HGO892/2018
ID intern unic:  377533
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 892
din  12.09.2018
privind aprobarea Planului sectorial de acţiuni anticorupţie în
domeniul sănătăţii şi asigurării obligatorii de asistenţă medicală
pentru anii 2018-2020
Publicat : 12.10.2018 în Monitorul Oficial Nr. 384-395     art Nr : 1022     Data intrarii in vigoare : 12.10.2018
    În temeiul Hotărîrii Parlamentului nr.56/2017 privind aprobarea Strategiei naționale de integritate şi anticorupție pentru anii 2017-2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.216-228, art.354), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul sănătății şi asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anii 2018-2020 (se anexează).
    2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
    3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

    PRIM-MINISTRU                                                             Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Ministrul sănătății,
    muncii și protecţiei sociale                                                  Svetlana Cebotari

    Nr. 892. Chişinău, 12 septembrie 2018.


Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.892/2018

PLAN SECTORIAL
de acțiuni anticorupțieîn domeniul sănătății şi asigurării obligatorii
de asistență medicală pentru anii 2018-2020
I. DESCRIEREA PROBLEMELOR
    1. În sectorul sănătății corupția ia multiple forme, cum sînt: distorsiuni în procesul de procurare a serviciilor medicale, proces mai puțin structurat de stabilire a priorităților în sectorul sanitar, alocare necorespunzătoare a resurselor financiare limitate, plăți neformale pentru serviciile medicale din cadrul sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală, utilizarea necorespunzătoare a dispozitivelor medicale și a infrastructurii instituțiilor medico-sanitare, prescrierea abuzivă şi aplicarea necorespunzătoare a medicamentelor, a dispozitivelor medicale şi a investigațiilor medicale, relațiile financiare ilegale între personalul medical şi farmacii, care produc lezarea dreptului cetățenilor la servicii de sănătate, reducerea accesului la serviciile medicale necesare populației și utilizarea mai puțin eficientă a resurselor financiare publice.
    2. Riscurile specifice acțiunilor de corupție în sistemul sănătății sînt prezente la următoarele niveluri:
    1) la nivel de sistem – lacune în reglementare, monitorizare sau lipsă de proceduri, mecanisme și instrumente de aplicare a prevederilor unor legi etc.;
    2) la nivel de management instituțional – organizare insuficientă și/sau frauduloasă în ceea ce privește procesul de prestare a serviciilor și gestionare a resurselor în cadrul instituției, lipsă de reglementări și proceduri interne/instituționale;
    3) la nivel de relații interumane, profesionale – relații neetice și/sau conflicte de interese între lucrătorii medicali, medici – companii farmaceutice, medici – instituții private și relații neetice la nivel de lucrător medical – pacienți.
    3. Cauzele problemei
    1) Lipsa transparenței sau transparență redusă. Se constantă o transparență redusă a deciziilor și documentelor emise, precum și îngestionarea finanțelor și activității economice a instituțiilor medicale; lipsa transparenței în stabilirea costurilor serviciilor medicale. În cadrul fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, procesul de contractare a prestatorilor de servicii medicale și farmaceutice nu este pe deplin transparent. Nu este asigurată transparența formării prețurilor de achiziție a bunurilor și a celor în domeniul farmaceutic. Se constată neclaritate în metodologia creării prețurilor achitate din mijloace publice către parteneriatulpublic privat. Frecvent, în procesul de elaborare a documentelor de politici și actelor normative nu sînt implicate instituțiile/structurile din afara sistemului, doar cele direct subordonate, iar de propunerile venite din spațiul public nu se ține cont. Deseori, reformele anunțate se produc fără consultații largi, iar deciziile nu sînt întotdeauna fundamentate de evidențe.
    Nu este dezvoltat și aplicat un sistem funcțional transparent de monitorizare a realizării contractelor de achiziții publice pentru medicamente și dispozitive medicale. Rezultatele licitațiilor nu sînt sistematic publicate pe pagina web oficială a autorității publice responsabile în format standard (denumirea comună internațională, doza, forma farmaceutică, prețul unitar, prețul de ambalaj cu și fără TVA, producătorul/țara, furnizorul, condițiile de livrare codificate etc.) pentru toate licitațiile, indiferent de solicitant și sursa de finanțare. Informațiile publice referitoare la procedura de autorizare a medicamentelor sîntfoarte modeste și nestructurate,informațiile publice despre ședințele și deciziile Comisiei Medicamentului (agenda și procesele-verbale) lipsesc, iar declarațiile conflictelor de interese ale membrilor Comisiei Medicamentului nu sînt publicate.
    Nu există un sistem de comparare a prețurilor medicamentelor procurate din banii publici în cadrul sistemului de achiziții publice cu prețurile pentru aceleași denumiri comune internaționale înregistrate de sursele internaționale de referință (Ghidul internațional pentru indicatorii prețurilor la medicamente (International Drug Price Indicator Guide) al Management Sciences for Health’s Center for Pharmaceutical Management (MSH)).
    2) Situațiile de instabilitate politică și bugetară ce duc la întîrzierea calendarului bugetar nu sînt prevăzute în documentele strategice ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și ale Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, astfel se constată lipsa unor proceduri de gestiune a crizelor bugetare. Lipsa de finanțare și aprovizionare a instituțiilor medico-sanitare publice duce la impunerea plăților din partea pacienților și incapacitatea instituțiilor de a furniza servicii medicale de calitate.
    3) Procesul de contractare a prestatorilor de servicii medicale de către Compania Națională de Asigurări în Medicină nu este pe deplin transparent. Procedurile și mecanismele de contractare pentru unele tipuri de asistență medicală nu se axează pe rezultatele activității prestatorului de servicii medicale, raportare a serviciilor medicale și protecția drepturilor persoanelor asigurate. Informația plasată pe pagina web oficială a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină privind contractarea prestatorilor și a serviciilor medicale este incompletă și nu este ușor de identificat în cadrul acesteia
    (http://cnam.md/httpdocs/editorDir/file/doc/2018/Lista%20institu%C5%A3iilor%20medico-sanitare%20contractate%20de%20CNAM%20%C3%AEn%20anul%202018.pdf)
    4) Lipsa unui sistem de monitorizare a integrității instituțiilor și angajaților sistemului sănătății. Nu au fost dezvoltate instrumente de aplicare a Codului deontologic al lucrătorului medical şi al farmacistului,aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 192/2017, și nu sînt clar definite structurile și modalitatea de monitorizare a prevederilor acestui Cod (cine și cum). Dacă nu există structură (comisie/structură disciplinară) care să monitorizeze acest domeniu, acesta este lăsat doar pe seama managerilor instituțiilor, care pînă la urmă este ignorat sau realizat formal, prin acțiuni fictive sau neeficiente. Comitetele de etică instituționale nu au o reglementare clară a rolului lor în instituții. Se constată lipsa unor proceduri imparțiale de monitorizare a satisfacției pacientului.Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților este subiectivă, este efectuată în condiții în care se poate presupune influențarea respondenților. Nu este bine asigurată informarea beneficiarilor cu privire la modalitatea de a-și manifesta nemulțumirea. Astfel, nu pot fi întotdeauna monitorizate actele de corupție, cum ar fi: condiționarea actului medical, plățile informale solicitate de la pacient, extorcarea de bani de la pacient printratamentele excesive și neargumentate, intervențiile neargumentate etc.
    5) Procesul de evaluare și acreditare a instituțiilor medicale pare a fi de multe ori superficial și cu posibile condiții favorizante pentru realizarea unor plăți informale. Evaluarea în scop de acreditare a instituțiilor medico-sanitare se face de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică și durează nu mai mult de 2 zile pentru o instituție, ceea ce este insuficient pentru evaluarea minuțioasă a instituțiilor de o capacitate mare, cu o distanță de amplasare și rază de deservire mai extinsă. Sînt raportate cazuri de către medici că atunci cînd instituția trebuie să fie supusă procedurii de acreditare (o dată la 5 ani), managerul solicită angajaților anumite sume de bani pentru pregătirea instituției pentru acreditare. Aceasta se datorează faptului că sursa de acoperire a cheltuielilor de evaluare nu este indicată expres în cadrul normativ ce reglementează stabilirea taxelor pentru evaluarea şi acreditarea în sănătate. Totodată, sînt cazuri de finanțare a instituțiilor medicale de către Compania Națională de Asigurări în Medicină fără ca acestea să dețină certificat de acreditate, ceea ce contravine cadrului legal din domeniu.
    6) Nu se respectă principiul angajării în bază de merit și integritate profesională. Angajările în anumite funcții, în special în posturi de conducere, se realizează după criteriu politic(apartenență de partid). În același timp, apartenența de partid înseamnă plată de cotizații și contribuții, ceea ce condiționează direct ocuparea unui post managerial. Este prezent nepotismul la angajare și promovare (nerespectarea Legii nr. 82/2017 art. 12 – restricții în ierarhie). Sînt promovate persoane în relație de rudenie cu managerul (soț/soție, copii, nepoți, cumetri etc.).
    7) Nu sînt clare mecanismele/instrumentele de declarare și monitorizate a conflictelor de interese. Sînt menționatecazuri cînd medicul este angajat concomitent în sectorul public și cel privat și refuză intenționat prestarea unor servicii pacientului în instituția publică, direcționîndu-l la cabinetul său privat,sau cînd există o legătură directă și interese financiare dintre un medic și un cabinet privat de investigații (ex.: USG) ori un laborator privat care oferă anumite avantaje pentru numărul de pacienți îndreptați la investigații.
    Nu sînt publicate declarațiile conflictelor de interese ale membrilor Comisiei Medicamentului, listele experților antrenați în evaluarea dosarelor și CV-urile. Nu sînt publicate rapoartele de evaluare a dosarelor pentru medicamentele autorizate.
    În domeniul farmaceutic nu sînt clare normele legale ce reglementează relațiile dintre lucrătorii medicali și reprezentanți companiilor farmaceutice. Nu există reglementări referitoare la primirea/oferirea mostrelor gratuite de produse farmaceutice sau orice alte bunuri de la reprezentanții de marketing-ul farmaceutic, precum și obligația de raportare de către lucrătorii medicali a posibilelor conflicte de interese, inclusiv orice cadouri sau relații cu companiile farmaceutice și/sau reprezentanții acestora. De asemenea, nu există reglementări pentru producătorii/distribuitorii de produse farmaceutice de a raporta relațiile acestora cu fiecare lucrător medical.
    8) Gradul scăzut de informare/cunoștințe a populației despre drepturile şi obligațiile beneficiarilor fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală. Persoanele asigurate nu își cunosc drepturile și obligațiile în fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, prin urmare apare o problemă majoră în cadrul sistemului de sănătate – plățile neformale – sumele plătite de către pacienți medicilor sau altui personal medical, în schimbul unor servicii care sînt acoperite de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.
    Informația oferită pacienților despre prețurile pentru medicamentele compensate și despre condițiile pentru a beneficia de acestea, în cadrul asigurării obligatorii de asistență medicală, nu este exhaustivă. Publicarea pe pagina-web oficială a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină doar a Listei medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală,aprobată prin Ordinul comun al Ministerului Sănătății și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină Nr. 492/139 din 22/2013, este insuficientă și, respectiv,pacientul nu este informat.
    9) Condiții favorizante pentru realizarea plăților informale. Consultațiile pacienților în incinta spitalelor la nivel de înțelegeri individuale cu medicul, de către catedrele universitare, prezența medicului invitat la naștere, atunci cînd acesta nu este la serviciu –sînt situații care favorizează plata neformală din partea pacienților. Nu este reglementată noțiunea de cadouri și mulțumiri în contextul actului medical. Salariile modeste din sistemul de sănătate condiționează obișnuința lucrătorilor medicali de a primi „mulțumiri” pentru serviciile oferite în mod particular.
    De asemenea, obișnuința pacienților de a „mulțumi” personalul medical sau de a căută căi mai scurte cînd trebuie să acceadă la servicii de sănătate și, astfel, ajung la doctor/spital prin recomandări sau sunete de la cumătri/nași/vecini/etc. Problema se manifestă și prin posibilitatea coruperii persoanelor implicate în oferirea neargumentată a gradului de dizabilitate, a concediilor de boală de lungă durată. Sînt menționate și cazuri cînd persoanele sînt plecate chiar peste hotare la muncă, dar în țară le este plătită indemnizația pentru dizabilitate sau pentru incapacitate temporară de muncă.
    10) Gradul scăzut de echitate și transparență în procedura de selecție a persoanelor pentru tratamente costisitoare. Includerea în liste de așteptare a pacienților pentru intervenții costisitoare cum ar fi: intervenții chirurgicale pe cord, protezare de cap de femur (șold), fertilizarea in vitro etc., determină riscul corupției celor care vor decide asupra selecției persoanelor incluse în aceste programe. De exemplu, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a declarat că, anual, din cadrul fondurilorasigurării obligatorii de asistență medicală,100 de femei vor benefica de fertilizate in vitro, cererea pentru acest tip de serviciu este de peste 3 mii de cupluri.
    11) Relații informale stabilite cu administrația instituțieiîn realizarea studiilor clinice. Se determină lipsa unei reglementări clare cu privire la beneficiul instituției în efectuarea studiilor clinice, nu există un cadru normativ clar ce ar stabili relația dintre instituția medicală/manager și Serviciul evaluare a testărilor clinice medicamente. De multe ori, există contracte directe dintre serviciu și manager, care rămîn confidențiale cu privire la anumite plăți.
    12) Insuficiența bazei materiale a instituțiilor spitalicești.Sînt determinate frecvent situații cînd, la nivel de autorități centrale, se declară publiccă instituțiile medicale sînt asigurate pe deplin cu toate cele necesare. În același timp, managerii limitează accesul medicilor la medicamente și consumabile, motivînd lipsa sau cantitatea insuficientă a acestora. Respectiv, se manifestă riscuri pentru achiziționarea bunurilor din contul pacienților.
    Totodată, nu este desemnată o agenție responsabilă de gestionarea centralizată a patrimoniului spitalelor, lipsesc informații exhaustive despre starea, necesitățile și eventualele riscuri, cu care instituțiile medicale s-ar putea confrunta. Deși, în dosarul prezentat Comisiei de evaluare și acreditare în sănătate este prezentat planul de dezvoltare strategică și planul de management al riscurilor,lipsește o abordare sistemică referitoare la asigurarea bazei materiale a acestor instituții, aceasta este lăsată pe seama fiecărui manager, ceea ce potavea loc acțiuni frauduloase. Sînt frecvente relații neformale cu firme farmaceutice și promovarea intereselor unui producător anume cu beneficii personale din volumul vînzărilor unor medicamente anumite în unele farmacii.
    4. Autoritățile au identificat şi stabilit următoarele necesități de implementare şi perfecționare a măsurilor de asigurare a integrității instituționale, după cum urmează:
    1) necesitatea cultivării şi consolidării în continuare a climatului de integritate instituțională prin:
    a) educarea intoleranței angajaților din domeniul sănătății şi asigurării obligatorii de asistență medicală față de incidentele de integritate;
    b) promovarea mecanismului avertizorilor de integritate şi a măsurilor de protejare a acestora;
    c) fortificarea mecanismului de control/sancționare a celor care nu denunță manifestările de corupție sau influențele necorespunzătoare la care sînt supuși;
    2) pregătirea angajaților privind integritatea instituțională, managementul riscurilor de corupție, regimul de incompatibilități şi restricții, declararea intereselor personale şi a cadourilor prin:
    a) elaborarea actelor departamentale privind reglementarea regimului juridic de implementare a mecanismului de declarare a cadourilor, conflictelor de interese, influențelor necorespunzătoare, avertizărilor de integritate, registrul riscurilor, inclusiv instituirea registrelor de declarare a măsurilor invocate mai sus;
    b) desemnarea persoanelor responsabile din cadrul instituției de gestionare a mecanismelor de asigurare a integrității instituționale;
    c) informarea/instruirea angajaților din cadrul instituției privind respectarea şi implementarea cerințelor/măsurilor de asigurare a integrității instituționale;
    d) monitorizarea continuă a respectării măsurilor de asigurare în procesul de angajare şi promovare în funcție, pe bază de merit şi integritate profesională.
    3) la compartimentul de recrutare şi angajare a persoanelor, este necesară monitorizarea continuă a respectării măsurilor de asigurare în procesul de angajare şi promovare în funcție pe bază de merit şi integritate profesională.
    4) la compartimentul ce vizează transparența formării prețurilor în domeniul farmaceutic se impune necesitatea îmbunătățirii cadrului legal existent referitor la înregistrarea în termen a prețurilor de producător, excluderea barierelor birocratice, precum și mecanismul de înregistrare a prețului de producător la medicamentele, atît pentru cele autohtone, cît și pentru medicamentele de import, angajamente stabilite în Planul de acțiuni pe anul 2016 pentru soluționarea unor probleme identificate în domeniul medicamentului și activității farmaceutice, aprobat prin Dispoziția Guvernului nr. 29-d/2016.
II. OBIECTIVUL PLANULUI SECTORIAL
    Îmbunătățirea accesului populației Republicii Moldova la servicii de sănătate, a calității serviciilor prestate de instituțiile medicale și eficienței utilizării resurselor financiare publice, inclusiv ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, prin asigurarea unui proces decizional transparent, receptiv, riguros, incluziv şi participativ în cadrul autorităților şi instituțiilor din sistemul sănătății, prin îmbunătățirea cadrului normativ existent ce reglementează procesul de contractare a prestatorilor de asistență medicală şi farmaceutică în cadrul fondurilorasigurării obligatorii de asistență medicală, prin dezvoltarea unor instituţii în sistemul de sănătate eficiente, responsabile, transparente, integre şi rezistente la riscurile de corupție, precum și prin creșterea gradului de informare a populației despre drepturile și obligațiile beneficiarilor fondurilorasigurării obligatorii de asistență medicală.
IV. MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA
    1. Monitorizarea reprezintă o analiză sistematică a progreselor înregistrate în implementarea obiectivului sectorului şi a priorităților stabilite. Acest proces se va efectua în baza acțiunilor şi a indicatorilor de progres propuși în prezentul Plan sectorial şi va consta în colectarea şi analiza informațiilor de la instituțiile responsabile pentru implementarea acestora.
    2. Instituțiile responsabile pentru executarea acțiunilor din prezentul Plan sectorial vor prezenta trimestrial Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, pînă la data de 10 a lunii următoare trimestrului de gestiune, informații privind implementarea acestuia.
    3. Rapoartele de monitorizare vor fi elaborate trimestrial de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, în baza rapoartelor/informațiilor prezentate de către celelalte autorități publice responsabile implicate, conform anexei nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.676/2017 privind aprobarea mecanismului de elaborare şi coordonare a planurilor sectoriale şi locale de acțiuni anticorupție pentru anii 2018-2020”.
    4. Rapoartele vor fi expediate secretariatului grupurilor de monitorizare din cadrul Centrului National Anticorupție, pînă la data de 15 a lunii următoare trimestrului de gestiune, şi vor fi plasate pe pagina web oficială a Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
    5. Prezentul Plan sectorial va fi revizuit anual.