HGO816/2018
ID intern unic:  377087
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 816
din  20.08.2018
privind aprobarea Planului sectorial anticorupție
în domeniul educației pentru anii 2018-2020

Publicat : 24.08.2018 în Monitorul Oficial Nr. 333-335     art Nr : 895
    În temeiul Hotărîrii Parlamentului nr. 56/2017 privind aprobarea Strategiei naționale de integritate și anticorupție pentru anii 2017-2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.216-228, art.354), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Planul sectorial anticorupție în domeniul educației pentru anii 2018-2020 (se anexează).
    2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

    PRIM-MINISTRU                                                         Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Ministrul educației,
    culturii și cercetării                                                         Monica Babuc

    Nr. 816. Chişinău, 20 august  2018.


Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.816/2018

PLAN SECTORIAL ANTICORUPȚIE ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI
PENTRU ANII 2018-2020
I. DESCRIEREA PROBLEMELOR
    Rolul sectorului educațional se conturează a fi unul esențial pentru asigurarea implementării Strategiei naționale de integritate și anticorupție pentru anii 2017-2020, or misiunea educativă a școlii obligă personalul din învățămînt să demonstreze toleranță zero la corupție. Totodată, educația este inclusă în lista domeniilor sectorului public vulnerabile la corupție.
    În perioada implementării Strategiei naționale anticorupție 2011-2016 au fost înregistrate anumite progrese în diminuarea fraudei academice şi consolidarea eticii în sectorul educaţional prin monitorizarea mai strictă a examenului de bacalaureat, aprobarea și implementarea Codului de etică al cadrului didactic și constituirea consiliilor de etică. Începînd cu anul de studii 2017-2018, la orele de dirigenție în instituţii de învăţămînt-pilot se predă modulul „Educație pentru integritate”.
    Rapoartele și sondajele tematice realizate de către autorități și de societatea civilă relevă că sectorul educațional este vulnerabil la corupție în contextul:
    1) colectării plăților neformale în instituţiile de învățămînt, inclusiv la înscrierea/admiterea copiilor în instituţiile respective;
    2) folosirii iraționale și netransparente a banilor publici;
    3) fraudei academice în instituțiile de învățămînt;
    4) aplicării deficitare a Codului de etică al cadrului didactic și pregătirii insuficiente a cadrelor didactice pentru promovarea educației de integritate și anticorupție.
    I.1. Asigurarea corectitudinii și transparenţei proceselor de înscriere, admitere, transfer şi absolvire a copiilor şi elevilor constituie un aspect problematic în sistemul de educație. Înscrierea copiilor în instituțiile de educație timpurie sau în școala primară, în special din mun. Chișinău deseori este marcată de o tranzacție informală între părinți și directorul instituției educaționale, invocîndu-se necesitatea acordării sprijinului financiar pentru îmbunătățirea condițiilor de educație și îngrijire a copilului în instituție. În mod frecvent, capacitatea insuficientă de înscriere este rezultatul deficiențelor în planificarea și coordonarea rețelei preșcolare și școlare, precum și al procedurilor învechite care împiedică utilizarea eficientă a infrastructurii existente, generînd astfel comportamente propice acordării de stimulente pentru încălcarea integrității.
Potrivit Studiului sociologic „Etica și integritatea academică în învățămîntul general”1 , plățile efectuate de părinți în instituțiile de învățămînt general sînt foarte diferite ca tip, mărime, mecanisme de colectare, frecvență etc. Fiecare instituție în care se colectează bani își stabilește propriile reguli, indiferent dacă plățile respective sînt colectate oficial sau neoficial. Comparativ cu studiile anterioare s-a diminuat ponderea părinților care declară că personalul didactic sau administrația instituției îi constrîng să achite plăți informale, în schimb, au crescut presiunile făcute de către alți părinți. Același studiu concluzionează că, în valoare numerică, plățile neformale efectuate de către un părinte în anul de referință al studiului (2016) sînt cu 23,1% mai mari faţă de cele menţionate în studiul din 2012. Dacă raportăm aceste plăți la evoluția cheltuielilor medii de consum lunar per persoană, creșterea reală a plăților neformale este nesemnificativă, mai puțin de un punct procentual.
    __________________________________________
    [1]. Studiul sociologic „Etica şi integritatea academică în învățămîntul general”, realizat de Institutul de Politici Publice şi Centrul de Investigații Sociologice şi Marketing „CBS-AXA” în cadrul Proiectului „Observatorul societății civile în reformarea educației”, finanțat de Fundațiile pentru o Societate Deschisă prin intermediul Fundației Soros-Moldova. Autori: Anatol Gremalschi, Maria Vremiș, Natalia Vladicescu, Chişinău, mai − iunie 2016

    Sînt relevante opiniile copiilor expuse în „Raportul copiilor din Moldova pentru Comitetul ONU privind Drepturile Copilului” , potrivit cărora „copiii și părinții sînt obligați să achite diverse taxe ilegale pe parcursul anului școlar: fondul clasei, fondul școlii, reparație și echipamente, cadouri cu ocazia diferitor manifestări și sărbători, caiete cu evaluări, teste, lucrări practice și de laborator”. În același raport al copiilor se evidențiază latura gravă a fenomenului, atunci cînd există o legătură cauzală între contribuțiile bănești ale părinților și atitudinea manifestată de cadrul didactic față de copil.
    Rămîne valabilă percepția că asociaţiile de părinţi servesc drept paravan pentru colectarea forţată a fondurilor de la părinţi. Prin urmare, este iminentă consolidarea practicii de aderare și activare doar pe principiul benevol în asociaţiile respective, precum și transparentizarea informaţiei privind statutul asociaţiilor și rapoartele de utilizare a fondurilor acumulate.
    I.2. Deschiderea accesului la date prin intermediul Sistemului informațional de management în educație facilitează informarea online despre instituțiile de învățămînt general (numărul de elevi, numărul de cadre didactice, calificarea lor, performanțele elevilor prin prisma rezultatelor evaluărilor, bugetul instituției). La următoarea etapă în implementarea Sistemului informațional de management în educație, acesta urmează să fie accesibil tuturor persoanelor interesate. De asemenea, se preconizează să fie extins pentru învățămîntul preșcolar.
    La nivelul învățămîntului superior, va fi elaborată formula de alocare a mijloacelor per student, ținîndu-se cont de modificările repetate referitoare la modul de funcţionare a instituţiilor de învățămînt superior publice în condiţii de autonomie financiară. În „Raportul de monitorizare privind gradul de implementare a Strategiei naţionale anticorupţie pentru anii 2011-2016, în perioada de raportare ianuarie – decembrie 2016”, se menţionează că „banii publici sînt alocaţi în baza unui cadru normativ lacunar, manifestat prin lipsa formulelor de calcul al comenzii de stat per student, aceasta în contextul în care, an de an, sînt alocaţi tot mai mulţi bani publici, deşi numărul de studenţi descreşte cu 6% anual”.
    I.3. Este important să fie continuate eforturile de eradicare a practicilor corupte în procesul de elaborare și susţinere a tezelor, a examenelor anuale şi a examenelor de absolvire în instituţiile de învățămînt de toate nivelurile. În aceeași ordine de idei, este actuală problema plagiatului în instituțiile de învățămînt profesional tehnic și superior. Înșelăciunea academică se manifestă prin interpretarea greșită de către studenți a raportului dintre munca depusă și cunoștințele obținute prin înșelăciune, plagiat sau procurarea lucrărilor realizate de terțe persoane.
    Lipsa de onestitate academică este facilitată de absenţa unor norme de etică uniforme cu privire la înșelăciunea academică și de resursele limitate ale cadrelor din instituțiile de nivel superior de a evalua și de a detecta prezența acesteia. Ca urmare, detectarea fraudelor trebuie să devină o măsură constantă în evaluarea rezultatelor academice, fiind necesară îmbunătățirea capacității cadrelor din instituțiile de învățămînt de nivel superior de a identifica înșelăciunea.
    Recunoașterea nejustificată a realizărilor academice este răspîndită în învățămîntul profesional și se manifestă prin supraaprecierea rezultatelor în schimbul plăților și serviciilor, aprecierea studenților pe baza muncii altor persoane, evaluarea în absență și cazurile de nepotism.
    I.4. Deși fenomenul corupției persistă în instituțiile de învățămînt din țară, în ultima perioadă nu s-au înregistrat foarte multe cazuri de corupție în sistemul educaţional. Ceea ce nu presupune implicit că nivelul corupției este unul foarte mic în acest domeniu, dar, mai degrabă, indică asupra faptului că societatea acceptă în mod tacit cazurile de corupție din învățămînt. În contextul celor expuse, este necesară consolidarea integrităţii personalului din domeniul educaţional prin implementarea sistemică şi monitorizarea aplicării Codului de etică al cadrului didactic, fortificarea unor sisteme interne de management şi asigurare a calităţii.
    Descrierea problemelor specifice sectorului educațional la compartimentul acțiuni anticorupție impune evidențierea faptului că educația este cel mai eficient mijloc de prevenire a practicării acestui fenomen antisocial în rîndul tinerei generație, iar prin intermediul acesteia – și al părinților/ altor reprezentanți legali ai copilului. Analiza situației actuale reflectată în diverse studii și rapoarte ale Centrului Național Anticorupție relevă oportunitatea dezvoltării competențelor elevilor și studenților în domeniul educației pentru integritate și anticorupție. În acest scop, este necesar ca profesorii să beneficieze de informații despre cadrul legal și de repere metodologice privind organizarea activităților anticorupție în instituția de învățămînt și în comunitate. Astfel, educația pentru integritate și anticorupție poate să contribuie în mod cert la formarea unui comportament bazat pe justiție, dreptate, echitate, integritate – valori ale cetățeanului activ și responsabil.
II. OBIECTIVUL PLANULUI SECTORIAL
    Obiectivul Planului sectorial este creşterea integrităţii, responsabilităţii şi a rezistenţei în faţa riscurilor de corupţie din partea personalului din sistemul de învățămînt; precum și valorizarea rolului esențial al procesului educațional în promovarea integrității, implementarea codurilor de etică, reducerea practicilor inadecvate şi imorale ce pot apărea în mediul educaţional, mai ales a fenomenului plăților informale.


IV. MONITORIZAREA ȘI RAPORTAREA SECTORIALĂ
    Monitorizarea reprezintă o analiză regulată a progreselor înregistrate în implementarea obiectivului Planului sectorial și a priorităților stabilite. Aceasta se va efectua în baza acțiunilor și a rezultatelor preconizate în Planul sectorial anticorupție în domeniul educației pentru anii 2018 – 2020 și va consta în colectarea și analiza informațiilor relevante pentru îndeplinirea politicii anticorupție în sectorul respectiv.
    Rapoartele de monitorizare vor fi elaborate trimestrial de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în baza rapoartelor/informațiilor prezentate în termenul stabilit de către celelalte autorități publice/instituții responsabile implicate, conform structurii din anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr. 676/2017 ,,Privind aprobarea mecanismului de elaborare și coordonare a planurilor sectoriale și locale de acțiuni anticorupție pentru anii 2018-2020”.
    Rapoartele vor fi expediate secretariatului grupurilor de monitorizare din cadrul Centrului Național Anticorupție pînă la data de 15 a lunii următoare trimestrului de gestiune și vor fi plasate pe pagina web oficială a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.
    Planul sectorial anticorupție în domeniul educației pentru anii 2018 – 2020 va putea fi revizuit anual.