LPO26/2018
ID intern unic:  374884
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 26
din  01.03.2018
pentru ratificarea Convenţiei dintre Guvernul Republicii Moldova
şi Guvernul Georgiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea
evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit
Publicat : 06.04.2018 în Monitorul Oficial Nr. 113-120     art Nr : 216
    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
    Art. 1. – Se ratifică Convenţia dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Georgiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Tbilisi la 29 noiembrie 2017.
    Art. 2. – Guvernul va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Convenției menţionate.
    Art. 3. – Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va notifica Guvernul Georgiei cu privire la ratificarea convenției nominalizate.

    PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI                                    Andrian  CANDU

    Nr. 26. Chișinău, 1 martie 2018.



CONVENŢIE
ÎNTRE
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
ŞI
 GUVERNUL GEORGIEI
PENTRU EVITAREA DUBLEI IMPUNERI ŞI
PREVENIREA EVAZIUNII FISCALE CU PRIVIRE
LA IMPOZITELE PE VENIT
Tbilisi, 29 noiembrie 2017

    Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Georgiei,
    Intenţionînd să încheie o Convenţie pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit fără a crea oportunităţi de neimpozitare sau impozitare redusă prin evaziune fiscală sau evitarea plăţii impozitelor (inclusiv prin aranjamente de utilizare abuzivă a tratatelor fiscale în scopul obţinerii înlesnirilor prevăzute de prezenta Convenţie în beneficiul indirect al rezidenţilor unor State terţe),
    Au convenit după cum urmează:
Articolul 1
PERSOANE VIZATE
    Prezenta Convenţie se va aplica persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor State Contractante.
Articolul 2
IMPOZITE VIZATE
    1. Prezenta Convenţie se va aplica impozitelor pe venit percepute în numele unui Stat Contractant sau al subdiviziunilor politice sau al autorităţilor locale ale acestuia, indiferent de modul în care acestea sunt percepute.
    2. Vor fi considerate impozite pe venit toate impozitele percepute pe venitul total sau pe elementele de venit, inclusiv impozitele pe cîştigurile din înstrăinarea proprietăţii mobiliare sau imobiliare, impozitele pe sumele totale ale remuneraţiilor sau salariilor plătite de către întreprinderi, precum şi impozitele asupra creşterii capitalului.
    3. Impozitele existente asupra cărora se va aplica Convenţia sunt:
    a) în cazul Republicii Moldova:
    i) impozitul pe venit;
    (Denumit în continuare „impozit moldovenesc”); şi
    b) în cazul Georgiei:
    i) impozitul pe profit;
    ii) impozitul pe venit;
    (Denumite în continuare, „impozit georgian”).
    4. Convenţia se va aplica de asemenea oricăror impozite identice sau în esenţă similare care sunt stabilite după data semnării prezentei Convenţii, suplimentar sau în locul impozitelor existente. Autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări importante operate în legislaţiile lor fiscale.
Articolul 3
DEFINIȚII GENERALE
    1. În sensul prezentei Convenţii, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:
    a) termenul “Republica Moldova” înseamnă teritoriul Republicii Moldova, cuprins între frontierele sale, alcătuit din solul, subsolul, apele şi spaţiul aerian de deasupra solului şi apelor, asupra cărora Republica Moldova îşi exercită suveranitatea şi jurisdicţia sa deplină şi exclusivă, în conformitate cu legislaţia sa şi cu dreptul internaţional;
    b) termenul „Georgia” înseamnă teritoriul definit de legislaţia Georgiei, inclusiv teritoriul terestru, subsolul şi spaţiul aerian de deasupra acestuia, apele interne şi marea sa teritorială, fundul mării, subsolul şi spaţiul aerian de deasupra acestora, asupra cărora Georgia îşi exercită suveranitatea, precum şi zona contiguă, zona economică exclusivă şi platoul continental adiacent mării teritoriale, asupra cărora Georgia poate exercita drepturi suverane şi/sau jurisdicţie, în conformitate cu legislaţia internaţională;
    c) expresiile „un Stat Contractant” şi „celălalt Stat Contractant” înseamnă Republica Moldova sau Georgia, după cum cere contextul;
    d)  termenul „întreprindere” se va aplica oricărei activităţi de întreprinzător;
    e) termenul „persoană” include o persoană fizică, o societate şi orice altă asociere de persoane;
    f) termenul „societate” înseamnă orice persoană juridică sau orice entitate care este tratată, în scopuri fiscale, ca o persoană juridică;
    g) expresiile „întreprindere a unui Stat Contractant” şi „întreprindere a celuilalt Stat Contractant” înseamnă, după caz, o întreprindere gestionată de un rezident al unui Stat Contractant şi o întreprindere gestionată de un rezident al celuilalt Stat Contractant;
    h) expresia „trafic internaţional” înseamnă orice transport efectuat cu o navă maritimă sau aeronavă, exploatată de o întreprindere a unui Stat Contractant, cu excepţia cazului cînd astfel de navă maritimă sau aeronavă sunt exploatate numai între locuri din celălalt Stat Contractant;
    i) expresia „autoritate competentă” înseamnă:
    i) în cazul Republicii Moldova, Ministerul Finanţelor;
    ii) în cazul Georgiei, Ministerul Finanţelor sau reprezentantul său autorizat;
    j) termenul “naţional” înseamnă:
    i) orice persoană fizică care are cetăţenia acelui Stat Contractant; şi
    ii) orice persoană juridică sau societate civilă, al căror statut reiese din legislaţia în vigoare a acelui Stat Contractant;
    k) expresia ”activitate de întreprinzător” include prestarea unor servicii profesionale şi a altor activităţi cu caracter independent.
    2. În ceea ce priveşte aplicarea prezentei Convenţii în orice moment de un Stat Contractant, orice termen care nu este definit în aceasta, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, va avea înţelesul pe care îl are la momentul respectiv în baza legislaţiei acelui Stat referitoare la impozitele pentru care se aplică Convenţia, orice înţeles potrivit legislaţiei fiscale aplicabile în acel Stat va prevala asupra înţelesului atribuit termenului conform altor legi ale acelui Stat.
Articolul 4
REZIDENT
    1. În sensul prezentei Convenţii, expresia „rezident al unui Stat Contractant” înseamnă orice persoană care, potrivit legislaţiei acelui Stat, este supusă impozitării acolo datorită domiciliului său, reşedinţei sale, locului său de conducere sau oricărui alt criteriu de natură similară şi include de asemenea acel Stat şi orice subdiviziune politică sau autoritate locală a acestuia. Totuşi, această expresie nu va include o persoană care este supusă impozitării în acel Stat numai în legătură cu veniturile realizate din surse aflate în acel Stat sau capitalul situat acolo.
    2. În cazul în care, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor State Contractante, atunci statutul său se determină după cum urmează:
    a) aceasta va fi considerată rezidentă numai a Statului în care are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa; dacă aceasta dispune de o locuinţă permanentă în ambele State, ea va fi considerată rezidentă numai a Statului cu care legăturile sale personale şi economice sunt mai strînse (centrul intereselor vitale);
    b) dacă Statul în care aceasta are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă aceasta nu dispune de o locuinţă permanentă în nici unul dintre State, ea va fi considerată rezidentă numai a Statului în care locuieşte în mod obişnuit;
    c) dacă aceasta locuieşte în mod obişnuit în ambele State sau în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă numai a Statului al cărui naţional este;
    d) dacă aceasta este naţional al ambelor State sau a nici unuia dintre ele, autorităţile competente ale Statelor Contractante vor rezolva problema de comun acord.
    3. În cazul în care, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizică, este rezidentă a ambelor State Contractante, ea va fi considerată rezidentă numai a Statului în care se află locul conducerii sale efective.
Articolul 5
REPREZENTANŢĂ PERMANENTĂ
    1. În sensul prezentei Convenţii, expresia „reprezentanţă permanentă” înseamnă un loc fix de activitate de întreprinzător prin care întreprinderea îşi desfăşoară în întregime sau în parte activitatea sa.
    2. Expresia “reprezentanţă permanentă” include, în special:
    a) un loc de conducere;
    b) o filială;
    c) un birou;
    d) o fabrică;
    e) un atelier,
    f) o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale, şi
    g) un loc de cultivare a plantelor.
    3. Expresia „reprezentanţă permanentă” include, de asemenea:
    a) un şantier de construcţii sau un proiect de instalare sau de asamblare constituie o reprezentanţă permanentă, dar numai atunci cînd durează mai mult de 6 luni în orice perioadă de 12 luni;
    b) prestarea de servicii, inclusiv servicii de consultanţă, de o întreprindere prin intermediul salariaţilor sau altui personal angajat de întreprindere în acest scop, dar numai atunci cînd activităţile de această natură continuă (pentru acelaşi proiect sau pentru un proiect conex) într-un Stat Contractant pentru o perioadă sau perioade care însumează mai mult de 3 luni în orice perioadă de 12 luni.
    4. Prin derogare de la prevederile anterioare ale prezentului Articol, expresia „reprezentanţă permanentă” se va considera că nu include:
    a) folosirea de instalaţii numai în scopul depozitării, expunerii sau livrării de bunuri sau mărfuri aparţinînd întreprinderii;
    b) menţinerea unui stoc de bunuri sau mărfuri aparţinînd întreprinderii exclusiv în scopul depozitării, expunerii sau livrării;
    c) menţinerea unui stoc de bunuri sau mărfuri aparţinînd întreprinderii exclusiv în scopul prelucrării de către o altă întreprindere;
    d) menţinerea unui loc fix de activitate de întreprinzător exclusiv în scopul cumpărării de bunuri sau mărfuri ori al colectării de informaţii pentru întreprindere;
    e) menţinerea unui loc fix de activitate de întreprinzător exclusiv în scopul desfăşurării pentru întreprindere a oricărei alte activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar;
    f) menţinerea unui loc fix de activitate de întreprinzător numai pentru orice combinare a activităţilor menţionate în subparagrafele de la a) la e), cu condiţia ca întreaga activitate a locului fix de activitate de întreprinzător ce rezultă din această combinare să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.
    5. Indiferent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, atunci cînd o persoană - alta decît un agent cu statut independent căruia i se aplică paragraful 6 - acţionează în numele unei întreprinderi şi are şi exercită în mod obişnuit într-un Stat Contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, acea întreprindere se va considera că are o reprezentanţă permanentă în acel Stat în privinţa oricăror activităţi pe care persoana le exercită pentru întreprindere, cu excepţia cazului cînd activităţile unei astfel de persoane sunt limitate la cele menţionate în paragraful 4 care, dacă sunt exercitate printr-un loc fix de activitate de întreprinzător, nu fac din acest loc fix de activitate de întreprinzător o reprezentanţă permanentă în baza prevederilor acelui paragraf.
    6. O întreprindere nu se va considera că are o reprezentanţă permanentă într-un Stat Contractant numai pentru faptul că aceasta îşi exercită activitatea de întreprinzător în acel Stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiţia ca astfel de persoane să acţioneze în cadrul activităţii lor obişnuite.
    7. Faptul că o societate care este rezidentă a unui Stat Contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidentă a celuilalt Stat Contractant sau care îşi exercită activitatea de întreprinzător în celălalt Stat (fie printr-o reprezentanţă permanentă sau în alt mod) nu este suficient pentru a face una din aceste societăţi o reprezentanţă permanentă a celeilalte.
Articolul 6
VENITUL DIN PROPRIETĂȚI IMOBILIARE
    1. Venitul realizat de un rezident al unui Stat Contractant din proprietăţi imobiliare (inclusiv venitul din agricultură sau din silvicultură) situate în celălalt Stat Contractant poate fi impus în acel celălalt Stat.
    2. Expresia „proprietăţi imobiliare” va avea înţelesul care este atribuit de legislaţia Statului Contractant în care proprietăţile în cauză sunt situate. Expresia va include, în orice caz, accesoriile proprietăţii imobiliare, inventarul viu şi echipamentul utilizat în agricultură şi în silvicultură, drepturile asupra cărora se aplică prevederile legislaţiei generale cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăţilor imobiliare şi drepturile la plăţi variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, surselor şi a altor resurse naturale; navele maritime şi aeronavele nu vor fi considerate proprietăţi imobiliare.
    3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica venitului obţinut din exploatarea directă, din închirierea sau din utilizarea în orice altă formă a proprietăţilor imobiliare.
    4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se vor aplica de asemenea venitului provenit din proprietăţi imobiliare ale unei întreprinderi.
Articolul 7
PROFITURI DIN ACTIVITATEA DE ÎNTREPRINZĂTOR
    1. Profiturile unei întreprinderi a unui Stat Contractant vor fi impozitate numai în acel Stat, cu excepţia cazului cînd întreprinderea desfăşoară activitate de întreprinzător în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo. Dacă întreprinderea desfăşoară activitate de întreprinzător în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impozitate în celălalt Stat, dar numai acea parte din ele care este atribuibilă acelei reprezentanţe permanente.
    2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a unui Stat Contractant exercită activitate de întreprinzător în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo, atunci se va atribui în fiecare Stat Contractant, acelei reprezentanţe permanente, profiturile pe care aceasta le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă şi separată, desfăşurînd activităţi identice sau similare, în condiţii identice sau similare şi tratînd cu toată independenţa cu întreprinderea a cărei reprezentanţă permanentă este.
    3. La determinarea profiturilor unei reprezentanţe permanente vor fi admise ca cheltuieli deductibile efectuate pentru scopurile reprezentanţei permanente, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare suportate, indiferent de faptul că s-au efectuat în Statul în care se află situată reprezentanţa permanentă sau în altă parte.
    4. În măsura în care într-un Stat Contractant se obişnuieşte ca profitul care se atribuie unei reprezentanţe permanente să fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale părţi componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va împiedica acel Stat Contractant să determine profitul impozabil în conformitate cu repartiţia uzuală; metoda de repartizare adoptată trebuie să fie totuşi aceea prin care rezultatul obţinut să fie în conformitate cu principiile enunţate în prezentul Articol.
    5. Nici un profit nu va fi atribuit unei reprezentanţe permanente numai pentru faptul că acea reprezentanţă permanentă achiziţionează bunuri sau mărfuri pentru întreprindere.
    6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se va atribui unei reprezentanţe permanente se va determina în fiecare an prin aceeaşi metodă, dacă nu există motive temeinice şi suficiente de a proceda altfel.
    7. În cazul în care profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte Articole ale prezentei Convenţii, prevederile acelor Articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului Articol.
Articolul 8
TRANSPORTURI MARITIME ȘI AERIENE
    1. Profiturile unei întreprinderi a unui Stat Contractant din exploatarea în trafic internaţional a navelor maritime sau aeronavelor vor fi impozabile numai în acel Stat.
    2. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica de asemenea profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o activitate de întreprinzător desfăşurată în comun sau la o agenţie internaţională de transport.
Articolul 9
ÎNTREPRINDERI ASOCIATE
    1. În cazul în care
    a) o întreprindere a unui Stat Contractant participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant, sau
    b) aceleaşi persoane participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui Stat Contractant şi a unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant, şi, în ambele cazuri, se stabilesc sau se impun condiţii între cele două întreprinderi în relaţiile lor comerciale sau financiare, care diferă de cele care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci orice profituri, care fără aceste condiţii ar fi fost obţinute de una dintre întreprinderi, dar nu au fost astfel obţinute, datorită acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi şi impuse în consecinţă.
    2. În cazul în care un Stat Contractant include în profiturile unei întreprinderi a acelui Stat - şi impune în consecinţă - profiturile, asupra cărora o întreprindere a celuilalt Stat Contractant a fost supusă impunerii fiscale în acel celălalt Stat şi profiturile astfel incluse sînt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului Stat menţionat, dacă condiţiile stabilite între două întreprinderi ar fi fost aceleaşi ca şi cele, stabilite între întreprinderile independente, atunci celălalt Stat va efectua ajustarea corespunzătoare a sumei impozitului perceput acolo pe acele profituri. La determinarea acestor ajustări se va ţine seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii şi, în caz de necesitate, autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor consulta reciproc.
Articolul 10
DIVIDENDE
    1. Dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui Stat Contractant unui rezident al celuilalt Stat Contractant pot fi impozabile în acel celălalt Stat.
    2. Totuşi, aceste dividende pot fi de asemenea impozabile în Statul Contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende şi potrivit legislaţiei acelui Stat, dar dacă beneficiarul efectiv al dividendelor este rezident al celuilalt Stat Contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 5 la sută din suma brută a dividendelor.
    Prezentul paragraf nu va afecta impunerea societăţii cu privire la profiturile din care se plătesc dividendele.
    3. Termenul „dividende” folosit în prezentul Articol înseamnă veniturile din acţiuni, din părţi miniere, din părţi de fondator sau din alte drepturi, care nu sunt titluri de creanţă, din participarea la profituri, precum şi veniturile din alte părţi sociale care sunt supuse aceluiaşi regim de impunere ca veniturile din acţiuni potrivit legislaţiei Statului în care este rezidentă societatea care le distribuie.
    4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui Stat Contractant, desfăşoară activitate de întreprinzător în celălalt Stat Contractant în care societatea plătitoare de dividende este rezidentă, printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo şi deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de o asemenea reprezentanţă permanentă. În această situaţie, se vor aplica prevederile Articolului 7 al prezentei Convenţii.
    5. În cazul în care o societate rezidentă a unui Stat Contractant realizează profituri sau venituri din celălalt Stat Contractant, acel celălalt Stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de societate, cu excepţia cazului cînd asemenea dividende sunt plătite unui rezident al celuilalt Stat sau în cazul în care deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de o reprezentanţă permanentă situată în acel celălalt Stat, nici să supună profiturile nedistribuite ale societăţii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite ale societăţii, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă în întregime sau parţial profituri sau venituri provenind din celălalt Stat.
    6.Prevederile prezentului Articol nu se aplică dacă scopul principal sau unul din scopurile principale al oricărei persoane care are legătură cu emiterea sau cesionarea acţiunilor sau a altor drepturi în legătură cu care este plătit dividendul este acela de a beneficia de prezentul Articol prin intermediul acelei emiteri sau cesionări.
Articolul 11
DOBÎNZI
    1. Dobînzile ce provin dintr-un Stat Contractant şi plătite unui rezident al celuilalt Stat Contractant pot fi impozitate în acel celălalt Stat.
    2. Totuşi, aceste dobînzi pot fi de asemenea impozitate în Statul Contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acelui Stat, dar dacă beneficiarul efectiv al dobînzilor este rezident al celuilalt Stat Contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 5 la sută din suma brută a dobînzilor.
    3. Termenul „dobînzi” folosit în prezentul Articol înseamnă venituri din titluri de creanţă de orice fel, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de dreptul de participare la profiturile debitorului şi în special veniturile din hîrtii de valoare şi veniturile din titluri de creanţă sau obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile legate de asemenea hîrtii de valoare, titluri de creanţă sau obligaţiuni. Penalităţile pentru plata cu întîrziere nu vor fi considerate dobînzi în sensul prezentului Articol.
    4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dobînzilor, fiind un rezident al unui Stat Contractant, desfăşoară activitate de întreprinzător în celălalt Stat Contractant din care provin dobînzile printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo şi titlurile de creanţă în legătură cu care sunt plătite dobînzile sunt efectiv legate de o asemenea reprezentanţă permanentă. În această situaţie, se vor aplica prevederile Articolului 7 al prezentei Convenţii.
    5. Dobînzile vor fi considerate că provin dintr-un Stat Contractant cînd plătitorul este rezident al acelui Stat. Totuşi, cînd plătitorul dobînzilor, fie că este sau nu este rezident al unui Stat Contractant, are într-un Stat Contractant o reprezentanţă permanentă în legătură cu care a fost contractată creanţa generatoare de dobînzi şi aceste dobînzi se suportă de o asemenea reprezentanţă permanentă, atunci astfel de dobînzi vor fi considerate că provin din Statul Contractant în care este situată reprezentanţa permanentă.
    6. În cazul în care, datorită relaţiilor speciale existente între plătitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o altă persoană, suma dobînzilor, ţinînd seama de titlul de creanţă pentru care sunt plătite, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului Articol se vor aplica numai la ultima sumă menţionată. În acest caz, partea excedentară a plăţilor va rămîne impozabilă potrivit legislaţiei fiscale a fiecărui Stat Contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii.
    7. Prevederile prezentului Articol nu se vor aplica dacă scopul principal sau unul din scopurile principale al oricărei persoane care are legătură cu emiterea sau cesionarea titlului de creanţă în legătură cu care sunt plătite dobînzile este acela de a beneficia de prezentul Articol prin intermediul acelei emiteri sau cesionări.
Articolul 12
ROYALTY
    1. Royalty ce provin dintr-un Stat Contractant şi deţinute efectiv de un rezident al celuilalt Stat Contractant pot fi impozitate în acel celălalt Stat.
    2. Totuşi, aceste royalty pot fi de asemenea impozitate în Statul Contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acelui Stat, dar dacă beneficiarul efectiv al royalty este rezident al celuilalt Stat Contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 5 la sută din suma brută a royalty.
    3. Termenul „royalty” folosit în prezentul Articol înseamnă plăţi de orice fel primite ca compensaţie pentru utilizarea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filmelor de cinematograf, orice brevet de invenţii, marcă comercială, desen sau model, plan, formulă sau procedeu secret ori pentru informaţii referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.
    4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al royalty, fiind un rezident al unui Stat Contractant, desfăşoară activitate de întreprinzător în celălalt Stat Contractant din care provin royalty printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo şi dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc royalty este efectiv legată de o asemenea reprezentanţă permanentă. În această situaţie, se vor aplica prevederile Articolului 7 al prezentei Convenţii.
    5. Royalty se vor considera că provin dintr-un Stat Contractant cînd plătitorul este rezident al acelui Stat. Totuşi, cînd plătitorul de royalty, fie că este sau nu este rezident al unui Stat Contractant, are într-un Stat Contractant o reprezentanţă permanentă în legătura cu care a apărut obligaţia de a plăti royalty şi acestea sunt suportate de o asemenea reprezentanţă permanentă, atunci astfel de royalty vor fi considerate că provin din Statul Contractant în care este situată reprezentanţa permanentă.
    6. În cazul în care, datorită relaţiilor speciale existente între plătitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o altă persoană, suma royalty, referitoare la utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care sunt plătite, depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului Articol se vor aplica numai la ultima sumă menţionată. În acest caz, partea excedentară a plăţilor este impozabilă potrivit legislaţiei fiscale a fiecărui Stat Contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii.
    7. Prevederile prezentului Articol nu se vor aplica dacă scopul principal sau unul din scopurile principale al oricărei persoane care are legătură cu crearea sau cesionarea drepturilor în legătură cu care sunt plătite royalty este acela de a beneficia de prezentul Articol prin intermediul acelei creări sau cesionări.
Articolul 13
CÎŞTIGURI DE CAPITAL
    1. Cîştigurile realizate de un rezident al unui Stat Contractant din înstrăinarea proprietăţilor imobiliare astfel cum sunt definite la Articolul 6 şi situate în celălalt Stat Contractant pot fi impozitate în acel celălalt Stat.
    2. Cîştigurile provenind din înstrăinarea proprietăţii mobiliare făcînd parte din proprietatea comercială a unei reprezentanţe permanente pe care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant, inclusiv cîştigurile provenind din înstrăinarea unei asemenea reprezentanţe permanente (singură sau cu întreaga întreprindere), pot fi impozitate în acel celălalt Stat.
    3. Cîştigurile realizate de o întreprindere a unui Stat Contractant din înstrăinarea navelor maritime sau aeronavelor, exploatate în trafic internaţional sau a proprietăţilor mobiliare necesare exploatării unor astfel de nave maritime sau aeronave, vor fi impozitate numai în acel Stat.
    4. Cîştigurile realizate de un rezident al unui Stat Contractant din înstrăinarea acţiunilor, a căror valoare mai mult de 50 la sută este obţinută, în mod direct sau indirect din proprietăţi imobiliare situate în celălalt Stat Contractant pot fi impozitate în acel celălalt Stat.
    5. Cîştigurile provenind din înstrăinarea oricăror proprietăţi, altele decît cele la care se face referire în paragrafele 1, 2, 3 şi 4, vor fi impozitate numai în Statul Contractant în care este rezident cel care înstrăinează.
Articolul 14
VENITURI DIN ACTIVITATEA SALARIATĂ
    1. Sub rezerva prevederilor Articolelor 15, 17 şi 18, salariile, beneficiile salariale şi alte remuneraţii similare obţinute de un rezident al unui Stat Contractant pentru o activitate salariată vor fi impozitate numai în acel Stat, cu excepţia cazului cînd activitatea salariată este exercitată în celălalt Stat Contractant. Dacă activitatea salariată este astfel exercitată, asemenea remuneraţii primite pot fi impozitate în acel celălalt Stat.
    2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remuneraţiile obţinute de un rezident al unui Stat Contractant pentru o activitate salariată exercitată în celălalt Stat Contractant vor fi impozitate numai în primul Stat menţionat dacă:
    a) beneficiarul este prezent în celălalt Stat pentru o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 de zile în orice perioadă de douăsprezece luni începînd sau sfîrşind în anul fiscal vizat; şi
    b) remuneraţiile sunt plătite de un angajator sau în numele unui angajator care nu este rezident al celuilalt Stat; şi
    c) remuneraţiile nu sunt suportate de o reprezentanţă permanentă pe care angajatorul o are în celălalt Stat.
    3. Prin derogare de la prevederile anterioare ale prezentului Articol, remuneraţiile obţinute pentru o activitate salariată exercitată la bordul unei nave maritime sau aeronave exploatate în trafic internaţional de o întreprindere a unui Stat Contractant pot fi impozitate în acel Stat.
Articolul 15
ONORARIILE DIRECTORILOR
    Onorariile directorilor şi alte plăţi similare primite de un rezident al unui Stat Contractant în calitatea sa de membru al consiliului directorilor al unei societăţi care este rezidentă a celuilalt Stat Contractant pot fi impozitate în acel celălalt Stat.
Articolul 16
ARTIȘTI ȘI SPORTIVI
    1. Prin derogare de la prevederile Articolelor 7 şi 14, veniturile obţinute de un rezident al unui Stat Contractant în calitate de artist de spectacol cum sunt artiştii de teatru, de cinema, de radio sau de televiziune, ori ca interpret muzical sau ca sportiv, din activităţile lui personale astfel exercitate în celălalt Stat Contractant, pot fi impozitate în acel celălalt Stat.
    2. În cazul în care veniturile în legătură cu activităţile personale exercitate de un artist de spectacol sau de un sportiv, în această calitate, nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, indiferent de prevederile Articolelor 7 şi 14, pot fi impozitate în Statul Contractant în care sunt desfăşurate activităţile artistului de spectacol sau ale sportivului.
    3. Prin derogare de la prevederile anterioare ale prezentului Articol, veniturile obţinute din activităţile desfăşurate de artiştii de spectacol sau de sportivi într-un Stat Contractant conform unui plan de schimb cultural între Guvernele Statelor Contractante, vor fi scutite de impozitare în acel celălalt Stat.
Articolul 17
PENSII
    Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al Articolului 18, pensiile şi alte remuneraţii similare plătite unui rezident al unui Stat Contractant pentru activitatea salariată exercitată în trecut vor fi impozitate numai în acel Stat.
Articolul 18
FUNCȚII PUBLICE
    1. a) Salariile, beneficiile salariale şi alte remuneraţii similare, plătite de un Stat Contractant sau de o subdiviziune politică sau autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui Stat sau subdiviziuni sau autorităţi, vor fi impozitate numai în acel Stat.
    b) Totuşi, aceste salarii, beneficii salariale şi alte remuneraţii similare vor fi impozitate numai în celălalt Stat Contractant dacă serviciile sunt prestate în acel Stat şi persoana fizică este rezidentă a acelui Stat, şi
    i) este un naţional al acelui Stat; sau
    ii) nu a devenit rezidentă a acelui Stat numai în scopul prestării serviciilor.
    2.  a) Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, pensiile sau alte remuneraţii similare plătite de, sau din fonduri create de un Stat Contractant sau de o subdiviziune politică sau autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui Stat sau subdiviziunii sau autorităţii, vor fi impozitate numai în acel Stat.
    b) Totuşi, astfel de pensii sau alte remuneraţii similare vor fi impozitate numai în celălalt Stat Contractant dacă persoana fizică este rezidentă şi naţional al acelui Stat.
    3. Prevederile Articolelor 14, 15, 16 şi 17 se vor aplica salariilor, beneficiilor salariale, pensiilor şi altor remuneraţii similare plătite pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de întreprinzător desfăşurată de un Stat Contractant sau de o subdiviziune politică sau autoritate locală a acestuia.
Articolul 19
STUDENȚI
    Plăţile pe care le primeşte pentru întreţinere, educaţie sau pregătire un student sau un stagiar care este sau a fost imediat anterior vizitei sale într-un Stat Contractant un rezident al celuilalt Stat Contractant şi care este prezent în primul Stat menţionat exclusiv în scopul instruirii sau pregătirii sale, destinate pentru întreţinerea, instruirea sau pregătirea sa, nu vor fi impozitate în acel Stat, cu condiţia ca astfel de plăţi să provină din surse situate în afara acelui Stat.
Articolul 20
ALTE VENITURI
    1. Elementele de venit ale unui rezident al unui Stat Contractant, indiferent de unde provin, care nu sunt tratate la Articolele precedente ale prezentei Convenţii vor fi impozitate numai în acel Stat.
    2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica veniturilor, altele decît veniturile provenind din proprietăţile imobiliare aşa cum sunt definite în paragraful 2 al Articolului 6 al prezentei Convenții, dacă beneficiarul unor astfel de venituri, fiind rezident al unui Stat Contractant, desfăşoară activitate de întreprinzător în celălalt Stat Contractant printr-o reprezentanţă permanentă situată acolo şi dreptul sau proprietatea în legătură cu care sunt plătite veniturile este efectiv legată de o asemenea reprezentanţă permanentă. În această situaţie, se vor aplica prevederile Articolului 7 al prezentei Convenţii.
    3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 şi 2, veniturile obţinute de către o persoană, rezident al unui Stat Contractant din jocurile de noroc şi loterii provenind din celălalt Stat Contractant pot fi impozitate în acel celălalt Stat.
    4. Prevederile prezentului Articol nu se vor aplica dacă scopul principal sau unul din scopurile principale al oricărei persoane care are legătură cu crearea sau cesionarea drepturilor în legătură cu care sunt plătite veniturile este acela de a beneficia de prezentul Articol prin intermediul acelei creări sau cesionări.
Articolul 21
ELIMINAREA DUBLEI IMPUNERI
    1. Cînd un rezident al Republicii Moldovei obţine venituri care, în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, pot fi impozitate în Georgia, Republica Moldova va acorda ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident, o sumă egală cu impozitul pe venit plătit în Georgia.
    Totuşi, această deducere nu va putea depăşi acea parte a impozitului pe venit, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibilă veniturilor care pot fi impozitate în Georgia.

    2. a) Cînd un rezident al Georgiei realizează venit, care în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, poate fi impozitat în Republica Moldova, atunci Georgia va permite deducerea din impozitul pe venit al acelui rezident a sumei egale cu impozitul pe venit, plătit în Republica Moldova;
    Totuşi, asemenea deducere, în nici un caz, nu va depăşi acea parte a impozitului pe venit, care ar fi fost calculat conform normelor şi cotelor efective în Georgia.
    b) Cînd, în conformitate cu orice prevedere a Convenţiei, venitul realizat de un rezident al Georgiei este scutit de impunere în Georgia, totuşi, Georgia poate, la calcularea sumei impozitului pe venitul rămas a acestui rezident, să ţină cont de venitul scutit.
Articolul 22
NEDISCRIMINAREA
    1. Naţionalii unui Stat Contractant nu vor fi supuşi în celălalt Stat Contractant la nici o impozitare sau obligaţie legată de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decît impozitarea şi obligaţiile conexe la care sunt sau pot fi supuşi naţionalii acelui celuilalt Stat aflaţi în aceeaşi situaţie, mai ales în ceea ce priveşte rezidenţa. Prin derogare de la prevederile Articolului 1, această prevedere se va aplica de asemenea persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor State Contractante.
    2. Persoanele fără cetăţenie, care sînt rezidente ale unui Stat Contractant, nu vor fi supuse în nici un Stat Contractant nici unei impuneri sau nici unei obligaţii legate de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decît impunerea şi obligaţiile aferente la care sînt sau pot fi supuse persoanele naţionale ale Statului menţionat, aflate în aceleaşi circumstanţe.
    3. Impozitarea unei reprezentanţe permanente pe care o întreprindere a unui Stat Contractant o are în celălalt Stat Contractant nu va fi stabilită în condiţii mai puţin favorabile în celălalt Stat Contractant decît impozitarea stabilită întreprinderilor acelui celuilalt Stat care desfăşoară aceleaşi activităţi. Această prevedere nu va fi interpretată ca obligînd un Stat Contractant să acorde rezidenţilor celuilalt Stat Contractant vreo deducere personală, înlesnire sau scutiri în ceea ce priveşte impozitarea, pe baza statutul civil sau obligaţiilor familiale, pe care le acordă rezidenţilor săi.
    4. Cu excepţia cazului cînd se aplică prevederile paragrafului 1 al Articolului 9, paragrafului 6 al Articolului 11 sau paragrafului 6 al Articolului 12, dobînzile, royalty şi alte plăţi efectuate de o întreprindere a unui Stat Contractant unui rezident al celuilalt Stat Contractant vor fi deduse, în scopul determinării profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi fost plătite unui rezident al primului Stat menţionat.
    5. Întreprinderile unui Stat Contractant, al căror capital este integral sau parţial deţinut sau controlat în mod direct sau indirect de unul sau de mai mulţi rezidenţi ai celuilalt Stat Contractant, nu vor fi supuse în primul Stat menţionat nici unei impozitări sau obligaţii legată de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decît impozitarea şi obligaţiile aferente la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului Stat menţionat.
    6. Prevederile prezentului Articol, indiferent de prevederile Articolului 2, se vor aplica impozitelor de orice gen şi tip.
Articolul 23
PROCEDURA AMIABILĂ
    1. În cazul în care o persoană consideră că datorită măsurilor luate de unul sau de ambele State Contractante rezultă sau va rezulta pentru ea o impozitare care nu este în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii, ea poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislaţia internă ale acelor State, să supună cazul său autorităţii competente a Statului Contractant al cărui rezident este sau dacă situaţia sa se încadrează în prevederile paragrafului 1 al Articolului 22 a acelui Stat Contractant al cărui naţional este. Cazul trebuie prezentat în 3 ani de la prima notificare a acţiunii din care rezultă că impozitarea nu este în conformitate cu prevederile prezentei Convenţii.
    2. Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamaţia i se pare întemeiată şi dacă ea însăşi nu este în măsură să ajungă la o soluţionare corespunzătoare, să rezolve cazul pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt Stat Contractant în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu prezenta Convenţie. Orice înţelegere realizată va fi aplicată indiferent de perioada de prescripţie prevăzută în legislaţia internă a Statelor Contractante.
    3. Autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor strădui să rezolve pe calea înţelegerii amiabile orice dificultăţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării Convenţiei. De asemenea, acestea se pot consulta reciproc pentru eliminarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de prezenta Convenţie.
    4. Autorităţile competente ale Statelor Contractante pot comunica direct între ele, inclusiv prin intermediul unei comisii mixte formată din acestea sau din reprezentanţii lor, în scopul realizării unei înţelegeri în sensul paragrafelor precedente.
Articolul 24
SCHIMBUL DE INFORMAȚII
    1. Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor schimba astfel de informaţii care se consideră că sunt relevante pentru aplicarea prevederilor prezentei Convenţii sau pentru administrarea ori implementarea legislaţiilor interne referitoare la impozitele de orice gen şi tip percepute în numele Statelor Contractante sau al subdiviziunilor politice sau autorităţilor locale ale acestora, în măsura în care impozitarea nu contravine Convenţiei. Schimbul de informaţii nu este limitat de Articolele 1 şi 2.
    2. Orice informaţie obţinută în baza paragrafului 1 de un Stat Contractant va fi tratată ca fiind secretă în acelaşi mod ca şi informaţia obţinută în baza legislaţiei interne a acelui Stat şi va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităţilor (inclusiv instanţelor judecătoreşti şi organelor administrative) abilitate cu stabilirea, încasarea forţată, urmărirea judiciară sau soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele vizate în paragraful 1 sau cele nemenţionate anterior. Asemenea persoane sau autorităţi vor folosi informaţia numai în astfel de scopuri. Acestea pot dezvălui informaţia în procedurile judecătoreşti sau în deciziile judiciare.
    3. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu vor fi interpretate în nici un caz ca impunînd unui Stat Contractant obligaţia:
    a) de a lua măsuri administrative contrare legislaţiei şi practicii administrative a acelui sau a celuilalt Stat Contractant;
    b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute potrivit legislaţiei sau în cadrul practicii administrative obişnuite a acelui sau a celuilalt Stat Contractant;
    c) de a furniza informaţii care ar dezvălui un secret comercial, de afaceri, industrial sau profesional ori un procedeu de fabricaţie sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice (ordre public).
    4. Dacă un Stat Contractant solicită informaţii în conformitate cu prezentul Articol, celălalt Stat Contractant va utiliza instrumentele sale de colectare a informaţiilor pentru a obţine informaţiile solicitate, chiar dacă celălalt Stat nu are nevoie de astfel de informaţii pentru scopurile sale fiscale. Obligaţia prevăzută în propoziţia anterioară este supusă limitărilor prevăzute de paragraful 3, însă aceste limitări nu vor fi interpretate în nici un caz ca permiţînd unui Stat Contractant să refuze furnizarea de informaţii numai din cauza că acesta nu are nici un interes naţional faţă de informaţiile respective.
    5. Prevederile paragrafului 3 nu vor fi interpretate în nici un caz ca permiţînd unui Stat Contractant să refuze furnizarea de informaţii numai din cauza că informaţiile sunt deţinute de o bancă, de o instituţie financiară, mandatar sau de o persoană care acţionează ca agent sau persoană de încredere sau pentru că acestea se referă la drepturile de proprietate ale unei persoane.
Articolul 25
ASISTENŢĂ ÎN COLECTAREA IMPOZITELOR
    1. Statele Contractante îşi vor acorda reciproc asistenţă în colectarea creanţelor fiscale. Această asistenţă nu este limitată de Articolele 1 şi 2. Autorităţile competente ale Statelor Contractante pot stabili de comun acord modul de aplicare al prezentului Articol.
    2. Expresia “creanţă fiscală” folosită în prezentul Articol înseamnă o sumă datorată în legătură cu impozite de orice gen şi tip percepute în numele Statelor Contractante sau al subdiviziunilor politice sau autorităţilor locale ale acestora, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară prezentei Convenţii sau oricărui alt instrument la care sunt parte Statele Contractante, precum şi dobînzile, penalităţile administrative şi cheltuielile de colectare sau de conservare legate de o astfel de sumă.
    3. Cînd o creanţă fiscală a unui Stat Contractant are titlu executoriu în baza legislaţiei acelui Stat şi este datorată de o persoană care nu poate la momentul respectiv să împiedice colectarea sa în baza legislaţiei acelui Stat, acea creanţă fiscală va fi acceptată în scopul colectării, la solicitarea autorităţii competente a acelui Stat, de către autoritatea competentă a celuilalt Stat Contractant. Creanţa fiscală respectivă va fi colectată de către celălalt Stat în conformitate cu prevederile legislaţiei sale aplicabile în cazul executării şi colectării propriilor sale impozite, ca şi cînd creanţa fiscală ar fi o creanţă fiscală a acelui celuilalt Stat.
    4. Cînd o creanţă fiscală a unui Stat Contractant este o creanţă în legătură cu care acel Stat poate să ia măsuri de conservare, în baza legislaţiei sale, în vederea asigurării colectării acesteia, acea creanţă fiscală va fi acceptată în scopul luării măsurilor de conservare, la solicitarea autorităţii competente a acelui Stat, de către autoritatea competentă a celuilalt Stat Contractant. Acel celălalt Stat va lua măsurile de conservare cu privire la creanţa fiscală respectivă în conformitate cu prevederile legislaţiei sale, ca şi cînd creanţa fiscală ar fi o creanţă fiscală a celuilalt Stat, chiar dacă la momentul cînd aceste măsuri sunt aplicate creanţa fiscală nu are titlu executoriu în primul Stat menţionat sau este datorată de o persoană care are dreptul să împiedice colectarea sa.
    5. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 3 şi 4, o creanţă fiscală acceptată de un Stat Contractant în scopul paragrafului 3 sau 4 nu va fi supusă în acel Stat termenului de prescripţie sau acordării oricărei priorităţi aplicabile unei creanţe fiscale în baza legislaţiei acelui Stat pe considerente legate de natura acesteia. În plus, o creanţă fiscală acceptată de un Stat Contractant în scopul paragrafului 3 sau 4 nu va avea în acel Stat nici o prioritate aplicabilă acelei creanţe fiscale în baza legislaţiei celuilalt Stat Contractant.
    6. Procedurile legate de existenţa, valabilitatea sau suma unei creanţe fiscale a unui Stat Contractant vor fi aduse numai în atenția instanțelor judecătorești sau organelor administrative ale acelui Stat.
    7. Cînd, în orice moment după ce a fost făcută o solicitare de către un Stat Contractant în baza paragrafului 3 sau 4 şi înainte ca celălalt Stat Contractant să colecteze şi să transmită respectiva creanţă fiscală primului Stat menţionat, respectiva creanţă fiscală încetează să fie:
    a) în cazul unei solicitări făcute în baza paragrafului 3, o creanţă fiscală a primului Stat menţionat care are titlu executoriu în baza legislaţiei acelui Stat şi este datorată de o persoană care nu poate la momentul respectiv să împiedice colectarea sa în baza legislaţiei acelui Stat, sau
    b) în cazul unei solicitări făcute în baza paragrafului 4, o creanţă fiscală a primului Stat menţionat în legătură cu care acel Stat poate să ia măsuri de conservare, în baza legislaţiei sale, în vederea asigurării colectării acesteia,
autoritatea competentă a primului Stat menţionat va informa cu promptitudine autoritatea competentă a celuilalt Stat în legătură cu acest fapt şi, în funcţie de opţiunea celuilalt Stat, primul Stat menţionat fie îşi va suspenda, fie îşi va retrage solicitarea.
    8. Prevederile prezentului Articol nu vor fi interpretate în niciun caz ca impunînd unui Stat Contractant obligaţia:
    a) de a lua măsuri administrative contrare legislaţiei şi practicii administrative a acelui sau a celuilalt Stat Contractant;
    b) de a lua măsuri care ar fi contrare ordinii publice (ordre public);
    c) să asigure asistenţă în cazul în care celălalt Stat Contractant nu a luat toate măsurile rezonabile de colectare sau de conservare, după caz, disponibile în baza legislaţiei sau practicii administrative a acestuia;
    d) să asigure asistenţă în acele cazuri în care povara administrativă pentru acel Stat este în mod evident disproporţionată în raport cu beneficiul ce va fi obţinut de celălalt Stat Contractant.
Articolul 26
MEMBRII AI MISIUNILO DIPLOMATICE
ȘI AI POSTURILOR CONSULARE

     Nimic în prezenta Convenţie nu va afecta privilegiile fiscale ale membrilor misiunilor diplomatice sau posturilor consulare în baza regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale.
Articolul 27
INTRAREA ÎN VIGOARE
    1. Statele Contractante se vor notifica reciproc printr-o notă scrisă prin canale diplomatice, despre îndeplinirea procedurile interne necesare pentru intrarea în vigoare a prezentei Convenţii.
    2. Prezenta Convenţie va intra în vigoare la data ultimei notificări prin care a fost indicată îndeplinirea procedurile interne necesare pentru intrarea în vigoare a Convenţiei. Prezenta Convenţie va produce efecte:
    a) cu referinţă la impozitele reţinute la sursă, la veniturile, realizate la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului, în care prezenta Convenţie a intrat în vigoare;
    b) cu referinţă la celelalte impozite, percepute pentru orice an fiscal, ce se începe la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului, în care prezenta Convenţie a intrat în vigoare.
Articolul 28
DENUNŢAREA
    Prezenta Convenţie va rămîne în vigoare pînă la denunţare de către unul dintre Statele Contractante. Fiecare Stat Contractant poate, după o perioadă de cinci ani de la data în care Convenţia a intrat în vigoare, denunţa Convenţia înaintînd o notă de denunţare scrisă celuilalt Stat Contractant prin canale diplomatice, cu cel puţin şase luni pînă la finele oricărui an calendaristic. În asemenea situaţie Convenţia îşi va înceta efectul:
    a) cu referinţă la impozitele reţinute la sursă, la veniturile, realizate la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului, în care a fost remisă nota de denunţare; şi
    b)  cu referinţă la celelalte impozite pe venit percepute pentru orice an fiscal, ce se începe la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului, în care a fost remisă nota de denunţare.
    DREPT PENTRU CARE, subsemnaţii, autorizaţi în bună şi cuvenită formă de către Guvernele sale, au semnat prezenta Convenţie.

    Semnată la Tbilisi, la 29 noiembrie 2017, în două exemplare originale fiecare în limbile română, georgiană şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul diferenţelor la interpretare sau aplicare a prezentei Convenţii, textul în limba engleză va fi de referinţă.

    Pentru Guvernul Republicii Moldova                    Pentru Guvernul Georgiei




PROTOCOL
    La momentul semnării “Convenţiei între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Georgiei pentru Evitarea Dublei Impuneri şi Prevenirea Evaziunii Fiscale cu privire la Impozitele pe Venit” subsemnaţii au convenit asupra următoarelor prevederi, care vor forma o parte integrantă a prezentei Convenţii:

    În cazul Georgiei, expresiile “subdiviziuni politice” sau “autorităţi locale” vor însemna “unităţi teritorial-administrative” sau “autorităţi locale autonome”.

    DREPT PENTRU CARE, subsemnaţii, autorizaţi în bună şi cuvenită formă de către Guvernele sale, au semnat prezentul Protocol.

    Semnat la Tbilisi, la 29 noiembrie 2017, în două exemplare originale fiecare în limbile română, georgiană şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul diferenţelor la interpretare sau aplicare a prezentei Convenţii, textul în limba engleză va fi de referinţă.

    Pentru Guvernul Republicii Moldova                  Pentru Guvernul Georgiei