii, cişmelei. După demontarea instalaţiilor supraterane, trebuie să fie efectuată umplerea fîntînii cu argilă bine bătătorită. Deasupra fîntînii lichidate, în funcţie de posibilităţile de comprimare ulterioară a solului, stratul de sol trebuie să fie de înălţimea de 0,2-0,3m.
60. Dezinfectarea profilactică a fîntînii (cişmelei) trebuie efectuată la finalizarea construcţiei, reparaţiei şi periodic o dată în an după curăţarea lor cu respectarea instrucţiunii de utilizare a dezinfectantului.
61. În cazul unei situaţii epidemice nefavorabile din localitate sau în caz de inundaţii, apa din fîntînă (cişmea) trebuie să fie supusă dezinfectării permanente sau cu o anumită periodicitate stabilită de comun acord cu Centrul Naţional de Sănătate Publică. Controlul asupra eficacităţii dezinfectării apei în fîntînă (cişmea) se efectuează de către Centrul Naţional de Sănătate Publică în termenele stabilite de acesta.
VIII. Monitorizarea calităţii apei din sistemele mici
de alimentare cu apă şi informarea
62. Controlul asupra calităţii apei trebuie să corespundă condiţiilor locale în strînsă legătură cu măsurile igienice realizate în centrul populat.de alimentare cu apă şi informarea
63. Prelevarea, păstrarea şi transportarea probelor de apă din sursele de alimentare decentralizată cu apă pentru analiza chimică se efectuează în conformitate cu cerinţele Standardelor SM ISO pentru prelevare şi transportare a probelor adoptate în Republica Moldova.
64. Probele de apă din fîntînile freatice pentru analiza bacteriologică trebuie să fie prelevate cu batometrul, care înainte de-a fi scufundat în apă se dezinfectează cu spirt de 70-960, dacă este din plastic sau se flambează dacă este din metal.
În lipsa batometrului se admite de prelevat apa cu găleata publică (preliminar gura găleţii se flambează). Primele două găleţi se varsă, iar din a treia se recoltează apa în flacoane sterile de 0,5 l.
Dopul de la flacon se scoate împreună cu dopul nemijlocit înainte de recoltarea probei, evitînd atingerea dopului cu mîinile. Se toarnă în flacon 350 ml apă, astfel ca la transportare să nu se umecteze dopul. Flacoanele umplute se închid cu dopuri rodate de cauciuc, gumă sau plută sterile care se leagă cu sfoară.
65. Prelevarea probelor de apă din cişmele pentru analiza bacteriologică se efectuează din ţeava de evacuare în flacoane sterile de 0,5 1 (tehnica prelevării probelor în flacoane vezi pct. 64).
66. La prelevarea probelor de apă concomitent pentru investigaţii chimice şi microbiologice, în primul rînd, se prelevează probe pentru analiza microbiologică, în scopul prevenirii contaminării apei la prelevare.
67. Probele prelevate trebuie să fie însoţite de procesul-verbal forma nr. 205/e.
68. Probele trebuie să fie cercetate nu mai tîrziu de 2 ore după recoltare. În cazul în care este imposibilă respectarea acestor condiţii, se admite efectuarea analizei nu mai tîrziu decît peste 6 ore de la recoltarea probei, păstrînd în acest răstimp proba la temperatura de 1-5°C.
69. Flacoanele cu probe trebuie să fie împachetate în lăzi izotermice. Temperatura indicată trebuie menţinută folosind pungi din cauciuc sau masă plastică, umplute în perioada caldă a anului cu gheaţă.
70. Centrul Naţional de Sănătate Publică efectuează, o dată în 2 ani, controlul planificat asupra calităţii apei fîntînilor şi cişmelelor de uz public, care sînt supuse autorizării sanitare. Periodicitatea controlului de laborator al calităţii apei din alte tipuri de surse sau sisteme se efectuează în funcţie de condiţiile locale şi situaţia epidemiologică, precum şi la solicitarea consumatorilor individuali. Costurile de prelevare şi analiză a probelor de apă sînt suportate de către proprietarul (gestionarul) sursei sau sistemului mic de alimentare cu apă.
71. Deţinătorii şi utilizatorii surselor de apă prevăzute la pct. 10 din prezentul Regulament au obligaţia să asigure accesul la sursa de apă pentru reprezentantul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică pentru prelevarea de probe şi să ia măsurile de protecţie a sursei de apă împotriva contaminărilor de orice fel.
72. În cazul în care analizele de laborator indică o apă care nu îndeplineşte condiţiile de potabilitate, se va interzice utilizarea acesteia pentru consumul uman, al animalelor şi pentru irigaţii.
În scopul prevenirii sau înlăturării contaminării microbiene a apei din surse se efectuează dezinfecţia sursei sau a sistemului mic de alimentare cu apă.
73.Centrul Naţional de Sănătate Publică trebuie să asigure disponibilitatea informaţiei în ceea ce priveşte calitatea apei potabile, avizarea consumatorilor despre posibilele efecte asupra sănătăţii şi despre măsurile de remediere luate sau care se impun a fi luate de către autorităţile competente ori de către consumatorii în cauză. Informaţia trebuie să fie corectă, clară, furnizată la timp şi actualizată. Datele privind starea de apă potabilă sau apă nepotabilă, constatată în baza analizelor efectuate de un laborator abilitat, trebuie să fie amplasate în locurile publice din localitate, sau direct pe sau în vecinătatea sursei de apă într-un loc vizibil. Autorităţile publice locale sînt responsabile de fixarea şi menţinerea inscripţiilor privind calitatea apei pe sursele investigate.
IX. Inspecţia sanitară şi planificarea siguranţei apei potabile
74. În scopul evaluării respectării prevederilor prezentului Regulament, Centrul Naţional de Sănătate Publică asigură inspecţia sanitară a sistemului mic de alimentare cu apă potabilă cel puţin odată în an, sau mai frecvent la indicaţii epidemiologice.75. Centrul Naţional de Sănătate Publică trebuie să determine cerinţele şi acţiunile care vor fi urmate şi luate de către proprietarii şi operatorii de sisteme mici în baza unei evaluări a riscurilor efectuată iniţial în fiecare sistem mic de alimentare cu apă potabilă.
76. În cazul în care Centrul Naţional de Sănătate Publică a efectuat o evaluare a riscurilor iniţială şi va determina că sînt necesare acţiuni de prevenţie sau remediere,emite în scris o prescriere proprietarului sistemului mic de alimentare cu apă potabilă, care specifică cerinţele pe care trebuie să le urmeze şi acţiunile care trebuie luate de către proprietar şi operatorii sistemului mic de alimentare cu apă potabilă.
77. Prescrierile în temeiul prezentei secţiuni pot include, fără limite, orice combinaţie dintre următoarele acţiuni şi cerinţe:
a) stabilirea frecvenţei, locaţiei şi metodei de prelevare a probelor;
b) stabilirea tipului de probe care urmează să fie luate şi testate pentru orice parametru specificat, inclusiv microbiologice, chimice, radiologice sau alt parametru;
c) solicitarea efectuării oricărui alt test de funcţionare, inclusiv verificarea conţinutului de dezinfectante şi turbiditate;
d) solicitarea operatorilor pentru a satisface cerinţele de instruire specifice;
e) solicitarea privind menţinerea înregistrărilor referitoare la funcţionarea sistemului şi care precizează conţinutul de astfel de înregistrări;
f) solicitarea instalării echipamentului pentru tratarea apei, inclusiv dezinfecţia primară, secundară şi filtrare, şi a condiţiilor în care aceste echipamente să fie operate în parametrii specificaţi.
78. Responsabilitatea pentru starea igienică a terenului, calitatea şi inofensivitatea apei o poartă autorităţile administraţiei publice locale, agenţii economici sau proprietarii, în posesia cărora se află instalaţiile de captare a apei şi construcţiile de utilizare publică a ei.
79. Aceste organizaţii sau persoane sînt obligate să asigure starea tehnică corespunzătoare a instalaţiilor de captare a apei, dezinfectarea şi curăţarea periodică a sursei de apă, menţinerea şi exploatarea lor corectă şi menţinerea în stare salubră a terenurilor adiacente. Menţinerea şi igienizarea fîntînilor şi a cişmelelor va fi organizată de instituţiile şi persoanele responsabile de aceste surse de apă.
80. În scopul asigurării unei protecţii durabile şi menţinerii în stare sanitară corespunzătoare a sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă, se elaborează şi se implementează planuri de siguranţă a apei potabile de către întreprinderile specializate care deservesc aceste sisteme, sau de către primărie, în cazul în care aceste servicii lipsesc. Aceste planuri vor include măsurile de organizare a zonelor de protecţie, amenajare a teritoriului adiacent, lichidare a surselor de poluare, curăţarea şi dezinfecţia, lichidarea fîntînilor ce reprezintă un pericol de poluare pentru alte surse, organizarea supravegherii şi controlului de laborator. Planurile de siguranţă a apei potabile vor fi elaborate pentru o perioadă de cel puţin 5 ani şi vor fi aprobate de către primărie după coordonarea lor cu Centrul Naţional de Sănătate Publică. Instituţia responsabilă de implementarea planurilor va informa anual Centrul Naţional de Sănătate Publică despre îndeplinirea acestora.
X. Evidenţa sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă,
autorizarea sanitară şi raportarea
81. Evidenţa sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă se efectuează de către Centrul Naţional de Sănătate Publică, conform registrului de evidenţă statistică a obiectivelor, cu indicarea localităţii, capacităţii sistemului, numărului de consumatori, datei şi rezultatelor inspecţiei sanitare şi de prelevare a probelor de apă.autorizarea sanitară şi raportarea
82. Sistemele mici de alimentare cu apă potabilă cu reţea de distribuţie sînt supuse autorizării sanitare în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice. Se interzice funcţionarea sistemului de apeduct în lipsa autorizaţiei sanitare.
83. Evidenţa surselor locale de apă fără reţea de distribuţie se ţine de către primării, cu efectuarea periodică, cel puţin o dată la 10 ani a inventarierii fîntînilor din localitate şi întocmirea Registrului surselor, conform modelului expus în anexa la prezentul Regulament.
anexa