HGM846/2018
ID intern unic:  377093
Версия на русском
Versiunea originala
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 846
din  20.08.2018
pentru aprobarea Protocolului de modificare a Acordului
privind interacţiunea în domeniul preîntîmpinării şi lichidării consecinţelor
situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen din 22 ianuarie 1993,
întocmit la 30 octombrie 2015
Publicat : 24.08.2018 în Monitorul Oficial Nr. 321-332     art Nr : 889     Data intrarii in vigoare : 24.08.2018
    MODIFICAT
   
RMO400 din 26.10.18, MO400-409/26.10.18 pag.105


    În temeiul art. 12 alin. (2) și art. 14 alin. (5) din Legea nr. 595/1999 privind tratatele internaționale ale Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.24-26, art. 137), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă şi se prezintă Parlamentului spre informare Protocolul de modificare a Acordului privind interacţiunea în domeniul preîntîmpinării şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen din 22 ianuarie 1993, întocmit la 30 octombrie 2015.
    2. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va notifica Comitetului Executiv al Comunităţii Statelor Independente aprobarea Protocolului nominalizat.
    3. Ministerul Afacerilor Interne va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Protocolului nominalizat.
    4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

    PRIM-MINISTRU                                                     PAVEL FILIP

    Contrasemnează:
    Ministrul afacerilor externe
    şi integrării europene                                                Tudor Ulianovschi
    Ministrul afacerilor interne                                       Alexandru Jizdan

    Nr. 846. Chişinău, 20 august 2018.


PROTOCOL
de modificare a Acordului privind interacţiunea în domeniul
preîntîmpinării şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale
cu caracter natural şi tehnogen din 22 ianuarie 1993

or. Duşanbe, 30 octombrie 2015

PROTOCOL
de modificare a Acordului privind interacţiunea în domeniul preîntîmpinării
şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale cu caracter natural
şi tehnogen din 22 ianuarie 1993

    Guvernele statelor – membre ale Acordului privind interacţiunea în domeniul preîntîmpinării şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen din 22 ianuarie 1993 (în continuare – Acord), denumite în continuare Părţi,
    tinzând spre perfecţionarea colaborării în domeniul prevenirii şi lichidării situaţiilor excepţionale,
    au convenit asupra următoarelor:
Articolul 1
    Alineatul 2 al articolului 9 din Acord se va expune în următoarea redacţie:
    „Consiliului interstatal pentru situaţiile excepţionale cu caracter natural şi tehnogen în activitatea sa se conduce de prevederile Regulamentului, care este parte integrantă a acestui Acord”.
Articolul 2
    Se completează Acordul cu anexa „Regulamentul Consiliului interstatal pentru situaţiile excepţionale cu caracter natural şi tehnogen” (se anexează).
Articolul 3
    Se completează Acordul cu art.10.1 în următoarea redacţie:
    „La înţelegerea reciprocă a Părţilor, în prezentul Acord pot fi introduse modificări şi completări, care sunt oficializate prin Protocoale corespunzătoare şi constituie parte integrantă a prezentului Acord.”
Articolul 4
    Prezentul Protocol va intra în vigoare din data primirii de către depozitar a ultimei notificări scrise privind îndeplinirea procedurilor interne naţionale de către Părţi, necesare pentru intrarea sa în vigoare.
Articolul 5
    Prezentul Protocol după intrarea în vigoare este deschis pentru aderarea oricărui stat – membru al Acordului prin transmiterea către depozitar a documentului de aderare. Pentru statul care aderă, Protocolul intră în vigoare după 30 zile din data primirii de către depozitar a documentului de aderare.
    Întocmit în oraşul Duşanbe la 30 octombrie 2015, într-un singur exemplar autentic în limba rusă. Exemplarul autentic este depozitat la Comitetul Executiv al Comunităţii Statelor Independente, care va remite fiecărui stat care a semnat prezentul Protocol, copia certificată a acestuia.

    Pentru Guvernul                                    Pentru Guvernul
    Republicii  Azerbaidjan                          Federaţiei Ruse

    Pentru Guvernul                                     Pentru Guvernul
    Republicii Armenia                                 Republicii Tadjikistan

    Pentru Guvernul                                     Pentru Guvernul
    Republicii Belarus                                 Turkmenistanului

    Pentru Guvernul                                     Pentru Guvernul
    Republicii Kazahstan                              Republicii Uzbekistan

    Pentru Guvernul                                     Pentru Guvernul
    Republicii Kîrgîze                                   Ucrainei

    Pentru Guvernul
    Republicii Moldova

                     „Anexă
la Acordul privind interacţiunea în domeniul preîntîmpinării
şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale cu caracter
natural şi tehnogen din 22 ianuarie 1993

REGULAMENT
cu privire la Consiliul interstatal pentru situaţiile excepţionale
cu caracter natural şi tehnogen
I. Prevederi generale
    1. Consiliului interstatal pentru situaţiile excepţionale cu caracter natural şi tehnogen (în continuare – Consiliul) a fost creat în baza Acordului privind interacţiunea în domeniul preîntîmpinării şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen din 22 ianuarie 1993 (în continuare – Acord) şi este organul pentru cooperarea în domeniul sectorial al Comunităţii Statelor Independente (în continuare – CSI).
    2. Consiliul, în activitatea sa, se conduce de principiile general recunoscute şi normele dreptului internaţional, Regulamentul CSI, acordurile internaţionale încheiate în cadrul CSI, hotărîrile Consiliului şefilor de state, Consiliului şefilor de guverne, Consiliului miniştrilor afacerilor externe, Consiliului economic al CSI, precum şi de prezentul Regulament.
    3. În activitatea sa, Consiliul se subordonează Consiliului şefilor de guverne din cadrul CSI.
    4. Consiliul îşi realizează activitatea în strânsă cooperare cu Comitetul executiv al CSI şi alte organe de cooperare sectorială din cadrul CSI.
    5. Consiliul este format din conducătorii autorităţilor publice responsabile, în conformitate cu legislaţia statelor-membre ale Acordului, de prevenirea şi lichidarea situaţiilor excepţionale.
    În cazul delegării, la şedinţele Consiliului, a persoanelor care înlocuiesc membrii Consiliului, împuternicirile lor trebuie să fie confirmate. Împuternicirile se prezintă Preşedintelui Consiliului prin Secretariatul Consiliului, care informează în acest sens membrii şedinţei.
    Fiecare stat-membru al Acordului are dreptul la un vot în cadrul Consiliului.
    Hotărîrile Consiliului poartă un caracter de recomandare.
    În componenţa Consiliul fac parte, cu dreptul de vot consultativ, secretarul acestuia şi reprezentantul Comitetului executiv al CSI.
II. Sarcinile şi funcţiile Consiliului
    1. Sarcinile de bază ale Consiliului sunt:
    acordarea suportului în organizarea interacţiunii între organele autorităţii publice, responsabile în conformitate cu legislaţia naţională a statelor-membre ale Acordului de prevenirea şi lichidarea situaţiilor excepţionale;
    elaborarea recomandărilor pentru perfecţionarea actelor normative în domeniul prevenirii şi lichidării situaţiilor excepţionale;
    elaborarea abordărilor metodice comune pentru prognozarea şi monitorizarea situaţiilor excepţionale;
    contribuirea în executarea hotărîrilor adoptate de către Consiliul şefilor de state, Consiliul şefilor de guverne, Consiliul miniştrilor afacerilor externe şi Consiliului economic din cadrul CSI care se referă la prevenirea şi lichidarea situaţiilor excepţionale.
    2. Funcţiile Consiliului:
    participă la organizarea interacţiunii operative a organelor autorităţii publice, care sunt responsabile în conformitate cu legislaţia naţională a statelor-membre ale Acordului de prevenirea şi lichidarea situaţiilor excepţionale;
    participă la elaborarea şi realizarea măsurilor privind îmbunătăţirea protecţiei populaţiei şi teritoriilor statelor-membre ale Acordului de situaţiile excepţionale;
    elaborează planuri comune de acţiuni pentru prevenirea şi lichidarea situaţiilor excepţionale majore şi transfrontaliere;
    participă la organizarea şi desfăşurarea exerciţiilor comune;
    acordă asistenţă la elaborarea şi realizarea programelor interstatale, proiectelor şi măsurilor pentru diminuarea riscurilor de producere a situaţiilor excepţionale şi diminuării amplitudinii lor;
    contribuie la desfăşurarea lucrărilor comune ştiinţifice şi de cercetare şi de design experimental, schimbului de informaţii cu privire la realizările în domeniul tehnico-ştiinţific, schimbul de documentaţie metodică şi tehnologică, publicaţii periodice speciale;
    colaborează cu alte organe din cadrul CSI şi, la necesitate, desfăşoară cu acestea şedinţe comune;
    numeşte organul de conducere al Corpului de forţe al CSI pentru lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen, stabileşte componenţa lui, regulamentul de activitate şi coordonează activitatea sa;
    elaborează propuneri cu privire la componenţa forţelor repartizate în Corpul forţelor CSI pentru lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen, ordinea aplicării lor;
    organizează informarea reciprocă cu privire la producerea (pericolul de producere) situaţiilor excepţionale;
    conlucrează cu organizaţiile internaţionale în timpul lichidării situaţiilor excepţionale;
    îndeplineşte alte funcţii în limita competenţei sale.
III. Drepturile Consiliului
    Pentru realizarea sarcinilor şi funcţiilor sale, Consiliul are următoarele drepturi:
    1. să solicite şi să primească de la ministerele şi autorităţile corespunzătoare ale statelor-membre ale Acordului, informaţii asupra cărora accesul nu este limitat în conformitate cu legislaţia statului solicitat, necesare pentru realizarea funcţiilor sale, precum şi informaţia cu privire la executarea hotărârilor Consiliului.
    2. Să înainteze pentru examinare organelor CSI, în ordinea stabilită, proiectele de documente elaborate de către Consiliu.
    3. Să creeze, la necesitate, grupuri de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor concrete în diverse direcţii de activitate ale Consiliului.
    4. Să realizeze acţiuni orientate spre dezvoltarea şi îmbunătăţirea colaborării între statele-membre ale Acordului în domeniul prevenirii şi lichidării situaţiilor excepţionale.
    5. Să elaboreze şi să aprobe regulamentul său de activitate, precum şi să introducă modificări în acesta.
IV. Organizarea şi ordinea de activitate a Consiliului
    1. Activitatea Consiliului se realizează prin desfăşurarea şedinţelor Consiliului în mod alternativ în statele-membre ale Acordului.
    Consiliul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu planurile aprobate.
    2. Şedinţele Consiliului se desfăşoară la necesitate, dar nu mai puţin de o dată pe an. Locul desfăşurării următoarei şedinţe se stabileşte la şedinţa anterioară a Consiliului. Şedinţa extraordinară a Consiliului poate fi convocată la iniţiativa oricărui membru al Consiliului şi cu acordul majorităţii membrilor Consiliului.
    Şedinţa Consiliului este validată dacă sunt prezenţi mai mult de jumătate a membrilor săi sau a persoanelor împuternicite pentru a-i reprezenta.
    3. Preşedinţia în cadrul Consiliului este deţinută alternativ de fiecare stat-membru al Acordului în numele reprezentantului său, în ordinea alfabetului rus după denumirea statului, de regulă, pe o perioadă de un an, în cazul în care nu se convine altfel. 
    Preşedintele succesor şi cel predecesor deţin funcţia de copreşedinţi în Consiliu. În cazul absenţei temporare a preşedintelui Consiliului, atribuţiile acestuia vor fi îndeplinite de către unul dintre copreşedinţi.
    4. Preşedintele Consiliului:
    realizează conducerea generală a activităţii Consiliului;
    conduce şedinţele Consiliului;
    reprezintă Consiliul în organele CSI, în ordinea stabilită;
    menţine şi dezvoltă, la cererea Consiliului, contacte cu diferite organizaţii la nivelul grupurilor sale de lucru în limitele competenţelor sale;
    participă la asigurarea interacţiunii între organele autorităţii publice, responsabile în conformitate cu legislaţia naţională a statelor-membre ale Acordului de prevenirea şi lichidarea situaţiilor excepţionale;
    desfăşoară şi alte acţiuni întru asigurarea activităţii Consiliului.
    5. Membrul Consiliului are dreptul să primească informaţia necesară cu privire la activitatea grupurilor de lucru, hotărârilor adoptate, precum şi să pună în discuţie oricare aspecte în limitele competenţei Consiliului.
    6. La şedinţele Consiliului, cu acordul membrilor săi, în calitate de observatori pot participa reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale ale statelor-membre ale Acordului, reprezentanţii statelor CSI care nu sunt membre ale Acordului, precum şi reprezentanţii statelor terţe, organizaţiilor internaţionale şi interstatale.
    7. Agenda preliminară pentru fiecare următoarea şedinţă a Consiliului se elaborează în cadrul următoarei şedinţei a Consiliului.
    Propunerile pentru agendă se prezintă sub formă de proiecte preliminare de documente sau a concepţiilor lor.
    Hotărârea cu privire la introducerea pe agendă a unei probleme se ia de către Consiliu.
    Organele autorităţii publice, responsabile în conformitate cu legislaţia statelor-membre ale Acordului pentru prevenirea şi lichidarea situaţiilor excepţionale, acordă suportul necesar Consiliului pentru activitatea sa.
    8. Hotărârile Consiliului se adoptă în baza consensului membrilor Consiliului prezenţi la şedinţă. Consensul se stabileşte prin lipsa obiecţiilor oficiale a cel puţin unui membru al Consiliului din cei prezenţi la şedinţă prezentată de el ca fiind un obstacol pentru luarea hotărârii cu privire la problema în cauză. Oricare membru al Consiliului poate declara lipsa interesului faţă de un subiect sau altul, ceea ce nu este un obstacol pentru adoptarea unei hotărâri.
    Aspectele procedurale, inclusiv care se referă la deschiderea/închiderea şedinţei, modului de desfăşurare, înaintării propunerilor la proiectul agendei şi adoptării agendei, modului de activitate, acordarea cuvântului pentru observatori, se adoptă prin votul majorităţii membrilor Consiliului.
    În cazul necesităţii adoptării unei hotărâri în perioada dintre şedinţele Consiliului, Secretariatul Consiliului în comun cu Comitetul executiv al CSI, la indicaţia preşedintelui Consiliului, va organiza în perioada stabilită de ei adoptarea hotărârii, cu semnăturile originale ale fiecărui membru al Consiliului. Data adoptării hotărârii se consideră data ultimei semnături a membrilor Consiliului.
    9. Hotărârile Consiliului care aduc atingere intereselor oricărui stat-membru al Acordului, nu pot fi adoptate în absența membrului care îl reprezintă sau al reprezentantului împuternicit al acestuia. 
    10. Activitatea Consiliului în cazul reacţionării operative în timpul unei situaţii excepţionale, este desfăşurată într-un mod special, care se stabileşte de către preşedintele Consiliului, în funcţie de situaţie.
V. Secretariatul Consiliului
    1. Funcţiile Secretariatului Consiliului sunt exercitate de către autoritatea publică a statului-membru al Acordului care deţine preşedinţia în Consiliu, în comun cu unitatea structurală relevantă a Comitetului executiv al CSI.
    2. Secretariatul Consiliului îndeplineşte următoarele funcţii:
    organizarea şi asigurarea bunei desfăşurări a viitoarelor şedinţe ale Consiliului, în comun cu statul gazdă;
    implementarea suportului organizațional, documentar și informativ pentru asigurarea activității membrilor Consiliului;
    formarea, în baza propunerilor membrilor Consiliului, a proiectelor de agende ale reuniunilor Consiliului și pregătirea materialelor de lucru pentru acestea;
    pregătirea şi coordonarea proiectelor de documente pentru şedinţele Consiliului;
    centralizarea materialelor primite şi organizarea repartizării lor membrilor Consiliului;
    asigurarea corespondenței cu membrii Consiliului cu privire la activitățile Consiliului;
    compilarea informaţiilor cu privire la gradul de implementare a hotărârilor adoptate de Consiliul;
    furnizarea informaţiilor necesare Consiliului referitoare la activitatea altor organe CSI şi organizaţii internaţionale;
    3. Secretarul Consiliului este numit de către preşedintele Consiliului.
    Secretarul Consiliului este reprezentantul autorităţii publice, conducătorul căreia deţine preşedinţia în cadrul Consiliului, iar adjunctul Secretarului – reprezentantul Comitetului executiv al CSI.
    4. Regulamentul Secretariatului Consiliului se aprobă de către Consiliu.
VI. Finanţarea
    1. Cheltuielile ce ţin de finanţarea desfăşurării şedinţelor Consiliului, sunt acoperite din contul organului corespunzător al autorităţii publice a statului-membru al Acordului, pe teritoriul căruia se desfăşoară şedinţa Consiliului.
    2. Cheltuielile ce ţin de deplasarea membrilor Consiliului şi participanţilor la şedinţe sunt acoperite de către organele administrației publice delegatare şi organizaţiile statelor - membre ale CSI.”

REZERVA
REPUBLICII AZERBAIDJAN
    la Protocolul semnat la data de 30 octombrie 2015, de modificare a
Acordului privind interacţiunea în domeniul preîntîmpinării şi lichidării
consecinţelor situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen
din 22 ianuarie 1993

    1. Având în vedere opinia separată a Republicii Azerbaidjan la Hotărârea Consiliului şefilor de state al CSI din 9 octombrie 2009 „Regulamentul general privind organele sectoriale de cooperare ale CSI”.
    2. Cu excepţia alineatului 3 punctul 1, precum şi alineatelor 4, 8, şi 9 punctul 2 capitolul 2 din ,,Regulamentul cu privire la Consiliul interstatal pentru situaţiile excepţionale cu caracter natural şi tehnogen”.

    Prim-viceprim-ministru
    al Republicii Azerbaidjan                                          Yagub Ăyubov



ПРОТОКОЛ
о внесении изменений и дополнений в Соглашение
о взаимодействии в области предупреждения и ликвидации последствий
чрезвычайных ситуаций природного и техногенного характера
от 22 января 1993 года

    Правительства государств – участников Соглашения о взаимодействии в области предупреждения и ликвидации последствий чрезвычайных ситуаций природного и техногенного характера от 22 января 1993 года (далее – Соглашение), именуемые в дальнейшем Сторонами,
    стремясь к совершенствованию сотрудничества в области предупреждения и ликвидации чрезвычайных ситуаций,
    согласились о нижеследующем:
Статья 1
    Абзац второй статьи 9 Соглашения изложить в следующей редакции:
    «Межгосударственный совет по чрезвычайным ситуациям природного и техногенного характера в своей работе руководствуется Положением, которое является неотъемлемой частью настоящего Соглашения».
Статья 2
    Дополнить Соглашение приложением «Положение о Межгосударственном совете по чрезвычайным ситуациям природного и техногенного характера» (прилагается).
Статья 3
    Дополнить Соглашение статьей 10.1 следующего содержания:
    «По согласию участников Соглашения в настоящее Соглашение могут быть внесены изменения и дополнения, которые оформляются соответствующими протоколами и являются неотъемлемой частью настоящего Соглашения».
Статья 4
    Настоящий Протокол вступает в силу с даты получения депозитарием последнего письменного уведомления о выполнении подписавшими его  Сторонами внутригосударственных процедур, необходимых для его  вступления в силу.
Статья 5
    Настоящий Протокол после его вступления в силу открыт для присоединения любого государства – участника Соглашения путем передачи депозитарию документа о присоединении. Для присоединяющегося государства Протокол вступает в силу по истечении 30 дней с даты получения депозитарием документа о присоединении.
    Совершено в городе Душанбе 30 октября 2015 года в одном подлинном экземпляре на русском языке. Подлинный экземпляр хранится в Исполнительном комитете Содружества Независимых Государств, который направит каждому государству, подписавшему настоящий Протокол, его заверенную копию.

За Правительство
Азербайджанской Республики

За Правительство
Российской Федерации

Первый заместитель Премьер-министра
 
 
Я.Эюбов
Д.Медведев
с оговоркой
 

За Правительство
Республики Армения

За Правительство
Республики Таджикистан

 
 
 
О.Абраамян
К.Расулзода
 
 

За Правительство
Республики Беларусь

За Правительство
Туркменистана

 
 
 
А.Кобяков
--------
 
 

За Правительство
Республики Казахстан

За Правительство
Республики Узбекистан

 
 

Заместитель Премьер-министра

К.Масимов
А.Икрамов
 
 
 

За Правительство
Кыргызской Республики

За Правительство
Украины

 
 
 
Т.Сариев
--------
 
 

За Правительство
Республики Молдова

 

Чрезвычайный и Полномочный Посол Республики Молдова в Республике Беларусь, Постоянный полномочный представитель Республики Молдова при уставных и других органах Содружества

 
 
Г.Хиоарэ
 

«Приложение
к Соглашению о взаимодействии в области предупреждения и
ликвидации последствий чрезвычайных ситуаций
природного и техногенного характера
от 22 января 1993 года
ПОЛОЖЕНИЕ
о Межгосударственном совете по чрезвычайным
ситуациям природного и техногенного характера

I. Общие положения
    1. Межгосударственный совет по чрезвычайным ситуациям природного и техногенного характера (далее – Совет) создан в соответствии с Соглашением о взаимодействии в области предупреждения и ликвидации последствий чрезвычайных ситуаций природного и техногенного характера от 22 января 1993 года (далее – Соглашение) и является органом отраслевого сотрудничества Содружества Независимых Государств (далее – СНГ).
    2. Совет в своей деятельности руководствуется общепризнанными принципами и нормами международного права, Уставом СНГ, международными договорами, заключенными в рамках СНГ, решениями Совета глав государств, Совета глав правительств, Совета министров иностранных дел и Экономического совета СНГ, а также настоящим Положением.
    3. В своей деятельности Совет подотчетен Совету глав правительств СНГ.
    4. Совет осуществляет свою деятельность в тесном взаимодействии с Исполнительным комитетом СНГ и другими органами отраслевого сотрудничества СНГ.
    5. Совет формируется из руководителей органов государственной власти, ответственных в соответствии с законодательством государств – участников Соглашения за предупреждение и ликвидацию чрезвычайных ситуаций.
    При направлении на заседания Совета лиц, замещающих членов Совета, их полномочия должны быть подтверждены. Полномочия предъявляются через Секретариат Совета председателю Совета, который информирует о них участников заседания.
    Каждое государство – участник Соглашения имеет в Совете один голос.
    Решения Совета носят рекомендательный характер.
    В состав Совета входят с правом совещательного голоса его секретарь и представитель Исполнительного комитета СНГ.
II. Задачи и функции Совета
    1. Основными задачами Совета являются:
    содействие в организации взаимодействия органов государственной власти, ответственных в соответствии с законодательством государств – участников Соглашения за предупреждение и ликвидацию чрезвычайных ситуаций;
    разработка рекомендаций по совершенствованию нормативных правовых актов в области предупреждения и ликвидации чрезвычайных ситуаций;
    разработка общих методических подходов при прогнозировании и мониторинге чрезвычайных ситуаций;
    содействие исполнению решений, принятых Советом глав государств, Советом глав правительств, Советом министров иностранных дел и Экономическим советом СНГ по вопросам предупреждения и ликвидации чрезвычайных ситуаций.
    2. Функции Совета:
    участвует в организации оперативного взаимодействия органов государственной власти, ответственных в соответствии с законодательством государств – участников Соглашения за предупреждение и ликвидацию чрезвычайных ситуаций;
    участвует в разработке и реализации мер, направленных на совершенствование защиты населения и территорий государств – участников Соглашения от чрезвычайных ситуаций;
    готовит совместные планы действий, направленных на предупреждение и ликвидацию крупномасштабных и трансграничных чрезвычайных ситуаций;
    участвует в организации и проведении совместных учений;
    содействует разработке и реализации межгосударственных программ, проектов и мероприятий по снижению риска возникновения чрезвычайных ситуаций и уменьшению их масштабов;
    содействует проведению совместных научно-исследовательских и опытно-конструкторских работ, обмену информацией о научно-технических достижениях, обмену методической и технологической документацией, специальными периодическими изданиями;
    взаимодействует с другими органами СНГ и при необходимости проводит с ними совместные заседания;
    назначает орган управления Корпуса сил СНГ для ликвидации последствий чрезвычайных ситуаций природного и техногенного характера, определяет его состав, регламент работы и контролирует его деятельность;
    разрабатывает предложения по составу сил, выделяемых в Корпус сил СНГ для ликвидации последствий чрезвычайных ситуаций природного и техногенного характера, порядку их применения;
    организовывает взаимное информирование о возникновении (угрозе возникновения) чрезвычайных ситуаций;
    осуществляет рабочие контакты с международными организациями в ходе ликвидации чрезвычайных ситуаций;
    осуществляет иные функции в пределах своей компетенции.
III. Права Совета
    Для осуществления своих задач и функций Совет имеет право:
    1. Запрашивать и получать от соответствующих министерств и ведомств государств – участников Соглашения информацию, доступ к которой не ограничен законодательством запрашиваемого государства, необходимую для выполнения своих функций, а также информацию о выполнении решений Совета.
    2. Вносить в установленном порядке на рассмотрение органов СНГ проекты документов, подготовленные Советом.
    3. Создавать при необходимости рабочие группы для решения конкретных задач по отдельным направлениям деятельности Совета.
    4. Осуществлять действия, направленные на развитие и совершенствование взаимодействия государств – участников Соглашения в области предупреждения и ликвидации чрезвычайных ситуаций.
    5. Разрабатывать и утверждать регламент своей работы, а также вносить в него изменения.
IV. Организация и порядок работы Совета
    1. Работа Совета осуществляется путем проведения заседаний Совета поочередно в государствах – участниках Соглашения.
    Свою работу Совет организует на основе утвержденных им планов.
    2. Заседания Совета проводятся по мере необходимости, но не реже одного раза в год. Место проведения очередного заседания определяется на предыдущем заседании Совета. Внеочередное заседание Совета может созываться по инициативе любого члена Совета и с согласия большинства членов Совета.
    Заседание Совета правомочно, если на нем присутствует более половины его членов или уполномоченных ими лиц.
    3. Председательство в Совете осуществляется поочередно каждым государством – участником Соглашения в лице его представителя в порядке русского алфавита названий государств, как правило, в течение одного года, если иное не будет установлено Советом.
    Предшествующий и последующий председатели Совета являются его сопредседателями. В случае временного отсутствия председателя Совета его обязанности возлагаются на одного из сопредседателей.
    4. Председатель Совета:
    осуществляет общее руководство деятельностью Совета;
    проводит заседания Совета;
    представляет в установленном порядке Совет в органах СНГ;
    поддерживает и развивает по поручению Совета контакты с другими организациями на уровне их рабочих групп в пределах своей компетенции;
    содействует обеспечению взаимодействия между органами государственной власти, ответственными в соответствии с законодательством государств – участников Соглашения за предупреждение и ликвидацию чрезвычайных ситуаций;
    осуществляет иные действия, связанные с обеспечением деятельности Совета.
    5. Член Совета имеет право получать необходимую информацию о деятельности рабочих групп, принятых решениях, а также вносить на обсуждение любые вопросы в пределах компетенции Совета.
    6. В заседании Совета с согласия его членов могут принимать участие в качестве наблюдателей представители общественных организаций государств – участников Соглашения, представители государств СНГ, не являющихся участниками Соглашения, а также представители третьих государств, межгосударственных объединений и международных организаций.
    7. Предварительная повестка дня каждого следующего заседания Совета определяется на очередном заседании Совета.
    Предложения в повестку дня вносятся в виде предварительных проектов документов или их концепций.
    Решение о включении вопроса в повестку дня принимает Совет.
    Органы государственной власти, ответственные в соответствии с законодательством государств – участников Соглашения за предупреждение и ликвидацию чрезвычайных ситуаций, оказывают необходимое содействие Совету в его работе.
    8. Решения Совета принимаются на основе консенсуса членов Совета, присутствующих на заседании. Консенсус определяется как отсутствие официального возражения хотя бы одного из присутствующих на заседании членов Совета, выдвигаемого им как представляющее препятствие для принятия решения по рассматриваемому вопросу. Любой член Совета может заявить о своей незаинтересованности в том или ином вопросе, что не является препятствием для принятия решения.
    Процедурные вопросы, в том числе касающиеся открытия/закрытия заседания, его ведения, внесения предложений к проекту повестки дня и принятия повестки дня, регламента работы, предоставления слова наблюдателям, решаются простым большинством голосов присутствующих членов Совета.
    При необходимости принятия решений в промежутках между заседаниями Совета Секретариат Совета совместно с Исполнительным комитетом СНГ по указанию председателя Совета организует в течение установленного им срока принятие решения с использованием подлинника подписи каждого из членов Совета. Датой принятия решения считается дата последней подписи участвующих в подписании членов Совета.
    9. Решения Совета, непосредственно затрагивающие интересы какого-либо государства – участника Соглашения, не могут приниматься в отсутствие представляющего его члена или уполномоченного им лица.
    10. Работа Совета при оперативном реагировании на чрезвычайные ситуации осуществляется в особом порядке, определяемом председателем Совета исходя из обстановки.
V. Секретариат Совета
    1. Функции Секретариата Совета осуществляются органом государственной власти государства – участника Соглашения, которое председательствует в Совете, совместно с соответствующим структурным подразделением Исполнительного комитета СНГ.
    2. Секретариат Совета выполняет следующие функции:
    организация и обеспечение совместно с принимающей стороной проведения очередных заседаний Совета;
    осуществление организационного, документального и информационного обеспечения деятельности членов Совета;
    формирование на основании предложений членов Совета проектов повесток дня заседаний Совета и подготовка рабочих материалов к ним;
    подготовка и согласование проектов документов к заседаниям Совета;
    обобщение поступающих материалов и организация их рассылки членам Совета;
    обеспечение переписки с членами Совета по вопросам деятельности Совета;
    обобщение сведений, отражающих степень выполнения принятых Советом решений;
    обеспечение Совета необходимой информацией о деятельности других органов СНГ и международных организаций.
    3. Секретарь Совета назначается председателем Совета.
    Секретарем Совета является представитель органа государственной власти, руководитель которого председательствует в Совете, а заместителем секретаря – представитель Исполнительного комитета СНГ.
    4. Положение о Секретариате Совета утверждается Советом.
VI. Финансирование
    1. Расходы, связанные с финансированием проведения заседаний Совета, осуществляются за счет соответствующего органа государственной власти государства – участника Соглашения, на территории которого проводится заседание Совета.
    2. Расходы на командирование членов Совета и участников заседания осуществляются направляющими органами государственной власти и организациями государств – участников СНГ».
ОГОВОРКА
Азербайджанской Республики
    1. С учетом особого мнения Азербайджанской Республики к Решению Совета глав государств СНГ от 9 октября 2009 года «Об Общем положении об органах отраслевого сотрудничества СНГ».
    2. 3а исключением абзаца 3 пункта 1, а также абзацев 4, 8 и 9 пункта 2 Раздела 2 «Положения о Межгосударственном совете по чрезвычайным ситуациям природного и техногенного характера».

    Первый заместитель Премьер-министра
    Азербайджанской Республики                                              Я. Эюбов


    [Protocolul modificat prin RMO400 din 26.10.18, MO400-409/26.10.18 pag.105]