În temeiul art. 5 lit. a) și art. 6 lit. h) din Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 252, art. 412), Guvernul HOTĂRĂȘTE:
    1. Se aprobă:
    1) Strategia națională de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023, conform anexei nr.1;
    2) Planul de acțiuni pentru anii 2018-2020 privind implementarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023, conform anexei nr.2.
    2. Autoritățile responsabile:
    1) vor întreprinde măsurile ce se impun în vederea realizării obiectivelor Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023;
    2) vor implementa acțiunile incluse în Planul nominalizat;
    3) vor prezenta anual, pînă la 15 ianuarie, precum și la solicitarea secretariatului Consiliului Național pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, Ministerului Afacerilor Interne stadiul îndeplinirii acțiunilor incluse în Plan;
    4) vor elabora și vor prezenta, pînă la 1 octombrie 2020, Ministerului Afacerilor Interne propuneri la Planul de acțiuni pentru anii 2021-2023 privind implementarea Strategiei.
    3. Ministerul Afacerilor Interne va prezenta Guvernului:
    1) rapoartele prevăzute la punctul 29 din Strategie în termen de 2 luni de la sfîrșitul perioadei de raportare;
    2) spre aprobare proiectul Planului de acțiuni pentru anii 2021-2023 privind implementarea Strategiei sus-numite pînă la 1 decembrie 2020.
    4. Finanțarea acțiunilor prevăzute în prezenta hotărîre se va efectua din contul și în limitele alocațiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităților implicate, precum și din alte surse, conform legislației.
    5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Afacerilor Interne.
    6. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

    PRIM-MINISTRU                                                               Pavel FILIP

    Contrasemnează:
    Ministrul afacerilor interne                                                  Alexandru Jizdan
    Ministrul finanțelor                                                              Octavian Armașu
    Ministrul afacerilor externe
    și integrării europene                                                          Tudor Ulianovschi
    Ministrul apărării                                                                 Eugeniu Sturza
    Ministrul economiei
    și infrastructurii                                                                    Chiril Gaburici
    Ministrul agriculturii,
    dezvoltării regionale
    și mediului                                                                            Nicolae Ciubuc
    Ministrul sănătății,
    muncii și protecției sociale                                                  Silvia Radu

    Nr. 1101. Chişinău, 14 noiembrie 2018.


    1. Circumstanțele care au impus elaborarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023
    Elaborarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2018-2023 (în continuare – Strategie) se impune în contextul finalizării celei de-a doua etape de implementare a Strategiei naționale în domeniu, ale cărei obiective și rezultate scontate au fost realizate în măsură de 92%. Evaluarea implementării Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2015-2017 a scos în evidență problemele rămase nesoluționate, principalele fiind: insuficiența și fluctuația de personal în cadrul autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat; cadrul incomplet al procedurilor operaționale, în special în domeniul analitic; infrastructura insuficient dezvoltată a instituțiilor cu competențe nemijlocite la frontiera de stat.
    Un alt argument în acest sens este aprobarea și punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/1624 Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de Frontieră și Garda de Coastă la nivel european, în care conceptul de gestiune integrată a frontierelor (tradițional cunoscut pînă la momentul actual) a fost extins și diversificat cu un șir de componente nu atît de noi, pe cît de necesare, mai cu seamă în cadrul temporal și situațional creat la nivel mondial.
    Problematica gestionării securității frontaliere a constituit unul dintre subiectele de importanță majoră pe agenda relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, iar asigurarea conexiunii dintre dezvoltarea conceptelor de management integrat al frontierelor la nivelul Uniunii Europene și Republicii Moldova a condiționat un șir de beneficii.
    În Republica Moldova implementarea conceptului european de management integrat al frontierelor la nivel intrainstituțional, interinstituțional și internațional este în plin proces și va fi dezvoltat în continuare prin alinierea acestuia la cele mai bune practici în domeniu.
    Prevenirea și contracararea infracționalității transfrontaliere va contribui la asigurarea unui climat de securitate internă, ducînd la obținerea veniturilor în bugetul de stat, la protecția și garantarea drepturilor și libertăților omului.
    La elaborarea prezentei Strategii au fost luate în considerare acquis-ul și recomandările organismelor europene și internaționale ce susțin Republica Moldova în domeniul managementului integrat al frontierei de stat.
    Prezenta Strategie constituie documentul principal de politici, ce reflectă prioritățile și viziunea statului în domeniul managementului integrat al frontierei de stat pentru asigurarea securității frontaliere, prevenirea și combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere.
    2. Locul managementului integrat al frontierelor în sistemul național de securitate și ordine publică. Corelarea cu alte politici naționale
    Actualmente domeniul de politici la nivel de țară este unul destul de dezvoltat și variat. Prezenta Strategie nu dublează și nu se suprapune cu alte politici sectoriale, ci doar completează și asigură punerea în aplicare a unor documente strategice: Acordul de Asociere dintre Republica Moldova–Uniunea Europeană, Strategia națională de dezvoltare, Programul de activitate al Guvernului, Concepția securității naționale, Strategia securității naționale a Republicii Moldova, Strategia națională de apărare, Strategia națională de ordine și securitate publică, Strategia națională de prevenire și combatere a traficului de ființe umane ș.a.
    În particular, Strategia securității naționale a Republicii Moldova stabilește managementul integrat al frontierei de stat ca unul dintre instrumentele-cheie în menținerea (protejarea) stării de securitate națională. Necesitatea consolidării managementului integrat al frontierei de stat este una evidentă, ceea ce se poate realiza prin: îmbunătățirea capacităților de control al frontierei de stat și a activității operaționale specifice, în vederea gestionării integrate a problematicii frontaliere la nivel național; îmbunătățirea compatibilității, interoperabilității și integrării infrastructurii frontierei de stat, a sistemelor informaționale și bazelor de date ale autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat; dezvoltarea mecanismelor de cooperare internațională în vederea asigurării corelării cu partenerii internaționali.
    Astfel, Strategia menționată reflectă expres angajamentele Republicii Moldova privind aspectele frontaliere stipulate în Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, precum și stabilește elementele de sustenabilitate a procesului de liberalizare a regimului de vize cu Uniunea Europeană.
    3. Scopul prezentei Strategii constă în oferirea unei clarități în aplicarea și dezvoltarea ulterioară a managementului integrat al frontierei de stat în Republica Moldova și este corelat cu ultimele evoluții la nivel internațional și cu cele mai bune practici în domeniu.
    4. Viziunea
    Frontiera controlată de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova este o frontieră sigură. Implementarea managementului integrat al frontierei de stat contribuie substanțial la sporirea securității regionale și a celei europene. Sistemul managementului integrat al frontierei de stat constituie totalitatea autorităților și instituțiilor publice implicate în procesul de asigurare a securității frontierei și de facilitare a comerțului. Autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat sînt divizate în două categorii:
    1) cu competențe nemijlocite la frontieră:
    a) Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne;
    b) Serviciul Vamal al Ministerului Finanțelor;
    c) Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor;
    2) cu atribuții conexe domeniului managementului integrat al frontierei de stat:
    a) Ministerul Finanțelor;
    b) Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene;
    c) Ministerul Apărării;
    d) Ministerul Economiei și Infrastructurii;
    e) Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului;
    f) Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale;
    g) Serviciul de Informații și Securitate;
    h) Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne;
    i) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne;
    j) Biroul migrație și azil al Ministerului Afacerilor Interne;
    k) Instituția publică „Agenția Servicii Publice”;
    l) Biroul politici de reintegrare al Cancelariei de Stat.
    Personalul pregătit, motivat și cu un înalt grad de profesionalism, suportul logistic și financiar, precum și capacitatea administrativă dezvoltată a autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat garantează securitatea frontalieră și libera circulație a persoanelor.
    5. Principiile prezentei Strategii sînt următoarele:
    1) principiul legalității – toate activitățile de realizare a obiectivelor, măsurilor și acțiunilor specifice managementului integrat al frontierei de stat se desfășoară în baza actelor normative în vigoare, conform competențelor ce îi revin fiecărei autorități, precum și acordurilor de cooperare interinstituțională;
    2) principiul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului – toate activitățile desfășurate de autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat sînt puse în aplicare cu respectarea prevederilor convențiilor și tratatelor internaționale privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte;
    3) principiul solidarității – autoritățile Republicii Moldova asigură controlul frontierei pe o porțiune importantă a frontierelor externe ale Uniunii Europene, contribuind prin aceasta la protecția spațiului de libertate, securitate și justiție, în care este asigurată libera circulație a persoanelor;
    4) principiul subsidiarității – nivelul cel mai adecvat pentru implementarea prezentei Strategii este cel al fiecărei autorități din sistemul managementului integrat al frontierei de stat. Consiliul Național pentru Managementul Integrat al Frontierei (în continuare – Consiliu) intervine doar subsidiar în probleme ce pot fi mai eficient soluționate la nivelul său;
    5) principiul integrării, interoperabilității și compatibilității – autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat conlucrează pe bază de concepte, sisteme, echipamente și proceduri standardizate;
    6) principiul continuității și coordonării – acțiunile adoptate în vederea realizării obiectivelor prezentei Strategii continuă măsurile întreprinse pentru implementarea precedentelor strategii naționale, acestea fiind coordonate unitar de către Consiliu;
    7) principiul egalității, parteneriatului și cooperării – autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat nu concurează între ele și nu sînt superioare una alteia cooperînd pe bază de echitate și respect reciproc;
    8) principiul priorității și alocării corelate a resurselor – autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat coordonează solicitările și alocările de resurse financiare și materiale în funcție de priorități, în scopul eliminării conflictelor, paralelismelor, suprapunerilor și lacunelor privind interoperabilitatea și integrarea.
    6. Riscurile principale la securitatea frontalieră
    Necesitatea consolidării controlului din partea autorităților constituționale ale Republicii Moldova pe toate segmentele frontierei moldo-ucrainene impune adoptarea unor măsuri speciale pentru asigurarea unui nivel înalt de securitate.
    Republica Moldova este o țară-sursă, de tranzit și de destinație a unor fenomene infracționale transfrontaliere. Astfel, ca urmare a analizelor efectuate, rezultă un șir de riscuri cu impact major asupra securității frontaliere.
    1) Migrația ilegală – Republica Moldova se află pe „ruta de est” a migrației ilegale spre Uniunea Europeană, care își menține în prezent intensitatea din direcțiile regiunilor cu un nivel scăzut de trai și a celor în care se desfășoară conflicte armate. Formele cele mai întîlnite sînt: traversarea ilegală a frontierei între punctele de trecere ale acesteia, ascunderea persoanelor în mijloace de transport, precum și utilizarea documentelor de călătorie false, falsificate sau a documentelor veridice ce aparțin altor titulari.
    Migrația ilegală în masă spre statele Europei de Vest, cauzată de situația social-politică și militară instabilă din Orientul Apropiat și Africa de Nord, are efecte directe asupra situației economice, sociale și de securitate din statele de tranzit și de destinație. Capacitatea-limită critică de primire a migranților și refugiaților de către statele-membre ale Uniunii Europene, precum și de către țările din proximitatea acesteia îngrijorează din punctul de vedere al posibilității reale de amplificare a crimei organizate, al răspîndirii ideilor subversiv-extremiste și al altor factori destabilizatori pentru Republica Moldova.
    2) Traficul de ființe umane – una dintre problemele actuale cu care continuă să se confrunte Republica Moldova este traficul de ființe umane, ce constituie un fenomen negativ complex.
    Principalele forme prin care se manifestă traficul de ființe umane în Republica Moldova sînt:
    a) traficul de ființe umane în scopul exploatării prin muncă sau servicii forțate;
    b) traficul de ființe umane în scopul exploatării sexuale;
    c) traficul de ființe umane în scopul exploatării prin cerșetorie;
    d) traficul de copii.
    Majoritatea cazurilor de trafic de ființe umane, de regulă, sînt rezultatul activității unor grupări criminale organizate. Cel mai important factor de stimulare a practicării activității de trafic de ființe umane pentru grupările criminale rămîne a fi posibilitatea obținerii rapide a unui profit considerabil.
    Totodată, nivelul înalt al șomajului și al sărăciei, interesul sporit al grupărilor criminale organizate, numărul cazurilor de trafic de ființe umane înregistrate (inclusiv post-factum), precum și dificultatea depistării infracțiunii la momentul trecerii frontierei de stat, denotă menținerea în continuare a fenomenului traficului de ființe umane.
    3) Traficul ilegal cu produse accizabile și produse de larg consum – constituie una dintre principalele manifestări ale infracționalității la frontieră, fenomen generat de situația economico-financiară, cadrul de politici fiscale ale Republicii Moldova, care diferă de țările din regiune.
    4) Circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor – unul dintre cele mai complexe fenomene/riscuri din categoria infracțiunilor transfrontaliere, ce reprezintă o adevărată amenințare asupra sănătății persoanelor, avînd și efecte nefaste asupra principiilor economice, sociale și culturale ale societății. Fenomenul este caracterizat de provocări tot mai mari, în special din cauza cîștigurilor importante obținute de către grupările organizate și de diversificarea categoriilor de droguri noi apărute în ultimii ani, prin apariția substanțelor psihoactive.
    5) Traficul ilegal cu mijloace de transport – activitatea infracțională pe direcția din Vest spre Est (Ucraina, Federația Rusă), datorată cererii imense pe această piață, factorul principal reprezentînd decalajul de preț de pe piața statelor Uniunii Europene și statelor Europei de Est, precum și accizele mari la importul autoturismelor.
    6) Terorismul – deși nu este o țară-țintă pentru atacuri teroriste, Republica Moldova poate fi o țară de tranzit sau țară-sursă pentru persoanele care doresc să se alăture Statului Islamic sau altor organizații teroriste.
    7) Armele de distrugere în masă, mărfurile cu dublă destinație – armele utilizate tot mai activ de către diverse entități teroriste reprezintă astăzi una dintre cele mai importante amenințări și provocări la adresa securității internaționale.
    Principalii factori interni și externi care determină amplificarea riscurilor menționate sînt:
    a) situația social-economică din țară;
    b) politica fiscal-vamală a Republicii Moldova, a Uniunii Europene și a țărilor din regiune;
    c) existența pe frontiera moldo-ucraineană a segmentelor necontrolate de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, precum și prezența forțelor militare străine în regiune;
    d) luptele armate din regiunea de est a Ucrainei, care generează provocări pentru securitatea frontalieră, creînd posibile fenomene negative, printre care migrația ilegală și criminalitatea transfrontalieră;
    e) evenimentele politice tensionate și conflictele armate din țările Asiei și Africii.
    Principalele tendințe care definesc evoluția fenomenului infracționalității transfrontaliere sînt:
    a) amplificarea și diversificarea fenomenului infracțional transfrontalier privind migrația ilegală, traficul de ființe umane, traficul ilegal cu produse accizabile (țigări și produse din tutun, alcool și produse alcoolice etc.), circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope și a precursorilor, traficul ilegal cu mijloacele de transport;
    b) schimbarea rutelor utilizate și a mărfurilor sau produselor traficate ilegal, în funcție de formele de manifestare a infracționalității internaționale;
    c) adaptarea specificului operațional al rețelelor de migrație ilegală, cu intenția de a eluda sau a se sustrage de la controlul efectuat la trecerea frontierei, prin diverse metode, prin perfecționarea organizării interne, precum și prin conspirarea acțiunilor derulate;
    d) falsul și furtul de identitate (prin documente false, falsificate, acte eliberate prin substituire de persoană).
    7. Principalele probleme care afectează aplicarea și dezvoltarea sigură a managementului integrat al frontierei de stat în Republica Moldova, pornind de la analiza domeniului și descrierea situației, confirmate de totalitatea riscurilor și amenințărilor identificate la adresa securității frontaliere, sînt următoarele:
    1) neasigurarea suportului financiar necesar autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, pentru implementarea deplină a Conceptului managementului integrat al frontierelor în Republica Moldova;
    2) insuficiența de personal în cadrul autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat;
    3) infrastructura instituțiilor cu competențe nemijlocite la frontiera de stat și tehnologiile performante de control al frontierei insuficient dezvoltate;
    4) cadrul incomplet al procedurilor operaționale, în special în domeniul analitic;
    5) capacitatea scăzută a sistemului de coordonare a securității frontaliere;
    6) instrumentele existente de cooperare slab valorificate;
    7) potențialul nevalorificat pe deplin de către instituțiile naționale de identificare, accesare și implementare a programelor și proiectelor de asistență externă.
    8. Problemele identificate au generat un șir de idei și măsuri noi privind dezvoltarea și consolidarea proceselor de gestiune integrată a situației frontaliere la nivel de țară, dar au scos în evidență și anumite riscuri, ce necesită implicare din partea Guvernului, pentru asigurarea unei politici proactive de abordare a acestora pe termen scurt și mediu.
    9. Obiectivul general al prezentei Strategii constă în consolidarea securității frontaliere și facilitarea trecerii legale a frontierei de către persoane și bunuri, în condițiile prevenirii și combaterii migrației ilegale, infracționalității transfrontaliere și a terorismului.
    10. Obiectivul general va fi atins prin realizarea următoarelor obiective specifice:
    1) dezvoltarea sistemului de coordonare a securității frontaliere, a cooperării interinstituționale în vederea asigurării eficienței și coerenței în acțiuni, precum și a interoperabilității dintre autoritățile și agențiile naționale și internaționale, realizarea schimburilor regulate de informații prin intermediul instrumentelor de cooperare;
    2) consolidarea capacităților de control al frontierei, de prevenire și combatere a infracționalității transfrontaliere;
    3) dezvoltarea capacităților de participare a autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat la misiuni și operațiuni internaționale;
    4) consolidarea domeniului analitic și amplificarea rolului analizei de risc în procesul decizional;
    5) eficientizarea acțiunilor statului în domeniul migrației, returnării și al readmisiei, precum și de asistență a persoanelor care solicită protecție internațională;
    6) instituirea și consolidarea mecanismelor de asigurare a calității la nivelul autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, precum și a mecanismelor naționale de evaluare și punere în aplicare a legislației în domeniul gestionării frontierei;
    7) consolidarea mecanismului sectorial de accesare și implementare a programelor și proiectelor internaționale de asistență tehnică și investițională în domeniul managementului integrat al frontierei de stat;
    8) consolidarea domeniului de management al resurselor umane, dezvoltarea și perfecționarea domeniului de formare profesională a angajaților autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat.
    11. Dezvoltarea sistemului de coordonare a securității frontaliere, a cooperării interinstituționale în vederea asigurării eficienței și coerenței în acțiuni, precum și a interoperabilității dintre autoritățile și agențiile naționale și internaționale, realizarea schimburilor regulate de informații prin intermediul instrumentelor de cooperare
    Cooperarea la nivel național. Scopul colaborării dintre autorități este de a îmbunătăți capacitatea de îndeplinire a sarcinilor în mod adecvat și eficient. Colaborarea se bazează pe legislație și acorduri guvernamentale.
    La etapa inițială de implementare a prezentei Strategii se impune o revizuire a sistemului de cooperare între principalii actori cu atribuții în domeniu. Obiectivele prezentei Strategii urmează a fi definite drept prioritare în documentele de cooperare interinstituționale.
    Ca urmare a reformei instituționale a Guvernului se conștientizează faptul că autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat trebuie să depună eforturi comune clar direcționate pentru sporirea eficacității cooperării. Pornind de la atribuțiile sale, Consiliul va asigura monitorizarea calității și capabilității de cooperare a autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat.
    Cooperarea dintre autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat se va efectua prin acțiuni coordonate, pentru realizarea măsurilor prevăzute de acordurile de cooperare bilaterale și/sau multilaterale.
    Măsurile necesare:
    1) revizuirea acordurilor/planurilor de cooperare dintre autorități, inclusiv dintre cele specializate;
    2) perfecționarea continuă a procedurilor și formelor de cooperare atît bilaterale, cît și multilaterale.
    Sistemul de coordonare a securității frontaliere vizează corelarea activităților specifice, a acțiunilor și operațiunilor de frontieră, a celorlalte activități conexe, precum și cooperarea în cadrul autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, care se realizează prin: monitorizarea continuă a evenimentelor produse la frontiera de stat ori în legătură cu securitatea frontalieră în scopul cunoașterii situației și sporirii capacității de acțiune; organizarea și desfășurarea în comun a acțiunilor și operațiunilor specifice; coordonarea cu alți parteneri a acțiunilor și măsurilor de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere și a migrației ilegale, a altor activități ilicite; desfășurarea activităților de colectare, prelucrare, păstrare și schimb de date și informații; cooperarea interinstituțională, națională și internațională; dezvoltarea și menținerea sistemelor informaționale și de comunicații.
    Cooperarea, schimbul de date și informații în domeniul frontalier dintre autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, precum și cu centrele de coordonare ale altor state se realizează, la nivel național, prin Sistemul de coordonare a securității frontaliere, care transpune Regulamentul (UE) nr.1052/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2013 de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (în continuare – EUROSUR).
    Menținerea capacității de reacție asigură un răspuns concludent la apariția eventualelor situații specifice și de criză la frontieră. Implementarea unui cadru normativ relevant contribuie la stratificarea etapelor/măsurilor de reacție în conformitate cu domeniul specific.
    Conștientizarea situației la frontieră asigură întreprinderea la timp a activităților de prevenire, depistare, constatare și cercetare a acțiunilor ilegale la frontiera de stat, precum și de combatere a criminalității transfrontaliere.
    Măsurile necesare:
    1) dezvoltarea Sistemului de coordonare a securității frontaliere, compatibil cu EUROSUR;
    2) asigurarea interoperabilității sistemelor informaționale ale autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat;
    3) consolidarea mecanismului de colaborare privind schimbul de informații cu autoritățile competente din statele vecine;
    4) dezvoltarea mecanismului de punere în aplicare și supraveghere a măsurilor restrictive internaționale;
    5) asigurarea conștientizării situației la frontieră în timp real prin dezvoltarea sistemului de telecomunicații radio în standard „TETRA”.
    Cooperarea internațională constituie unul dintre pilonii ce fundamentează conceptul de gestionare integrată a frontierelor. Republica Moldova realizează în mare măsură cadrul de cooperare internațională, întreprinde acțiunile planificate și continuă dezvoltarea cooperării cu parteneri internaționali.
    Progresele recent înregistrate sînt: semnarea și intrarea în vigoare a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și obiectelor în punctele comune de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene; Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei cu privire la organizarea schimbului de informații privind persoanele și mijloacele de transport cu care persoanele traversează frontiera de stat moldo-ucraineană; a Protocoalelor interinstituționale moldo-ucrainene privind organizarea controlului în comun în punctele comune de trecere „Palanca– Maiaki–Udobnoe”, „Pervomaisk–Cuciurgan” și „Giurgiulești–Reni”, privind schimbul de informații statistice și analitice, precum și privind organizarea și funcționarea punctului de contact la frontiera de stat moldo-ucraineană. Este valorificat, de asemenea, sprijinul Misiunii Uniunii Europene de Asistență la Frontieră pentru Moldova și Ucraina (în continuare – EUBAM) și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (în continuare – FRONTEX), activități ce produc efecte pozitive și evidente pe latura capacității operaționale a instituțiilor cu atribuții la frontieră.
    Pentru perioada ulterioară rămîne a fi prioritară continuarea procesului de negociere și semnare a: Acordului interstatal cu Ucraina privind regimul de frontieră; Protocoalelor privind organizarea controlului în comun în alte puncte de trecere a frontierei moldo-ucrainene; Acordului interstatal cu România privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport și mărfurilor; Acordului privind constituirea și activitățile echipelor mixte de patrulare la frontiera de stat comună; Acordurilor și planurilor de cooperare cu Ucraina, România, alte state-membre ale UE, precum și alte țări terțe.
    Măsura necesară: extinderea colaborării dintre autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat din Republica Moldova și cele omoloage din statele vecine, Uniunea Europeană, Comunitatea Statelor Independente etc., precum și valorificarea mecanismelor de cooperare cu FRONTEX, EUBAM, Interpol, Europol, Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii, Oficiul European de Luptă Antifraudă, Organizația Mondială a Vămilor, Organizația pentru Democrație și Dezvoltare Economică și alte entități regionale și internaționale, a platformelor de cooperare multilaterală, a programelor și a inițiativelor internaționale pe aspecte de securizare a frontierei de stat.
    12. Consolidarea capacităților de control al frontierei, de prevenire și combatere a infracționalității transfrontaliere
        Supravegherea frontierei. La nivel național, Poliția de Frontieră este instituția responsabilă de supravegherea frontierei Republicii Moldova pe uscat și pe apele de frontieră. În limitele competențelor atribuite prin lege, la realizarea activității vizate participă și alte instituții naționale relevante.
    Prin intermediul subdiviziunilor operaționale și tactice, al unităților fixe și mobile ale Poliției de Frontieră se asigură monitorizarea continuă a frontierei de stat, în baza unei analize prealabile de risc.
    În activitatea lor specifică, forțele Poliției de Frontieră sînt sprijinite de sisteme de supraveghere fixă și mobilă, precum și de alte mijloace speciale. Vectorul de dezvoltare a supravegherii frontierei constă în asigurarea mentenanței capacităților existente și implementarea în continuare a noilor tehnologii de supraveghere, sisteme informaționale și integrarea acestora cu alte sisteme existente.
    Capacitatea de supraveghere pe timp de noapte și dezvoltarea sistemelor aeriene fără pilot sînt principalele domenii de dezvoltare.
    Măsurile necesare:
    1) dezvoltarea capacităților de supraveghere a frontierei de stat; implementarea noilor tehnologii de supraveghere, a sistemelor de tehnologii informaționale și integrarea acestora cu alte sisteme existente;
    2) dezvoltarea conceptului de patrulare comună la frontiera moldo-română și cea moldo-ucraineană;
    3) dezvoltarea componentei chinologice prin armonizarea/adaptarea/ revizuirea bazei normative de activitate, instruirea inspectorilor-chinologi și dresarea cîinilor de serviciu;
    4) dezvoltarea infrastructurii frontierei de stat și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru personalul instituțiilor cu competențe nemijlocite la frontiera de stat.
    Controlul la trecerea frontierei reprezintă un complex de măsuri efectuate de către Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal pentru a autoriza trecerea frontierei de stat de către persoanele și mijloacele de transport, mărfurile și alte bunuri. Asigurarea echilibrului dintre măsurile întreprinse pentru simplificarea proceselor de traversare a frontierei de stat de către persoane și bunuri și măsurile de constrîngere, realizate în scopul prevenirii, depistării și al contracarării criminalității la frontieră rămîne a fi o prioritate și pentru viitor.
    Acest obiectiv poate fi atins prin dezvoltarea infrastructurii punctelor de trecere a frontierei de stat; dezvoltarea sistemelor/tehnologiilor informaționale (APIS – Sistemul avansat pentru informații despre pasageri, FRS – Sistem de recunoaștere facială, ANPR – Sistem automatizat de recunoaștere a plăcuțelor cu numere de înmatriculare, E-gates – Sistem automatizat de control al pașapoartelor biometrice etc.); înregistrarea prealabilă la traversarea frontierei de stat; realizarea conceptului maritime single window (Interfața unică de raportare de la nave către autorități); realizarea și implementarea ghișeului unic și a noului Sistem computerizat de tranzit; dezvoltarea mecanismului de recunoaștere mutuală a statutului de agent economic autorizat; continuarea practicii de realizare a controlului în comun cu autoritățile statelor vecine.
    Măsurile necesare:
    1) dezvoltarea și integrarea sistemelor informaționale, precum și automatizarea procedurilor de control la trecerea frontierei de stat;
    2) consolidarea capacităților de contracarare a traficului cu arme de distrugere în masă, a tehnologiilor și materialelor nucleare și radiologice, prin dotarea autorităților competente cu mijloacele și echipamentele necesare și pregătirea personalului pentru utilizarea eficace a acestora;
    3) extinderea conceptului de control comun la frontieră cu Ucraina și implementarea acestuia la frontiera cu România;
    4) modernizarea infrastructurii punctelor de trecere a frontierei de stat și înzestrarea acestora cu echipament modern și tehnică potrivit necesităților existente;
    5) dezvoltarea capacităților autorităților naționale în domeniul controlului fluvial/portuar;
    6) asigurarea capacităților minime de supraveghere a sănătății publice în cadrul punctelor de trecere a frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Regulamentului sanitar internațional.
    Prevenirea și combaterea criminalității, inclusiv desfășurarea operațiunilor în interiorul țării
    Necesitatea securizării frontierei Republicii Moldova este determinată de: creșterea în complexitate a infracționalității transfrontaliere, extinderea la nivel internațional a fenomenului criminalității organizate, existența condițiilor favorizante, cum ar fi crizele economice, conflictele sociale, etnice și religioase, precum și proliferarea amenințărilor teroriste la adresa Republicii Moldova.
    La nivel național, Poliția de Frontieră, Serviciul Vamal și Poliția dețin competențe și cooperează în domeniul investigațiilor speciale, al urmăririi penale, al analizei riscurilor și al expertizei documentelor, în scopul prevenirii și contracarării infracționalității.
    Totuși, actualmente se atestă un nivel scăzut al capacității de investigare a subdiviziunilor din domeniu din cauza deficitului de pregătire a personalului și a lipsei echipamentului.
    Avînd în vedere caracterul complex al migrației ilegale și al criminalității transfrontaliere, cooperarea se desfășoară la nivel național și internațional. Autoritățile naționale au creat mecanisme comune în domeniul prevenirii și combaterii criminalității transfrontaliere; actualmente însă există deficiențe de cooperare între structurile specializate, precum și în ceea ce privește coordonarea operațională și schimbul de informații la nivel interinstituțional.
    Măsuri necesare:
    1) consolidarea și valorificarea mecanismelor de cooperare între autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, pentru coordonarea acțiunilor de prevenire și contracarare a migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere; autoritățile cu sarcini operative la frontieră vor constitui grupuri comune interinstituționale (operaționale, de investigații și de căutare), pentru coordonarea sub aspectul rolurilor și responsabilităților, organizarea operațiunilor și investigațiilor comune, elaborarea procedurilor standard de operare pentru activități de interes comun;
    2) dotarea tehnică a structurilor de investigații speciale, urmărire penală, expertiză a documentelor în vederea consolidării capacităților acestora; dezvoltarea capacității profesionale a ofițerilor specializați prin formarea și participarea la activități relevante din țară și din străinătate;
    3) intensificarea și extinderea cooperării cu structurile corespondente din alte state, cu misiunile diplomatice și consulare ale Republicii Moldova, ale țărilor de origine și terțe cu risc migrator, cu organismele europene și ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), în vederea desfășurării de operațiuni comune, a schimbului de informații și analizei de risc.
    13. Dezvoltarea capacităților de participare a autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat la misiuni și operațiuni internaționale
    În contextul realizării Politicii de securitate și apărare comună a Uniunii Europene, Republica Moldova participă activ la misiuni și operațiuni internaționale, operate sub mandatul ONU sau al UE.
    Inițiativele vizate aduc beneficii la dezvoltarea relațiilor bilaterale între țările participante și contribuie nemijlocit la promovarea stabilității și securității globale și regionale, ceea ce are o influență pozitivă asupra creșterii nivelului de securitate în Republica Moldova.
    Avînd în vedere caracterul preponderent militar al misiunilor la care Republica Moldova participă, capacitățile autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat sînt mai puțin dezvoltate pentru a fi antrenate în misiuni și operațiuni internaționale polițienești și civile.
    La nivel național, cadrul juridic prestabilit pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de către Republica Moldova în cadrul Cartei ONU, a tratatelor încheiate cu UE, cu alte organizații internaționale și state străine care să contribuie la menținerea păcii, a securității și a stabilității internaționale, la supremația legii și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului este reglementat prin Legea nr. 219/2015 privind participarea Republicii Moldova la misiuni și operații internaționale, Hotărîrea Guvernului nr.1009/2012 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de participare a Poliției de Frontieră la misiuni și operațiuni internaționale, precum și Ordinul ministrului afacerilor interne nr.43/2018 privind aprobarea Regulamentului privind recrutarea, selectarea, pregătirea, desemnarea și participarea personalului Ministerului Afacerilor Interne la misiuni și operațiuni internaționale.
    Participarea în cadrul operațiunilor de frontieră internaționale rămîne a fi una dintre prioritățile naționale, deoarece reprezintă o dovadă a aspirațiilor statului în promovarea ideilor păcii, stabilității și securității atît în interiorul țării, cît și peste hotarele ei, devenind astfel un stat ce contribuie la fortificarea securității regionale.
    Măsurile necesare:
    1) ajustarea, elaborarea, aprobarea și punerea în aplicare a cadrului normativ în domeniu cu referire la misiunile și operațiunile internaționale;
    2) consolidarea capacităților instituționale de pregătire a personalului pentru aplicare și participare în cadrul misiunilor și operațiunilor internaționale, precum și instruirea acestora în baza unor programe speciale comune ale autorităților de resort care deleagă angajați la operațiuni și misiuni internaționale.
    14. Consolidarea domeniului analitic și amplificarea rolului analizei de risc în procesul decizional
    Scopul sistemului de analiză a riscurilor în gestionarea frontierelor este de a sprijini procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile organizaționale și de a asigura utilizarea flexibilă și eficientă a resurselor și concentrarea eforturilor în zonele în care riscurile sînt cele mai ridicate.
    La nivel național au existat premise suficiente pentru a consolida domeniul prin dezvoltarea cadrului regulator, prin instituirea subdiviziunilor responsabile, precum și prin asigurarea interacțiunii sistematice între acestea.
    La momentul actual, este asigurată funcționalitatea Grupului comun de analiză a riscurilor în domeniul combaterii criminalității transfrontaliere, a traficului de ființe umane și a migrației ilegale, la care participă Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informații și Securitate, Procuratura Generală și Serviciul Vamal.
    Totodată, tendințele de evoluție a principalelor riscuri la frontieră și tablourile situaționale în domeniul criminalității transfrontaliere sînt descrise în produsele analitice elaborate inclusiv în comun cu experții unităților de analiză a riscurilor din România, Ucraina, FRONTEX și EUBAM.
    Acțiunile de cooperare în domeniul analizei de risc urmează a fi dezvoltate și în continuare cu statele vecine.
    În vederea consolidării și dezvoltării sistemului de analiză a riscurilor, urmează a fi dezvoltat cadrul de cooperare între autoritățile cu atribuții în domeniu la nivel regional, prin dezvoltarea activității grupurilor comune de lucru interinstituționale privind migrația ilegală, traficul de ființe umane și criminalitatea transfrontalieră.
    Măsurile necesare:
    1) consolidarea sistemului de analiză a riscurilor prin dezvoltarea activității grupurilor comune de lucru interinstituționale;
    2) elaborarea produselor analitice bazate pe CIRAM (Common Integrated Risk Analysis Model).
    15. Eficientizarea acțiunilor statului în domeniul migrației, returnării și al readmisiei, precum și a acțiunilor de asistență a persoanelor care solicită protecție internațională
    Eficientizarea acțiunilor statului în domeniul migrației, returnării și readmisiei
    Una dintre prerogativele Ministerului Afacerilor Interne ține de controlul legalității intrării, șederii și aflării străinilor pe teritoriul Republicii Moldova, precum și aplicarea corespunzătoare a instrumentului readmisiei, a măsurilor de îndepărtare și a celor restrictive. Combaterea migrației ilegale ține de domeniul unor activități comune promovate de către toate autoritățile publice cu competențe în domeniu, împreună cu statele Uniunii Europene, țările vecine, statele de origine și de destinație pentru migranții în/din Republica Moldova. La etapa actuală, Republica Moldova s-a aliniat la politicile Uniunii Europene din domeniul respectiv.
    Măsurile necesare:
    1) consolidarea capacităților de depistare și îndepărtare a migranților ilegali la traversarea frontierei sau în interiorul țării pentru asigurarea unui sistem eficient și funcțional;
    2) consolidarea cooperării în domeniul readmisiei persoanelor, continuarea consultărilor bilaterale și negocierea acordurilor de readmisie, în special cu statele cu un potențial migrațional sporit, în scopul reducerii numărului migranților ilegali;
    3) creșterea gradului de informare și conștientizare a străinilor cu privire la riscurile migrației ilegale.
    Acordarea asistenței persoanelor care solicită protecție internațională
    Ca urmare a circumstanțelor dificile de astăzi, tot mai mulți oameni își părăsesc țara de origine pentru a cere protecție internațională, conform Convenției de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților. În acest sens, pentru a gestiona frontiera statului într-o manieră coordonată, care să asigure securitatea și facilitarea circulației persoanelor, acțiunile autorităților trebuie să fie bazate pe principiile respectării depline a drepturilor omului și a principiilor statului de drept.
    Republica Moldova dispune de instrumente juridice și instituționale de funcționare a sistemului de azil, în mare parte racordate la cerințele dreptului internațional. Legislația determină modul de acordare a unei forme de protecție (statut de refugiat, protecție umanitară, protecție temporară, azil politic).
    Acest obiectiv are drept scop consolidarea cooperării dintre autoritățile cu responsabilități în domeniu, pentru a asigura acordarea protecției internaționale de cea mai înaltă calitate tuturor persoanelor care au solicitat o formă de protecție din partea statului Republicii Moldova.
    Măsurile necesare:
    1) perfecționarea cadrului legal în domeniul azilului;
    2) consolidarea capacităților de acordare a asistenței persoanelor care solicită protecție internațională din partea statului Republica Moldova.
    16. Instituirea și consolidarea mecanismelor de asigurare a calității la nivelul autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, precum și a mecanismelor naționale de evaluare și punere în aplicare a legislației în domeniul gestionării frontierei
    Obiectivul specific vizat urmează a fi implementat odată cu crearea și punerea în aplicare a cadrului regulator și instituțional relevant, aferent domeniului managementului integrat al frontierei de stat, conform reglementărilor UE adaptate la situația din Republica Moldova. Acest obiectiv presupune, în primul rînd, constituirea mecanismelor viabile de evaluare și control al calității și conformității proceselor, procedurilor, legislației și altor componente realizate la nivel național, cu cele efectuate și puse în aplicare la nivelul UE în domeniul managementului integrat al frontierei de stat.
    Chiar dacă anterior au fost realizate evaluări de sistem la nivelul Republicii Moldova cu participarea experților internaționali, acestea au fost realizate fragmentar și au țintit scopuri separate, nefiind evaluată situația de ansamblu. Astfel de evaluări au fost realizate mai ales în procesul de reorganizare și restructurare instituțională prin care au trecut autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat.
    În vederea evaluării calității serviciilor prestate, s-au organizat și unele instruiri, dar care au fost într-un număr nesemnificativ și pentru un cerc restrîns de persoane, din care puține au mai rămas să activeze.
    Altfel spus, prin acest obiectiv specific se urmărește, în primul rînd, instruirea personalului în domeniile aplicării legislației, standardelor și recomandărilor UE și aplicării mecanismelor de evaluare aferente managementului frontalier, precum și instituirea de grupuri/echipe de lucru interinstituționale (angajați ai Poliției de Frontieră, Serviciului Vamal, Biroului migrație și azil etc.), care vor evalua sistematic situația în baza unor criterii prestabilite, vor elabora rapoarte și vor înainta recomandări corespunzătoare pentru îmbunătățirea activității, precum și vor urmări modul în care acestea sînt îndeplinite.
    Accentul prioritar va fi pus pe calitatea organizării controalelor la frontieră, asigurarea securității persoanei la traversarea frontierei, precum și pe respectarea drepturilor fundamentale ale omului.
    Măsurile necesare:
    1) instituirea unui mecanism de evaluare la nivel național, în vederea verificării aplicării de către autorități a legislației UE, a recomandărilor și a bunelor practici din domeniul managementului integrat al frontierei de stat;
    2) aplicarea aquis-ului, a recomandărilor și a bunelor practici ale UE într-o manieră uniformă și constantă.
    17. Consolidarea mecanismului sectorial de accesare și implementare a programelor și proiectelor internaționale de asistență tehnică și investițională în domeniul managementului integrat al frontierei de stat
    Capacitatea redusă de absorbție a fondurilor externe alocate în sectorul public, mai cu seamă în sectorul de securitate, este cauzată de mai mulți factori, cum ar fi fluctuația de personal, mecanismele interne birocratice de programare, coordonare și utilizare ineficientă a asistenței oferite, limitarea în acțiuni a actorilor neguvernamentali.
    De asemenea, în condițiile situației economice actuale și bugetului auster, consumarea investițiilor externe de către actorii sectorului de securitate devine mai puțin importantă decît implementarea proiectelor investiționale care aduc venit pentru stat.
    Deschiderea fondurilor externe și a partenerilor de dezvoltare pentru sectorul de securitate națională și pentru autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, ca parte componentă a acestuia, creează premise pentru abordarea pragmatică a domeniului de referință, avînd ca rezultat scontat creșterea considerabilă a capacității instituționale prin intermediul transferului de tehnologii moderne din exterior, precum și investiții în infrastructură din contul surselor extrabugetare.
    Consiliul va asigura interacționarea activă cu partenerii de dezvoltare, societatea civilă și alți actori interesați în vederea dezvoltării cooperării și parteneriatelor, precum și a asigurării acoperirii financiare a activităților din cadrul Strategiei.
    Măsura necesară: consolidarea potențialului instituțiilor naționale de identificare, accesare și implementare corespunzătoare a programelor și proiectelor de asistență externă.
    18. Consolidarea domeniului de management al resurselor umane, dezvoltarea și perfecționarea domeniului de formare profesională a angajaților autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat
    Politicile de cadre aplicate de către autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat trebuie să răspundă pe deplin tendințelor de dezvoltare strategică a instituțiilor atît în mod particular, cît și ca parte integrată în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, sarcina de bază fiind asigurarea domeniilor din gestiune cu numărul necesar de angajați profesioniști, în conformitate cu cele mai bune practici.
    În acest context, dezvoltarea managementului resurselor umane trebuie să cunoască două căi esențiale de dezvoltare în paralel, asigurarea necesarului de angajați și dezvoltarea profesională a angajaților.
    Una dintre problemele de bază cu care se confruntă autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat este anume insuficiența de personal, în special în cadrul Poliției de Frontieră și Serviciului Vamal.
    Ajustarea numărului de angajați este necesar, în special pentru consolidarea capacității de control al frontierei pe segmentul central.
    Consolidarea sistemului de formare profesională a angajaților trebuie să sporească abilitățile tehnice, cognitive și interpersonale a acestora, fiind un element-cheie care contribuie la calitatea controlului frontierei de stat.
    Măsurile necesare:
    1) ajustarea numărului de angajați antrenați la controlul frontierei de stat (conform necesarului);
    2) eficientizarea sistemelor de pregătire a personalului pe baza Curriculei de bază comune.
    19. Implementarea prezentei Strategii va avea un impact pozitiv asupra securității frontaliere prin obținerea unui climat favorabil la traversarea frontierei, consolidarea dialogului privind schimbul de informații cu statele vecine, precum și menținerea stabilității și securității regionale, ceea ce va contribui la realizarea obiectivului strategic de aderare europeană a Republicii Moldova, inclusiv a reformelor ce derivă din procesul de liberalizare a regimului de vize cu UE pentru cetățenii moldoveni (în vigoare din 28 aprilie 2014), precum și din Acordul de Asociere cu UE (semnat la 27 iunie 2014).
    20. Costurile financiare, precum și necesarul de resurse externe sînt reflectate în planurile de acțiuni pentru implementarea prezentei Strategii. Sumele prevăzute pentru fiecare obiectiv vor fi corelate cu prevederile Cadrului bugetar pe termen mediu pentru perioada corespunzătoare și legea bugetului de stat pe anul respectiv.
    21. La planificarea bugetară, o atenție deosebită se va atrage asistenței externe, în contextul căreia se vor lua în calcul eventualele proiecte și programe, care vor putea fi realizate în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, în special cele ce implică o cotă de cofinanțare, pe care autoritățile Republicii Moldova urmează să o asigure în cadrul acestora.
    22. Realizarea măsurilor necesare și a acțiunilor planificate va spori multidimensional nivelul securității frontaliere, iar cumulativ va produce următoarele rezultate scontate:
    1) asigurarea unui nivel de securitate corespunzător la frontiera de stat a Republicii Moldova, inclusiv pe segmentul central (transnistrean) al frontierei moldo-ucrainene;
    2) consolidarea capacităților statului de identificare timpurie a cazurilor de trafic de ființe umane, migrație ilegală și criminalitate transfrontalieră;
    3) nivelul de siguranță maximă asigurat cetățenilor și bunurilor prin aplicarea unui regim facilitat de circulație peste frontiera Republicii Moldova;
    4) creșterea veniturilor la bugetul de stat, astfel contribuind la dezvoltarea economiei naționale.
    23. Indicatorii de progres pentru măsurile menționate supra sînt descriși detaliat în Planul de acțiuni pentru implementarea prezentei Strategii.
    24. Principalele riscuri privind implementarea prezentei Strategii și măsurile de contracarare a acestora sînt:
    1) provocările cu impact negativ asupra situației sociale, politice și economice a țării, care pot cauza reorientarea politicilor de dezvoltare – se va monitoriza permanent situația; vor fi revizuite măsurile și vor fi identificate soluțiile de alternativă; vor fi intensificate acțiunile de cooperare cu organizațiile și agențiile europene;
    2) extinderea proceselor destabilizatoare și a stării de conflict din proximitatea Republicii Moldova, cu efecte asupra climatului și stabilității interne – va fi monitorizată permanent situația; vor fi intensificate măsurile de menținere a securității frontaliere a Republicii Moldova; vor fi intensificate acțiunile de cooperare cu organizațiile și agențiile europene, precum și statele vecine, în vederea optimizării modului de gestionare a situației;
    3) neîndeplinirea acțiunilor din Plan și/sau nerespectarea termenelor – va fi monitorizată evoluția situației; vor fi identificate și evaluate motivele; vor fi luate măsuri de repunere în grafic a activităților și de înlăturare a consecințelor negative; vor fi intensificate acțiunile de cooperare cu misiunile, organizațiile, agențiile europene, în vederea obținerii de asistență pentru gestionarea situației;
    4) întîrzierea finanțărilor – va fi monitorizată permanent situația; vor fi revizuite măsurile și identificate soluțiile financiare de alternativă; vor fi intensificate acțiunile de cooperare cu organizațiile, agențiile europene, donatorii, în vederea obținerii de finanțare pentru gestionarea situației; va fi intensificată pregătirea personalului autorităților din sistemul autorităților din sistemul managementului integrat al frontierei de stat privind managementul de proiect și accesarea finanțărilor externe;
    5) destabilizarea situației în localitățile din stînga Nistrului, generată de preluarea controlului asupra segmentul central (transnistrean) al frontierei moldo-ucrainene – va fi evaluată situația; se vor întreprinde măsurile de gestionare a acesteia, vor fi informați cetățenii din stînga Nistrului cu privire la beneficiile și efectele pozitive obținute prin preluarea controlului total asupra frontierei de stat a Republicii Moldova de către autoritățile constituționale.
    25. Autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat vor asigura gestionarea riscurilor proprii privind realizarea prezentei Strategii și a Planului de implementare a acesteia. Acestea vor informa imediat Consiliul prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne despre riscurile care pot crea impedimente în atingerea obiectivelor stabilite.
    26. Implementarea prezentei Strategii se va realiza în două etape:
    1) etapa I – anii 2018-2020;
    2) etapa a II-a – anii 2021-2023.
    27. În scopul implementării prezentei Strategii a fost elaborat Planul de acțiuni pentru anii 2018-2020 (etapa I).
    28. Planul de acțiuni pentru etapa a II-a va fi elaborat la sfîrșitul anului 2020, pentru perioada anilor 2021-2023, ulterior va fi aprobat de Guvern. Acest plan va reprezenta o continuitate a realizării primei etape, astfel încît să asigure eliminarea tuturor problemelor abordate în conținutul prezentei Strategii.
    29. Activitățile de monitorizare privind implementarea prezentei Strategii și a planurilor de acțiuni vor fi realizate după cum urmează:
    1) anual, prin elaborarea rapoartelor detaliate de analiză a gradului de implementare a prevederilor Strategiei, în baza indicatorilor și a rezultatelor stabilite;
    2) după prima etapă de implementare (la mijloc de termen), prin elaborarea unui raport de evaluare pentru 3 ani;
    3) după finalizarea perioadei de realizare a prezentei Strategii, prin elaborarea unui raport de evaluare pentru 6 ani.
    30. Rapoartele anuale și periodice, precum și raportul final privind evaluarea realizării prezentei Strategii vor fi elaborate de către secretariatul Consiliului, în baza informațiilor și datelor furnizate de către autoritățile din sistemul managementului integrat al frontierei de stat, autoritățile/instituțiile publice competente, partenerii de implementare, societatea civilă etc.
    31. Rapoartele de monitorizare și cele de evaluare vor fi prezentate spre examinare și aprobare președintelui Consiliului și, ulterior, vor fi transmise Guvernului. Rapoartele de monitorizare vor fi publice și vor fi disponibile pe pagina web www.mai.gov.md.

    anexa nr.2