MODIFICAT
    LP245 din 15.11.18, MO462-466/12.12.18 art.774; în vigoare 12.01.19
    LP160 din 26.07.18, MO309-320/17.08.18 art.488



    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
    Articolul 1. Obiectul şi sfera de reglementare
    Prezenta lege stabilește cadrul juridic şi organizatoric al activităţii de prevenire şi combatere a terorismului în Republica Moldova, modul de coordonare a activităţii subdiviziunilor specializate în prevenirea şi combaterea terorismului, a acţiunilor întreprinse de autorităţile publice centrale şi locale, de asociaţiile şi organizaţiile obşteşti, de persoanele cu funcţii de răspundere, de alte persoane, de asemenea drepturile, obligaţiile şi garanţiile persoanelor în legătură cu desfăşurarea activităţii de prevenire şi combatere a terorismului.
    Articolul 2. Cadrul juridic al activităţii de prevenire şi combatere
                       a terorismului
    Cadrul juridic al activităţii de prevenire şi combatere a terorismului îl formează Constituţia Republicii Moldova, Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului, principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, prezenta lege şi alte acte normative ce reglementează raporturile în acest domeniu.
    Articolul 3. Noţiuni principale
    În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
    act terorist – infracţiune prevăzută la art. 278 din Codul penal al Republicii Moldova;
    activitate teroristă (activități teroriste) – activități care includ:
    – planificarea, pregătirea, tentativa de săvîrşire şi săvîrşirea unui act terorist sau a unei alte fapte ce constituie infracţiune cu caracter terorist;
    – constituirea unei formaţiuni armate ilegale, a unei organizaţii criminale, a unui grup organizat în scopul săvîrşirii uneia sau mai multor infracţiuni cu caracter terorist;
    – recrutarea, favorizarea, înarmarea, instruirea şi utilizarea teroriştilor;
    – ralierea la organizaţiile teroriste sau participarea la activitatea acestor organizaţii;
    – finanţarea pregătirii sau comiterii unui act terorist ori a unei alte infracţiuni cu caracter terorist, finanţarea unei organizaţii teroriste, a unui grup terorist sau a unui terorist, precum şi acordarea de sprijin acestora pe alte căi;
    – acordarea de suport informaţional sau de alt ordin în procesul planificării, pregătirii sau comiterii unui act terorist ori a unei alte fapte ce constituie infracţiune cu caracter terorist;
    – instigarea în scop terorist, justificarea publică a terorismului, propaganda ideilor terorismului, răspîndirea de materiale sau informaţii ce îndeamnă la activităţi teroriste sau îndreptăţesc desfăşurarea unor astfel de activităţi;
    – oricare dintre acţiunile menţionate efectuate prin intermediul sistemelor informaţionale şi al reţelelor de comunicaţii electronice;
    – orice alte fapte ce constituie infracţiuni cu caracter terorist;
    activitate teroristă internaţională – activități teroriste înfăptuite:
    – de un terorist, de un grup terorist sau de o organizaţie teroristă pe teritoriul a două  sau mai multor state, aducînd prejudicii intereselor acestor state şi/sau unor organizaţii internaţionale;
    – de cetăţenii unui stat împotriva cetăţenilor unui alt stat sau pe teritoriul unui alt stat;
    – în cazul în care atît teroristul, cît şi victima terorismului sînt cetăţeni ai aceluiaşi stat sau ai unor state diferite, dar infracţiunea a fost săvîrşită în afara teritoriilor acestor state;
    combaterea terorismului – măsuri şi acţiuni ofensive întreprinse de autorităţile competente în scopul descoperirii şi curmării activităţilor teroriste şi al atenuării urmărilor acestora;
    criză teroristă – situaţie creată în timpul sau ca urmare a unui act terorist sau a unei alte fapte ce constituie infracţiune cu caracter terorist, prin care se creează un pericol iminent pentru viaţa şi securitatea cetăţenilor, pentru interesele societăţii sau ale statului;
    exerciţiu antiterorist – complex de măsuri specifice, teoretice şi practice, desfăşurate de către autorităţile cu atribuții în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului în scopul instruirii forţelor operaţionale, determinării eficienţei măsurilor de prevenire şi combatere a activităţilor teroriste, a nivelului de pregătire a Comandamentului Operaţional Antiterorist în rezolvarea practică a unor situaţii de criză teroristă simulate;
    grup terorist – două sau mai multe persoane care s-au asociat în scopul de a desfăşura o activitate teroristă;
    infracţiune cu caracter terorist – una din infracţiunile prevăzute la art.134¹¹ din Codul penal al Republicii Moldova;
    infrastructură critică – element, sistem sau o componentă a acestuia, aflat pe teritoriul Republicii Moldova, care este esenţial pentru menţinerea funcţiilor vitale ale societăţii, a sănătăţii, a siguranţei, a securităţii și a bunăstării sociale şi economice a persoanelor şi a cărui perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel naţional ca urmare a incapacităţii de a menţine respectivele funcţii;
    intervenţie contrateroristă – complex de măsuri ofensive realizate în cadrul unei operaţii antiteroriste, în scopul capturării sau anihilării teroriştilor şi/sau eliberării ostaticilor, în cazul în care metodele defensive de înlăturare a pericolului terorist nu au atins rezultatul scontat;
    luare de ostatici – luarea sau reţinerea unei/unor persoane în calitate de ostatic/ostatici şi ameninţarea cu omorul, cu vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii acesteia/acestora ori cu reţinerea în continuare a persoanei/persoanelor în această calitate cu scopul de a sili statul, organizaţia internaţională, persoana juridică sau fizică ori un grup de persoane să săvîrşească sau să se abţină de la săvîrşirea vreunei acţiuni în calitate de condiţie pentru eliberarea ostaticului;
    operaţie antiteroristă – ansamblu de măsuri planificate şi coordonate, întreprinse de către autorităţile cu atribuții în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului în scopul curmării activităţii teroriste, eliberării ostaticilor şi dirijării acţiunilor urgente de răspuns la survenirea unei crize teroriste;
    organizaţie teroristă – organizaţie creată în scopul desfăşurării de activităţi teroriste sau organizaţie care admite recurgerea la terorism în activitatea sa. Organizaţia se consideră teroristă dacă măcar una din subdiviziunile sale structurale desfăşoară o activitate teroristă;
    paşaport antiterorist – document complex ce cuprinde informaţii despre starea şi nivelul de protecţie, eventualele pericole şi ameninţări cu tentă teroristă la adresa obiectivelor din infrastructura critică în cazul unor eventuale acte teroriste sau al altor infracţiuni cu caracter terorist pe teritoriul Republicii Moldova. Modelul paşaportului antiterorist se aprobă prin ordin al directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova;
    prevenirea terorismului – ansamblu de măsuri specifice cu caracter permanent, întreprinse cu anticipaţie de către autorităţile abilitate prin lege cu atribuţii de prevenire a terorismului, bazate pe acţiuni informative, educative, organizatorice, de pază, de protecţie, de informare şi relaţii publice, de optimizare a cadrului legislativ, de cooperare naţională şi internaţională în scopul identificării şi înlăturării factorilor de risc şi a ameninţărilor cu tentă teroristă;
    protecţia antiteroristă a infrastructurii critice – ansamblu de măsuri de ordin juridic, organizatoric, economico-financiar, ingineresc, de regim, de ordin operativ, informativ, contrainformativ etc., întreprinse de către autorităţile administraţiei publice, de alte organizaţii şi întreprinderi din cadrul infrastructurii critice, precum şi de către alte subdiviziuni sau de persoane special împuternicite de către acestea, care au drept scop asigurarea funcţionalităţii, continuităţii şi integrităţii infrastructurii critice, pentru a descuraja, diminua şi neutraliza o ameninţare, un risc sau un punct vulnerabil;
    terorism – fenomen cu un grad înalt de pericol social, caracterizat printr-o ideologie radicală şi o practică de influenţare prin violenţă a luării unor decizii de către autorităţi şi instituţii publice sau organizaţii internaţionale, însoţite de intimidarea populaţiei şi/sau de alte acţiuni violente ilegale;
    terorist – persoană implicată sub orice formă într-o activitate teroristă;
    test antiterorist – complex de măsuri cu caracter public şi/sau secret, realizate de Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova în scopul verificării şi evaluării eficienţei sistemului şi mecanismului de protecţie antiteroristă;
    zonă de desfăşurare a operaţiei antiteroriste – construcţie, mijloc de transport sau teritoriu/spaţiu geografic în limitele căruia se desfăşoară o operaţie antiteroristă şi se introduce un regim juridic special;
    zonă de risc – stat sau regiune vulnerabilă sub aspectul securităţii ca urmare a conflictelor armate derulate sau a activităţii teroriste desfăşurate în acea zonă de către organizaţii sau entităţi recunoscute drept teroriste/paramilitare de către organizațiile internaţionale ori regionale la care Republica Moldova este parte. Statele sau regiunile care constituie zone de risc urmează a fi desemnate prin hotărîre a Parlamentului.
    Articolul 4. Principiile fundamentale ale prevenirii şi combaterii terorismului
    Prevenirea şi combaterea terorismului în Republica Moldova se întemeiază pe următoarele principii:
    a) principiul legalității;
    b) principiul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale;
    c) principiul prioritizării măsurilor de prevenire a terorismului;
    d) principiul inevitabilității pedepsei pentru desfăşurarea activităţilor teroriste;
    e) principiul îmbinării metodelor publice şi secrete de prevenire şi combatere a terorismului;
    f) principiul folosirii în complex a măsurilor de profilaxie, juridice, politice şi social-economice;
    g) principiul priorității protejării drepturilor persoanelor puse în pericol de activitatea teroristă și minimizării pierderilor de vieţi omeneşti;
    h) principiul cedării minime în faţa teroristului;
    i) principiul dirijării unipersonale a forţelor şi mijloacelor antrenate în desfăşurarea operaţiilor antiteroriste;
    j) principiul publicității minime a procedeelor tehnice, a tacticii de desfăşurare a operaţiilor antiteroriste şi a componenţei participanţilor la aceste operaţii;
    k) principiul proporţionalității măsurilor de contracarare a terorismului în raport cu gradul de pericol terorist.
    Articolul 5. Scopurile activităţii de prevenire şi combatere a terorismului
    Activitatea de prevenire şi combatere a terorismului are următoarele scopuri:
    a) protecţia persoanei, a societăţii şi a statului împotriva terorismului;
    b) prevenirea, depistarea, curmarea activităţilor teroriste şi atenuarea urmărilor acestora;
    c) depistarea şi eliminarea cauzelor şi a condiţiilor de desfăşurare a activităţilor teroriste.
    Articolul 6. Autorităţile cu atribuții în domeniul prevenirii şi combaterii
                        terorismului
    (1) Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova coordonează întreaga activitate de prevenire şi combatere a terorismului.
    (2) Guvernul este principala autoritate responsabilă de organizarea activităţii de prevenire şi combatere a terorismului, precum şi de asigurarea acesteia cu forţele, mijloacele şi resursele necesare.
    (3) Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (în continuare – Serviciul de Informaţii şi Securitate) desfăşoară nemijlocit activitatea de prevenire şi combatere a terorismului. În cadrul acestuia, ca autoritate naţională în domeniu, funcţionează Centrul Antiterorist.
    (4) Autorităţile cu atribuții în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului sînt:
    a) Procuratura Generală;
    b) Ministerul Afacerilor Interne;
    c) Ministerul Apărării;
    d) Ministerul Economiei și Infrastructurii;
    e) Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene;
    f) Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale;
    g) Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat;
    h) Serviciul Vamal;
    i) Agenția Servicii Publice;
    j) Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice;
    k) Administrația Națională a Penitenciarelor;
    [Art.6 al.(4), lit.k) modificată prin LP245 din 15.11.18, MO462-466/12.12.18 art.774; în vigoare 12.01.19]
    l) Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.
    [Art.6 al.(4), lit.l) modificată prin LP160 din 26.07.18, MO309-320/17.08.18 art.488]
    (5) Autorităţile administraţiei publice locale participă la prevenirea şi combaterea terorismului în limita împuternicirilor lor, stabilite prin acte legislative şi alte acte normative.
    (6) În activitatea de prevenire şi combatere a terorismului pot fi implicate şi alte autorităţi ale administraţiei publice în limita împuternicirilor lor.
    (7) În caz de reorganizare sau redenumire a autorităţilor menţionate în prezenta lege, atribuţiile acestora de prevenire şi combatere a terorismului vor fi îndeplinite de către succesorii lor de drept.
    Articolul 7. Împuternicirile autorităţilor cu competenţe în domeniul prevenirii
                       şi combaterii terorismului
    (1) Serviciul de Informaţii şi Securitate previne şi combate terorismul prin:
    a) elaborarea şi implementarea actelor legislative şi normative, a documentelor de politici în vederea prevenirii şi combaterii terorismului în conformitate cu normele şi angajamentele internaţionale;
    b) consolidarea cooperării şi coordonării activităţii de prevenire şi combatere a terorismului desfăşurate de către autorităţile competente ale administrației publice centrale şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu instituţiile similare ale altor state;
    c) acţiuni de depistare şi curmare a activităţilor teroriste, inclusiv a celor internaţionale, desfăşurînd operaţii antiteroriste;
    d) asigurarea, alături de alte autorităţi, a securităţii instituţiilor Republicii Moldova amplasate pe teritoriul altor state, a cetăţenilor Republicii Moldova angajaţi în aceste instituţii şi a membrilor familiilor lor;
    e) executarea, prin intermediul unității cu destinaţie specială, a intervenţiei contrateroriste, independent sau în cooperare cu alte forţe, pe întreg teritoriul ţării sau pe o parte a acestuia, asupra obiectivelor atacate sau ocupate de terorişti în scopul capturării ori anihilării acestora, al eliberării ostaticilor şi restabilirii ordinii legale;
    f) colectarea, analiza şi valorificarea informaţiilor despre potenţialele riscuri şi ameninţări la adresa securităţii antiteroriste, obținute în urma desfăşurării activităţii informative şi contrainformative;
    g) culegerea de date referitoare la organizaţiile teroriste internaţionale;
    h) întreprinderea altor măsuri specifice de prevenire şi combatere a terorismului, atribuite prin lege în competenţa sa.
    (2) Procuratura Generală desfăşoară activitatea de prevenire şi combatere a terorismului prin conducerea şi exercitarea urmăririi penale.
    (3) Ministerul Afacerilor Interne previne şi combate terorismul prin:
    a) curmarea tentativelor teroriştilor de a trece frontiera de stat a Republicii Moldova;
    b) asigurarea menţinerii regimului frontierei de stat, a regimului zonei de frontieră, precum şi a regimului şi ordinii publice în punctele de trecere a frontierei de stat;
    c) desfăşurarea acţiunilor de protecţie civilă, organizarea lucrărilor de salvare, întreprinderea altor măsuri urgente de lichidare a consecințelor activităţilor teroriste;
    d) exercitarea urmăririi penale în privinţa infracţiunilor cu caracter terorist atribuite prin lege în competenţa sa;
    e) organizarea şi desfăşurarea activităţii informaţional-analitice cu privire la infracţiunile cu caracter terorist atribuite în competenţa sa;
    f) participarea la asigurarea regimului juridic în zona de desfăşurare a operaţiei antiteroriste cu implicarea militarilor din cadrul Departamentului trupelor de carabinieri;
    g) participarea unităţii sale cu destinaţie specială la desfăşurarea intervenţiei contrateroriste, la solicitarea Comandamentului Operaţional Antiterorist;
    h) asigurarea asistenţei logistice şi operaţionale necesare şi punerea la dispoziţie a mijloacelor şi tehnicii speciale la solicitarea Comandamentului Operaţional Antiterorist.
    (4) Ministerul Apărării previne şi combate terorismul prin:
    a) organizarea şi asigurarea, în condiţiile legii, a securităţii personalului şi a pazei armamentului, muniţiilor, substanţelor explozive și a obiectivelor ce asigură capacitatea de apărare din administrarea sa;
    b) organizarea şi executarea măsurilor, regulilor şi procedurilor prevăzute de lege ce ţin de prevenirea şi curmarea actelor de intervenţie ilicită în activitatea aviaţiei civile;
    c) participarea, în condiţiile legii, la paza și protecţia forţei militare străine aflate provizoriu pe teritoriul Republicii Moldova în legătură cu participarea la activităţi comune;
    d) asigurarea, în condiţiile legii, a asistenţei logistice şi operaţionale necesare şi punerea la dispoziţie a tehnicii de luptă, armamentului şi muniţiilor în cadrul operaţiei antiteroriste.
    (5) Agenția Servicii Publice, împreună cu alte autorităţi publice şi cu furnizorii de reţele sau servicii de comunicaţii electronice, asigură asistenţa informaţională a autorităţilor ce desfăşoară activitatea de prevenire şi combatere a terorismului, punînd la dispoziţia acestora, în mod gratuit, resurse informaţionale şi reţele de comunicaţii electronice, acordînd asistenţa tehnică specializată necesară pentru crearea unor bănci de date şi sisteme informaţionale.
    (6) Ministerul Economiei şi Infrastructurii participă la activitatea de prevenire şi combatere a terorismul prin:
    a) desfăşurarea, în coordonare cu alte autorităţi cu atribuții în domeniu, a unui ansamblu de măsuri organizatorice, tehnice şi de instruire la nivelul obiectivelor de importanţă strategică ale reţelei de transporturi, care fac parte din infrastructura critică, în scopul asigurării protecţiei antiteroriste a acestora;
    b) acordarea suportului necesar pentru amplasarea şi funcţionarea Comandamentului Operaţional Antiterorist în timpul desfăşurării operaţiilor antiteroriste în reţeaua de transporturi.
    (7) Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene:
    a) participă, alături de alte autorităţi centrale de specialitate, la realizarea prevederilor prezentei legi pe segmentul cooperării internaţionale;
    b) participă, alături de alte autorităţi centrale de specialitate, la soluţionarea problemelor interstatale privind reglementarea situaţiilor excepţionale legate de activitatea teroristă;
    c) conlucrează cu Serviciul de Informaţii şi Securitate în vederea asigurării protecţiei antiteroriste a misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova din străinătate.
    (8) Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale, în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, asigură:
    a) securizarea activităţilor de gestionare a agenţilor microbieni în condiţii de biosiguranţă şi biosecuritate;
    b) organizarea măsurilor de răspuns în cazul săvîrşirii unor infracţiuni cu caracter terorist cu utilizarea agenţilor chimici, biologici sau radiologici prin evaluarea pericolelor şi riscurilor pentru sănătatea publică, intervenţia echipei mobile, suportul tehnic de laborator pentru depistarea infectării/contaminării persoanelor şi componentelor mediului ambiant, realizarea măsurilor de sănătate publică în scopul prevenirii şi limitării răspîndirii pericolelor pentru sănătatea populaţiei.
    (9) Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat asigură securitatea persoanelor care beneficiază de protecţie de stat şi a obiectivelor aflate în paza sa, acumulează, analizează şi utilizează informaţii privind activitatea teroristă în scopul prevenirii, depistării şi curmării tentativelor teroriste. Serviciul colaborează şi îşi coordonează acţiunile cu toate autorităţile ce desfăşoară activități de prevenire şi combatere a terorismului, inclusiv cu serviciile similare ale altor state.
    (10) Serviciul Vamal desfăşoară acţiuni de prevenire, depistare şi curmare a tentativelor de trecere peste frontiera de stat a Republicii Moldova a armelor, a substanţelor explozive, toxice, radioactive şi a altor obiecte ce pot fi folosite pentru săvîrşirea unor infracţiuni cu caracter terorist.
    (11) Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice este parte intrinsecă a sistemului naţional de reacţie în caz de urgenţă nucleară sau radiologică. Autoritatea menţionată oferă, la solicitare, consultaţii şi recomandări privind asigurarea securităţii nucleare sau radiologice, inclusiv fizice, efectuează activităţi de reglementare prin autorizare, control şi supravegherea de stat a obiectivelor nucleare şi radiologice conform legii.
    (12) Administrația Națională a Penitenciarelor acordă suportul necesar pentru curmarea activităţii teroriste, punînd, în caz de necesitate, la dispoziţia autorităţilor competente subdiviziunea cu destinaţie specială aflată în subordinea sa.
    [Art.7 al.(13) modificat prin LP245 din 15.11.18, MO462-466/12.12.18 art.774; în vigoare 12.01.19]
    (13) Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor asigură prevenirea şi combaterea finanţării terorismului în limita competenţelor sale stabilite de lege, în special prin:
    [Art.7 al.(13) modificat prin LP160 din 26.07.18, MO309-320/17.08.18 art.488]
    a) efectuarea investigaţiilor financiare privind activitățile și tranzacţiile suspecte de finanţarea terorismului în condiţiile Legii nr. 308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
    [Art.7 al.(13), lit.a) modificată prin LP160 din 26.07.18, MO309-320/17.08.18 art.488]
    b) informarea Serviciului de Informaţii şi Securitate cu privire la activităţile şi tranzacţiile suspecte de finanţarea terorismului, precum şi la riscurile aferente acestor pericole în condiţiile Legii nr. 308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
    [Art.7 al.(13), lit.b) modificată prin LP160 din 26.07.18, MO309-320/17.08.18 art.488]
    c) participarea colaboratorilor Serviciului, în calitate de experţi, la solicitarea Serviciului de Informaţii şi Securitate, la operaţiile antiteroriste prin prezentarea rezultatelor analizei activităţilor şi tranzacţiilor suspecte de finanţarea terorismului, precum şi prin aplicarea, în funcție de necesitate, a măsurilor asigurătorii în conformitate cu prevederile Legii nr. 190/2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
    [Art.7 al.(13), lit.c) modificată prin LP160 din 26.07.18, MO309-320/17.08.18 art.488]
    d) punerea la dispoziția Serviciului de Informaţii şi Securitate a oricăror alte date şi informaţii rezultate din activitatea de verificare, ce ţin de prevenirea şi combaterea finanțării terorismului.
    Articolul 8. Centrul Antiterorist al Serviciului de Informaţii şi Securitate
    (1) Centrul Antiterorist al Serviciului de Informaţii şi Securitate (în continuare – Centru Antiterorist) are statut de subunitate specializată în componenţa Serviciului de Informaţii şi Securitate şi este abilitat cu prevenirea şi combaterea terorismului. Regulamentul Centrului Antiterorist se aprobă de către directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate.
    (2) Centrului Antiterorist îi revin următoarele funcţii de bază:
    a) coordonarea măsurilor de prevenire şi combatere a terorismului întreprinse de către autorităţile cu atribuții în domeniu;
    b) analiza realizării măsurilor antiteroriste de către autorităţile publice care desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a terorismului, evaluarea forţelor implicate în realizarea politicii antiteroriste naţionale şi înaintarea de propuneri privind ajustarea acestora la condiţiile reale;
    c) combaterea terorismului prin acţiuni de prevenire, depistare şi curmare a activităţilor teroriste, inclusiv a celor internaţionale;
    d) culegerea, analiza şi valorificarea informaţiilor despre potenţialele riscuri şi ameninţări de natură extremist-teroristă, obţinute ca urmare a activităţilor desfăşurate;
    e) aprecierea factorilor de risc şi a ameninţărilor teroriste la adresa securității naţionale a Republicii Moldova, acumularea şi analiza informaţiilor despre starea, dinamica şi tendinţele extinderii fenomenului terorismului;
    f) analiza informaţiilor din diverse surse privind procesele şi evenimentele ce se referă la terorism şi informarea autorităţilor cu competenţe în domeniu privind situaţia operativă în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului;
    g) efectuarea prognozei de evoluţie a situaţiei operative în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului la nivel naţional, regional şi internaţional;
    h) verificarea stării şi aprecierea nivelului de protecţie antiteroristă la obiectivele infrastructurii critice şi înaintarea de recomandări privind sporirea nivelului de securitate a acestora;
    i) crearea şi gestionarea unei bănci specializate de date privind starea, dinamica şi tendinţele extinderii terorismului internaţional, privind teroriştii, organizaţiile teroriste, inclusiv cele internaţionale, liderii lor, persoanele implicate în activitatea acestor organizaţii, persoanele fizice şi juridice care acordă sprijin teroriştilor, inclusiv financiar;
    j) generalizarea practicilor naţionale şi internaţionale de prevenire şi combatere a terorismului, înaintarea propunerilor privind implementarea acestora în activitatea autorităţilor cu competenţe în domeniu;
    k) asigurarea schimbului de informaţii cu autorităţile ce desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a terorismului, cu structurile antiteroriste similare ale altor state, precum şi cu cele internaţionale, realizarea altor forme de cooperare;
    l) conlucrarea cu persoanele responsabile de realizarea măsurilor de politică antiteroristă naţională din cadrul autorităţilor cu competenţe în domeniu în scopul coordonării eficiente a acestor măsuri;
    m) acordarea de asistenţă autorităţilor cu competenţe în domeniu la realizarea măsurilor de prevenire a terorismului, conlucrarea cu mijloacele de informare în masă şi cu societatea civilă în scopul promovării măsurilor antiteroriste, cultivării unei atitudini de respingere a ideologiilor teroriste şi extremiste;
    n) acordarea de asistenţă la pregătirea şi desfăşurarea aplicaţiilor speciale de comandă şi operativ-tactice, organizate la nivel local, naţional şi regional;
    o) participarea la pregătirea şi desfăşurarea conferinţelor ştiinţifico-practice şi a seminarelor, precum şi schimbul de experienţă pe tematică antiteroristă;
    p) asigurarea suportului operaţional la convocarea Comandamentului Operaţional Antiterorist şi în timpul desfăşurării operaţiei antiteroriste.
    (3) Centrul Antiterorist are următoarele împuterniciri:
    a) să emită, în limita competenţelor sale, prescripţii obligatorii şi recomandări pentru autorităţile publice, persoanele fizice şi juridice cu privire la realizarea măsurilor de prevenire şi combatere a terorismului, să înainteze propuneri privind înlăturarea cauzelor şi a condiţiilor ce împiedică realizarea politicii antiteroriste naţionale;
    b) să testeze în mod confidenţial persoane, utilaje, proceduri, localuri (încăperi) și alte obiective în condiţiile art. 18;
    c) să colecteze şi să prelucreze date care ar putea să afecteze securitatea antiteroristă.
    (4) În timpul desfăşurării operaţiei antiteroriste, angajaţii Centrului Antiterorist sînt antrenaţi în compartimente operaţionale pe domenii de specialitate din cadrul Comandamentului Operaţional Antiterorist.
    Articolul 9. Atribuţiile principale ale autorităţilor cu atribuții în domeniul
                       prevenirii şi combaterii terorismului
    (1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale prevăzute la art. 6 participă, în modul stabilit, la prevenirea terorismului prin:
    a) activităţi informativ-educative în vederea cultivării sentimentului de respingere a ideilor extremist-teroriste în rîndul populaţiei;
    b) neadmiterea intrării pe teritoriul Republicii Moldova a cetăţenilor străini sau apatrizilor care au fost implicaţi în activităţi teroriste;
    c) identificarea acţiunilor şi surselor de finanţare ale terorismului;
    d) asigurarea protecţiei antiteroriste a infrastructurii critice;
    e) sistarea activităţii persoanelor juridice care împiedică buna desfăşurare a măsurilor de prevenire şi combatere a terorismului;
    f) instruirea persoanelor responsabile nemijlocit de domeniul respectiv;
    g) exercitarea altor atribuţii în funcţie de cerinţele activităţii de prevenire a terorismului.
    (2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale prevăzute la art. 6 participă, în modul stabilit, la combaterea terorismului prin:
    a) crearea unor mecanisme de interacţiune în domeniul de contracarare a infracţiunilor cu caracter terorist şi prin menţinerea stării de pregătire a unor asemenea mecanisme;
    b) punerea la dispoziţie a informaţiei, a mijloacelor materiale, tehnice şi financiare, a mijloacelor de transport, a mijloacelor de comunicaţii electronice, a sistemelor informaţionale, a utilajului medical şi a medicamentelor;
    c) elaborarea şi implementarea planurilor de acţiuni în caz de situaţii de criză teroristă;
    d) exercitarea altor atribuţii în funcţie de cerinţele activităţii de combatere a terorismului.
    Articolul 10. Obligaţiile autorităţilor cu atribuţii în domeniul prevenirii
                          şi combaterii terorismului
    (1) Autorităţile cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului au următoarele obligaţii:
    a) să coordoneze cu Serviciul de Informaţii şi Securitate toate activităţile de prevenire şi combatere a terorismului, cu excepţia activității de conducere şi de exercitare a urmăririi penale;
    b) să desemneze persoanele responsabile de protecţia antiteroristă a obiectivelor infrastructurii critice;
    c) să informeze operativ autoritățile administraţiei publice centrale cu privire la încălcările depistate ce pot provoca expunerea nejustificată la radiaţie a populației;
    d) să comunice neîntîrziat Serviciului de Informaţii şi Securitate informaţiile privind tentativele de intrare, tranzitare sau de ieşire din ţară a persoanelor implicate în activităţi teroriste. Lista persoanelor, grupurilor şi entităţilor implicate în activităţi teroriste se elaborează, se actualizează de către Serviciul de Informaţii şi Securitate şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;
    e) să pună la dispoziţia Comandamentului Operaţional Antiterorist forţe şi mijloace disponibile, inclusiv tehnice, necesare desfăşurării operaţiei antiteroriste;
    f) să comunice neîntîrziat Centrului Antiterorist orice informaţii ce ţin de activităţi în care sînt vizate persoane, grupuri sau entităţi implicate în activităţi teroriste;
    g) să asigure accesul ofiţerilor din cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate (Centrului Antiterorist) în sediile şi obiectivele speciale din componenţa acestora, incluse în Nomenclatorul naţional al infrastructurii critice, pentru verificarea informaţiilor şi/sau desfăşurarea activităţilor specifice de prevenire şi combatere a terorismului;
    h) să sesizeze imediat Serviciul de Informaţii şi Securitate cu privire la persoanele fizice şi juridice suspecte de a fi afiliate ori afiliate organizaţiilor teroriste, bănuite de săvîrşirea, finanţarea sau favorizarea în orice mod a activităţii teroriste, în vederea întreprinderii prompte a măsurilor de prevenire a acţiunilor de terorism;
    i) să prezinte Centrului Antiterorist, la solicitare, rapoarte privind măsurile întreprinse pe segmentul juridic, de instruire, practic, special de investigaţii, didactico-ştiinţific etc.
    (2) Drept temei pentru includerea unei persoane, unui grup sau a unei entități în lista menţionată la alin. (1) lit. d) servesc:
    a) listele elaborate de organizaţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte şi de organele Uniunii Europene privind persoanele, grupurile şi entităţile implicate în activităţi teroriste;
    b) hotărîrea definitivă a unei instanţe judecătorești din Republica Moldova prin care o organizaţie din Republica Moldova sau din alt stat este declarată ca fiind teroristă;
    c) hotărîrea judecătorească definitivă privind încetarea ori suspendarea activităţii unei organizaţii implicate în activităţi teroriste;
    d) hotărîrea judecătorească definitivă privind condamnarea unei persoane pentru comiterea unei infracţiuni cu caracter terorist;
    e) hotărîrea judecătorească definitivă a unei instanţe judecătorești străine, recunoscută în modul stabilit de către instanţele judecătoreşti naţionale, în privinţa unor persoane, grupuri sau entităţi implicate în activităţi teroriste.
    (3) Pentru depistarea persoanelor, grupurilor şi a entităţilor incluse în lista menţionată la alin. (1) lit. d), autorităţile competente ale Republicii Moldova vor acţiona în conformitate cu acordurile de asistenţă juridică internaţională în materie penală încheiate sau vor aplica prevederile legislaţiei naționale ce reglementează regimul juridic al străinilor.
    (4) În cazul în care un cetăţean al Republicii Moldova, inclus în lista menţionată la alin. (1) lit. d), este depistat de către autorităţile Republicii Moldova, acestea vor sesiza neîntîrziat Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Inspectoratul General al Poliţiei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
    Articolul 11. Alte instituţii care acordă sprijin la prevenirea şi combaterea
                         terorismului
    (1) Ministerul Justiţiei notifică Serviciul de Informaţii şi Securitate şi îi prezintă informaţiile disponibile privind iniţierea procedurii de înregistrare a unor organizaţii necomerciale de către cetăţeni ai ţărilor din zonele de risc, precum şi despre operarea de modificări în actele de constituire ale acestora, în termen de 5 zile calendaristice de la data depunerii unei cereri în acest sens.
    (2) Structurile teritoriale ale Agenției Servicii Publice notifică Serviciul de Informaţii şi Securitate şi îi prezintă informaţiile disponibile privind iniţierea procedurii de înregistrare a unor societăţi comerciale de către cetăţeni ai ţărilor din zonele de risc, precum şi despre operarea de modificări în actele de constituire ale acestora, în termen de 5 zile calendaristice de la data depunerii unei cereri în acest sens.
    Articolul 12. Cooperarea dintre autorităţile naţionale care desfăşoară
                        activități de prevenire şi combatere a terorismului
    (1) Autorităţile şi instituţiile cooperează în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului la nivel naţional prin intermediul Centrului Antiterorist.
    (2) Autorităţile naţionale care desfăşoară activități de prevenire şi combatere a terorismului pot coopera atît cu autorităţile şi serviciile străine din domeniu, cît şi cu organizaţiile internaţionale, în conformitate cu legislaţia naţională şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    Articolul 13. Sprijinirea autorităţilor cu atribuții în domeniul prevenirii
                          şi combaterii terorismului
    (1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, inclusiv persoanele cu funcţii de răspundere, persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sînt obligate să ofere sprijin autorităţilor ce desfăşoară activități de prevenire şi combatere a terorismului.
    (2) Este de datoria fiecărui cetăţean al Republicii Moldova să pună la dispoziția organelor de ocrotire a normelor de drept informaţiile deţinute referitoare la activitatea teroristă şi circumstanţele acesteia, informaţii ce pot contribui la prevenirea, depistarea şi curmarea activităţii teroriste, precum şi la atenuarea urmărilor acesteia.
    (3) Persoanele care oferă sprijin autorităţilor ce desfăşoară activități de prevenire şi combatere a terorismului au dreptul la o indemnizaţie. Modul şi cuantumul indemnizaţiei se stabilesc prin hotarîre de Guvern. Pentru ocrotirea vieţii, sănătăţii, onoarei, demnităţii şi bunurilor persoanelor menționate, identitatea acestora nu se divulgă.
    Articolul 14. Pregătirea profesională şi perfecţionarea angajaţilor autorităților
                          abilitate cu dirijarea, coordonarea şi realizarea măsurilor de
                          prevenire şi combatere a terorismului
    (1) Autorităţile administrației publice centrale cu atribuții în domeniu trebuie să organizeze reuniuni, instruiri şi exerciţii antiteroriste pentru angajații unităţilor cu destinaţie specială din subordinea lor ori de cîte ori este nevoie pentru a face schimb de experienţă, competenţe şi informări generale, tehnice şi practice în domeniul soluţionării situaţiilor de criză teroristă.
    (2) Pregătirea profesională şi perfecţionarea angajaţilor autorităților abilitate cu dirijarea, coordonarea şi realizarea măsurilor de prevenire şi combatere a terorismului se desfăşoară atît în cadrul instituţiilor de învăţămînt şi centrelor de instruire naţionale, cît şi în cadrul celor internaţionale, în conformitate cu acordurile bilaterale şi multilaterale.
    (3) Finanţarea activităţilor de pregătire profesională şi de perfecţionare a angajaţilor autorităților abilitate cu dirijarea, coordonarea şi realizarea măsurilor de prevenire şi combatere a terorismului se face din bugetul de stat. Finanţarea instruirii se poate face şi din alte surse neinterzise de lege.
    Articolul 15. Prevenirea activităţii teroriste
    (1) Prevenirea activităţii teroriste constă dintr-un complex de măsuri de ordin informativ, contrainformativ, social-economic, legislativ, de pază şi protecţie, educativ şi altele, realizate de către autorităţile ce desfăşoară activități de prevenire şi combatere a terorismului.
    (2) În activitatea de prevenire a terorismului, autorităţile cu competenţe în domeniu pot atrage pentru cooperare organizaţii necomerciale, instituţii private şi experţi independenţi care desfăşoară activităţi în domeniul cercetării şi analizei de securitate.
    Articolul 16. Identificarea activităţii teroriste
    (1) Pentru identificarea activităţii teroriste, autorităţile specificate la art. 6 utilizează toate forţele, mijloacele şi metodele de care dispun.
    (2) Persoanele fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sînt obligate, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, să acorde asistenţă autorităţilor cu competenţe în domeniu, inclusiv să pună imediat la dispoziţia acestora bunurile mobile şi imobile, alte obiecte şi documente, precum şi informaţiile de care dispun despre fapte, evenimente, circumstanţe sau persoane care prezintă interes, necesare pentru realizarea măsurilor speciale de investigaţii.
    (3) Neacordarea de sprijin autorităţilor competente atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală.
    Articolul 17. Exerciţiul antiterorist
    (1) Exerciţiile antiteroriste se organizează şi se desfăşoară de către Centrul Antiterorist.
    (2) Scopul exerciţiilor antiteroriste este evaluarea nivelului de interacţiune şi de pregătire a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, precum şi a persoanelor cu funcţii de răspundere pentru situaţii de criză teroristă.
    (3) Pentru desfăşurarea exerciţiilor antiteroriste, Centrul Antiterorist are dreptul să atragă, în mod gratuit, forţele şi mijloacele autorităţilor cu competenţe în domeniul prevenirii și combaterii terorismului, precum şi ale altor autorităţi publice, ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, precum şi ale altor persoane juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare. Aceste autorităţi pun la dispoziţia Centrului forţe umane, edificii, armament, mijloace speciale, mijloace de transport, sisteme informaţionale, reţele de servicii şi mijloace de comunicaţii electronice, alte resurse tehnico-materiale necesare pentru desfăşurarea exerciţiului antiterorist.
    (4) În cazul în care o autoritate publică, alta decît cea menţionată la alin. (1), planifică desfăşurarea unui exerciţiu antiterorist în scopul verificării capacităţilor de reacţie şi intervenţie în caz de criză teroristă, organizarea şi realizarea acestuia se efectuează cu coordonarea prealabilă a Centrului Antiterorist.
    Articolul 18. Testele antiteroriste
    (1) Pentru evaluarea eficacităţii măsurilor de asigurare a securităţii antiteroriste şi depistarea unor eventuale neconformităţi sau deficienţe ale sistemului de asigurare a securităţii antiteroriste, Centrul Antiterorist efectuează teste antiteroriste.
    (2) Pot fi supuse testelor antiteroriste persoane, utilaje, proceduri, localuri (încăperi) și alte obiective care prezintă vulnerabilități în cadrul unor eventuale acţiuni cu caracter terorist.
    (3) În urma efectuării testelor antiteroriste se acordă calificative ce reprezintă gradul de eficacitate şi de pregătire al măsurilor de securitate antiteroristă.
    (4) Condiţiile şi procedura de desfăşurare a testelor antiteroriste urmează a fi reglementate prin hotărîre de Guvern.
    Articolul 19. Protecţia antiteroristă a infrastructurii critice
    (1) Serviciul de Informaţii şi Securitate elaborează şi propune Guvernului spre aprobare programe naţionale de protecţie a infrastructurii critice.
    (2) Serviciul de Informaţii şi Securitate, în baza propunerilor formulate de autorităţile publice, elaborează şi aprobă Nomenclatorul naţional al infrastructurii critice.
    (3) Obiectivele incluse în Nomenclatorul naţional al infrastructurii critice deţin în mod obligatoriu paşaport antiterorist.
    (4) Centrul Antiterorist desfăşoară măsuri de informare şi instruire periodică a personalului responsabil de protecţia antiteroristă a obiectivelor infrastructurii critice.
    (5) Centrul Antiterorist este responsabil de monitorizarea procesului de dotare cu paşaport antiterorist, precum şi de implementarea altor măsuri de asigurare a protecţiei antiteroriste a obiectivelor infrastructurii critice.
    Articolul 20. Controlul privind asigurarea protecţiei antiteroriste a infrastructurii
                         critice
    (1) Controlul privind asigurarea protecţiei antiteroriste a infrastructurii critice are drept scop:
    a) verificarea nivelului de pregătire a personalului în ceea ce privește asigurarea protecţiei antiteroriste;
    b) determinarea capacităţii de pază şi protecţie a obiectivelor infrastructurii critice;
    c) identificarea vulnerabilităţilor şi a factorilor de risc la adresa infrastructurii critice.
    (2) Controlul asupra respectării prevederilor actelor normative privind protecţia antiteroristă a infrastructurii critice se exercită planificat, inopinat şi repetat de către reprezentanţii Centrului Antiterorist, fie în mod separat, fie împreună cu reprezentanţii altor autorităţi în limitele legale.
    (3) Controlul se efectuează conform prevederilor legislaţiei în vigoare şi  planurilor anuale aprobate de directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate.
    (4) Priorităţile şi frecvenţa controalelor obiectivelor din cadrul infrastructurii critice se stabilesc de către Serviciul de Informaţii şi Securitate.
    (5) Rezultatele fiecărui control se consemnează în paşaportul antiterorist al obiectivului, cu informarea gestionarului obiectivului.
    Articolul 21. Verificarea pasagerilor companiilor aeriene
    (1) În vederea realizării măsurilor de asigurare a securității antiteroriste, transportatorii (companiile aeriene) care efectuează curse înspre sau dinspre teritoriul Republicii Moldova sînt obligați să transmită Serviciului de Informații și Securitate informații referitoare la pasageri cu 48 de ore însă nu mai tîrziu de 24 de ore înainte de ora programată de plecare a zborului, precum și imediat după îmbarcarea pasagerilor în aeronava care se pregătește de decolare, atunci cînd niciun pasager nu se mai poate îmbarca nici nu mai poate debarca, pentru ca aceștia să poată fi verificați pînă în momentul trecerii controlului de frontieră în statul de destinație. Verificarea are drept scop depistarea unor eventuale persoane incluse în lista prevăzută la art. 10 alin. (1) lit. d).
    (2) Informația referitoare la pasageri, ce urmează a fi transmisă către Serviciul de Informații și Securitate, cuprinde următoarele date:
    a) lista pasagerilor cu indicarea numelui și prenumelui;
    b) data prevăzută/datele prevăzute a/ale călătoriei;
    c) toate informațiile privind forma de plată, inclusiv adresa de facturare;
    d) itinerarul complet de călătorie al fiecărui pasager;
    e) informațiile din profilul „client fidel”, dacă persoană este înregistrată   într-un program de fidelitate derulat de o companie transportatoare;
    f) situația de călătorie a pasagerului, inclusiv confirmările, situația înregistrării pentru zbor, informații privind neprezentarea pasagerului la îmbarcare sau privind prezentarea acestuia în ultimul moment la îmbarcare fără o rezervare prealabilă;
    g) informații privind dosarul scindat al pasagerului (orice modificare a rezervării inițiale);
    h) data emiterii și numărul biletului;
    i) numărul locului și alte informații privind locul;
    j) informații cu privire la codurile partajate, în situația în care un zbor este operat de 2 sau mai mulți transportatori aerieni în colaborare;
    k) toate informațiile cu privire la bagaje;
    l) datele colectate privind tipul, numărul, țara emiterii și data expirării actelor de identitate ale pasagerilor, de asemenea datele privind cetățenia, numele, prenumele, sexul și data nașterii ale pasagerilor.
    (3) Nu se admite prelucrarea informației prin care se dezvăluie originea rasială sau etnică a pasagerului, religia, convingerile sale politice, apartenența socială, datele privind starea de sănătate sau viața sexuală a acestuia. În situația în care Serviciul de Informații și Securitate recepționează astfel de informații, acestea nu vor fi prelucrate și urmează a fi distruse imediat.
    (4) Informațiile referitoare la pasageri și rezultatul prelucrării acestora de către Serviciul de Informații și Securitate pot face obiectul unei prelucrări ulterioare de către autoritățile competente doar în scopul specific al prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor cu caracter terorist.
    (5) Serviciul de Informații și Securitate va pune în aplicare toate măsurile tehnico-organizatorice necesare pentru protecția datelor cu caracter personal împotriva distrugerii, modificării, blocării, copierii, răspîndirii şi a altor acțiuni ilicite, măsuri menite să asigure un nivel de securitate adecvat în ceea ce privește riscurile prezentate de prelucrare şi de caracterul datelor prelucrate.
    (6) În cadrul operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal efectuate conform prezentului articol se asigură respectarea drepturilor pasagerilor de acces la datele lor cu caracter personal, de intervenție asupra acestor date, de opoziție față de prelucrarea acestor date și de acces la justiție, conform prevederilor capitolului III din Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Totodată, în cazul în care realizarea drepturilor menționate poate prejudicia acțiunea sau obiectivul urmărit în exercitarea competențelor legale ale autorității publice (precum cel de apărare națională, de asigurare a securității publice, de menținere a ordinii publice, de prevenire și investigare a infracțiunilor), se admite suspendarea temporară (pe o perioadă de cel mult 6 luni) a realizării acestor drepturi în raport cu subiecții datelor cu caracter personal vizați.
    (7) Datele furnizate de transportatorii aerieni către Serviciul de Informații și Securitate vor fi păstrate într-un sistem de evidență sub forma unui raport special creat și gestionat de către această autoritate, pentru o perioadă de 5 ani, cu respectarea tuturor prevederilor legislației privind protecția datelor cu caracter personal:
    a) la expirarea perioadei de 6 luni de la transferul informației referitoare la pasageri, toate aceste date se depersonalizează prin mascarea următoarelor elemente ce ar putea servi la identificarea directă a pasagerilor:
    – a numelui, prenumelui, adresei de domiciliu și a altor informații de contact;
    – a informațiilor privind plata, inclusiv adresa de facturare (în măsura în care aceste informații ar putea servi la identificarea directă a pasagerului);
    – a informațiilor din profilul „client fidel”;
    b) după expirarea perioadei de 6 luni, dezvăluirea informației referitoare la pasageri este permisă numai dacă:
    – se consideră în mod rezonabil că acest lucru este necesar pentru a răspunde unei cereri justificate, bazate pe motive suficiente, din partea autorităților competente vizînd furnizarea și prelucrarea informației referitoare la pasageri în cazuri specifice, în scopul prevenirii, depistării, investigării și urmăririi penale a infracțiunilor cu caracter terorist și în scopul comunicării rezultatelor acestei prelucrări autorităților competente naționale sau internaționale;
    – aceasta este aprobată de instanța de judecată sau de o altă autoritate națională abilitată să verifice dacă sînt îndeplinite condițiile pentru dezvăluire, sub rezerva informării responsabilului de protecția datelor din cadrul Serviciului de Informații și Securitate și a revizuirii ulterioare de către acesta;
    c) după expirarea perioadei de 5 ani se asigură ștergerea definitivă a informației referitoare la pasageri, cu excepția cazurilor de transfer al datelor către autoritățile abilitate de a le utiliza în contextul unor cazuri specifice în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor cu caracter terorist.
    (8) Serviciul de Informații și Securitate asigură păstrarea înregistrărilor de audit cel puțin pentru operațiunile de prelucrare, colectare, consultare, dezvăluire și ștergere a datelor ce vizează pasagerii. Înregistrările de audit ale operațiunilor:
    a) trebuie să indice scopul, data și ora acestor operațiuni, identitatea persoanei care a consultat informația referitoare la pasageri, cît și a destinatarului acestora și vor fi utilizate exclusiv în scopul verificării și automonitorizării, pentru asigurarea integrității și securității datelor sau pentru audit;
    b) vor fi puse, la cerere, la dispoziția Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal;
    c) vor fi păstrate o perioadă de 5 ani.
    (9) Transmiterea transfrontalieră a datelor cu caracter personal poate avea loc doar în condițiile și limitele stabilite la art. 32 din Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal.
    (10) Prezentul articol nu aduce atingere prevederilor Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către transportatorii aerieni, în special obligația acestora de a lua măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a proteja securitatea și confidențialitatea datelor cu caracter personal.
    (11) Controlul conformității prelucrărilor de date cu caracter personal se efectuează de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.
    Articolul 22. Depistarea activităţii teroriste
    Depistarea activităţii teroriste se asigură prin acţiuni informative şi contrainformative, prin colectarea, analiza şi prelucrarea datelor cu privire la factorii ce ar periclita securitatea antiteroristă.
    Articolul 23. Consiliul teritorial antiterorist
    (1) În caz de criză teroristă pe teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale (cu excepţia municipiului Chişinău), pînă la iniţierea operaţiei antiteroriste se instituie un consiliu teritorial antiterorist cu scopul de a reacționa imediat, de a gestiona situaţia creată, a lichida consecinţele şi a asigura protecţia populaţiei şi a teritoriului.
    (2) Consiliul teritorial antiterorist pune la dispoziția Comandamentului Operaţional Antiterorist un sediu în care ultimul îşi desfăşoară activitatea în timpul operaţiei antiteroriste. În municipiul Chişinău, sediul este identificat de către Serviciul de Informaţii şi Securitate de comun acord cu autorităţile administraţiei publice.
    (3) Din componenţa consiliului teritorial antiterorist fac parte:
    a) şeful organului teritorial al Serviciului de Informaţii şi Securitate din unitatea administrativ-teritorială de nivelul al doilea – în calitate de preşedinte al consiliului teritorial antiterorist respectiv;
    b) preşedintele raionului, primarul municipiului Bălţi sau guvernatorul UTA Găgăuzia – în calitate de vicepreşedinte al consiliului teritorial antiterorist respectiv;
    c) vicepreşedintele raionului, viceprimarul municipiului Bălţi sau preşedintele autorității reprezentative a UTA Găgăuzia;
    d) conducătorul subdiviziunii teritoriale a Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne;
    e) conducătorul subdiviziunii teritoriale a Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne;
    f) alte persoane în conformitate cu decizia preşedintelui consiliului teritorial antiterorist.
    Articolul 24. Condiţiile desfăşurării operaţiei antiteroriste
    (1) Operaţia antiteroristă se desfăşoară cu scopul de a înlătura criza teroristă în cazul în care curmarea acesteia nu este posibilă cu alte forţe sau măsuri.
    (2) Operaţia antiteroristă se consideră declanşată din momentul luării deciziei de creare a Comandamentului Operaţional Antiterorist.
    (3) Actul normativ care reglementează desfăşurarea operaţiei antiteroriste se aprobă de către Guvern.
    Articolul 25. Comandamentul Operaţional Antiterorist
    (1) Pentru dirijarea şi desfăşurarea operaţiei antiteroriste se creează Comandamentul Operaţional Antiterorist. Comandamentul respectiv este condus de un reprezentant al Serviciului de Informaţii şi Securitate, iar în componenţa acestuia sînt incluse persoane din cadrul autorităţilor menţionate la art. 6, în funcţie de gravitatea crizei teroriste.
    (2) Decizia de creare a Comandamentului Operaţional Antiterorist este luată de către Preşedintele Parlamentului, la propunerea directorului Serviciului de Informații și Securitate, şi conţine date cu privire la conducătorul și componenţa comandamentului.
    (3) Comandamentul Operaţional Antiterorist exercită următoarele atribuţii:
    a) acumulează, generalizează şi evaluează informaţiile privind situaţia creată, determină riscurile, caracterul şi amploarea crizei teroriste;
    b) pregăteşte calculul de forţe şi mijloace necesare;
    c) elaborează şi aprobă planul de desfăşurare a operaţiei antiteroriste;
    d) emite ordine de luptă, alte documente care stabilesc ordinea pregătirii şi desfăşurării operaţiei antiteroriste, precum şi regimul juridic al acesteia;
    e) organizează interacţiunea dintre forţele şi mijloacele implicate în operaţia antiteroristă;
    f) întreprinde alte măsuri vizînd înlăturarea pericolului terorist şi ameliorarea consecinţelor crizei teroriste.
    (4) Angajaţii autorităților publice cu atribuții în domeniu, specialiştii şi militarii antrenaţi în operaţia antiteroristă, din momentul începerii acesteia, se subordonează conducătorului Comandamentului Operaţional Antiterorist.
    (5) Conducătorul Comandamentului Operaţional Antiterorist stabileşte perimetrul zonei de desfăşurare a operaţiei antiteroriste şi decide asupra utilizării forţelor şi mijloacelor antrenate în acest scop.
    (6) Nu se admite intervenţia oricărei alte persoane în dirijarea operaţiei antiteroriste, indiferent de funcţia pe care o deţine.
    (7) Regulamentul Comandamentului Operaţional Antiterorist se aprobă prin hotărîre de Guvern.
    Articolul 26. Forţele şi mijloacele antrenate în operaţia antiteroristă
    (1) Pentru desfăşurarea operaţiei antiteroriste, Comandamentul Operaţional Antiterorist are dreptul să antreneze, în modul stabilit de Guvern, forţele şi mijloacele autorităţilor administrației publice. Aceste autorităţi pun la dispoziţia Comandamentului forţe umane, edificii, armament, mijloace speciale, mijloace de comunicaţii electronice, sisteme informaţionale, mijloace de transport, alte resurse tehnico-materiale necesare pentru desfăşurarea operaţiei antiteroriste.
    (2) Posibilităţile tehnice ale autorităţilor administraţiei publice pot fi utilizate la solicitarea directă a conducătorului Comandamentului Operaţional Antiterorist, iar neacordarea sprijinului solicitat serveşte drept temei pentru tragerea la răspundere a persoanelor care s-au eschivat sau au tergiversat acordarea ajutorului.
    Articolul 27. Regimul juridic special al operaţiei antiteroriste
    (1) În scopul descoperirii şi dejucării faptelor ce au determinat criza teroristă, al minimalizării urmărilor acesteia, al apărării vieţii şi sănătăţii oamenilor, precum şi a intereselor statului, prin decizia conducătorului Comandamentului Operaţional Antiterorist, în zona desfăşurării operaţiei antiteroriste se introduce un regim juridic special.
    (2) Decizia privind introducerea regimului juridic special al operaţiei antiteroriste în zona de desfăşurare a acesteia, lista drepturilor şi a restricţiilor introduse în această zonă, precum şi decizia de ridicare a regimului juridic special sînt date publicităţii prin intermediul mass-mediei.
    (3) Pentru asigurarea regimului juridic special al operaţiei antiteroriste în zona de desfăşurare a acesteia, conducătorul Comandamentului Operaţional Antiterorist poate decide, după caz:
    a) să ia măsuri de limitare sau de interzicere temporară a circulaţiei mijloacelor de transport şi a pietonilor (inclusiv a transportului misiunilor diplomatice) ori de evacuare a acestora din zonă;
    b) să suspende activităţile industriei periculoase şi ale organizaţiilor care utilizează substanțe explozibile, substanţe radioactive, chimice sau biologice;
    c) să suspende furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice pentru persoanele juridice şi fizice sau să limiteze utilizarea reţelelor de comunicaţii electronice (GSM, Internet etc.);
    d) să introducă în zonă, după caz, carantină, să efectueze măsuri sanitar-epidemiologice, veterinare etc.;
    e) să interzică sau să limiteze desfăşurarea de adunări, manifestaţii publice, greve ori alte acţiuni în masă;
    f) să dispună, în caz de necesitate, sistarea temporară a livrării de gaze, de energie electrică, de apă potabilă;
    g) să stabilească un regim special privind limitarea sau interzicerea comercializării de substanţe din ai căror compuşi se pot crea amestecuri chimice sau biologice periculoase, de materiale explozibile, toxice, de substanţe otrăvitoare, de medicamente sau preparate medicale ce conţin substanţe stupefiante sau psihotrope, de substanţe cu efect somatic puternic, de produse ce conţin alcool, de produse petroliere, de arme sau muniţii;
    h) să stabilească un regim special de folosire a spaţiului aerian;
    i) să dispună limitarea dreptului de portarmă pentru persoanele fizice;
    j) să dispună paza sau suplimentarea pazei la obiective de importanţă vitală, la depozitele de armament sau muniţii, la sediile autorităţilor publice, ale companiilor publice de televiziune şi radio;
    k) să dispună evacuarea valorilor materiale sau culturale în locuri sigure dacă există un pericol real de distrugere, de sustragere sau de deteriorare a acestora.
    (4) În zona de desfăşurare a operaţiei antiteroriste, persoanele desemnate de conducătorul Comandamentului Operaţional Antiterorist, în conformitate cu legislaţia în vigoare, au dreptul:
    a) să controleze actele de identitate şi alte documente ale persoanelor (inclusiv ale persoanelor cu funcţii de răspundere), iar în lipsa acestor documente, să reţină persoanele respective pentru stabilirea identităţii şi a altor circumstanţe;
    b) să reţină şi să aducă la sediul organelor abilitate persoane care au comis sau comit infracţiuni ori se împotrivesc cerinţelor legitime ale persoanelor care participă la operaţia antiteroristă, precum şi persoane care au comis sau comit acţiuni de pătrundere ori tentative de pătrundere neautorizată în zona de desfăşurare a operaţiei antiteroriste;
    c) să intre/să pătrundă nestingherit în locuinţe, în alte încăperi, pe terenurile ce aparţin persoanelor fizice, precum şi pe teritoriile şi în încăperile persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, să utilizeze mijloacele de transport ale persoanelor fizice şi juridice, cu excepţia celor ce aparţin misiunilor diplomatice, în scopul curmării activităţii teroriste, al urmăririi persoanelor suspectate de implicare în activităţi teroriste, dacă tergiversarea acțiunilor menționate poate crea un pericol real pentru viaţa şi sănătatea oamenilor;
    d) să efectueze, la intrarea şi ieşirea din zona de desfăşurare a operaţiei antiteroriste, controlul mijloacelor de transport, al persoanelor şi al bunurilor ce le aparţin, inclusiv cu utilizarea mijloacelor tehnice, indiferent de funcţia ocupată şi bunurile aflate asupra persoanelor;
    e) să utilizeze, în interes de serviciu, mijloacele de comunicaţii electronice care aparţin persoanelor fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, cu excepţia celor care aparţin misiunilor diplomatice;
    f) să evacueze temporar, în zone sigure, persoanele fizice care își au reşedinţa ori se află în zona de desfăşurare a operaţiei antiteroriste, cu asigurarea cazării acestora;
    g) să efectueze monitorizarea convorbirilor telefonice, a altor tipuri de informaţii transmise prin intermediul rețelelor de comunicaţii electronice, prin alte căi de comunicare, inclusiv prin poştă, în scopul obţinerii de informaţii cu privire la circumstanţele desfăşurării activităţii teroriste, persoanele implicate şi al prevenirii comiterii de alte fapte ce constituie infracţiuni cu caracter terorist;
    h) să aplice, în condiţiile legii, arme şi mijloace speciale împotriva teroriştilor.
    Articolul 28. Negocierea cu teroriştii
    (1) În timpul desfăşurării operaţiei antiteroriste, pentru salvarea vieţii și a sănătăţii oamenilor, a valorilor materiale, pentru evaluarea posibilităţilor de curmare a activităţii teroriste fără a recurge la forţă, se admite negocierea cu teroriştii.
    (2) La negociere se admit numai persoane special împuternicite în acest scop de către conducătorul Comandamentului Operaţional Antiterorist.
    (3) Nu constituie obiect al negocierii extrădarea de persoane, transmiterea de  arme sau alte obiecte şi mijloace a căror utilizare ar pune în pericol viaţa și sănătatea oamenilor, nici satisfacerea unor revendicări politice înaintate de terorişti.
    (4) Negocierea cu teroriştii nu poate servi drept temei sau condiţie pentru absolvirea acestora de răspundere pentru faptele săvîrşite.
    Articolul 29. Intervenţia contrateroristă
    (1) În cazul în care metodele defensive de înlăturare a pericolului generat de criza teroristă nu și-au atins rezultatul scontat, în cadrul operaţiei antiteroriste urmează să fie efectuată intervenţia contrateroristă.
    (2) Intervenţia contrateroristă se execută de către Serviciul de Informaţii şi Securitate, prin unitatea sa cu destinaţie specială, în mod independent sau în cooperare cu alte forţe, pe întreg teritoriul ţării sau pe o parte a acestuia, asupra obiectivelor atacate sau ocupate de terorişti în scopul capturării sau anihilării acestora, eliberării ostaticilor şi restabilirii ordinii legale.
    (3) Intervenţia contrateroristă poate fi iniţiată la decizia conducătorului Comandamentului Operaţional Antiterorist, la orice etapă a operaţiei antiteroriste, în funcţie de circumstanţele situaţiei create.
    Articolul 30. Încheierea operaţiei antiteroriste
    (1) Operaţia antiteroristă se consideră încheiată din momentul înlăturării sau încetării situaţiei de criză teroristă şi al lichidării pericolului pentru viaţa şi sănătatea persoanelor aflate în zona de desfăşurare a operaţiei antiteroriste.
    (2) Operaţia antiteroristă se declară încheiată de către Preşedintele Parlamentului la propunerea conducătorului Comandamentului Operaţional Antiterorist.
    Articolul 31. Atenuarea consecinţelor activităţii teroriste
    Atenuarea consecinţelor activităţii teroriste se asigură prin restabilirea ordinii de drept, prin repararea prejudiciului cauzat de criza teroristă, prin reabilitarea socială a persoanelor care au avut de suferit de pe urma activităţii teroriste, inclusiv prin desfăşurarea acţiunilor de sensibilizare a opiniei publice şi de promovare a culturii de securitate.
    Articolul 32. Înhumarea cadavrelor teroriştilor decedaţi  în timpul operaţiei
                         antiteroriste
    Înhumarea cadavrelor teroriştilor decedaţi în timpul operaţiei antiteroriste are loc în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Cadavrele acestora nu se predau rudelor sau oricăror terţe persoane, iar locul înhumării rămîne nedivulgat.
    Articolul 33. Participarea mijloacelor de informare în masă la măsurile de prevenire
                         a terorismului
    (1) Autorităţile care desfăşoară activități de prevenire şi combatere a terorismului încurajează participarea mijloacelor de informare în masă la efectuarea măsurilor de prevenire a activităţilor teroriste şi a altor manifestări de extremism.
    (2) Conducătorii mijloacelor de informare în masă sînt obligaţi să ia măsurile cuvenite pentru ca materialele pregătite în instituţiile conduse de ei să nu servească la justificarea activităţii teroriste sau a altor manifestări de extremism, să nu cheme, să nu provoace, nici să nu admită propagarea unor idei care ar conduce la confruntări de ordin interconfesional, interetnic sau rasial.
    Articolul 34. Informarea opiniei publice cu privire la situaţia de criză teroristă
    (1) Activitatea reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă în zona de desfăşurare a operaţiei antiteroriste este dirijată de conducătorul Comandamentului Operaţional Antiterorist.
    (2) În timpul desfăşurării operaţiei antiteroriste, indiferent de zona de aflare a reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă, informarea opiniei publice asupra situaţiei de criză teroristă se face în modul şi în măsura stabilită de conducătorul Comandamentului Operaţional Antiterorist sau de reprezentantul acestuia responsabil pentru relaţiile cu publicul.
    (3) În activitatea de informare a opiniei publice se asigură respectarea prevederilor legale cu privire la secretul de stat, precum şi protecţia adecvată a surselor secrete de informaţii.
    Articolul 35. Restricţii impuse reprezentanţilor mass-mediei
    Reprezentanţilor mass-mediei le sînt impuse următoarele restricţii:
    a) realizarea din proprie iniţiativă a interviurilor, în special pe parcursul desfăşurării operaţiilor antiteroriste, chestionarea teroriştilor, a persoanelor eliberate, fără acordul conducătorului Comandamentului Operaţional Antiterorist;
    b) acordarea de ajutor teroriştilor sau infractorilor în difuzarea de declaraţii, în propagarea unor idei sau opinii prin intermediul mijloacelor de informare în masă;
    c) acordarea de sprijin în calitate de mediator, intermediar, interpus în cazul negocierilor cu teroriştii se permite doar în baza unei decizii motivate a conducătorului Comandamentului Operaţional Antiterorist;
    d) difuzarea de informaţii privind forţele şi mijloacele implicate în operaţia antiteroristă, privind dislocarea şi manevrarea acestora;
    e) difuzarea, fără acordul Comandamentului Operaţional Antiterorist, a unor date ce le-au devenit cunoscute cu privire la desfăşurarea operaţiei antiteroriste;
    f) enunţarea către terorişti, ostatici sau angajaţi ai autorităţilor cu atribuții în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului a unor recomandări şi sugestii, în special în procesul realizării operaţiilor antiteroriste;
    g) insultarea/intimidarea teroriştilor, pentru a evita cazurile de tensionare a situaţiei.
    Articolul 36. Repararea prejudiciilor cauzate de activitatea teroristă
    (1) Prejudiciile cauzate de activitatea teroristă se repară pe seama bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe al căror teritoriu a fost săvîrşit actul terorist sau o altă infracțiune cu caracter terorist, ulterior sumele corespunzătoare urmînd a fi percepute de la persoanele care au cauzat aceste prejudicii, în conformitate cu legislația în vigoare.
    (2) Dacă volumul prejudiciilor cauzate de actul terorist sau o altă infracțiune cu caracter terorist săvîrşită pe teritoriul uneia sau al cîtorva unități administrativ-teritoriale depășește posibilitățile de compensare ale bugetelor unităților administrativ-teritoriale respective, repararea se face pe seama bugetului de stat, ulterior sumele corespunzătoare urmînd a fi percepute de la persoanele care au cauzat aceste prejudicii, în conformitate cu legislația în vigoare.
    (3) Prejudiciile cauzate unor cetățeni străini ca urmare a unui act terorist sau a unei alte infracțiuni cu caracter terorist săvîrşite pe teritoriul Republicii Moldova se repară pe seama bugetului de stat, ulterior sumele corespunzătoare urmînd a fi percepute de la persoanele care au cauzat aceste prejudicii.
    Articolul 37. Reabilitarea socială a persoanelor care au avut de suferit
                         de pe urma activităţii teroriste
    (1) Reabilitarea socială a persoanelor care au avut de suferit de pe urma  activităţii teroriste are drept scop revenirea acestora la viaţa normală şi prevede acordarea asistenţei juridice, reabilitarea lor psihologică, medicală şi profesională (inclusiv restabilirea capacităţii de muncă), plasarea lor în cîmpul muncii, asigurarea lor temporară cu spaţiu locativ în cazul prejudicierii sau a distrugerii locuinţei, pînă la restabilirea acesteia sau pînă la compensarea prejudiciilor în conformitate cu art. 36.
    (2) Reabilitarea socială a persoanelor care au avut de suferit de pe urma  activităţii teroriste, precum şi a persoanelor prevăzute la art. 38, se face în limita mijloacelor bugetului de stat.
    (3) Condiţiile de reabilitare a persoanelor care au avut de suferit de pe urma activităţii teroriste se stabilesc de Guvern.
    Articolul 38. Protecţia juridică şi socială a persoanelor care participă
                         la activitățile de prevenire şi combatere a terorismului
    (1) Persoanele care participă la activitățile de prevenire şi combatere a terorismului sînt protejate de stat. Beneficiază de protecţie juridică şi socială următoarele categorii de persoane:
    a) ofiţerii de informaţii şi securitate, procurorii, militarii, angajaţii altor autorităţi ale administraţiei publice care participă (au participat) la activități de prevenire şi combatere a terorismului;
    b) persoanele care acordă un ajutor permanent sau temporar autorităţilor abilitate în prevenirea, depistarea şi curmarea activităţilor teroriste, precum şi în atenuarea urmărilor acesteia;
    c) membrii de familie ai persoanelor prevăzute la lit. a) şi b), în legătură cu participarea acestora la activitățile de combatere a terorismului.
    (2) Protecţia juridică şi socială a persoanelor care participă la activitățile de prevenire şi combatere a terorismului se asigură în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 39. Repararea prejudiciilor cauzate persoanelor care participă
                         la activitățile de prevenire şi combatere a terorismului
    (1) Prejudiciile cauzate sănătăţii sau bunurilor persoanelor prevăzute la art. 38 în legătură cu participarea acestora la activitățile de prevenire şi combatere a terorismului sînt reparate în conformitate cu legislaţia ce reglementează statutul categoriei respective de persoane.
    (2) În cazul în care, în timpul desfăşurării operaţiei antiteroriste, persoana care participă la activități de prevenire şi combatere a terorismului îşi pierde viaţa, familia acesteia sau persoanele întreţinute de aceasta beneficiază de un ajutor unic echivalent cu suma mijloacelor băneşti de întreţinere pe 10 ani ale persoanei decedate în ultima funcţie deţinută. În afară de aceasta, timp de 5 ani din ziua decesului persoanei menţionate, membrii familiei acesteia sau persoanele întreţinute de aceasta beneficiază lunar de un ajutor echivalent cu suma salariului lunar al persoanei decedate în ultima funcţie deținută, cu indexarea salariului. La expirarea a 5 ani, membrilor familiei persoanei decedate sau persoanelor întreţinute de către aceasta li se acordă pensie de urmaş în modul stabilit de legislaţia ce reglementează statutul categoriei respective de persoane, precum și înlesnirile de care a beneficiat persoana decedată.
    (3) Persoana care a participat la activități de prevenire şi combatere a terorismului şi care, în timpul desfăşurării operaţiei antiteroriste, a fost mutilată, ca urmare survenind invaliditatea, beneficiază, în conformitate cu legislaţia ce reglementează statutul categoriei respective de persoane, de un ajutor unic de la bugetul de stat, în funcţie de statutul ei juridic, şi i se stabileşte pensia corespunzătoare.
    (4) Persoana care a participat la activități de prevenire şi combatere a terorismului şi care, în timpul desfăşurării operaţiei antiteroriste, a fost rănită, însă această rană nu i-a cauzat invaliditate, beneficiază, în modul stabilit de legislaţia ce reglementează statutul categoriei respective de persoane, de un ajutor unic de la bugetul de stat.
    Articolul 40. Facilităţi la calculul vechimii în muncă
    Ofiţerilor de informaţii şi securitate, procurorilor, militarilor, poliţiştilor, altor angajaţi care îndeplinesc (au îndeplinit) serviciul în subunităţile specializate pentru combaterea terorismului li se calculează vechimea în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544/1993, după următoarea formulă de calcul: o zi şi jumătate pentru o zi de serviciu; 3 zile pentru o zi de serviciu în perioada participării nemijlocite la operaţiile antiteroriste.
    Articolul 41. Absolvirea de răspundere pentru cauzarea prejudiciilor
    (1) În timpul desfăşurării operaţiei antiteroriste se admite, în temeiul şi în limitele stabilite de lege, prejudicierea forţată a sănătăţii şi a bunurilor teroriştilor (inclusiv uciderea acestora).
    (2) Persoanele care participă la activități de combatere a terorismului sînt absolvite de răspunderea pentru prejudiciile cauzate în timpul desfăşurării operaţiei antiteroriste dacă acţiunile acestora s-au încadrat în limitele stabilite de lege.
    Articolul 42. Răspunderea pentru desfăşurarea activităţii  teroriste
    Persoanele vinovate de desfăşurarea unor activităţi teroriste poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    Articolul 43. Răspunderea persoanelor juridice pentru desfăşurarea
                         de activităţi teroriste
    (1) În Republica Moldova este interzisă crearea şi activitatea persoanelor juridice ale căror scopuri sau acţiuni sînt îndreptate spre propagarea, justificarea, finanţarea ori susţinerea terorismului sau spre comiterea unor infracţiuni cu caracter terorist.
    (2) Se consideră că persoana juridică desfăşoară o activitate teroristă şi este supusă lichidării, iar activitatea ei este interzisă, în temeiul unei hotărîri irevocabile a instanţei de judecată ca urmare a demersului scris al Serviciului de Informaţii şi Securitate, al Procurorului General sau al procurorilor subordonaţi acestuia, în cazul în care, în numele sau în interesul persoanei juridice în cauză, se efectuează organizarea, pregătirea, finanţarea sau comiterea unei infracţiuni cu caracter terorist, de asemenea în cazul în care aceste acţiuni au fost admise, autorizate, aprobate sau utilizate de către organul sau persoana împuternicită cu funcţii de conducere din cadrul persoanei juridice în cauză. În cazul în care se constată că activitatea desfăşurată de persoana juridică este o activitate teroristă, bunurile acesteia sînt supuse confiscării speciale conform Codului penal al Republicii Moldova.
    (3) Prevederile prezentului articol se extind şi asupra persoanelor juridice străine şi asupra organizaţiilor internaţionale, precum şi asupra oficiilor, filialelor şi reprezentanţelor acestora în Republica Moldova.
    Articolul 44. Răspunderea asociaţiilor obşteşti sau religioase, a altor
                         organizaţii pentru desfăşurarea de activităţi  teroriste
    (1) În Republica Moldova se interzice înfiinţarea şi activitatea asociaţiilor obşteşti sau religioase, precum şi a altor organizaţii, ale căror scopuri sau acţiuni sînt legate de desfăşurarea unor activităţi teroriste.
    (2) În cazul în care în activitatea unei asociaţii obşteşti sau religioase ori a unei alte organizaţii, inclusiv a unei subdiviziuni teritoriale sau a unei alte subdiviziuni a acesteia, se depistează fapte ce denotă instigarea în scop terorist, justificarea publică a terorismului, propaganda ideilor terorismului, răspîndirea de materiale sau informaţii care îndeamnă la activităţi teroriste sau le îndreptăţesc, ca urmare a demersului scris al Serviciului de Informaţii şi Securitate, al Procurorului General sau al procurorilor subordonaţi acestuia, în funcţie de caracterul faptelor depistate şi de posibilitatea de înlăturare a deficienţelor, activitatea acestei organizații încetează sau se suspendă printr-o hotarîre judecătorească.
    Articolul 45. Răspunderea mijloacelor de informare în masă pentru
                         difuzarea de materiale ce îndeamnă la activități teroriste
                         sau  îndreptăţesc astfel de activități
    (1) În Republica Moldova se interzice difuzarea prin mijloace de informare în masă a materialelor care îndeamnă la activităţi teroriste sau îndreptăţesc astfel de activități.
    (2) În cazul în care o instituţie mass-media difuzează materiale care îndeamnă la activităţi teroriste sau îndreptăţesc astfel de activităţi, la demersul scris al Serviciului de Informaţii şi Securitate, al Procurorului General sau al procurorilor subordonaţi acestuia, instanţa de judecată pronunţă o hotărîre de încetare sau de suspendare a activităţii instituției în cauză.
    (3) Pentru a nu admite continuarea difuzării de materiale care îndeamnă la activităţi teroriste sau îndreptăţesc astfel de activităţi, instanţa de judecată poate suspenda comercializarea şi/sau difuzarea numărului respectiv al publicaţiei periodice vizate ori a înregistrărilor audio sau video ale programului respectiv ori lansarea programului audiovizual respectiv, conform legislației ce reglementează asigurarea acţiunii.
    (4) Hotărîrea instanţei de judecată constituie temei pentru confiscarea părţii necomercializate din tirajul producţiei ce conţine materiale care îndeamnă la activităţi teroriste sau justifică astfel de activităţi din locurile de păstrare ale unităţilor de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul.
    Articolul 46. Inadmisibilitatea utilizării reţelelor de comunicaţii electronice
                         pentru desfăşurarea activităţii teroriste
    (1) Utilizarea reţelelor de comunicaţii electronice pentru desfăşurarea de activităţi teroriste este interzisă.
    (2) În cazul în care reţelele de comunicaţii electronice sînt utilizate pentru desfăşurarea unor activităţi teroriste, se aplică măsurile prevăzute de prezenta lege, ţinîndu-se cont de particularităţile raporturilor juridice din domeniul comunicaţiilor electronice, reglementate de legislaţie.
    (3) În cazul în care într-un sistem informaţional (pe o pagină web, un portal, un forum, o reţea de socializare, un blog etc.) este plasat un material care îndeamnă la activităţi teroriste sau îndreptăţeşte astfel de activităţi, Serviciul de Informaţii şi Securitate dispune, prin ordin, furnizorilor de reţele şi/sau servicii de comunicaţii electronice blocarea provizorie imediată a accesului la acest material de pe teritoriul Republicii Moldova.
    (4) Blocarea provizorie a accesului la materialul prevăzut la alin. (3) se dispune pe un termen de pînă la 30 de zile. Serviciul de Informaţii şi Securitate, în termen de 5 zile lucrătoare de la emiterea ordinului privind blocarea provizorie a accesului la materialul care îndeamnă la activităţi teroriste sau îndreptăţeşte astfel de activităţi, este obligat să sesizeze instanţa de judecată pentru a se constata caracterul terorist al materialului în vederea întreprinderii, după caz, a altor acţiuni stabilite de prezenta lege.
    (5) În cazul în care într-un sistem informaţional sînt plasate 2 sau mai multe materiale care îndeamnă la activităţi teroriste sau îndreptăţesc astfel de activităţi, în temeiul demersului Serviciului de Informaţii şi Securitate ori al Procurorului General sau al procurorilor subordonaţi acestuia, instanţa de judecată pronunţă o hotărîre privind blocarea definitivă sau pe o perioadă de pînă la un an a accesului de pe teritoriul Republicii Moldova la sistemul informaţional respectiv sau la anumite componente ale acestuia.
    Articolul 47. Controlul activităţii de prevenire şi combatere a terorismului
    Controlul activităţii de prevenire şi combatere a terorismului este exercitat de Parlament, de Preşedintele Republicii Moldova, de Guvern, de Procuratura Generală şi de instanţele judecătoreşti în conformitate cu legislaţia în vigoare şi în limita competenţelor lor.
    Articolul 48. Cooperarea şi asistenţa internaţională
    (1) În domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, Republica Moldova, conform tratatelor internaţionale la care este parte, cooperează cu organele de ocrotire a normelor de drept şi cu serviciile speciale ale altor state, precum şi cu organizaţiile internaţionale care activează în acest domeniu.
    (2) În vederea asigurării securităţii persoanei, a societăţii şi a statului, Republica Moldova urmăreşte pe teritoriul său persoanele implicate în activităţi teroriste, inclusiv în cazurile în care aceste activități au fost planificate ori săvîrşite în afara teritoriului său, însă i-au adus prejudicii, de asemenea în alte cazuri prevăzute de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    (3) Protecţia juridică a străinilor care oferă sprijin la desfăşurarea acţiunilor de eliberare a ostaticilor se realizează în conformitate cu drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova.
    (4) În caz de necesitate, Republica Moldova poate solicita, conform tratatelor internaţionale la care este parte, în modul stabilit, asistenţa necesară din partea altor state la desfăşurarea acţiunilor de eliberare a ostaticilor, de asemenea poate participa la astfel de acţiuni pe teritoriul altor state.
    (5) Serviciul de Informații și Securitate, în calitatea sa de autoritate care desfășoară nemijlocit activitatea de prevenire și combatere a terorismului, poate beneficia de ajutor material-tehnic, financiar și logistic pe linie de parteneriat sau din alte surse neinterzise de legislația Republicii Moldova în vederea executării atribuțiilor stipulate de prezenta lege.
    Articolul 49. Compatibilitatea cu legislația comunitară
    Prezenta lege creează cadrul juridic necesar aplicării Directivei (UE) 2016/681 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 119 din 4 mai 2016, inclusiv principiile evidențiate în jurisprudența relevantă recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
    Articolul 50
    (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 539/2001 cu privire la combaterea terorismului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 147–149, art. 1163), cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Guvernul, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi:
    – va prezenta Parlamentului propuneri vizînd punerea în concordanță a legislaţiei în vigoare cu prezenta lege;
    – va adopta actele normative necesare pentru realizarea prevederilor prezentei legi;
    – va asigura revizuirea sau abrogarea actelor normative ale ministerelor şi ale altor autorităţi administrative centrale ce contravin prezentei legi.

    PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI                               Andrian CANDU

    Nr. 120. Chişinău, 21 septembrie 2017.