Partidul Liberal a depus la Comisie un demers, înregistrat sub nr. CEC-10AP/50 din 4 februarie 2019, intitulat „contestație”, dar care de fapt reprezintă o sesizare cu privire la unele încălcări ale legislației admise de Președinția Republicii Moldova. Partidul Politic „Șor”, prin sesizarea înregistrată la Comisie sub nr.CEC-7/1006 din 5 februarie 2019, de asemenea a înștiințat Comisia despre încălcarea cadrului legal de către Președinția Republicii Moldova în perioada electorală.
    Avînd în vedere că obiectul ambelor sesizări este similar, acestea se comasează în vederea emiterii unei aprecieri uniforme.
    Astfel, în sesizarea Partidului Politic „Șor” se arată că Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, pe data de 21 ianuarie 2019 a declarat următoarele: „Nu voi participa în campania parlamentară și nu voi aspira la funcția de deputat. Dar în tot acest răstimp, sprijinul meu moral și politic va fi acordat echipei și partidului care m-a nominalizat la alegerile prezidențiale din 2016 și a susținut toate inițiativele prezidențiale din ultimii doi ani - Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Acesta este unicul partid care este capabil să schimbe de unul singur puterea din țară și să guverneze competent și responsabil în Republica Moldova… Îi îndemn pe cetățeni să creadă în puterea voinței lor. În aceste alegeri parlamentare, putem să realizăm împreună schimbarea puterii în țară…”. Declarația a fost plasată pe pagina web oficială a Președinției www.presedinte.md la rubrica „Presa/ Discursuri și mesaje” în data de 21 ianuarie 2019.
    În sesizare se mai notează că în rețeaua Internet (rețeaua de socializare www.ok.ru) se distribuie un banner publicitar cu două imagini, în prima imagine apare Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, în imagine fiind inscripționat următorul text în limba rusă: „Договоренность И. Додона и В. Путина” (în traducere: „Înțelegerea dintre I. Dodon și V. Putin”), iar în cea de-a doua imagine este inscripționată următoarea întrebare: „Как получить миграционную амнистию?” (în traducere: „Cum să obții amnistia migrațională?”), urmînd două numere de telefon cu prefixul telefonic al Federației Ruse, al unui call-centru unde răspund operatori în limba română și limba rusă.
    Prin intermediul bannerelor publicitare se comunică despre posibilitatea pentru cetățenii moldoveni care au depășit termenul de ședere pe teritoriul Federației Ruse să revină în Republica Moldova fără să le fie aplicate sancțiuni administrative.
    Autorul sesizării apreciază aceste acțiuni drept un exemplu al fenomenului denumit „3rd Party Campaign”, care implică și cheltuieli financiare.
    Partidul Liberal, în sesizarea sa, de asemenea face referire la declarația din 21 ianuarie 2019 făcută de Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. În declarație se spune că, deși nu va participa la campania electorală în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, el va sprijini Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, afirmînd că este unicul partid capabil să preia puterea de unul singur și să guverneze Republica Moldova.
    Partidul Liberal mai arată că Igor Dodon s-a aflat în perioada 29-31 ianuarie curent în capitala Federației Ruse, avînd mai multe întrevederi, inclusiv cu președintele Vladimir Putin, la care au fost punctate 3 chestiuni: 1) de rezultatul alegerilor parlamentare va depinde, într-o măsură substanțială, evoluția relațiilor între aceste două țări; 2) anularea taxelor de import la unele mărfuri numai pînă la sfîrșitul lunii martie și 3) amnistia pentru migranții din Republica Moldova.
    Astfel, în opinia Partidului Liberal, condiționarea facilităților de rezultatele alegerilor este un amestec și o încercare de influențare a rezultatelor alegerilor.
    Se precizează că membrii Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (în continuare – PSRM), candidații din partea acestei formațiuni prin rețele de socializare, organizațiile teritoriale și instituțiile mass-media afiliate au difuzat această vizită, utilizînd-o ca instrument al campaniei electorale în favoarea PSRM.
    De asemenea, autorul sesizării subliniază că Igor Dodon a revenit din vizita ce a avut o conotație electorală cu avionul „GazpromAvia”, structură afiliată companiei  „Gazprom”, în acest fel primind prin serviciul prestat și o susținere financiară de 50000 Euro, cît este costul unui zbor Moscova-Chișinău-Moscova cu o aeronavă de acest tip.
    Autorul sesizării mai relevă că la revenirea din or. Moscova, Igor Dodon, în calitatea sa de Președinte al țării, a participat la 4 evenimente cu caracter electoral: la Președinție, mun. Comrat, UTA Găgăuzia, mun. Soroca și or. Ocnița, în cadrul cărora au luat parte membri și candidați din partea PSRM, inclusiv președinta partidului Zinaida Greceanîi, și la care au fost comunicate și rezultatele vizitei.
    Evenimentele au fost făcute publice prin intermediul rețelei de socializare de către candidații la funcția de deputat desemnați de PSRM, Oleg Savva și Vasile Bolea, de către alți membri ai PSRM, precum și de către organizații teritoriale ale PSRM.
    În concluzie, autorii sesizărilor exprimă dezacordul față de implicarea Președinției în campania electorală pentru alegerile parlamentare în favoarea PSRM, față de susținerea financiară nedeclarată a PSRM din partea Președinției, precum și față de utilizarea resurselor administrative în acest sens.
    Președinția Republicii Moldova, ca urmare a solicitării Comisiei de a prezenta opinia pe marginea celor relatate în sesizări, prin răspunsul nr. 02/1-04-76 din 7 februarie 2019 a comunicat că, potrivit Constituției, Președintele Republicii Moldova este responsabil de politica externă a statului, întrevederile în afara țării fiind în exercitarea atribuțiilor funcționale, întrevederile cu cetățenii sînt parte a planului de acțiuni de realizare a Anului familiei, declarat prin Decretul nr.935 din 14 noiembrie 2018.
    Prin referința depusă, reprezentantul cu drept de vot consultativ la CEC din partea PSRM a menționat că Președintele Igor Dodon nu are nici un statut juridic și nici o legătură juridică sau de altă natură cu concurentul electoral PSRM, șeful de jure și de facto al PSRM fiind Zinaida Greceanîi.
    Potrivit reprezentantului PSRM, Igor Dodon negociază drepturi suplimentare pentru cetățenii Republicii Moldova și acest lucru nu poate fi imputat concurentului electoral, deoarece Președintele țării exercită atribuțiile sale de reprezentare a statului cu alte țări. În ceea ce privește informarea cetățenilor prin intermediul bannerelor, susține că PSRM nu are nici o legătură cu plasarea acestora.
    De asemenea, observă că PSRM nu are nici un drept legal de a interzice Președintelui țării să-și exercite atribuțiile, iar faptul că viziunile Președintelui coincid în multe privințe cu ale PSRM la capitolul politica externă nu înseamnă că Președintele trebuie să se abțină de la exercitarea atribuțiilor sale funcționale.
    În concluzie, reprezentantul PSRM consideră că sesizările înaintate sînt lipsite de temei și urmează a fi respinse.
    Examinînd punctele de vedere ale autorilor sesizărilor, ale părților vizate, materialele anexate (link-uri la postările în rețeaua Internet), argumentele aduse prin prisma cadrului legal aferent, Comisia relevă următoarele.
    În conformitate cu art.123 alin.(2) din Codul electoral, „Pînă la validarea mandatului, candidatul ales la funcția de Preşedinte al Republicii Moldova prezintă Curţii Constituţionale confirmarea faptului că nu este membru al vreunui partid politic şi nu îndeplineşte nicio altă funcţie publică sau privată”.
    Astfel, din norma citată se deduce o obligație imperativă, sub condiția invalidării mandatului, a candidatului care a cîștigat alegerile prezidențiale la exercitarea mandatului de a nu fi membru al vreunui partid, prin urmare de a fi neutru și echidistant în acest sens, în concluzie reprezentînd întregul popor fără deosebire de apartenență politică.
    Comisia reține pct.55 din Hotărîrea Curții Constituționale nr.35 din 12 decembrie 2017, potrivit căruia „prin depunerea jurământului Președintele Republicii Moldova își asumă un angajament juridic faţă de întreg poporul Republicii Moldova”.
    De asemenea, în Hotărârea nr. 32 din 29 decembrie 2015 privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru, Curtea Constituțională a subliniat că Președintele Republicii trebuie să facă dovada imparțialității şi neutralității sale politice, echidistanței sale faţă de toate grupurile parlamentare. Președintele nu are dreptul constituțional de a se suprapune grupurilor parlamentare.
    Deci, declarațiile făcute de Igor Dodon pe data de 21 ianuarie 2019, fapt care se confirmă prin plasarea comunicatului pe pagina web a Președinției, că se abține de a participa la campania parlamentară din 24 februarie 2019, însă în același timp declară într-o manieră contradictorie că va sprijini Partidul Socialiștilor din Republica Moldova la aceste alegeri, urmează a fi privite ca intenție verbală de a neglija prevederile art.123 alin.(2) din Codul electoral.
    În același timp, efectuarea unei vizite în Federația Rusă în plină campanie electorală prin abordarea unor subiecte ce țin nemijlocit de programul electoral al PSRM (crearea unui parteneriat strategic cu Federația Rusă), organizarea și participarea la mai multe evenimente cu prezența candidaților la funcția de deputat din partea PSRM și a membrilor acestuia, difuzarea pe larg a evenimentelor în cauză reprezintă deja transformarea intenției verbale de a acorda sprijin PSRM în cea de facto, fiind efectuat un transfer de imagine a activității în calitate de Președinte al țării în folosul unui concurent electoral, susținerea preferențială fiind incompatibilă cu reglementările de la art. 123 alin.(2) din Codul electoral.
    Comisia reține că la confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatului de Președinte al Republicii Moldova, Curtea Constituțională în Hotărîrea nr.34 din 13 decembrie 2016 a identificat unele carențe în procesul desfășurării alegerilor și anume: implicarea bisericii, care este o instituție apolitică. Deci, Curtea a stabilit atît inadmisibilitatea intervenției unor instituții apolitice în procesele electorale, cît și inadmisibilitatea atitudinii pasive a autorităților statului în contracararea unor asemenea fenomene.
    De asemenea, Curtea Constituțională în pct.87 al hotărîrii vizate a stabilit că „ … organele electorale dispun de competenţă, în special, cu privire la asigurarea dreptului la vot al cetăţenilor, modul de întocmire a listelor electorale, înregistrarea concurenţilor electorali, asigurarea egalităţii tuturor concurenţilor electorali, monitorizarea adecvată a respectării regulilor de desfăşurare a campaniei electorale şi a rezultatelor scrutinului”.
    Astfel, din concluziile Curții reiese indubitabil inclusiv competența organelor electorale în materie de asigurare a egalităţii tuturor concurenţilor electorali.
    Comisia observă că, pe lîngă norma de blanchetă stabilită la art.51 alin.(1) din Codul electoral, potrivit căreia „Concurenţii electorali participă, pe bază de egalitate, la campania electorală, beneficiază de drepturi egale în folosirea mijloacelor de informare în masă, inclusiv a radioului şi televiziunii, finanţate de la buget”, legiuitorul în speța dată o dezvoltă în prevederile art.52 alin.(7) din Codul electoral: „Candidaţii nu pot folosi mijloacele şi bunurile publice (resursele administrative) în campaniile electorale, iar autorităţile/instituţiile publice şi cele asimilate acestora nu pot transmite/acorda concurenţilor electorali bunuri publice sau alte favoruri decît pe bază de contract, în condiţii de egalitate pentru toţi concurenţii electorali”.
    Mai mult, aceeași detaliere a interdicției de folosire a resurselor administrative în susținerea concurențelor în alegeri sub orice formă se regăsește și în art. 41 alin.(3) lit.b) din Codul electoral: „Se interzice finanţarea ori susţinerea materială sub orice formă, directă şi/sau indirectă, a activităţii partidelor politice, grupurilor de iniţiativă, a campaniilor electorale/ concurenţilor electorali de către autorităţile publice, organizaţiile, întreprinderile, instituţiile publice, alte persoane juridice finanţate de la bugetul public sau care au capital de stat, cu excepţia cazurilor în care acordarea de servicii sau susţinerea materială este în mod expres prevăzută de legislaţie”.
    În același timp, la art. 26 alin.(6) lit. d) din Legea nr. 294 din 21.12.2007 privind partidele politice se stabilește imperativ: „Se interzice finanţarea, prestarea unor servicii cu titlu gratuit ori susţinerea materială sub orice formă, directă şi/sau indirectă, a partidelor politice de către: autorităţile publice, organizaţiile, întreprinderile, instituţiile publice, alte persoane juridice finanţate de la bugetul public sau care au capital de stat, cu excepţia cazurilor în care acordarea de servicii sau susţinerea materială este în mod expres prevăzută de legislaţie”.
    Prevederile actelor internaționale, de asemenea, impun obligația pozitivă de a organiza alegerile în condiții de egalitate și cu atitudine echidistantă față de concurenții electorali.
    Astfel, potrivit art.25 din Convenția ONU privind Drepturile Civile şi Politice, 1966:
    „Orice cetăţean are dreptul şi posibilitatea, fără nici una din discriminările la care se referă articolul 2 şi fără restricţii nerezonabile:
    a) de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanţi liber aleşi;
    b) de a alege şi de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal şi egal şi cu scrutin secret, asigurând exprimarea liberă a voinţei alegătorilor;
    c) de a avea acces, în condiţii generale de egalitate, la funcţiunile publice din ţara sa”.
    Cităm și din pct.2.3 din Codul bunelor practici în materie electorală, Comisia de la Veneția:
    „Egalitatea şanselor trebuie să fie garantată în mod echitabil partidelor şi candidaţilor. Aceasta impune o atitudine neutră din partea autorităţilor de stat, în special în ceea ce priveşte:  campania electorală; reflectarea alegerilor de către mijloacele de informare în masă, în special de media publică; susţinerea materială a partidelor şi campaniilor electorale de către stat”.
    În conformitate cu pct. 1.4.1 din Linii directoare comune privind prevenirea și combaterea utilizării abuzive a resurselor administrative în cursul proceselor electorale, Comisia de la Veneția:
    „Cadrul normativ trebuie să asigure neutralitatea Serviciului Public prin interzicerea desfășurării activităților de campanie de către oficiali în exercitarea funcției publice, prin participarea ca şi candidați în alegeri sau prin susținerea unor candidați. Acest lucru se aplică atât instituțiilor publice cât și celor semi-publice. Este foarte importantă menținerea unei separații între stat și partidele politice; în particular partidele politice nu ar trebui să fie asociate statului”.
    Iar potrivit pct. II.1.3. din aceleași Linii directoare: „Cadrul legislativ ar trebui să interzică ca autoritățile publice, precum și organismele publice și semi-publice aflate în exercițiul funcțiilor lor să se implice în timpul procesului electoral în activități prin care să favorizeze sau să defavorizeze, intenționat sau accidental, un partid politic sau un candidat. Aceasta se referă la fonduri publice (din bugetul de stat sau local), precum și resurse instituționale (personal, vehicule, infrastructură, telefoane, computere etc.)”.
    În același timp nu poate fi trecută cu vederea și constatarea Curții Constituționale expusă în pct.155 al Hotărîrii nr.34 din 13 decembrie 2016, potrivit căreia „ … Curtea reține, corupția electorală, în care liderii politici folosesc beneficiile obținute abuziv pentru a influența alegerile, este o formă a corupției politice”.
    Astfel, Comisia reține existența legăturii cauzale directă între susținerea verbală acordată de Președintele Igor Dodon unui concurent electoral și acțiunile efective de transfer de imagine în beneficiul acestui concurent electoral prin utilizarea resurselor publice ce decurg din funcția publică de Președinte al țării, fapt incompatibil cu principiile desfășurării alegerilor în condiții libere, egale și corecte.
    Prin urmare, participarea candidaților și membrilor PSRM la evenimente pe care le-a organizat și/sau la care a participat Igor Dodon în calitate de Președinte, preluarea și diseminarea prin diverse instrumente a acestor evenimente reprezintă relații de „simbioză” în urma cărora PSRM se asigură de beneficii prin utilizarea resurselor administrative ale Președinției.  
    Este de menționat că, în conformitate cu art.16 alin.(1) din Codul electoral, Președintelui Republicii Moldova revine competența de a desemna un membru în componența Comisiei Electorale Centrale, organul electoral ierarhic superior competent să organizeze și să desfășoare alegeri în strictă conformitate cu prevederile legale, iar un astfel de comportament abuziv este inadmisibil inclusiv în accepția Liniilor directoare de care ar trebui să se conducă membrul desemnat.
    În același timp, avînd în vedere că bannerele plasate pe rețeaua de socializare www.ok.ru cu privire la amnistia migrațională sînt cu tentă electorală, în ele fiind utilizate personalități ca Președintele Republicii Moldova și Președintele Federației Ruse, ceea ce este contrar prevederilor art.52 alin.(8) din Codul electoral (în agitația electorală nu pot fi utilizate personalități de peste hotare) și art.123 alin(2) din Codul electoral (caracterul apartinic al acțiunilor Președintelui țării), Comisia conchide să emită o adresă către reprezentanța acestei rețele în Republica Moldova privind excluderea unor asemenea elemente de publicitate de pe portalul respectiv. 
    Avînd în vedere cele expuse supra, luînd în considerare faptul că instituția Președinției în frunte cu Igor Dodon cu certitudine avea cunoștință despre carențele expuse de Curtea Constituțională la etapa validării mandatului, Comisia ajunge la concluzia privind necesitatea atenționării instituției în cauză asupra inadmisibilității unui comportament lipsit de neutralitate față de toți concurenți electorali și aplicării unei sancțiuni sub formă de avertisment concurentului electoral PSRM privind faptul utilizării resurselor administrative ale Președinției.
    Pentru motivele arătate și în temeiul art.18 alin.(2), art.22 alin.(2) lit.e), art.26 alin.(1) lit.b), art. 41 alin.(3) lit.d), art.51 alin.(1) și alin.(2), art.52 alin.(7), art.75 alin.(2) lit.a), art.123 alin.(2) din Codul electoral, al art. 26 alin.(6) lit. d) din Legea nr. 294 din 21.12.2007 privind partidele politice, al art.25 lit.c) din Convenția ONU privind Drepturile Civile şi Politice, 1966, al pct.2.3 din Codul bunelor practici în materie electorală, Comisia de la Veneția, al pct. 1.4.1 din Linii directoare comune privind prevenirea și combaterea utilizării abuzive a resurselor administrative în cursul proceselor electorale, Comisia de la Veneția, Comisia Electorală Centrală  h o t ă r ă ş t e:
    1. Se ia act de sesizarea nr.CEC-10AP/50 din 4 februarie 2019 a Partidului Liberal și de sesizarea nr.CEC-7/1006 din 5 februarie 2019 a Partidului Politic „Șor”.
    2. Se atenționează Președintele Republicii Moldova asupra inadmisibilității implicării în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.
    3. Pentru utilizarea resurselor administrative ale Instituției Prezidențiale a Republicii Moldova la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” se aplică sancțiunea sub formă de avertisment.
    4. Se recomandă Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” de a se abține de la utilizarea resurselor administrative prin intermediul Instituției Prezidențiale a Republicii Moldova.
    5. Prezenta hotărîre și Manualul în materie de prevenire și combatere a utilizării  resurselor administrative în procesele electorale se transmit Instituției Prezidențiale a Republicii Moldova spre informare în vederea neadmiterii pe viitor a abaterilor constatate.
    6. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PREȘEDINTELE COMISIEI
    ELECTORALE CENTRALE                                            Alina RUSSU

    Secretar                                                                              Veaceslav Agrigoroae

    Nr. 2264. Chişinău, 8 februarie 2019.


    În calitate de membru al Comisiei Electorale Centrale, expun opinia separată la Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 2264 din 8 februarie 2019 cu privire la sesizarea nr.CEC-10AP/50 din 4 februarie 2019  a Partidului Liberal și sesizarea nr.CEC-7/1006 din 5 februarie 2019 a Partidului Politic „Șor”, din următoarele motive:
    La data de 4 februarie 2019, Partidul Liberal a depus la Comisia Electorală Centrală contestația înregistrată sub nr. CEC-10AP/50, cu privire la unele încălcări ale legislației admise de Președinția Republicii Moldova și Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”. În contestația respectivă, au fost descrise faptele ca presupuse încălcări, prezentate probe, expus temeiul legal, cerințele contestatarului, semnătura şi datele de identitate ale persoanei care a depus-o, respectînd în totalmente prevederile alin.(5) al art.71 Codului Electoral RM. Necesar de menționat, cerințele contestatarului, care sunt: Solicităm admiterea integrale a prezentei contestații pe baza prevederilor art.71 și art.72 din Codul Electoral.
    Potrivit art. 71 al Codului Electoral - Contestaţiile (1) Alegătorii şi concurenţii electorali pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali. Depunerea cererii în instanţa de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepţia contestațiilor privind acțiunile/inacțiunile concurenților electorali, depuse direct în instanța de judecată, și a contestaţiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor. (2) Contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor se examinează de către organele electorale, respectîndu-se ierarhia acestora. Procedura detaliată de examinare a contestaţiilor în perioada electorală se aprobă prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale (3) Contestaţiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului în conformitate cu prevederile prezentului cod, ale Codului audiovizualului al Republicii Moldova, iar contestaţiile ce vizează mijloacele de informare în masă scrise se examinează de către instanţa de judecată. (4) Deciziile organelor electorale şi ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului asupra contestaţiilor pot fi atacate în instanţa de judecată. (5) Contestaţia va conţine descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, probele, temeiul legal, cerinţele contestatarului, semnătura şi datele de identitate ale persoanei care o depune. În cazul contestaţiilor privind hotărîrile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine acestor organe. (6) Contestaţiile privind finanţarea campaniilor electorale se adresează Comisiei Electorale Centrale, în cazul concurenților electorali în alegerile parlamentare și prezidenţiale, sau consiliilor electorale de circumscripţie, în cazul candidaţilor independenţi în alegerile locale. Examinarea contestațiilor privind finanțarea campaniilor electorale ale partidelor politice nu se supune termenelor de prescripție prevăzute la art. 72–74.
    În art.72 al Codului Electoral este descris procedura de depunere a contestației și competența de examinare a acestora -   Depunerea contestaţiilor (1) Acțiunile/inacțiunile și hotărîrile organelor electorale pot fi contestate la organul electoral ierarhic superior, iar acțiunile/inacțiunile concurenților electorali – direct în instanța de judecată, în termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrșirii acțiunii/identificării inacțiunii sau adoptării hotărîrii. Termenul de depunere se calculează începînd cu ziua următoare zilei în care a fost săvîrșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărîrea. (2) În cazul alegerilor parlamentare în circumscripții uninominale și al alegerilor locale, hotărîrile consiliilor electorale asupra contestaţiilor ce vizează acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali pot fi atacate în instanţa de judecată în a cărei rază teritorială se află consiliul respectiv. (3) Contestațiile privind acțiunile și hotărîrile Comisiei Electorale Centrale și ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău în termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrșirii acțiunii sau adoptării hotărîrii. (4) Contestaţia concurentului electoral nu poate fi depusă de către membrul organului electoral respectiv, dar poate fi depusă de reprezentantul concurentului electoral în organul electoral respectiv sau de o persoană împuternicită de concurentul electoral prin procură. (5) În cazul în care examinarea nu ţine de competenţa organului electoral respectiv, contestaţia, precum şi materialele anexate la ea urmează a fi transmise spre examinare conform competenţei, în mod urgent, în cel mult 2 zile calendaristice de la data recepţionării.
    Prin Hotărîrea nr.2264 din 08.02.2019 Comisia Electorală Centrală a menționat contestația nr.CEC-10AP/50 depusă de către Partidul Liberal ca fiind – „un demers intitulat „contestație”, dar care de fapt reprezintă o sesizare”. Consider că este inadmisibil din partea Comisiei Electorale Centrale, de a trata arbitrar contestația menționată, dat fiind faptul că aceasta conține pe deplin denumirea și forma unei contestației, cu solicitările de admitere a contestației și referințele la art.71 și 72 al Codului Electoral, care prevăd conținutul,  procedura de depunere și examinare a contestației. Cu atît mai mult, reprezentantul contestatarului în cadrul ședinței Comisiei Electorale Centrale, la care sa examinat contestația sus menționată, a confirmat precum că este o contestație și nu sesizare. Acest fapt denotă că Comisia Electorală Centrală unilateral a modificat cerințele contestatarului neluînd în considerație solicitările, oferindu-i o formă de sesizare.
    În contestație se solicită de a fi atras la răspundere concurentul electoral Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” pentru presupusele încălcări prin acțiunile descrise în contestație, ca de examplu: Președinlele Igor DODON are întîlniri cu șefi de state, negociază niște drepturi suplimentare pentru cetățenii Republicii Moldova. Aceste acțiuni, nu pot fi imputate concurentului electoral Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, în primul rind sunt acțiuni din partea Președintelui RM, în al doilea rind acțiunile respective nu au scop agitațional și nu se face agitație în folosul unui concurent electoral, în nici-o probă prezentată de contestatar nu sunt demonstrate acțiuni de agitație, or, art.1 al Codului Electoral prevede expres definiția de agitație electorală – acţiuni de pregătire şi difuzare a informaţiei, care au scopul de a-i determina pe alegători să voteze pentru unii sau pentru alţi concurenţi electorali.
    Comisia Electorală Centrală prin hotîrărea nr.2264 din 08.02.2019 în p. 3 a aplicat avertizare concurentului electoral Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” nefiind în drept să aplice sancțiune, cu încălcarea competenței de examinare a contestației, și anume, prevederile ce vizează acțiunile a unui concurent electoral, or, potrivit art. 72 alin.(1) al Codului Electoral RM - Depunerea contestaţiilor (1) Acțiunile/inacțiunile și hotărîrile organelor electorale pot fi contestate la organul electoral ierarhic superior, iar acțiunile/inacțiunile concurenților electorali – direct în instanța de judecată, în termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrșirii acțiunii/identificării inacțiunii sau adoptării hotărîrii.
    La fel, potrivit p.4 din Regulamentului privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală - Contestațiile privind acțiunile/inacțiunile concurentului electoral se depun direct la instanța de judecată, în a cărei rază teritorială se află organul electoral care a înregistrat concurentul.
    Consider, că Comisia Electorală Centrală nu era în drept să examineze contestația depusă de către Partidul Liberal nr. CEC-10AP/50 dar să o transmită conform competenței prevăzute de Codul Electoral, astfel, s-a substituit atribuțiile instanței de judecată, or, conform prevederilor art. 72. alin.(5) al Codului Electoral -  În cazul în care examinarea nu ţine de competenţa organului electoral respectiv, contestaţia, precum şi materialele anexate la ea urmează a fi transmise spre examinare conform competenţei, în mod urgent, în cel mult 2 zile calendaristice de la data recepţionării.
    Conform p. 9 al Regulamentului privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală - În situaţia în care la etapa verificării se stabileşte că examinarea nu ţine de competenţa organului electoral respectiv, contestaţia, precum şi materialele anexate la ea, vor fi transmise în mod de urgență, prin scrisoare de însoţire, spre examinare conform competenţei, în cel mult două zile calendaristice de la data recepţionării, iar o copie a contestației se păstrează la organul electoral care a recepționat-o.
    Necesar de menționat, precum că, Comisia Electorală Centrală a admis probele prezentate de către contestatar nefiind verificată proveniența, veridicitatea și autenticitatea acestora, cu atît, mai mult, nu a fost prezentată de către contestatar declarația pe proprie răspundere, ignorînt prevederile p. 8 al Regulamentului privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală care prevede - Probele prezentate trebuie să corespundă cerinţelor de admisibilitate şi pertinenţă. Partea care prezintă probe va semna o declarație pe propria răspundere (conform modelului din anexa nr. 2.) privind proveniența, veridicitatea și autenticitatea acestora, purtînd răspundere conform legislației în vigoare.
    Reeșind din cele expuse mai sus, mi-am fundamentat poziția prin prisma prevederilor Codului Electoral, opiniile proprii fiind bazate în primul rînd pe echitate și corectitudine faţă de concurenți electorali, repectînd prevederile Codului Electoral și Regulamentului privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală.

    FILIPOV Vadim,
    membru al Comisiei Electorale Centrale