MODIFICAT
    LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18
    LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17
    LP178 din 21.07.17, MO301-315/18.08.17 art.537


    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
    Articolul 1. Scopul legii şi sfera de aplicare
    (1) Scopul prezentei legi este instituirea unui cadru juridic general pentru organizarea, reglementarea, asigurarea funcţionării eficiente şi monitorizarea sectorului gazelor naturale menit să aprovizioneze consumatorii cu gaze naturale în condiţii de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, calitate şi transparenţă; asigurarea accesului liber la piaţa gazelor naturale; asigurarea echilibrului adecvat între ofertă şi cerere, a nivelului corespunzător al capacităţii reţelelor de gaze naturale, inclusiv a interconexiunilor; dezvoltarea pieţei gazelor naturale şi integrarea într-o piaţă de gaze naturale competitivă, stabilirea măsurilor menite să garanteze securitatea aprovizionării cu gaze naturale, îndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor de serviciu public, asigurarea respectării drepturilor consumatorilor, precum şi a normelor privind protecţia mediului.
    (2) Sub incidenţa prezentei legi intră:
    a) producerea gazelor naturale;
    b) transportul gazelor naturale, inclusiv fluxurile transfrontaliere de gaze naturale;
    c) distribuţia gazelor naturale;
    d) stocarea gazelor naturale;
    e) furnizarea gazelor naturale;
    f) furnizarea gazelor naturale comprimate pentru vehicule la stațiile de alimentare;
    g) determinarea şi aprobarea preţurilor reglementate pentru gazele naturale, a tarifelor reglementate ce țin de accesul la reţelele de gaze naturale, la depozitele de stocare, a altor tarife reglementate pentru serviciile prestate de întreprinderile de gaze naturale în conformitate cu prezenta lege;
    h) licenţierea genurilor de activitate pe piaţa gazelor naturale;
    i) piaţa gazelor naturale şi accesul la piaţa gazelor naturale;
    j) organizarea, funcţionarea şi monitorizarea sistemului de gaze naturale;
    k) securitatea şi fiabilitatea în alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor finali;
    l) accesul pe proprietatea publică sau privată în vederea construcţiei, exploatării, întreţinerii, reabilitării sau modernizării, inclusiv retehnologizării, a reţelelor de gaze naturale;
    m) accesul reglementat al terţilor la reţelele de gaze naturale;
    n) protecţia consumatorilor.
    Articolul 2. Noţiuni principale
    În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
    acces la depozitul  de stocare – drept al utilizatorului de sistem de a injecta şi a extrage gazele naturale în volumele şi pe perioada indicate în contractul pentru prestarea serviciului de stocare prin utilizarea depozitului de stocare, în conformitate cu condiţiile stabilite în prezenta lege;
    acces la reţea – drept al utilizatorului de sistem, inclusiv al consumatorului final, de a prelua şi a livra gazele naturale în volumele şi pe perioada indicate în contractul pentru prestarea serviciului de transport, în contractul pentru prestarea serviciului de distribuţie prin utilizarea reţelelor de transport al gazelor naturale, a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, în conformitate cu condiţiile stabilite în prezenta lege;
    acces la reţelele de gazoducte în amonte – drept al  utilizatorului de sistem  de a utiliza reţelele de gazoducte în amonte, cu excepția părţilor din aceste reţele și a instalațiilor care sînt utilizate pentru operațiuni locale de producție în locul unde se produc gazele naturale;
    capacitate – flux maxim, exprimat în unitate de volum pe unitate de timp sau în unitate de energie pe unitate de timp, la care are dreptul utilizatorul de sistem în conformitate cu prevederile contractului pentru prestarea serviciului de transport sau ale contractului pentru prestarea serviciului de stocare;
    capacitate contractată – capacitate pe care operatorul sistemului de transport  sau operatorul depozitului de stocare a alocat-o unui utilizator de sistem în conformitate cu prevederile contractului pentru prestarea serviciului de transport sau ale contractului pentru prestarea serviciului de stocare;
    capacitate disponibilă – parte a capacităţii tehnice care încă nu a fost alocată şi care încă este disponibilă pentru sistem în momentul respectiv;
    capacitate fermă – capacitate a reţelei de transport al gazelor naturale, a depozitului de stocare, garantată de operatorul sistemului de transport, de operatorul depozitului de stocare ca fiind neîntreruptă;
    capacitate întreruptibilă – capacitate care poate fi întreruptă de operatorul sistemului de transport, de operatorul depozitului de stocare în conformitate cu prevederile contractului pentru prestarea serviciului de transport, ale contractului pentru prestarea serviciului de stocare;
    capacitate neutilizată – capacitate fermă pe care un utilizator de sistem a achiziţionat-o în conformitate cu prevederile contractului pentru prestarea serviciului de transport, ale contractului pentru prestarea serviciului de stocare, dar pe care utilizatorul de sistem nu a nominalizat-o pînă la termenul-limită specificat în contractul respectiv;
    capacitate tehnică – capacitate fermă maximă care poate fi oferită de operatorul sistemului de transport, de operatorul depozitului de stocare utilizatorilor de sistem, ţinînd cont de necesitatea asigurării integrităţii sistemului şi de necesitatea respectării cerinţelor de exploatare a reţelelor de transport al gazelor naturale, a depozitelor de stocare;
    certificare – procedură în cadrul căreia se examinează respectarea de către operatorul sistemului de transport a cerințelor privind separarea şi independenţa acestuia, precum şi a altor cerinţe relevante impuse operatorului sistemului de transport prin prezenta lege, şi care constituie o precondiţie pentru desemnarea prin licenţiere a operatorului sistemului de transport;
    conductă directă de gaze naturale – conductă de gaze naturale complementară reţelelor de gaze naturale interconectate;
    congestie – situaţie în care o reţea de gaze naturale nu poate face faţă  tuturor fluxurilor  fizice de gaze naturale ce rezultă din tranzacţiile solicitate de participanţii la piaţa gazelor naturale din cauza lipsei capacității sau a capacităţii insuficiente a reţelelor de transport al gazelor naturale în cauză;
    congestie contractuală – situaţie în care nivelul cererii de capacitate fermă depăşeşte capacitatea tehnică;
    congestie fizică – situaţie în care nivelul cererii de livrări efective depăşeşte capacitatea tehnică la un moment dat;
    consum excesiv de gaze naturale – consum zilnic de gaze naturale în perioada sezonului rece (din luna octombrie şi pînă în luna martie), care depăşeşte cu minimum 20% nivelul consumului mediu zilnic înregistrat în perioadele climaterice reci constatate statistic la fiecare 20 de ani, avînd drept consecinţă crearea de dezechilibre în reţeaua de transport al gazelor naturale;
    consumator – consumator angro, consumator final sau o întreprindere de gaze naturale ce procură gaze naturale;
    consumator angro – persoană fizică întreprinzător individual sau persoană juridică care procură gaze naturale în scopul revînzării lor în interiorul sau în exteriorul  sistemului de gaze naturale;
    consumator casnic – persoană fizică care procură gaze naturale pentru propriile necesităţi casnice, cu excepţia utilizării acestora în scopuri  comerciale, pentru desfăşurarea  activităţii de întreprinzător sau profesionale;
    consumator eligibil – consumator de gaze naturale care este liber să îşi aleagă furnizorul de la care să procure gaze naturale;
    consumator final – consumator casnic sau consumator noncasnic care procură gaze naturale pentru consum propriu;
    consumator industrial – consumator noncasnic care utilizează gaze naturale în  procese tehnologice pentru fabricarea producţiei industriale şi/sau a bunurilor de consum, precum şi pentru producerea energiei electrice şi a energiei termice;
    consumator noncasnic – persoană fizică sau persoană juridică care procură gaze naturale în alte scopuri decît pentru propriile necesităţi casnice;
    consumator vulnerabil – consumator casnic care, în conformitate cu actele normative în domeniul protecţiei sociale, este definit ca persoană defavorizată sau membru al familiei defavorizate;
    consumatori protejaţi – consumatori casnici şi alte categorii de consumatori care întrunesc condițiile și criteriile stabilite în Regulamentul privind situațiile excepționale pe piața gazelor naturale;
    contract de furnizare a gazelor naturale – contract în baza căruia se furnizează gaze naturale consumatorului, dar care nu cuprinde un instrument derivat al gazelor naturale;
    contract de furnizare a gazelor naturale pe termen lung – contract de furnizare a gazelor naturale încheiat pe o perioadă mai mare de 10 ani;
    contract pentru prestarea serviciului de transport al gazelor naturale – contract încheiat între operatorul sistemului de transport şi utilizatorul de sistem pentru a realiza livrarea gazelor naturale prin reţelele de transport al gazelor naturale;
    controlul asupra unei întreprinderi – drepturi, contracte sau orice alte mijloace care, separat sau împreună şi avînd în vedere circumstanțele de drept sau de fapt implicate, conferă posibilitatea exercitării unei influenţe decisive asupra unei întreprinderi, în special prin drepturi de proprietate sau de folosinţă asupra tuturor activelor întreprinderii sau a unei părţi din acestea şi/sau prin drepturi sau prin  contracte care conferă o influenţă decisivă asupra structurii întreprinderii, asupra voturilor sau deciziilor organelor de conducere ale întreprinderii;
    debitul de extracţie – debit la care utilizatorul de sistem care foloseşte un depozit de stocare are dreptul să extragă gazele naturale din depozitul de stocare respectiv;
    debitul de injecţie – debit la care utilizatorul de sistem care foloseşte un depozit de stocare are dreptul să injecteze gaze naturale în depozitul de stocare respectiv;
    depozit de stocare – instalaţie utilizată pentru stocarea gazelor naturale, care este deţinută şi/sau exploatată de o întreprindere de gaze naturale, cu excepţia instalaţiilor folosite la producere şi a instalaţiilor destinate în exclusivitate operatorului sistemului de transport pentru îndeplinirea funcţiilor sale;    
    dezvoltarea rețelei de distribuție a gazelor naturale – majorare a capacității rețelei existente de distribuție a gazelor naturale sau construcție a unor noi rețele sau porțiuni de rețele de distribuție a gazelor naturale;
    dezvoltarea reţelei de transport al gazelor naturale – majorare a capacităţii reţelei existente de transport al gazelor naturale sau construcţie a unor noi reţele  sau porţiuni de reţele de transport al gazelor naturale;
    distribuţie a gazelor naturale – transmitere a gazelor naturale prin reţelele de distribuţie a gazelor naturale în vederea livrării lor către consumatori, fără a se include furnizarea;
    echipament de măsurare – aparat sau sistem destinat măsurării volumului de gaze naturale livrate şi, după caz, a debitului de gaze naturale în scopul facturării;
    externalizare a unui serviciu sau a unei lucrări – transmitere de către titularul de licență în favoarea unei părți terțe a unui serviciu sau a unei lucrări pe care trebuie să le îndeplinească în conformitate cu prezenta lege și potrivit condițiilor licenței, fără a include cesiunea licenței către o parte terță;
    flux transfrontalier de gaze naturale – flux de gaze naturale transmise, în contextul importului, exportului şi/sau al tranzitului, prin punctele de  interconectare a sistemelor de transport al gazelor naturale ce aparţin mai multor state;
    furnizare a gazelor naturale  – vînzare, inclusiv revînzare, a gazelor naturale către consumatori;
    furnizor – întreprindere de gaze naturale titular de licenţă pentru furnizarea gazelor naturale care furnizează gaze naturale în condiţiile prezentei legi;
    furnizor de ultimă opţiune – furnizor care, în contextul obligaţiilor de serviciu public, este desemnat să furnizeze, pentru o perioadă limitată de timp, gaze naturale consumatorilor finali care şi-au pierdut furnizorul în anumite circumstanţe, în condiţii specifice reglementate, stabilite prin prezenta lege;
    gaze naturale comprimate pentru vehicul (GNCV) – gaze naturale stocate în recipiente prin comprimare la presiunea de peste 20 MPa în scopul utilizării lor drept combustibil pentru vehicule cu motoare cu ardere internă;
    gestionarea congestiei – gestionare a portofoliului de capacităţi al operatorului sistemului de transport sau al operatorului depozitului de stocare în vederea utilizării optime şi maxime a capacităţii tehnice şi pentru detectarea în timp util a viitoarelor puncte de congestie şi de saturaţie;
    instalație de gaze naturale a consumatorului final – instalație de racordare și instalație de utilizare;
    instalaţie de producere – ansamblu de instalaţii şi de conducte ale producătorului, necesare activităţii de extragere a gazelor naturale ca zăcămînt natural sau activităţii de producere a gazelor naturale în mod artificial, cu aducerea parametrilor gazelor naturale în conformitate cu condiţiile normative stabilite pentru livrare în reţeaua de gaze naturale;
    instalaţie de racordare – instalaţie de gaze naturale prin care se face legătura dintre reţeaua de gaze naturale şi instalaţia de producere, depozitul de stocare sau instalaţia de utilizare;
    instalaţie de utilizare – ansamblu de instalaţii de gaze naturale ale consumatorului final destinate utilizării gazelor naturale;
    instrument derivat al gazelor naturale – instrument financiar menit să asigure participanţii  la piaţa gazelor naturale împotriva unor posibile fluctuaţii ale preţului la gazele naturale pe piaţă, în cazul în care acest instrument ţine de sectorul gazelor naturale;
    integritate a sistemului – stare a unei reţele de transport al gazelor naturale, a unei reţele de distribuţie a gazelor naturale, a depozitului de stocare, inclusiv a instalaţiilor aferente, în care presiunea şi calitatea gazelor naturale nu depăşesc limitele minime şi maxime stabilite astfel încît transportul, distribuţia sau stocarea gazelor naturale să fie garantate din punct de vedere tehnic;
    interconexiune – conductă de gaze naturale care traversează o frontieră  dintre Republica Moldova şi o altă ţară cu unicul scop al conectării sistemului naţional de transport al gazelor naturale al Republicii Moldova cu cel al ţării respective;
    întreprindere de gaze naturale – persoană fizică sau persoană juridică, înregistrată în modul stabilit în Republica Moldova în calitate de întreprindere, care desfăşoară cel puţin una dintre activităţile de producere, de transport, de distribuţie, de stocare sau de furnizare a gazelor naturale şi care îndeplineşte funcţii comerciale, tehnice şi/sau de întreţinere în legătură cu activităţile menţionate, dar care nu implică consumatorii finali;
    întreprindere de gaze naturale integrată – întreprindere de gaze naturale integrată pe orizontală sau  pe verticală;
    întreprindere de gaze naturale integrată pe orizontală – întreprindere de gaze naturale care desfăşoară cel puţin una dintre activităţile de producere, de transport, de distribuţie, de stocare sau de furnizare a gazelor naturale, precum şi o altă activitate ce nu ţine de sectorul gazelor naturale;
    întreprindere de gaze naturale integrată pe verticală – întreprindere de gaze naturale sau grup de întreprinderi care pot exercita control una asupra alteia sau în cadrul cărora aceeaşi persoană sau aceleaşi persoane sînt îndreptăţite, direct sau indirect, să exercite controlul astfel cum este definit în prezenta lege, care desfăşoară cel puţin una dintre activităţile de transport, de distribuţie sau de stocare a gazelor naturale şi cel puţin una dintre activităţile de producere sau de furnizare a gazelor naturale;
    întreprindere înrudită – întreprindere afiliată care deţine majoritatea drepturilor de vot în cadrul altei întreprinderi și/sau care are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organelor de conducere ale unei alte întreprinderi, și care este în același timp acționar, fondator al întreprinderii respective, și/sau care, în temeiul unui acord încheiat cu alţi acționari, fondatori ai acestei întreprinderi, deţine controlul asupra drepturilor de vot în cadrul întreprinderii respective; şi/sau întreprindere dependentă în raport cu întreprinderea dominantă; și/sau întreprindere asociată care exercită o influență semnificativă asupra politicii financiare şi de administrare a unei alte întreprinderi;  şi/sau o întreprindere influențată de o altă întreprindere; şi/sau întreprinderi care aparţin aceluiaşi/aceloraşi acţionari, fondatori; și/sau societăţi comerciale care, fără a depinde una de alta, sînt reunite sub o conducere unică ori sînt conduse de organe alcătuite majoritar din aceleaşi persoane; şi/sau alte tipuri de societăţi comerciale afiliate;
    loc de consum – amplasament al instalaţiilor de gaze naturale ale consumatorului final unde, printr-o singură instalaţie de utilizare, se consumă gazele naturale livrate prin una sau mai multe instalaţii de racordare;
    managementul eficienţei energetice şi/sau al cererii – abordare globală sau integrală în scopul de a influenţa volumul şi capacitatea, corectitudinea programării consumului de gaze naturale pentru reducerea consumului de gaze naturale şi a volumelor de gaze naturale livrate de sursele de vîrf prin acordare de prioritate investiţiilor în măsurile de eficienţă energetică sau în alte măsuri, precum contractele de furnizare întreruptibilă cu gaze naturale, investiţiilor pentru creşterea capacităţii de producere, dacă acestea se dovedesc a fi cele mai eficiente şi economice opţiuni, avîndu-se în vedere impactul pozitiv pe care îl are economia consumului de gaze naturale asupra mediului, asupra securităţii aprovizionării cu gaze naturale, precum şi asupra costurilor serviciului de distribuţie a gazelor naturale aferente acestor măsuri;
    nominalizare – raportare prealabilă de către utilizatorul de sistem operatorului sistemului de transport sau operatorului depozitului de stocare a debitului real pe care utilizatorul de sistem doreşte să-l injecteze sau să-l retragă efectiv din sistem;
    obligaţie de serviciu public – obligaţie impusă întreprinderii de gaze naturale în interesul economic general, care se poate referi la securitate, inclusiv la securitatea aprovizionării cu gaze naturale, la continuitate, la calitate, la preţurile furnizărilor, precum şi la protecţia mediului, şi care nu este discriminatorie şi nu denaturează concurenţa în afară de ceea ce este strict necesar pentru a realiza obligaţia de serviciu public în cauză;
    operator al depozitului de stocare – întreprindere de gaze naturale titular de licenţă pentru stocarea gazelor naturale care dispune de depozit de stocare pe care îl exploatează în legătură cu desfăşurarea activităţii de stocare a gazelor naturale;
    operator al instalaţiei GNCV – persoană fizică sau persoană juridică, înregistrată în modul stabilit în Republica Moldova în calitate de întreprindere, care desfăşoară activitate de stocare în recipiente a gazelor naturale prin comprimare la presiunea de peste 20 MPa şi de comercializare ulterioară a lor;
    operator al sistemului de distribuţie – întreprindere de gaze naturale titular de licenţă pentru distribuţia gazelor naturale care dispune de reţele de distribuţie a gazelor naturale, îndeplineşte funcţii de distribuţie a gazelor naturale şi este responsabilă de exploatarea, întreţinerea, modernizarea, inclusiv retehnologizarea, şi dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale în anumite zone, precum şi de asigurarea capacităţii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale de a satisface pe termen lung un nivel rezonabil al cererii privind prestarea serviciului de distribuţie a gazelor naturale;
    operator al sistemului de transport – întreprindere de gaze naturale titular de licenţă pentru transportul gazelor naturale care dispune de reţele de transport al gazelor naturale, îndeplineşte funcţii de transport al gazelor naturale şi este responsabilă de exploatarea, întreţinerea, modernizarea, inclusiv retehnologizarea, şi dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor naturale şi a interconexiunilor, precum şi de asigurarea capacităţii reţelelor de transport al gazelor naturale de a satisface pe termen lung un nivel rezonabil al cererii privind prestarea serviciului de transport al gazelor naturale;
    operator de sistem – operatorul sistemului de transport şi operatorul sistemului de distribuţie;
    parametri de calitate – totalitate a caracteristicilor gazelor naturale stabilite în standardele de calitate aprobate de organismul naţional de standardizare şi indicate ca obligatorii în Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale, în Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale şi în Regulile pieţei gazelor naturale;
    parte a Comunităţii Energetice – parte semnatară a Tratatului Comunităţii Energetice, precum şi Uniunea Europeană şi statele sale membre;
    piaţă a gazelor naturale – cadru organizat de vînzare-cumpărare a gazelor naturale de către participanţii la piaţă şi de prestare a serviciilor de sistem în scopul asigurării continue şi fiabile a consumatorilor cu gaze naturale în cadrul sistemului de gaze naturale;
    piaţă principală – piaţă a capacităţii comercializate direct de operatorul sistemului de transport sau de operatorul depozitului de stocare;
    piaţă secundară – piaţă a capacităţii comercializate altfel decît pe piaţa principală;
    planificare pe termen lung – planificare pe termen lung a necesarului de investiţii în capacităţi de producere și de stocare, în reţelele de transport şi de distribuţie a gazelor naturale în vederea satisfacerii cererii de gaze naturale din sistem, a diversificării surselor şi garantării continuităţii furnizării  gazelor naturale consumatorilor;
    producător – întreprindere de gaze naturale titular de licenţă pentru producerea gazelor naturale care desfăşoară activitatea de extragere a gazelor ca zăcămînt natural pe teritoriul Republicii Moldova sau care produce gaze în mod artificial;
    punct de delimitare – loc în care instalaţiile de gaze naturale ale consumatorului final se delimitează, în baza dreptului de proprietate, de rețelele de gaze naturale, de instalaţiile întreprinderii de gaze naturale sau loc în care rețelele de gaze naturale, instalaţiile întreprinderilor de gaze naturale se delimitează în baza dreptului de proprietate;
    punct de racordare – punct fizic din reţeaua de gaze naturale la care se racordează, prin intermediul instalaţiei de racordare, instalaţia de producere, depozitul de stocare sau instalaţia de utilizare;
    racordare – realizare de către operatorul sistemului de transport sau de către operatorul sistemului  de distribuţie a instalaţiei de racordare a unui solicitant potenţial consumator final şi/sau punere sub presiune a instalaţiei de producere, a depozitului de stocare sau a instalaţiei de utilizare;
    renominalizare – raportare ulterioară a nominalizării corectate;
    reţea de distribuţie a gazelor naturale –  sistem format din conducte de gaze naturale cu o presiune de pînă la 1,2 MPa inclusiv, cu staţii de reglare-măsurare şi alte instalaţii situate în aval de punctul de racordare la reţeaua de transport al gazelor naturale, la depozitele de stocare, la instalaţiile de producere, după caz, care serveşte pentru distribuţia gazelor naturale;
    reţea de gaze naturale – reţea de transport şi de distribuţie a gazelor naturale;
    reţea de gazoducte în amonte – orice gazoduct sau reţea de gazoducte exploatate şi/sau construite ca parte a unui proiect de producere a gazelor naturale ori utilizate la transportul gazelor naturale de la unul sau mai multe locuri de producere de acest tip către o instalaţie ori către un terminal de prelucrare sau către un terminal de descărcare de coastă;
    reţea de transport al gazelor naturale – sistem format din conducte de gaze naturale de presiune mai mare de 1,2 MPa, cu staţii de comprimare, de predare şi de măsurare şi cu alte instalaţii, care servește la transportul gazelor naturale, cu excepţia reţelelor de gazoducte în amonte;
    securitate –  securitatea furnizării şi livrării de gaze naturale, precum  şi securitatea tehnică;
    servicii auxiliare – servicii adiţionale transportului sau distribuţiei de gaze naturale, acordate utilizatorilor de sistem şi terţilor de către operatorul sistemului de transport sau operatorul sistemului de distribuţie în conformitate cu prezenta lege şi cu Regulamentul privind racordarea la reţelele de gaze naturale şi prestarea serviciilor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, în baza tarifelor aprobate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică în conformitate cu metodologia de calculare, de aprobare şi de aplicare a tarifelor reglementate pentru serviciile auxiliare;
    servicii de sistem – servicii necesare pentru asigurarea accesului la reţelele de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, la depozitele de stocare, precum şi pentru exploatarea acestora, inclusiv serviciile de echilibrare, de amestecare şi de injectare a gazelor naturale, dar care nu țin de instalaţiile destinate operatorului sistemului de transport pentru îndeplinirea funcţiilor sale;
    servicii întreruptibile – servicii prestate de operatorul sistemului de transport, de operatorul depozitului de stocare în legătură cu capacitatea întreruptibilă;
    servicii pe termen lung – servicii prestate de operatorul sistemului de transport, de operatorul depozitului de stocare pentru o perioadă de un an sau mai mult;
    servicii pe termen scurt – servicii prestate de operatorul sistemului de transport, de operatorul depozitului de stocare pentru o perioadă de pînă la un an;
    sistem de distribuţie închis – sistem autorizat în conformitate cu condiţiile stabilite în prezenta lege, prin care se distribuie gaze naturale într-o zonă industrială, comercială sau de servicii comune, limitată din punct de vedere geografic;
    sistem de gaze naturale – instalaţii de producere, depozite de stocare, reţele de gazoducte în amonte, reţele de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, deţinute şi exploatate de întreprinderile de gaze naturale, instalaţii conexe necesare pentru asigurarea accesului la reţelele de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, precum şi la depozitele de stocare;
    sistem interconectat – ansamblu de reţele de transport și de distribuție a gazelor naturale legate între ele prin intermediul unei sau a mai multor interconexiuni;
    sistem pauşal – metodă de determinare prin calcul a volumului de gaze naturale consumate, în funcţie de debitul nominal de gaze naturale al aparatelor de gaze naturale și de numărul orelor de utilizare a acestor aparate sau în funcţie de suprafaţa încălzită, metodă aplicată în termenele şi în condiţiile prevăzute de lege;
    situaţie excepţională pe piaţa gazelor naturale – situaţie imprevizibilă care, la nivel naţional, poate conduce la dezechilibru între cererea şi oferta de gaze naturale, fiind determinată de:
    a) diminuarea volumelor de gaze naturale importate cu mai mult de 20% faţă de cererea de gaze naturale;
    b) înregistrarea unor temperaturi extrem de joase pe teritoriul întregii ţări sau în regiuni însemnate ale ţării, în decurs de 7 zile consecutive, în perioadele climaterice reci constatate statistic la fiecare 20 de ani, ceea ce conduce la un consum excesiv de gaze naturale;
    societate comercială mică – întreprindere care are un număr de angajaţi de pînă la 50 de persoane şi o cifră anuală  de afaceri sau un bilanţ ce nu depăşeşte echivalentul în lei a 10 milioane de euro;
    staţie de predare – ansamblu al instalaţiilor de reglare a presiunii, de măsurare a debitului, de filtrare şi de odorizare, prin care gazele naturale din reţelele de transport al gazelor naturale sînt predate operatorilor sistemelor de distribuţie şi/sau consumatorilor finali;
    staţie de reglare-măsurare – ansamblu al instalaţiilor de reglare a presiunii, de măsurare a presiunii, a temperaturii, a debitului, de filtrare, conectate printr-un racord la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale, prin care gazele naturale din reţelele de presiune înaltă sau medie sînt trecute în  reţelele de distribuţie a gazelor naturale cu alte niveluri de presiune şi/sau în instalaţiile de utilizare;
    stocare a gazelor naturale – ansamblu de activităţi şi de operaţiuni desfăşurate de întreprinderea de gaze naturale pentru sau în legătură cu rezervarea capacităţii de stocare în depozitele de stocare şi pentru injecţia, stocarea în şi extracţia din aceste depozite a unor cantităţi determinate de gaze naturale;
    stocare în conductă – stocare a gazelor naturale prin compresie în reţelele de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, excluzîndu-se instalaţiile rezervate pentru operatorul sistemului de transport în vederea îndeplinirii funcţiilor lor;
    subvenţii încrucişate – utilizare a unui profit obţinut în cadrul desfăşurării unui tip de activitate sau în legătură cu o anumită categorie de consumatori,  utilizatori de sistem pentru a acoperi cheltuielile sau pierderile înregistrate în urma desfăşurării de către aceeaşi întreprindere de gaze naturale a altui tip de activitate sau în legătură cu alte categorii de consumatori, utilizatori de sistem;
    tarif de racordare – tarif reglementat, achitat de solicitant operatorului sistemului de transport sau operatorului sistemului de distribuţie pentru acoperirea costurilor de racordare, stabilit conform metodologiei aprobate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;
    transport al gazelor naturale – transmitere a gazelor naturale prin reţelele de transport al gazelor naturale în vederea livrării lor către consumatorii finali, fără a se include furnizarea;
    utilizator de sistem –  persoană fizică sau persoană juridică care livrează în sistemul de gaze naturale sau căreia i se livrează din sistemul de gaze naturale;
    zonă de protecţie a reţelelor de gaze naturale – zonă adiacentă reţelelor de gaze naturale, cu condiţii deosebite de utilizare, stabilită de-a lungul traseului reţelei  de gaze naturale şi în jurul altor obiecte ale  reţelei de gaze naturale, în limitele căreia, în conformitate cu Regulamentul privind zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale, se introduc interdicţii privind accesul persoanelor, efectuarea lucrărilor stabilite şi regimul construcţiilor în scopul asigurării condiţiilor normale de exploatare şi al excluderii posibilităţii de deteriorare a reţelelor de gaze naturale.
    Articolul 3. Obiective de reglementare
    (1) În conformitate cu prezenta lege, gazele naturale se produc, se transportă, se distribuie, se stochează, se furnizează şi se consumă în cel mai eficient mod.
    (2) Obiectivele de reglementare ale prezentei legi sînt următoarele:
    a) asigurarea dezvoltării durabile a economiei naţionale;
    b) asigurarea funcţionării sigure, fiabile şi eficiente a sistemului de gaze naturale, menită să garanteze furnizarea neîntreruptă a gazelor naturale şi satisfacerea cererilor de gaze naturale ale consumatorilor finali, cu respectarea parametrilor de calitate şi a indicatorilor de calitate stabiliţi, precum şi prestarea serviciilor de sistem şi auxiliare;
    c) organizarea şi asigurarea funcţionării pieţei naționale a gazelor naturale în condiţii de transparenţă, de competitivitate şi de nediscriminare, integrarea acesteia în piaţa regională şi europeană, precum şi crearea condiţiilor necesare pentru asigurarea concurenţei pe piaţa gazelor naturale;
    d) asigurarea accesului reglementat şi nediscriminatoriu pentru toate persoanele fizice şi juridice la piaţa gazelor naturale, la reţelele de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, la depozitele de stocare, precum şi la serviciile de sistem;
    e) stabilirea atribuţiilor Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, a drepturilor şi obligaţiilor întreprinderilor de gaze naturale, a relaţiilor reciproce între întreprinderile de gaze naturale, precum şi a relaţiilor acestora cu Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;
    f) stabilirea cadrului juridic necesar pentru reglementarea şi pentru monitorizarea separării efective a operatorului sistemului de transport, a operatorului sistemului de distribuţie şi a operatorului depozitului de stocare, precum şi asigurarea independenţei lor faţă de întreprinderile de gaze naturale care desfăşoară activităţile de producere sau de furnizare a gazelor naturale;
    g) crearea de condiţii necesare pentru efectuarea de investiţii adecvate în sistemul de gaze naturale, inclusiv pentru asigurarea de capacităţi suficiente de producere a gazelor naturale, de stocare a gazelor naturale, de capacităţi suficiente în reţelele de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, în interconexiuni, necesare pentru funcţionarea stabilă şi fiabilă a sistemului de gaze naturale, precum şi pentru asigurarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale;
    h) facilitarea schimburilor transfrontaliere  de gaze naturale în baza unor mecanisme clar definite, transparente şi nediscriminatorii privind alocarea capacităţilor şi gestionarea congestiilor în scopul utilizării eficiente a capacităţilor de interconexiune, precum şi al promovării diversificării şi a competitivităţii la importurile de gaze naturale;
    i) stabilirea condiţiilor de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu public în sectorul gazelor naturale şi asigurarea protecţiei consumatorilor finali;
    j) stabilirea unor măsuri menite să garanteze securitatea aprovizionării cu gaze naturale a consumatorilor finali;
    k) sporirea eficienţei şi reducerea impactului negativ al activităţilor din sectorul gazelor naturale asupra mediului, precum şi promovarea dezvoltării sectorului în conformitate cu politicile economice, de mediu şi sociale ale statului;
    l) asigurarea cooperării regionale şi internaţionale a operatorilor sistemelor de transport şi a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, precum şi a cooperării între autorităţile de resort ale statului.
    Articolul 4. Competenţa Guvernului
    (1) Pentru asigurarea funcţionării şi dezvoltării durabile a sectorului de gaze naturale, Guvernul:
    a) stabileşte direcţiile prioritare şi politicile de stat în sectorul gazelor naturale;
    b) asigură crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea şi funcţionarea durabilă a sectorului de gaze naturale, ținîndu-se cont de necesitatea planificării pe termen lung;
    c) elaborează strategia energetică şi o prezintă Parlamentului spre adoptare;
    d) aprobă programele de dezvoltare a sistemului de gaze naturale, inclusiv a interconexiunilor, elaborate de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii;
    e) asigură securitatea energetică a statului, inclusiv pentru aprovizionarea cu gaze naturale a consumatorilor finali, prin crearea, la sesizarea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică în conformitate cu art. 15 alin. (8), a unor întreprinderi care să desfăşoare activitatea de transport, de stocare, de distribuţie sau de furnizare a gazelor naturale în contextul obligaţiilor de serviciu public stabilite la art. 89 şi 90;
    f)  realizează politica de explorare şi de utilizare a zăcămintelor de gaze naturale ale  Republicii Moldova şi atribuie, conform actelor normative în domeniu, dreptul de folosinţă a sectoarelor de subsoluri  pentru extragerea gazelor naturale;
    g) aprobă Regulamentul privind situaţiile excepţionale pe piaţa gazelor naturale, Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa gazelor naturale şi componenţa Comisiei pentru situaţii excepţionale, de asemenea monitorizează, prin intermediul organului central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, respectarea prevederilor prezentei legi privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale;
    h)  aprobă construcţia reţelelor de transport al gazelor naturale finanţate de  stat, a interconexiunilor, precum şi  a reţelelor de transport care traversează teritoriul ţării;
    i) adoptă hotărîri cu privire la construcţia depozitelor artificiale de stocare a gazelor naturale cu capacitatea de peste 0,1 milioane metri cubi, precum şi сu privire la adaptarea în aceste scopuri a rezervoarelor naturale;
    j) impune întreprinderilor de gaze naturale obligaţii de serviciu public în conformitate cu prezenta lege;
    k) promovează, în limita mijloacelor financiare disponibile, politica de ajutor social;
    l)  aprobă Regulamentul privind zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale;
    m)  aprobă documentele normativ-tehnice elaborate de Ministerul Economiei și Infrastructurii, menite să asigure securitatea obiectelor sectorului de gaze naturale, inclusiv a instalaţiilor GNCV;
    [Art.4 al.(1), lit.m) modificată prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    n) asigură protecţia mediului;
    o) asigură cercetarea ştiinţifică specifică sistemului de gaze naturale şi promovează utilizarea tehnicii noi şi a tehnologiilor avansate în domeniu;
    p) promovează interesele sectorului de gaze naturale pe plan internaţional.
    (2) Guvernul asigură cooperarea la diferite niveluri în scopul armonizării practicilor administrative în sectorul gazelor naturale şi al promovării cooperării regionale.
    (3) Guvernul exercită şi alte funcţii stabilite în prezenta lege.
    Articolul 5. Competenţa autorităţilor administraţiei publice locale
    (1) Autorităţile administraţiei publice locale acordă, la solicitare, autorizaţii de construire pentru obiectele sistemului de gaze naturale în conformitate cu Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie.
    (2) La eliberarea autorizaţiilor de construire pentru casele de locuit, clădiri şi alte construcţii, autorităţile administrației publice locale sînt obligate să respecte cerințele față de zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale, stabilite în Regulamentul privind zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale.
    (3) Autorităţile administraţiei publice locale sînt responsabile de elaborarea proiectelor de construcţie a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale cu destinaţie locală în baza avizelor de racordare eliberate de operatorii sistemelor de distribuţie şi în conformitate cu planurile urbanistice şi cu planurile de amenajare a teritoriului, de asemenea prezintă proiectele respective operatorilor sistemelor de distribuţie.
    (4) Terenurile proprietate publică a statului și a unităţilor administrativ-teritoriale se transmit în folosinţă, cu titlu gratuit, operatorilor sistemelor de transport, operatorilor sistemelor de distribuţie pentru efectuarea lucrărilor necesare construcţiei şi/sau exploatării reţelelor de gaze naturale.
    Articolul 6. Autoritatea de reglementare
    (1) Autoritatea învestită cu competenţe de reglementare şi de monitorizare a activităţilor din sectorul gazelor naturale este Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (în continuare – Agenţie).
    (2) Agenţia este organizată, administrată şi finanţată în conformitate cu prevederile Legii cu privire la energetică.
    (3) În sectorul gazelor naturale, Agenţia îşi desfăşoară activitatea în  conformitate cu prezenta lege, cu Legea cu privire la energetică şi cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, aprobat de Parlament.
    (4) Agenţia elaborează, prezintă Parlamentului şi publică pe pagina sa web oficială raportul privind activitatea desfăşurată în anul precedent, în modul şi termenele stabilite în Legea cu privire la energetică.
    Articolul 7. Atribuţiile  Agenţiei
    (1) În domeniul reglementării activităţilor din sectorul gazelor naturale supuse reglementării  prin licenţiere şi autorizare,  Agenţia:
    a) eliberează, prelungeşte, reperfectează, suspendă, reia valabilitatea sau retrage licenţele eliberate, eliberează copii şi duplicate ale acestora în conformitate cu prezenta lege şi cu Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător”;
    [Art.7 al.(1), lit.a) modificată prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    b) desemnează titularul de licenţă care va desfăşura activitatea licenţiată în locul titularului a cărui licenţă pentru transportul gazelor naturale, pentru distribuţia gazelor naturale, pentru stocarea gazelor naturale sau pentru furnizarea gazelor naturale în contextul obligaţiilor de serviciu public stabilite la art. 89 şi 90 a fost suspendată, căruia i s-a retras licenţa sau a cărui licenţă a expirat;
    c) monitorizează respectarea de către titularii de licenţe a obligaţiilor stabilite în prezenta lege privind calitatea serviciilor prestate şi performanţa activităţilor desfășurate, precum şi a altor condiţii stabilite pentru desfăşurarea activităţilor licenţiate;
    d) certifică operatorul sistemului de transport şi monitorizează respectarea continuă de către acesta a cerinţelor privind separarea şi independenţa, precum şi a altor exigenţe prevăzute de prezenta lege;
    e) monitorizează, în cazul desemnării operatorului de sistem independent, relaţiile dintre proprietarul reţelelor de transport al gazelor naturale şi operatorul de sistem independent, precum şi respectarea de către aceştia a obligaţiilor stabilite în prezenta lege;
    f) aprobă contractele încheiate între proprietarul reţelelor de transport al gazelor naturale şi operatorul de sistem independent şi soluţionează eventualele neînţelegeri dintre aceştia;
    g) monitorizează respectarea continuă de către operatorul sistemului de distribuţie, de către operatorul depozitului de stocare a cerinţelor privind separarea şi independenţa, precum şi a altor exigenţe prevăzute de lege;
    h) monitorizează activitatea operatorului sistemului de distribuție care face parte dintr-o întreprindere de gaze naturale integrată pe verticală, luînd măsuri pentru a evita sau elimina eventuale practici care denaturează concurența;
    i) aprobă Regulamentul privind accesul la reţelele de transport al gazelor naturale şi gestionarea congestiilor, Regulamentul privind accesul la depozitele de stocare şi gestionarea congestiilor și monitorizează respectarea acestora de către operatorii de sistem şi de către operatorii depozitelor de stocare;
    j) aprobă Regulamentul privind reţelele de gaze naturale, regulamentele privind depozitele de stocare, monitorizează respectarea de către operatorii de sistem, de către operatorii depozitelor de stocare a regulamentelor respective, precum şi a obligaţiei de întreţinere a reţelelor de gaze naturale de către operatorii de sistem;
    k) aprobă Regulamentul privind racordarea la rețelele de gaze naturale și prestarea serviciilor de transport și de distribuție a gazelor naturale (în continuare – Regulamentul privind racordarea), care reglementează termenele şi condiţiile de racordare, de deconectare şi de reconectare la reţelele de gaze naturale, de asemenea monitorizează respectarea acestora de către operatorii de sistem;
    l) elaborează şi aprobă Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport  şi de distribuţie a gazelor naturale, monitorizează respectarea de către operatorii de sistem a indicatorilor de calitate;
    m) eliberează, prelungeşte, reperfectează, suspendă, reia valabilitatea sau retrage autorizaţiile pentru conductele directe de gaze naturale, eliberează duplicate ale acestora în conformitate cu termenele şi condiţiile stabilite în prezenta lege şi în Legea nr. 160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, de asemenea monitorizează activitatea titularilor autorizaţiilor pentru conductele directe de gaze naturale;
    n) eliberează, prelungeşte, reperfectează, suspendă, reia valabilitatea sau retrage autorizaţiile pentru sistemele de distribuţie închise, eliberează duplicate ale acestora în conformitate cu termenele şi condiţiile stabilite în prezenta lege şi în Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, de asemenea monitorizează activitatea titularilor autorizaţiilor pentru sisteme de distribuţie închise;
    o) elaborează şi aprobă clauzele obligatorii pentru contractele de furnizare a gazelor naturale consumatorilor finali, stabileşte termenele şi condiţiile de furnizare a gazelor naturale consumatorilor finali, inclusiv termenele şi condiţiile de  furnizare a gazelor naturale în contextul obligaţiilor de serviciu public stabilite la art. 89 şi 90, de asemenea monitorizează respectarea  acestora de către furnizori;
    p) elaborează şi aprobă Regulamentul privind procedurile de achiziţie a bunurilor, a lucrărilor şi a serviciilor utilizate în activitatea titularilor de licenţă, care sînt obligaţi să respecte principiul desfăşurării activităţilor licenţiate cu cheltuieli minime şi la eficienţă maximă;
    q) elaborează şi aprobă Regulamentul privind planificarea, aprobarea şi efectuarea investiţiilor în sectorul gazelor naturale;
    r) aprobă, în condiţiile art. 42 și 49, planurile de dezvoltare a reţelelor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale şi planurile anuale de investiţii ale operatorilor de sistem, monitorizează realizarea acestora şi prezintă în raportul său anual informaţii privind realizarea planurilor anuale de investiţii;
    s) elaborează şi aprobă Regulamentul privind modul de monitorizare a programelor de conformitate;
    t) stabileşte informaţiile de ordin economic şi tehnic referitoare la funcţionarea sistemului de gaze naturale, care urmează a fi date publicităţii de către titularii de licenţe, şi modul de publicare a acestora, ţinînd cont de necesitatea nedivulgării informaţiilor oficiale cu accesibilitate limitată;
    u) stabileşte sistemul de informaţii în a căror bază titularii de licenţe prezintă rapoarte Agenţiei şi monitorizează modul de respectare de către titularii de licenţe a obligaţiilor privind prezentarea informaţiilor necesare participanţilor la piaţa gazelor naturale, stabilite în prezenta lege şi în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie.
    (2) În domeniul de reglementare a preţurilor şi a tarifelor, Agenţia:
    a) elaborează şi aprobă metodologiile de calculare, de aprobare şi de aplicare a tarifelor reglementate pentru serviciul de transport al gazelor naturale, pentru serviciul de distribuţie a gazelor naturale, inclusiv a tarifelor diferenţiate în funcţie de nivelul presiunii în reţelele de gaze naturale, a tarifului reglementat pentru serviciul de stocare a gazelor naturale, precum şi a preţurilor reglementate pentru furnizarea de ultimă opţiune şi pentru furnizarea gazelor naturale anumitor categorii de consumatori finali în contextul obligaţiei de serviciu public stabilite la art. 89, inclusiv a preţurilor diferenţiate în funcţie de consum;
    b) elaborează şi aprobă metodologia de calculare, de aprobare şi de aplicare a tarifelor reglementate pentru serviciile auxiliare prestate de către operatorul sistemului de transport şi de către operatorul sistemului de distribuţie, inclusiv a tarifelor  de racordare şi a tarifelor de reconectare;
    c) elaborează şi aprobă Regulamentul privind procedurile de prezentare şi de examinare a cererilor titularilor de licențe privind preţurile şi tarifele reglementate; 
    d) aprobă tarifele reglementate pentru serviciul de transport al gazelor naturale, pentru serviciul de distribuţie a gazelor naturale, inclusiv tarifele diferenţiate în funcţie de nivelul presiunii în reţelele de gaze naturale, tariful reglementat pentru serviciul de stocare a gazelor naturale, precum şi preţurile reglementate pentru furnizarea de ultimă opţiune şi pentru furnizarea gazelor naturale anumitor categorii de consumatori finali în contextul obligaţiei de serviciu public stabilite la art. 89, inclusiv preţurile diferenţiate în funcţie de consum, calculate în conformitate cu metodologiile respective de calculare a preţurilor şi a tarifelor reglementate;
    e) aprobă tarifele reglementate pentru serviciile auxiliare prestate de către operatorul sistemului de transport și de către operatorul sistemului de distribuţie, calculate în conformitate cu metodologia respectivă;
    f) asigură ca preţurile şi tarifele reglementate şi metodologiile de calculare a acestora să fie aprobate înainte de intrarea acestora în vigoare, în condiţiile stabilite în Legea  nr. 173-XIII din 6 iulie 1994 privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale, precum şi ca aceste preţuri şi tarife reglementate să fie justificate, rezonabile, transparente şi nediscriminatorii, bazate pe performanţă,  să reflecte cheltuielile necesare şi justificate, să permită efectuarea de investiţii pentru asigurarea funcționării continue a reţelelor de gaze naturale şi să ofere stimulente pentru a spori eficienţa şi pentru a asigura securitatea aprovizionării cu gaze naturale;
    g) monitorizează corectitudinea aplicării de către titularii de licenţe a metodologiilor aprobate, a preţurilor şi a tarifelor reglementate, aprobate în conformitate cu metodologiile respective;
    h) stabileşte, în condiţiile prezentei legi, în vederea evitării discriminărilor, a subvenţiilor încrucişate şi a denaturării concurenţei, cerinţe privind separarea contabilităţii pe tipuri de activități desfăşurate de întreprinderile de gaze naturale, reglementate prin aprobarea de preţuri sau tarife, şi pe categorii de consumatori cărora le este asigurată furnizarea gazelor naturale în contextul obligaţiilor de serviciu public stabilite la art. 89 şi 90, de asemenea monitorizează respectarea  acestor cerinţe;
    i) asigură excluderea subvenţiilor încrucișate între activităţile de producere, transport, distribuţie, stocare şi furnizare a gazelor naturale şi monitorizează respectarea de către întreprinderile de gaze naturale a principiului costurilor şi al cheltuielilor necesare şi justificate. Cheltuielile care nu sînt necesare şi justificate nu se iau în calcul la aprobarea preţurilor şi tarifelor reglementate;
    j) elaborează și aprobă, în scopul calculării tarifelor, metodologiile de determinare a consumului tehnologic și a pierderilor de gaze naturale în rețelele de transport și de distribuție a gazelor naturale.
    [Art.7 al.(2), lit.j) introdusă prin LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18]
    (3) În domeniul reglementării pieţei gazelor naturale şi a schimburilor transfrontaliere de gaze naturale, Agenţia:
    a) elaborează şi aprobă Regulile pieţei gazelor naturale, care reglementează termenele şi condiţiile de organizare a pieţei gazelor naturale, precum şi drepturile şi obligaţiile participanţilor la piaţa gazelor naturale;
    b) monitorizează piaţa gazelor naturale şi modul în care participanţii la piaţa gazelor naturale îşi îndeplinesc obligaţiile stabilite în prezenta lege şi în Regulile pieţei gazelor naturale;
    c) promovează, monitorizează şi asigură transparenţa şi concurenţa pe piaţa gazelor naturale;
    d) monitorizează nivelul şi eficacitatea deschiderii pieţei gazelor naturale, evaluează nivelul de eficienţă, de concurenţă şi de transparenţă pe piaţa gazelor naturale;
    e) monitorizează nivelul de dezvoltare a concurenţei pe piaţa gazelor naturale, inclusiv pe pieţele angro şi cu amănuntul, respectarea libertăţii contractuale, inclusiv pe termen lung sau de furnizare întreruptibilă, apariţia unor practici contractuale restrictive sau de exclusivitate, a clauzelor care pot împiedica consumatorii noncasnici să încheie contracte cu mai mulţi furnizori şi sesizează Consiliul Concurenţei dacă constată cazuri de denaturare sau de restrîngere a concurenţei;
    f) iniţiază investigaţii pe piaţa gazelor naturale în conformitate cu principiile stabilite în prezenta lege;
    g) monitorizează disponibilitatea şi calitatea datelor tehnice şi comerciale cu privire la interconexiuni, solicitate de utilizatorii de sistem pentru participarea în condiţii nediscriminatorii la piaţa gazelor naturale;
    h) colaborează cu autorităţile de reglementare din țările părți ale Comunității Energetice, cu Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi cu autorităţile de reglementare ale altor țări privind  aspectele transfrontaliere, privind dezvoltarea pieţei regionale de gaze naturale şi privind crearea de condiţii necesare pentru concurenţă loială.
    (4) În domeniul protecţiei consumatorilor finali, Agenţia:
    a) promovează protecţia drepturilor şi a intereselor legale ale consumatorilor finali, în special prin asigurarea prestării de către titularii de licenţe a serviciilor de calitate, prin susținerea şi asigurarea tratamentului echitabil şi nediscriminatoriu în raport cu consumatorii finali, prin prevenirea măsurilor anticoncurenţiale, precum şi prin asigurarea accesului la datele de consum, în condiţiile stabilite în prezenta lege;
    b) elaborează și aprobă regulamente, norme, ghiduri, monitorizează respectarea acestora, adoptă hotărîri  și emite decizii menite să asigure protecţia drepturilor şi a intereselor legitime ale consumatorilor finali în conformitate cu prevederile prezentei legi;
    c) elaborează şi aprobă termenele şi condiţiile de schimbare de către consumatorii eligibili a furnizorului şi monitorizează respectarea acestora de către titularii de licenţe;
    d) monitorizează respectarea de către titularii de licenţe a drepturilor consumatorilor finali stabilite în prezenta lege şi în Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale, Regulamentul privind racordarea, Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, Regulamentul privind procedura de schimbare a furnizorului;
    e) examinează şi soluţionează problemele expuse în reclamaţiile consumatorilor finali, în conformitate cu prezenta lege şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiţionare;
    f) colaborează cu organizaţiile care promovează interesele consumatorilor;
    g) prezintă, la solicitare, organizaţiilor care promovează interesele consumatorilor, precum şi consumatorilor finali, informaţia necesară referitoare la activitatea titularilor de licenţe, cu excepţia informaţiilor oficiale cu accesibilitate limitată;
    h) examinează şi soluţionează în procedură extrajudiciară neînţelegerile survenite între consumatorii finali şi furnizori, operatori de sistem, operatori ai depozitelor de stocare,  inclusiv în legătură cu racordarea la reţelele de gaze naturale, precum şi neînțelegerile referitoare la încheierea contractelor de furnizare a gazelor naturale;
    i) emite decizii privind interzicerea deconectării de la reţelele de gaze naturale a instalaţiilor de gaze naturale ale consumatorilor finali sau privind reconectarea acestora pe parcursul examinării reclamaţiilor consumatorilor finali.
    (5) În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale şi pentru executarea prezentei legi, Agenţia colaborează cu ministerele şi cu alte autorități administrative centrale, cu alte autorităţi publice, cu autorităţile administraţiei publice locale, cu societatea civilă şi consultă, după caz, participanţii la piaţa gazelor naturale. Prevederile prezentului alineat nu pot fi aplicate în sensul diminuării sau denaturării principiului independenţei Agenţiei.
    (6) Pentru a realiza obiectivele stabilite în prezenta lege, Agenţia colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul finanţelor şi cu autoritatea de reglementare a pieţei financiare prin stabilirea, de comun acord, a platformei necesare pentru un schimb de informaţii reciproc şi continuu, precum  şi pentru iniţierea şi desfăşurarea controalelor comune în legătură cu problemele ce ţin de reglementarea sectorului de gaze naturale. Principiul enunţat în prezentul alineat nu împiedică autorităţile care participă la controale comune cu Agenţia să îşi exercite drepturile şi funcţiile stabilite în legile care reglementează activitatea autorităţilor respective. 
    Articolul 8. Alte atribuții și drepturi ale Agenţiei
    (1) Pentru îndeplinirea eficientă a atribuţiilor sale, Agenţia:
    a) controlează dacă titularii de licenţă respectă condiţiile stabilite pentru desfăşurarea activităţilor licenţiate şi prevederile prezentei legi, inclusiv cele privind drepturile consumatorilor finali şi calitatea serviciilor prestate;
    b) controlează dacă participanţii la piaţa gazelor naturale aplică în mod corect preţurile şi tarifele reglementate la gazele naturale;
    c) are acces la contabilitatea participanţilor la piaţa gazelor naturale, solicită și are acces la informaţia şi la documentele aferente activităţilor practicate conform licenţei, la informaţia şi la documentele contabile, la informaţia şi la documentele care conţin informaţii ce constituie secret de stat, secret comercial sau alte informaţii oficiale cu accesibilitate limitată, inclusiv de la organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, de la Serviciul Fiscal de Stat, organele vamale şi de la alte autorităţi publice, în legătură cu activitatea participanţilor la piaţa gazelor naturale;
    [Art.8 al.(1), lit.c) modificată prin LP178 din 21.07.17, MO301-315/18.08.17 art.537]
    d) obţine, în condiţiile legii,  de la participanţii la piaţa gazelor naturale copii, extrase din documentele menţionate la lit. c), precum şi informaţii suplimentare necesare;
    e) pune în aplicare principiul eficienţei maxime la cheltuieli minime la transportul, stocarea, distribuţia şi furnizarea gazelor naturale în contextul obligaţiilor de serviciu public stabilite la art. 89 și 90;
    f) impune întreprinderilor de gaze naturale obligaţii de serviciu public în conformitate cu prezenta lege;
    g) elaborează şi aprobă, în conformitate cu legea, metodologii, regulamente, alte acte normative de reglementare, care stabilesc drepturile şi obligaţiile producătorilor, operatorilor sistemelor de transport, operatorilor sistemelor de distribuţie, operatorilor depozitelor de stocare, furnizorilor şi ale consumatorilor;
    h) adoptă hotărîri şi emite decizii în limitele competenţelor prevăzute de lege;
    i) iniţiază şi desfăşoară consultări publice şi de cooperare în scopul colectării informaţiilor şi a propunerilor necesare pentru evaluarea soluţiilor şi pentru adoptarea de hotărîri şi decizii justificate, precum şi în scopul armonizării practicilor de reglementare conform planurilor naţionale de armonizare;
    j) în contextul investigaţiilor pe piaţa gazelor naturale, efectuează controale la participanţii pieţei gazelor naturale, ia decizii şi pune în aplicare măsuri necesare pentru organizarea şi funcţionarea corespunzătoare a pieţei gazelor naturale şi pentru promovarea concurenţei loiale şi eficiente;
    k) iniţiază investigaţii în  contextul sesizărilor parvenite, inclusiv pentru soluţionarea neînţelegerilor dintre participanţii la piaţa gazelor naturale;
    l) înaintează prescripţii în cazul constatării încălcării de către participanţii la piaţa gazelor naturale a prevederilor prezentei legi, ale Legii cu privire la energetică şi ale actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie, adoptă hotărîri și emite decizii pentru lichidarea încălcărilor depistate;
    m) sesizează Guvernul, în cazurile prevăzute la art. 15 alin. (8), în vederea realizării de către acesta a funcţiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. e);
    n) constată contravenţii în domeniul gazelor naturale şi depune în instanţa de judecată procesele-verbale de constatare a contravenţiilor;
    o) impune sancţiuni financiare întreprinderilor de gaze naturale în modul şi condiţiile stabilite la art. 112 şi 113;
    p) participă la forurile şi la evenimentele internaţionale în domeniu;
    q) colaborează cu autorităţile de  reglementare din ţările părți ale Comunităţii Energetice, cu Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi cu Secretariatul Comunităţii Energetice.
    (2) Agenţia efectuează la necesitate controale la participanții la piața gazelor naturale şi stabileşte durata de timp necesară pentru efectuarea acestora, care, în funcţie de complexitatea controlului, nu poate depăşi 90 de zile calendaristice. Termenul de întocmire a actului de control şi de prezentare a acestuia participantului la piaţa gazelor naturale supus controlului nu poate depăşi 30 de zile lucrătoare de la data încheierii controlului.
    (3)  Agenţia exercită şi alte atribuții și drepturi stabilite în prezenta lege şi în Legea cu privire la energetică.
    Articolul 9. Transparența activității Agenției.
                        Hotărîrile și deciziile Agenției
    (1) Transparenţa activităţii Agenţiei o asigură Consiliul de administraţie, care, în acest scop, face publice şedinţele sale şi anunţă părţile interesate despre organizarea şedinţelor în modul şi în termenele stabilite în Legea cu privire la energetică.
    (2) În cazul în care Consiliului de administraţie i se propun spre examinare proiectele actelor normative de reglementare în sectorul gazelor naturale, cererile privind costurile de bază, preţurile și tarifele reglementate ori alte hotărîri care pot avea impact asupra pieţei gazelor naturale şi asupra obligaţiilor de serviciu public, Agenţia este obligată să publice pe pagina sa web oficială proiectul hotărîrii şi/sau proiectul actului ce se supune aprobării prin hotărîre şi informaţiile relevante în modul și în termenele stabilite în Legea nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional.
    (3) Cererile titularilor de licenţe privind costurile de bază, prețurile și tarifele reglementate, precum şi materialele ce justifică nivelul acestora se publică pe pagina web oficială a Agenţiei în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la înregistrarea cererilor respective. Agenţia oferă publicului 15 zile lucrătoare de la publicarea cererilor  menţionate și a materialelor aferente pentru prezentarea recomandărilor cu privire la acestea. În termenele stabilite în Legea cu privire la transparenţa în procesul decizional, Agenţia publică pe pagina sa web oficială rezultatele examinării cererilor titularilor de licenţă şi propunerile sale privind nivelul costurilor de bază, al prețurilor și tarifelor reglementate.
    (4) Consiliul de administraţie al Agenţiei este obligat să examineze cererile privind costurile de bază, preţurile și tarifele reglementate în termen de cel mult 180 de zile calendaristice de la data înregistrării solicitării corespunzătoare din partea unei întreprinderi de gaze naturale şi după prezentarea tuturor documentelor şi a informaţiei necesare, solicitate de Agenţie, în conformitate cu Regulamentul privind procedurile de prezentare şi de examinare a cererilor titularilor de licențe privind preţurile şi tarifele reglementate.
    (5) Cu excepţia situaţiilor ce ţin de examinarea şi de soluţionarea neînţelegerilor dintre participanţii la piaţa gazelor naturale, pentru organizarea executării legilor, Consiliul de administraţie adoptă, în numele Agenţiei, hotărîri.
    (6) Pentru organizarea executării actelor normative în sectorul gazelor naturale, precum şi pentru soluţionarea neînţelegerilor dintre participanţii la piaţa gazelor naturale, un director al Consiliului de administraţie emite, în numele Agenţiei, decizii care vizează raporturile juridice dintre un utilizator de sistem, un consumator final, un utilizator al sistemului de distribuţie închis şi un titular de licenţă sau de autorizaţie ori raporturile juridice dintre doi titulari de licenţe sau de autorizaţii. 
    Articolul 10. Activităţile desfăşurate în sectorul gazelor naturale
    (1) În sectorul gazelor naturale se desfăşoară şi se reglementează următoarele activităţi:
    a)  producerea gazelor naturale;
    b)  transportul gazelor naturale;
    c)  distribuţia gazelor naturale;
    d)  stocarea gazelor naturale;
    e)  furnizarea gazelor naturale;
    f)  furnizarea gazelor naturale comprimate pentru vehicule la stațiile de alimentare.
    (2) Întreprinderile care desfăşoară activităţile indicate la alin. (1) sînt organizate şi reglementate în conformitate cu legea şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu regulile stabilite în prezenta lege, în Legea cu privire la energetică  şi în actele normative de reglementare aprobate de Agenție.
    (3) Guvernul şi Agenţia asigură, în limitele competenţelor stabilite prin lege, ca întreprinderile de gaze naturale să îşi desfăşoare activitatea în condiţii nediscriminatorii, în baza principiilor caracteristice unei pieţe de gaze naturale  competitive, sigure şi durabile.
    (4) Întreprinderile de gaze naturale funcţionează într-un sistem unic. Producătorii, operatorii sistemelor de transport, operatorii sistemelor de distribuţie, operatorii depozitelor de stocare şi furnizorii colaborează în conformitate cu principiul dirijării operativ-tehnologice unice a sistemului de gaze naturale.
    (5) Raporturile juridice dintre participanţii la piaţa gazelor naturale se stabilesc în bază de contract, conform condiţiilor stipulate în licenţele de activitate, în prezenta lege, în Legea cu privire la energetică şi în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie.
    Articolul 11. Obligaţii de serviciu public
    (1) În interesul economic general, în legătură cu securitatea, inclusiv securitatea aprovizionării cu gaze naturale, continuitatea, calitatea şi preţurile furnizărilor, precum şi în legătură cu protecţia mediului, întreprinderile de gaze naturale  pot fi impuse să îndeplinească obligaţii de serviciu public. Obligaţiile de serviciu public sînt impuse de Guvern sau de Agenţie, conform competenţelor stabilite prin prezenta lege, în mod nediscriminatoriu, în calitate de măsură limitată în timp şi pot fi revizuite cu regularitate, din oficiu, în scopul determinării necesităţii menţinerii obligaţiilor respective. Impunerea obligațiilor de serviciu public trebuie să garanteze accesul egal și pe bază de reciprocitate al întreprinderilor de gaze naturale din țările părți ale Comunității Energetice la consumatorii finali din Republica Moldova.
    (2) În conformitate cu prevederile prezentei legi, obligaţiile de serviciu public pot fi impuse în special întreprinderilor de gaze naturale care desfăşoară următoarele activităţi reglementate:
    a) transportul gazelor naturale;
    b) distribuţia gazelor naturale;
    c) stocarea gazelor naturale;
    d) furnizarea gazelor naturale.
    (3) Întreprinderilor de gaze naturale care desfăşoară activităţile menţionate la alin. (2) le pot fi impuse obligaţiile de serviciu public care ţin de:
    a) securitatea aprovizionării cu gaze naturale;
    b) parametrii de calitate şi indicatorii de calitate stabiliţi în conformitate cu prezenta lege;
    c) aplicarea preţurilor şi a tarifelor reglementate în conformitate cu prezenta lege;
    d) protecţia mediului şi creşterea eficienţei energetice;
    e) protecţia sănătăţii, a vieţii şi a proprietăţii; 
    f) măsurile de protecţie a consumatorilor finali.
    (4) Obligaţiile de serviciu public urmează a fi îndeplinite în mod transparent, nediscriminatoriu şi uşor de verificat. Orice forme de retribuire financiară sau de alt gen, precum şi drepturile exclusive care pot fi acordate pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu public se impun şi se realizează în mod transparent şi nediscriminatoriu.
    (5) O dată la doi ani, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, în baza informaţiei prezentate de Agenţie, este obligat să elaboreze şi să prezinte Guvernului şi Secretariatului Comunităţii Energetice rapoarte referitoare la îndeplinirea de către întreprinderile de gaze naturale a obligaţiilor de serviciu public impuse în conformitate cu prezenta lege, care vor cuprinde, inclusiv, informaţii cu privire la măsurile adoptate în temeiul prezentei legi referitoare la condiţiile de asigurare a furnizării de ultimă opţiune, a altor obligaţii de serviciu public, referitoare la protecţia consumatorilor, precum şi informații cu privire la impactul posibil al acestor măsuri asupra concurenţei pe piaţa gazelor naturale, pe plan naţional sau regional.
    Articolul 12.  Principii generale de licenţiere a activităţilor
                          din sectorul gazelor naturale
    (1) Activităţile specificate la art. 10 alin. (1) sînt activităţi reglementate și se desfăşoară doar în baza licenţelor eliberate de Agenţie în conformitate cu legea.
    (2) Agenţia eliberează următoarele tipuri de licenţe:
    a) licenţă pentru producerea gazelor naturale;
    b) licenţă pentru transportul gazelor naturale;
    c) licenţă pentru distribuţia gazelor naturale;
    d) licenţă pentru stocarea gazelor naturale;
    e) licenţă pentru furnizarea gazelor naturale;
    f) licenţă pentru furnizarea gazelor naturale comprimate pentru vehicule la stațiile de alimentare.
    (3) Activitatea de producere a gazelor naturale se desfăşoară de către producător în baza licenţei pentru producerea gazelor naturale.
    (4) Activitatea de transport al gazelor naturale se desfăşoară de către operatorul sistemului de transport în baza licenţei pentru transportul gazelor naturale.
    (5) Activitatea de  distribuţie a gazelor naturale se desfăşoară  de către operatorul sistemului de distribuţie în baza licenţei pentru distribuţia gazelor naturale.
    (6) Activitatea de stocare a gazelor naturale se desfăşoară de către operatorul depozitului de stocare în baza licenţei pentru stocarea gazelor naturale.
    (7) Activitatea de furnizare a gazelor naturale, inclusiv furnizarea gazelor naturale în contextul obligaţiilor de serviciu public stabilite la art. 89 şi 90, se desfăşoară de către furnizor în baza licenţei pentru furnizarea gazelor naturale.
    (8) Activitatea de furnizare a gazelor naturale comprimate pentru vehicule la stațiile de alimentare, care include stocarea în recipiente a gazelor naturale prin comprimare la presiunea de peste 20 MPa şi comercializarea ulterioară a acestora, se desfăşoară de către operatorul instalației GNCV în baza licenţei pentru furnizarea gazelor naturale comprimate pentru vehicule la stațiile de alimentare.
    (9) Licenţele  enumerate la alin. (2) lit. a)–e) se eliberează pe un termen de 25 de ani. Licenţa pentru furnizarea gazelor naturale comprimate pentru vehicule la stațiile de alimentare se eliberează pe un termen de 10 ani. La expirarea termenului de valabilitate, la solicitarea titularului de licenţă, Agenţia prelungeşte licenţele eliberate în condiţiile prezentei legi şi ale Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.
    [Art.12 al.(9) modificat prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    (10) La licenţă se anexează, în mod obligatoriu, condiţiile de desfăşurare a activităţii licenţiate, care sînt conforme cu legea şi care fac parte integrantă a licenţei.
    Articolul 13. Sfera de acţiune a licenţelor şi externalizarea
                         serviciilor sau lucrărilor de către titularii
                         de licenţe
    (1) Licenţa pentru transportul gazelor naturale şi licenţa pentru distribuţia  gazelor naturale acordă titularului dreptul de a desfăşura tipul respectiv de activitate în limitele teritoriului specificat în licenţă.
    (2) Licenţa pentru producerea gazelor naturale, licența pentru stocarea gazelor naturale acordă titularului dreptul de a desfăşura tipul respectiv de activitate la instalaţia de producere, la depozitul de stocare specificate în licenţă. Licenţa pentru furnizarea gazelor naturale este valabilă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în condiţiile specificate în licenţă. Numărul licenţelor eliberate pentru activităţile respective nu este limitat, iar intrarea pe piaţa gazelor naturale a noilor producători, a noilor operatori ai depozitelor de stocare şi a noilor furnizori nu poate fi restricţionată.
    (3) Furnizorii de gaze naturale sînt obligaţi să îndeplinească obligaţiile de serviciu public stabilite la art. 89 şi 90 în limitele teritoriului specificat de Agenţie, în conformitate cu termenele şi condiţiile stabilite în prezenta lege.
    (4) Licența pentru furnizarea gazelor naturale comprimate pentru vehicule la stațiile de alimentare acordă titularului dreptul de a desfăşura genul respectiv de activitate la staţiile de alimentare.
    (5) Se interzice titularului de licenţă să transmită altor persoane fizice sau juridice drepturile şi obligaţiile aferente activităţii pentru a cărei desfăşurare i s-a acordat licenţă. Prin derogare de la principiul enunţat, titularul de licenţă este în drept să externalizeze un serviciu sau o lucrare pe care trebuie să le îndeplinească cu condiţia obţinerii acordului prealabil al Agenţiei şi după demonstrarea faptului că externalizarea serviciului, a lucrării respective va conduce la reducerea costurilor şi la eficientizarea activităţii aferente serviciului, lucrării externalizate, fără a fi afectate calitatea serviciului, a lucrării respective, independenţa şi separarea operatorului sistemului de transport, a operatorului sistemului de distribuție, a operatorului depozitului de stocare în raport cu întreprinderile de gaze naturale integrate sau întreprinderile înrudite. Lista serviciilor şi a lucrărilor ce pot fi externalizate de către titularii de licenţă se aprobă prin hotărîrea Consiliului de administraţie.
    (6) Externalizarea unui serviciu sau a unei lucrări nu are ca efect transmiterea responsabilităţii titularului de licenţă pentru respectarea obligaţiilor ce-i revin conform prezentei legi, actelor normative şi licenţei deţinute şi nu lipseşte Agenţia de dreptul de a aplica titularului de licenţă respectiv sancţiunile stabilite în prezenta lege în cazul în care constată încălcarea obligaţiilor acestuia. 
    (7) Dacă Agenţia constată că externalizarea unui serviciu sau a unei lucrări de către titularul de licenţă nu a avut ca efect reducerea  costurilor şi că nu a fost eficientizată activitatea aferentă serviciului sau lucrării externalizate, cheltuielile suplimentare suportate de titularul de licenţă în legătură cu externalizarea unui serviciu sau a unei lucrări nu se iau în considerare de Agenţie la aprobarea preţurilor sau tarifelor reglementate.
    (8) Dacă, urmare a externalizării unui serviciu sau a unei lucrări de către titularul de licenţă, Agenţia constată faptul înrăutăţirii calităţii serviciului sau a lucrării respective, titularul de licenţă este obligat să întreprindă toate măsurile necesare pentru remedierea situaţiei create în termenele stabilite de Agenţie. În cazul în care titularul de licenţă nu întreprinde astfel de măsuri în termenele stabilite, Agenţia este în drept să solicite acestuia să desfacă, în termen de cel mult 3 luni, contractul cu prestatorul serviciului sau al lucrării externalizate şi să preia prestarea serviciului respectiv sau efectuarea lucrării respective. Cheltuielile suplimentare suportate de titularul de licenţă urmare a desfacerii contractului conform prezentului alineat nu se iau în considerare de Agenţie la aprobarea preţurilor sau tarifelor reglementate.
    (9) La constatarea de către Agenţie a faptului că au fost încălcate principiile privind separarea și independenţa operatorului sistemului de transport, a operatorului sistemului de distribuție, a operatorului depozitului de stocare în raport cu întreprinderile de gaze naturale integrate sau cu întreprinderile înrudite, titularul de licenţă este obligat să întreprindă toate măsurile necesare pentru remedierea situaţiei create în termenele stabilite de Agenţie. În cazul în care titularul de licenţă nu întreprinde astfel de măsuri, acesta urmează să desfacă, în termen de cel mult 3 luni de la solicitarea Agenţiei, contractul cu prestatorul serviciului sau al lucrării externalizate şi să preia prestarea serviciului respectiv sau efectuarea lucrării respective. Cheltuielile suplimentare suportate de titularul de licenţă urmare a desfacerii contractului conform prezentului alineat nu se iau în considerare de Agenţie la aprobarea preţurilor sau tarifelor reglementate.
    (10) Se interzice externalizarea unui serviciu sau a unei lucrări de către un titular de licenţă cu scopul de a se eschiva de la controlul Agenţiei. La solicitarea Agenţiei, titularul de licenţă este obligat să prezinte informaţia şi documentele aferente serviciului sau lucrării externalizate, inclusiv documentele ce ţin de activitatea prestatorului serviciului sau al lucrării externalizate. În cazul în care titularul de licenţă refuză prezentarea informaţiei sau a documentelor aferente serviciului sau lucrării externalizate ori prezintă cu întîrziere informaţia sau documentele solicitate, ori în cazul prezentării incomplete de către titularul de licenţă a informaţiei solicitate, Agenţia este în drept să iniţieze procesul contravenţional pentru sancţionarea acestuia conform Codului contravenţional sau să aplice titularului de licenţă respectiv sancţiunea stabilită conform art. 113 din prezenta lege.
    Articolul 14. Condiţiile şi procedura de obţinere a licenţelor
    (1) Licenţele pentru activităţile prevăzute la art. 12 alin. (2) lit. e) şi f) se acordă persoanelor fizice  sau persoanelor juridice înregistrate în modul stabilit în Republica Moldova în calitate de întreprindere, iar licenţele pentru activităţile prevăzute la art. 12 alin. (2) lit. a)–d) se acordă persoanelor juridice în exclusivitate.
    (2) Pentru a obţine licenţă pentru producerea, transportul, distribuţia, stocarea gazelor naturale și furnizarea gazelor naturale comprimate pentru vehicule la stațiile de alimentare, persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie:
    a) să fie înregistrate în Republica Moldova şi să prezinte document confirmativ în acest sens;
    b) să prezinte situaţia financiară pentru anul precedent, în cazul persoanei juridice care activează, sau extras din contul bancar, în cazul iniţierii afacerii;
    c) să fie dotate tehnic pentru desfăşurarea activităţii, să deţină instalaţie de producere, reţele de transport sau de distribuţie a gazelor naturale ori depozit de stocare, după caz, şi să prezinte documente care confirmă dotarea tehnică şi că instalaţia de producere, reţelele de gaze naturale sau depozitul de stocare sînt conforme cu cerinţele tehnice stabilite prin lege;
    d) să dispună de personal calificat, necesar activităţii pentru care solicită licenţă, şi să prezinte documente confirmative în acest sens.
    (3) Pentru a obţine licenţă pentru furnizarea gazelor naturale, persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie:
    a) să fie înregistrate în Republica Moldova şi să prezinte document confirmativ în acest sens;
    b) să prezinte situaţia financiară pentru anul precedent, în cazul persoanei juridice care activează, sau extras din contul bancar, în cazul iniţierii afacerii;
    c) să dispună de personal calificat, necesar activităţii pentru care solicită licenţă, şi să prezinte documente confirmative în acest sens.
    (4) Administratorul întreprinderii care solicită licenţă trebuie să corespundă următoarelor criterii:
    a) să aibă studii superioare;
    b) să nu aibă antecedente penale nestinse legate de activitățile desfășurate în domeniul gazelor naturale sau antecedente penale pentru comiterea infracţiunilor din intenţie prevăzute de Codul penal.
    (5) Agenţia este în drept să refuze eliberarea licenţei pentru transportul gazelor naturale operatorului sistemului de transport dacă acesta nu este certificat în conformitate cu art. 36 şi 38.
    (6) Eliberarea, prelungirea, reperfectarea, suspendarea şi reluarea valabilităţii licenţelor, retragerea licenţelor pentru activităţile prevăzute la art. 12 alin. (2) din prezenta lege, precum și eliberarea duplicatelor acestora  se efectuează în condiţiile prezentei legi şi conform procedurilor stabilite în Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.
    [Art.14 al.(6) modificat prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    (7) Termenul de examinare a declaraţiei privind eliberarea licenţelor pentru desfăşurarea activităţilor în sectorul gazelor naturale şi a declaraţiei privind prelungirea termenului lor de valabilitate este de cel mult 15 zile calendaristice de la data depunerii la Agenţie a declaraţiei, precum şi a documentaţiei stabilite în prezenta lege.
    Articolul 15. Obligaţiile şi drepturile titularului de licenţă
    (1) Titularul de licenţă este obligat:
    a) să îndeplinească condiţiile stipulate în licenţă, precum şi să întrunească, pe toată perioada de desfăşurare a activităţii licenţiate, condiţiile stabilite pentru eliberarea acesteia;
    b) să nu admită discriminarea participanţilor la piaţa gazelor naturale;
    c) să nu întrerupă prestarea de servicii şi furnizarea de gaze naturale, cu excepţia cazurilor de neplată, a motivelor tehnice şi de securitate stipulate în contracte şi în prezenta lege;
    d) să ţină contabilitatea în modul şi în condiţiile prevăzute de actele normative şi să efectueze, în conformitate cu prezenta lege, separarea contabilităţii, separarea funcţională (organizaţională şi decizională) şi separarea legală pe gen de activitate desfăşurat;
    e) să publice informaţii cu privire la sursele de gaze naturale procurate pentru acoperirea cererii de gaze naturale;
    f) să prezinte Agenţiei, în termenele şi în condiţiile stabilite de aceasta, rapoarte, inclusiv raportul cu privire la activitatea desfăşurată pe piaţa gazelor naturale, precum şi altă informaţie solicitată de Agenţie, necesară ei în exercitarea atribuţiilor conform legii;
    g) să efectueze trimestrial, în termen de cel mult 10 zile calendaristice de la începutul trimestrului următor, plăţile regulatorii stabilite în conformitate cu Legea cu privire la energetică.
    (2) La desfăşurarea activităţii licenţiate, titularul de licenţă trebuie să îndeplinească obligaţiile referitoare la securitate, calitate, eficienţă  şi continuitatea aprovizionării cu gaze naturale și să respecte normele de securitate şi de sănătate a muncii şi de protecţie a mediului, precum şi prevederile contractelor încheiate cu consumatorii.
    (3) Titularul de licenţă nu poate fi obligat să continue prestarea de servicii sau furnizarea de gaze naturale persoanei fizice sau persoanei juridice care nu îşi onorează obligaţiile de plată prevăzute în contract sau care nu respectă condiţiile aprobate de prestare a acestor servicii, cu excepţiile stabilite la art. 7 alin. (4) lit. i) și la art. 109 alin. (4).
    (4) Titularul de licenţă poate dezvălui informaţiile şi datele pe care le-a obţinut de la consumatorul final sau de la terţi şi informaţiile referitoare la consum şi la achitarea facturilor emise numai după ce a obţinut acordul scris al consumatorului final sau al terţului, cu excepţiile prevăzute la art. 7 şi 8 din prezenta lege sau în alte situaţii stabilite în Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.
    (5) Operatorii de sistem şi operatorii depozitelor de stocare sînt obligaţi să publice pe paginile lor electronice informaţia necesară pentru asigurarea accesului eficient şi nediscriminatoriu la reţelele de gaze naturale, la depozitele de stocare, precum şi altă informaţie în condiţiile prezentei legi.
    (6) Titularul de licenţă are drept de acces la echipamentele de măsurare de pe teritoriul consumatorului final pentru realizarea evidenţei volumului de gaze naturale consumate și pentru verificarea funcționalității și a integrității echipamentului de măsurare, în conformitate cu Regulamentul privind măsurarea gazelor naturale în scopuri comerciale.
    (7) Operatorii de sistem, operatorii depozitelor de stocare, furnizorii care îndeplinesc obligațiile de serviciu public stabilite la art. 89 și 90 sînt obligaţi  să se conducă, în activitatea licenţiată, de principiul eficienţei maxime la cheltuieli minime şi să prezinte Agenţiei calculele argumentate ale cheltuielilor suportate.
    (8) Operatorii de sistem, operatorii depozitelor de stocare sau furnizorii care îndeplinesc obligaţiile de serviciu public stabilite la art. 89 şi 90 sînt obligaţi să anunţe Agenţia cu cel puţin 3 luni înainte despre intenţia lor de a solicita suspendarea ori retragerea licenţei sau cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea valabilității licenţei în cazul în care nu intenţionează să o prelungească. Dacă titularii de licenţă menţionaţi anunţă despre intenţia de a solicita suspendarea sau retragerea licenţei într-un termen mai mic de 3 luni, Agenţia va da curs cererii lor la expirarea termenului de 3 luni de la înregistrarea unei astfel de cereri. Întreprinderea a cărei licenţă a expirat şi care nu a respectat prevederile privind anunțarea Agenției este obligată să presteze activitatea pentru care i s-a acordat licenţă pe perioada de timp stabilită prin hotărîrea Agenţiei, dar care nu poate depăşi 3 luni. În cazul în care, din motivul inexistenţei unui alt titular de licenţă pentru transportul, distribuţia sau stocarea gazelor naturale ori pentru furnizarea gazelor naturale în contextul obligaţiilor de serviciu public stabilite la art. 89 şi 90, Agenţia nu poate desemna alt titular de licenţă care să desfăşoare activitatea licenţiată în locul titularului a cărui licenţă a fost suspendată, căruia i s-a retras licenţa sau a cărui licenţă a expirat, aceasta sesizează Guvernul pentru a întreprinde măsurile necesare în vederea creării unei întreprinderi noi.
    (9) Furnizorii care nu sînt specificaţi la alin. (8) sînt obligaţi să anunţe consumatorii cărora le furnizează gaze naturale şi Agenţia cu cel puţin 3 luni înainte despre intenţia de a solicita suspendarea sau retragerea licenţei ori cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea licenţei despre intenţia de a nu prelungi licenţa.
    (10) Furnizorii de gaze naturale comprimate pentru vehicule la stațiile de alimentare sînt obligați să comercializeze GNCV numai la stațiile de alimentare.
    Articolul 16. Reperfectarea, suspendarea şi reluarea
                         valabilităţii licenţei
    (1) Reperfectarea licenței se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.
    [Art.16 al.(1) modificat prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    (2) Suspendarea licenţei poate fi efectuată direct de Agenţie, la cererea titularului de licenţă, prin adoptarea unei hotărîri în termen de 3 zile lucrătoare. În celelalte cazuri, licenţa poate fi suspendată prin hotărîrea Agenţiei, adoptată în baza unei hotărîri judecătoreşti emise în temeiul legii.
    (3) În cazul în care se constată că titularul de licenţă nu şi-a îndeplinit obligaţiile, inclusiv cele prescrise de Agenție, ceea ce a condus la întreruperea furnizării gazelor naturale către consumatori pe o perioadă mai mare decît cea stabilită pentru înlăturarea cauzelor motivate, fiind pusă în pericol securitatea naţională, viaţa şi sănătatea oamenilor, sau în cazul în care acţiunile ori inacţiunile titularului de licenţă conduc la încălcarea ordinii publice şi impun remedierea imediată a consecinţelor survenite, licenţa poate fi suspendată de către Agenţie, cu adresarea ei ulterioară în instanţa de judecată. Adresarea în instanţă trebuie să se facă în termen de 3 zile lucrătoare de la adoptarea de către Agenţie a hotărîrii privind suspendarea licenței. În cazul nerespectării acestui termen, hotărîrea privind suspendarea licenţei devine nulă de drept. Hotărîrea Agenţiei privind suspendarea licenţei se aplică pînă la emiterea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Concomitent, Agenţia este în drept să aplice titularului de licenţă respectiv sancţiunea financiară stabilită la art. 113 alin. (1) lit. c).
    (4) Drept temei pentru suspendarea licenţei servesc:
    a) cererea titularului de licenţă privind suspendarea licenţei;
    b) nerespectarea de către titularul de licenţă a termenului de depunere a cererii de eliberare a duplicatului licenţei pierdute sau deteriorate;
    c) nerespectarea de către titularul de licenţă a prescripţiilor privind lichidarea, în termenul stabilit de Agenţie, a încălcării condiţiilor de desfăşurare a activităţii licenţiate;
    d) incapacitatea provizorie a titularului de licenţă de a desfăşura genul de activitate licenţiat conform prevederilor legii;
    e) neefectuarea plăţii regulatorii în termenele stabilite în prezenta lege;
    f) situaţia prevăzută la art. 37 alin. (8).
    (5) În situaţiile menţionate la alin. (4) lit. b)–f), hotărîrea privind suspendarea licenţei se adoptă de Agenţie în termen de 3 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a hotărîrii judecătoreşti şi este adusă la cunoştinţă titularului de licenţă în termen de 3 zile lucrătoare de la data adoptării. În hotărîrea Agenţiei privind suspendarea licenţei se indică termenul concret de suspendare, care nu poate depăşi 3 luni.
    (6) Pentru perioada suspendării licenţei pentru transportul, distribuţia sau stocarea gazelor naturale, precum şi pentru perioada suspendării licenţei furnizorilor care asigură furnizarea gazelor naturale în contextul obligaţiilor de serviciu public stabilite la art. 89 şi 90,  Agenţia desemnează un nou titular de licenţă în cadrul obligaţiilor de serviciu public pentru desfăşurarea unuia dintre genurile de activitate menţionate în locul titularului căruia i-a fost suspendată licenţa. Întreprinderea de gaze naturale  a cărei licenţă a fost suspendată nu va împiedica în niciun mod activitatea titularului de licenţă desemnat, oferindu-i toate informaţiile şi documentele necesare pentru desfăşurarea activităţii.
    (7) Titularul de licenţă este obligat să informeze în scris Agenţia despre înlăturarea circumstanţelor care au condus la suspendarea licenţei.
    (8) Termenul de valabilitate a licenţei nu se prelungeşte pe durata de suspendare a acesteia.
    (9) Reluarea valabilităţii licenţei se efectuează  în conformitate cu Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător. În cazul în care licenţa a fost suspendată în temeiul prevăzut la alin. (4) lit. a) din prezentul articol, iar titularul de licenţă nu a depus cerere privind reluarea valabilităţii licenţei, Agenţia adoptă hotărîrea privind reluarea valabilităţii licenţei cel tîrziu în ziua în care expiră termenul de suspendare a acesteia.
    [Art.16 al.(9) modificat prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]
    Articolul 17. Retragerea licenţei
    (1) Licenţa poate fi retrasă prin hotărîre judecătorească, emisă în conformitate cu legea, la cererea Agenţiei, cu excepţia retragerii licenţei conform temeiurilor prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), care se efectuează direct de către Agenţie.
    (2) Drept temeiuri pentru retragerea licenţei servesc:
    a) cererea titularului de licenţă privind retragerea;
    b) decizia cu privire la anularea înregistrării de stat a titularului de licenţă;
    c) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate Agenţiei în legătură cu eliberarea, prelungirea sau reperfectarea licenţei;
    d) constatarea faptului că titularul de licenţă nu întruneşte condiţiile stabilite pentru eliberarea şi prelungirea licenţei;
    e) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta către o altă persoană în scopul desfăşurării genului de activitate indicat în licenţă;
    f) neînlăturarea în termen a circumstanţelor care au condus la suspendarea licenţei;
    g) neexecutarea repetată a prescripţiilor privind lichidarea încălcării condiţiilor de desfăşurare a activităţii licenţiate, emise de Agenţie;
    h) incapacitatea titularului de licență de a desfăşura activitatea pentru care a fost eliberată licenţa.
    (3) Agenţia adoptă hotărîrea privind retragerea licenţei în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii titularului de licenţă, de la data intrării în vigoare a hotărîrii judecătoreşti sau de la data primirii deciziei cu privire la anularea înregistrării de stat a titularului de licenţă şi a confirmării faptului respectiv de către organul înregistrării de stat.  Hotărîrea privind retragerea licenţei se aduce la cunoştinţă titularului de licenţă, cu indicarea temeiurilor retragerii, în termen de 3 zile lucrătoare de la data adoptării.
    (4) În cazul retragerii licenţei, taxa pentru licenţă nu se restituie.
    (5) În cazul retragerii licenţei pentru transportul, distribuţia sau pentru stocarea gazelor naturale, precum şi în cazul retragerii licenţei furnizorilor care asigură furnizarea gazelor naturale în contextul obligaţiilor de serviciu public stabilite la art. 89 şi 90, Agenţia desemnează un nou titular de licenţă, în cadrul obligaţiilor de serviciu public, pentru desfăşurarea unuia dintre genurile de activitate menţionate în locul titularului căruia i-a fost retrasă licenţa. Întreprinderea de gaze naturale a cărei licenţă a fost retrasă nu va împiedica în niciun mod activitatea titularului de licenţă desemnat, oferindu-i toate informaţiile şi documentele necesare pentru desfăşurarea activităţii.
    (6) Titularul de licenţă căruia i-a fost retrasă licenţa este obligat, în termen de 10 zile lucrătoare de la data adoptării hotărîrii privind retragerea licenţei, să depună la Agenţie licenţa retrasă.
    (7) Titularul de licenţă căruia i s-a retras licenţa poate să depună declaraţia privind eliberarea unei noi licenţe pentru activitatea în sectorul gazelor naturale doar după expirarea termenului de 6 luni de la data retragerii licenţei anterioare.
    Articolul 18. Reorganizarea întreprinderilor
                         de gaze naturale
    (1) Reorganizarea operatorului sistemului de transport, operatorului sistemului de distribuţie, operatorului depozitului de stocare, inclusiv fuziunea acestuia cu alte societăţi comerciale, se efectuează doar cu acordul Agenţiei. În acest caz, Agenţia este obligată, în termen de o lună, să adopte hotărîrea privind  acordul sau dezacordul față de reorganizarea întreprinderii  de gaze naturale respective. În cazul adoptării hotărîrii privind acordul față de reorganizarea întreprinderii de gaze naturale, Agenţia este în drept să modifice condiţiile stipulate în licenţă. Din motive întemeiate, perioada de examinare a solicitării întreprinderii de gaze naturale poate fi prelungită pînă la cel mult două luni. Agenţia poate solicita, după caz, opinia Consiliului Concurenţei. Dacă Agenţia nu adoptă în termenul stabilit hotărîrea privind acordul sau dezacordul față de reorganizarea întreprinderii  de gaze naturale, acordul se consideră oferit.
    (2) Operatorul sistemului de transport, operatorul sistemului de distribuţie şi operatorul depozitului de stocare nu au dreptul să procure acţiuni ale altor titulari de licenţă, direct sau indirect, individual ori în comun cu persoanele sale afiliate, fără acordul Agenţiei. În acest caz, Agenţia este obligată ca, în termen de o lună, să adopte hotărîrea privind  acordul sau dezacordul față de procurarea de acţiuni de către întreprinderea de gaze naturale respectivă. Din motive întemeiate, perioada de examinare a solicitării întreprinderii poate fi prelungită pînă la cel mult două luni. Agenţia poate solicita, după caz, opinia Consiliului Concurenţei. Dacă Agenţia nu adoptă în termenul stabilit hotărîrea privind acordul sau dezacordul față de procurarea de acţiuni de către întreprinderea de gaze naturale, acordul se consideră oferit.
    (3) În cazurile prevăzute de Legea concurenţei nr. 183 din 11 iulie 2012, reorganizarea întreprinderilor de gaze naturale se efectuează numai după notificarea Consiliului Concurenţei şi după autorizarea lor de către acesta.
    Articolul 19. Principiile generale de producere a gazelor
                          naturale
    (1) Construcţia, exploatarea, întreţinerea, majorarea capacităţii instalaţiilor de producere şi racordarea acestora la reţelele de transport sau de distribuţie a gazelor naturale se efectuează în conformitate cu prezentul capitol, cu art. 61 și 62 din prezenta lege, cu Legea nr. 116 din 18 mai 2012 privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase şi cu Regulamentul privind racordarea.
    (2) Construcţia şi exploatarea instalaţiilor de producere se efectuează doar cu condiţia atribuirii de către Guvern a dreptului  de folosinţă a sectoarelor de subsol pentru extragerea gazelor naturale. Ulterior, beneficiarul este obligat să obţină de la autorităţile administraţiei publice  locale autorizaţia de construire în conformitate cu Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie.
    (3) Pentru desfăşurarea activităţii de producere a gazelor naturale, producătorul este obligat să obţină de la Agenţie licenţă pentru producerea gazelor naturale, în conformitate cu art. 12–14.
    (4) Producătorul participă la piaţa gazelor naturale dacă respectă cerinţele tehnice de racordare la reţeaua de gaze naturale, iar calitatea gazelor naturale livrate corespunde parametrilor de calitate stabiliţi.
    (5) Producătorul este în drept să vîndă gazele naturale produse pe piaţa gazelor naturale cu respectarea condiţiilor stabilite în prezenta lege. Producătorul este în drept să vîndă gaze naturale pe piaţa angro a gazelor naturale în baza licenţei pentru producerea gazelor naturale, iar pe piaţa cu amănuntul a gazelor naturale – cu condiţia obţinerii și a licenţei pentru furnizarea gazelor naturale.
    (6) Producătorul trebuie să fie independent, din punct de vedere legal, de orice întreprindere care desfăşoară activitatea de transport, de distribuţie sau de stocare a gazelor naturale. El nu poate deţine licenţa pentru transportul, distribuţia sau pentru stocarea gazelor naturale.
    Articolul 20. Obligaţiile producătorului
    (1) Producătorul  este obligat:
    a) să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu prezenta lege, cu respectarea condiţiilor licenţei, a Regulamentului privind reţelele de gaze naturale şi Regulilor pieţei gazelor naturale;
    b) să instaleze şi să utilizeze echipamente de măsurare care permit măsurarea gazelor naturale livrate în reţelele de gaze naturale în conformitate cu prevederile art. 69 din prezenta lege şi ale Regulamentului privind măsurarea gazelor naturale în scopuri comerciale;
    c) să exploateze şi să întreţină instalaţiile de producere astfel încît să asigure funcţionarea sigură şi continuă a acestora;
    d) să respecte cerinţele privind  protecţia mediului şi să promoveze eficienţa energetică;
    e) să respecte Regulile pieţei gazelor naturale şi să nu denatureze concurenţa pe piaţa gazelor naturale;
    f) să echipeze, să exploateze, să întreţină și să modernizeze instalaţiile de producere, să majoreze capacitatea acestora, precum şi a instalaţiilor conexe utilizate pentru livrarea gazelor naturale în reţelele de gaze naturale, în condiţiile stabilite în prezentul capitol și în documentele normativ-tehnice aprobate de Guvern în conformitate cu art. 4 alin. (1) lit. m);
    g) să pună la dispoziţia operatorului sistemului de transport sau a operatorului sistemului de distribuţie datele necesare pentru exploatarea reţelelor de gaze naturale şi pentru gestionarea sistemului de gaze naturale;
    h) să acorde acces personalului operatorului sistemului de transport şi personalului operatorului sistemului de distribuţie la echipamentele şi la instalaţiile sale de producere, care sînt utilizate pentru măsurarea şi livrarea gazelor naturale în reţelele de gaze naturale;
    i) să asigure accesul la reţelele de gazoducte în amonte în conformitate cu art. 57;
    j) să prezinte Agenţiei rapoarte cu privire la activitatea desfăşurată, precum şi orice alte informaţii solicitate în conformitate cu prezenta lege şi potrivit condiţiilor licenţei.
    (2) Producătorul este obligat să elaboreze şi să publice pe pagina sa electronică planul anual de măsuri ce urmează a fi întreprinse pentru sporirea eficienţei energetice, raportul privind rezultatele obţinute în legătură cu realizarea măsurilor respective, precum şi raportul cu privire la activitatea desfăşurată în anul precedent.
    (3) Producătorul îndeplineşte şi alte obligaţii stabilite în prezenta lege şi în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie.
    Articolul 21. Drepturile producătorului
    (1) Producătorul are următoarele drepturi:
    a) să producă gaze naturale în instalaţiile de producere, cu respectarea parametrilor de calitate, a prevederilor menite să asigure protecţia mediului şi a cerinţelor de securitate prevăzute de lege; 
    b) să aibă acces la reţelele de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, în mod nediscriminatoriu, în condiţiile prezentei legi;
    c) să vîndă gazele naturale produse pe piaţa angro a gazelor naturale;
    d) să vîndă gazele naturale produse pe piaţa cu amănuntul a gazelor naturale.
    (2) Producătorul are şi alte drepturi stabilite în prezenta lege şi în actele normative în domeniu, inclusiv în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie.
    Articolul 22. Operatorul sistemului de transport
    (1) Transportul gazelor naturale se efectuează de operatorul sistemului de transport în baza licenţei pentru transportul gazelor naturale, eliberată de Agenţie în condiţiile legii.
    (2) Operatorul sistemului de transport este organizat în calitate de întreprindere de gaze naturale specializată şi independentă, cu statut de persoană juridică, certificată conform art. 36.
    (3) La executarea funcţiilor şi a obligaţiilor sale, operatorul sistemului de transport este independent de orice întreprindere care desfăşoară activitatea de producere, de distribuţie, de stocare sau de furnizare a gazelor naturale şi nu poate deţine licenţa pentru producerea, distribuţia, stocarea sau furnizarea gazelor naturale, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 50.
    (4) Independenţa operatorului sistemului de transport se asigură prin punerea în aplicare şi prin respectarea termenelor şi a condiţiilor privind separarea operatorului sistemului de transport stabilite la art. 23.  
    Articolul 23. Separarea operatorului sistemului
                          de transport
    (1) În cazul în care reţelele de transport al gazelor naturale aparţin unei întreprinderi de gaze naturale integrate pe verticală, operatorul sistemului de transport trebuie să fie independent, cel puţin din punct de vedere funcțional, decizional și al formei juridice de organizare, faţă de alte activităţi care nu au legătură cu transportul gazelor naturale.
    (2) Independenţa operatorului sistemului de transport se asigură prin aplicarea unuia dintre următoarele modele:
    a) modelul separării proprietăţii, în condiţiile stabilite la art. 25;
    b) modelul operatorului de sistem independent, în condiţiile stabilite la art. 26–28;
    c)  modelul operatorului de transport independent, în condiţiile stabilite la art. 29–35.
    (3) Pînă la separarea efectivă, în conformitate cu exigenţele stabilite la alin. (2) din prezentul articol, operatorul sistemului de transport este obligat să implementeze şi să respecte principiile stabilite la alin. (1) din prezentul articol prin  aplicarea prevederilor art. 24.
    (4) Întreprinderile de gaze naturale care au luat deja măsuri aferente separării contabile, funcţionale sau legale, ce asigură o independenţă mai mare a operatorului sistemului de transport în cadrul întreprinderii de gaze naturale integrate, nu pot anula aceste măsuri sau măsurile întreprinse pentru separarea operatorului sistemului de transport.
    (5) În conformitate cu prevederile prezentei legi, Agenţia urmează să asigure implementarea şi respectarea de către operatorul sistemului de transport a principiilor privind separarea şi independenţa acestuia.
    Articolul 24. Separarea legală şi funcţională a operatorului sistemului
                         de transport
    (1) Pentru a asigura independenţa operatorului sistemului de transport, în conformitate cu art. 23 alin. (1), urmează să fie respectate următoarele condiții minime:
    a) persoanele cu funcții de conducere ale operatorului sistemului de transport să nu facă parte din structurile întreprinderii de gaze naturale integrate care răspunde, direct sau indirect, de îndeplinirea cotidiană a activităţilor de producere, de distribuţie şi/sau de furnizare a gazelor naturale;
    b) să fie întreprinse măsurile necesare pentru a garanta că interesele profesionale ale persoanelor cu funcții de conducere ale operatorului sistemului de transport sînt luate în considerare astfel încît să se asigure faptul că acestea au posibilitatea de a acţiona independent;
    c) operatorul sistemului de transport să dispună de suficiente drepturi de luare a deciziilor, independent de întreprinderea de gaze naturale integrată, cu privire la exploatarea, întreţinerea și dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor naturale;
    d) operatorul sistemului de transport să elaboreze şi să implementeze un program de conformitate, cu respectarea
principiilor şi a obligaţiilor stabilite la art. 34, inclusiv a obligaţiilor privind raportarea şi monitorizarea îndeplinirii programului de conformitate.
    (2) Implementarea principiului stabilit la alin. (1) lit. c) nu trebuie să împiedice existenţa unor mecanisme de coordonare adecvate care să asigure că sînt protejate drepturile întreprinderii dominante de supraveghere economică şi cele de supraveghere a gestionării rentabilităţii activelor operatorului sistemului de transport întreprindere dependentă. În special, aceasta permite întreprinderii dominante să aprobe planul financiar anual al operatorului sistemului de transport sau orice alt document echivalent, precum şi să stabilească plafonul maxim de îndatorare a operatorului sistemului de transport întreprindere dependentă.
    (3) Se interzice întreprinderii dominante să dea instrucţiuni operatorului sistemului de transport întreprindere dependentă cu privire la activitatea sa zilnică, cu privire la deciziile aferente modernizării şi dezvoltării reţelelor de transport al gazelor naturale, care nu depăşesc limitele stabilite în planul financiar aprobat sau în orice alt document echivalent.
    Articolul 25. Separarea proprietăţii operatorului sistemului
                         de transport
    (1) Întreprinderea de gaze naturale care deţine cu titlu de proprietate şi exploatează reţelele de transport al gazelor naturale îşi desfăşoară activitatea în calitate de operator al sistemului de transport cu respectarea condiţiilor licenţei pentru transportul gazelor naturale.
    (2) Pentru a asigura independenţa operatorului sistemului de transport, aceeaşi persoană sau aceleaşi persoane nu sînt în drept:
    a) să exercite, direct sau indirect, controlul asupra unei întreprinderi care desfăşoară una din activităţile de producere sau de furnizare şi să exercite, direct sau indirect, controlul sau să exercite vreun drept asupra operatorului sistemului de transport sau în legătură cu o reţea de transport;
    b) să exercite, direct sau indirect, controlul asupra operatorului sistemului de transport sau în legătură cu o  reţea de transport şi să exercite, direct sau indirect, controlul sau să exercite vreun drept asupra unei întreprinderi care desfăşoară una din activităţile de producere sau de furnizare;
    c) să numească membri în consiliul de supraveghere, în consiliul de administraţie sau în alte organe care reprezintă întreprinderea din punct de vedere juridic, în cazul operatorului sistemului de transport sau în cazul reţelei de transport, şi să exercite, direct sau indirect, controlul sau să exercite vreun drept asupra unei întreprinderi care desfăşoară una din activităţile de producere sau de furnizare;
    d) să fie membru/membri în consiliul de supraveghere, în consiliul de administraţie sau în alte organe care reprezintă întreprinderea din punct de vedere juridic, atît în cazul unei întreprinderi care desfăşoară una din activităţile de producere sau de furnizare, cît şi în cazul operatorului sistemului de transport sau al unei reţele de transport.
    (3) Drepturile menţionate la alin. (2) lit. a)–c) cuprind, în special:
    a) competenţa de a exercita drepturi de vot;
    b) competenţa de a numi membri în consiliul de supraveghere, în consiliul de administraţie sau în alte organe care reprezintă întreprinderea din punct de vedere juridic;
    c) deţinerea unei cote majoritare.
    (4) Obligaţia prevăzută la art. 23 alin. (1) se consideră îndeplinită în cazul în care două sau mai multe întreprinderi ce deţin reţele de transport au creat o asociaţie în participaţiune care exercită în două sau mai multe ţări părți ale Comunităţii Energetice rolul de operator al sistemului de transport în raport cu reţelele de transport în cauză. Nicio altă întreprindere nu poate lua parte la asociaţia în participaţiune decît dacă a fost desemnată ca operator de sistem independent sau ca operator de transport independent în urma îndeplinirii cerinţelor corespunzătoare privind separarea şi dacă a fost certificată în conformitate cu termenele şi condiţiile stabilite în prezenta lege.
    (5) În cazul în care persoana sau persoanele menţionate la alin. (2) reprezintă un organ central de specialitate al administraţiei publice, două organe centrale de specialitate ale administraţiei publice separate, care exercită controlul asupra operatorului sistemului de transport sau asupra unei reţele de transport, pe de o parte, şi asupra unei întreprinderi care desfăşoară una din activităţile de producere sau de furnizare, pe de altă parte, nu se consideră a fi aceeaşi persoană sau aceleaşi persoane.
    (6) Se interzice operatorului sistemului de transport care face parte dintr-o întreprindere de gaze naturale integrată pe verticală să transmită informaţia ce constituie secret comercial, deținută de operatorul sistemului de transport şi/sau de personalul său, întreprinderii care desfăşoară una din activităţile de producere sau de furnizare.  
    (7) În sensul prezentului articol, noţiunea de „întreprindere care desfăşoară una din activităţile de producere sau de furnizare” include noţiunea de „întreprindere care desfășoară una din activităţile de producere sau de furnizare” în sensul Legii nr. 107 din 27 mai 2016 cu privire la energia electrică, iar termenii „operatorul sistemului de transport” şi „reţea de transport” vizează şi noţiunea de  „operator al sistemului de transport ” şi de „reţea de transport” cu semnificaţia prevăzută în legea menţionată.
    Articolul 26. Operatorul de sistem independent
    (1) Prin derogare de la art. 25, la solicitarea proprietarului reţelelor de transport al gazelor naturale, Agenţia este în drept să desemneze un operator de sistem independent dacă reţelele de transport al gazelor naturale au aparţinut unei întreprinderi de gaze naturale integrate pe verticală.
    (2) O întreprindere propusă pentru a fi desemnată ca operator de sistem independent (în continuare – operator candidat) poate fi desemnată de Agenţie ca operator de sistem independent în cazul în care sînt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
    a) operatorul candidat demonstrează că îndeplinește condiţiile stabilite la art. 25 alin. (2);
    b) operatorul candidat demonstrează că dispune de resurse financiare, tehnice, fizice şi umane necesare pentru îndeplinirea funcţiilor şi a obligaţiilor stabilite în prezenta lege pentru operatorul sistemului de transport, în special la art. 39;
    c) operatorul candidat şi-a asumat obligaţia de a executa planurile de dezvoltare a reţelelor de transport al gazelor naturale pentru 10 ani, a căror realizare este monitorizată de Agenţie;
    d) proprietarul reţelelor de transport al gazelor naturale demonstrează că dispune de capacitatea necesară pentru a îndeplini obligaţiile prevăzute la art. 27 alin. (3). În acest sens, acesta trebuie să prezinte copiile de pe toate contractele/antecontractele încheiate cu operatorul candidat şi cu orice altă entitate relevantă;
    e) operatorul candidat demonstrează că dispune de capacitatea necesară pentru a îndeplini obligaţiile privind acordarea accesului la reţelele de transport al gazelor naturale şi privind colaborarea cu operatorii sistemelor de transport la nivel european şi regional.
    Articolul 27. Obligaţiile operatorului de sistem independent
                          şi ale proprietarului reţelelor de transport al
                          gazelor naturale
    (1) Întreprinderea de gaze naturale care a îndeplinit condiţiile stabilite la art. 26 şi care a fost desemnată operator de sistem independent are următoarele obligaţii:
    a) să acorde şi să gestioneze accesul terţilor la reţelele de transport al gazelor naturale, inclusiv să colecteze tarifele de racordare, tarifele pentru prestarea serviciului de transport şi alte plăţi pentru serviciile prestate în calitate de operator al sistemului de transport;
    b) să exploateze, să întreţină, să modernizeze şi să dezvolte reţelele de transport al gazelor naturale, să asigure capacitatea pe termen lung a reţelelor de transport al gazelor naturale pentru a acoperi cereri rezonabile privind transportul gazelor naturale, elaborînd şi executînd planurile de dezvoltare a reţelelor de transport al gazelor naturale pentru 10 ani şi planurile anuale de investiţii. La modernizarea şi la dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor naturale, operatorul de sistem independent este responsabil de planificarea, construcţia şi darea în exploatare a infrastructurii noi. În acest sens, operatorul de sistem independent urmează să îndeplinească funcţiile şi obligaţiile stabilite la art. 39.
    (2) Proprietarul reţelelor de transport al gazelor naturale nu poate îndeplini funcţiile privind  acordarea şi gestionarea accesului terţilor la reţelele de transport al gazelor naturale pe care le deţine cu titlu de proprietate şi nici cele privind elaborarea şi executarea planurilor de dezvoltare a reţelelor de transport al gazelor naturale şi a planurilor de investiţii.
    (3) În cazul în care a fost desemnat un operator de sistem independent, proprietarul reţelelor de transport al gazelor naturale are următoarele obligaţii:
    a) să coopereze cu operatorul de sistem independent şi să-i acorde suportul necesar pentru îndeplinirea funcţiilor şi a obligaţiilor stabilite prin prezenta lege, precum şi să îi ofere informaţiile necesare în acest sens;
    b) să finanţeze investiţiile asupra cărora a decis operatorul de sistem independent şi care au fost aprobate de către Agenţie sau să îşi exprime consimţămîntul pentru finanţare din partea oricărei părţi interesate, inclusiv din partea operatorului de sistem independent. Toate aranjamentele financiare relevante necesită aprobare din partea Agenţiei. Înainte de aprobare, Agenţia urmează să se consulte cu proprietarul reţelelor de transport al gazelor naturale, precum şi cu alte părţi interesate;
    c) să îşi asume răspunderea în legătură cu activele reţelelor de transport al gazelor naturale, cu excepţia răspunderii aferente funcţiilor şi obligaţiilor operatorului de sistem independent;
    d) să ofere garanţii, în caz de necesitate, pentru a facilita finanţarea dezvoltării reţelelor de transport al gazelor naturale, cu excepţia investiţiilor pentru care şi-a dat acordul să fie finanţate de către orice parte interesată, inclusiv de către operatorul de sistem independent, în conformitate cu lit. b).
    Articolul 28. Separarea proprietarului reţelelor de transport
                         al gazelor naturale
    (1) Dacă după îndeplinirea condiţiilor stabilite la art. 26 a fost desemnat un operator de sistem independent, proprietarul reţelelor de transport al gazelor naturale care este parte a unei întreprinderi de gaze naturale integrate pe verticală trebuie să fie independent, cel puţin din punct de vedere funcțional, decizional și al formei juridice de organizare, față de alte activităţi care nu sînt legate de transportul, distribuţia sau stocarea gazelor naturale.
    (2) Pentru a asigura independenţa proprietarului reţelelor de transport al gazelor naturale, în conformitate cu alin. (1), urmează să fie respectate următoarele condiții minime:
    a) persoanele cu funcții de conducere ale proprietarului reţelelor de transport al gazelor naturale să nu participe în structurile întreprinderii de gaze naturale integrate care este responsabilă, direct sau indirect, de îndeplinirea zilnică a activităţilor de producere sau de furnizare a gazelor naturale;
    b) să fie întreprinse măsurile necesare pentru a garanta că interesele profesionale ale persoanelor cu funcții de conducere ale proprietarului reţelelor de transport al gazelor naturale sînt luate în considerare astfel încît să se asigure faptul că au posibilitatea de a acționa independent;
    c) proprietarul reţelelor de transport al gazelor naturale să elaboreze un program de conformitate care să conţină măsurile întreprinse pentru a garanta excluderea de comportament și de practici discriminatorii, precum şi pentru a asigura monitorizarea corespunzătoare a acestui program. Programul de conformitate trebuie să conţină, de asemenea, informaţii cu privire la obligaţiile specifice impuse angajaţilor proprietarului reţelelor de transport al gazelor naturale pentru realizarea obiectivelor respective. Persoana sau organul care răspunde de monitorizarea programului de conformitate își desfășoară activitatea în conformitate cu art. 34 și 35 și prezintă Agenţiei un raport anual în care să fie menţionate măsurile întreprinse pentru realizarea programului de conformitate. Raportul respectiv se publică pe pagina electronică a proprietarului reţelelor de transport al gazelor naturale.
    Articolul 29. Operatorul de transport independent
    (1) Prin derogare de la art. 25, la solicitarea proprietarului reţelelor de transport al gazelor naturale, Agenţia este în drept să desemneze un operator de transport independent dacă reţelele de transport al gazelor naturale au aparţinut unei întreprinderi de gaze naturale integrate pe verticală.
    (2) Operatorul de transport independent este obligat să îndeplinească funcţiile şi obligaţiile stabilite la art. 39, precum şi cerințele stipulate la art. 30–35.
    Articolul 30. Activele, echipamentul, personalul şi identitatea
                          operatorului de transport independent
    (1) Operatorul de transport independent trebuie să dispună de toate resursele financiare, tehnice, fizice şi umane necesare pentru îndeplinirea funcţiilor şi a obligaţiilor care îi revin în conformitate cu prezenta lege în legătură cu desfăşurarea activităţii de transport al gazelor naturale, în special:
    a) activele necesare pentru desfăşurarea activităţii de transport al gazelor naturale, inclusiv reţelele de transport al gazelor naturale, trebuie să se afle în proprietatea operatorului de transport independent;
    b) personalul necesar pentru desfăşurarea activităţii de transport al gazelor naturale, inclusiv pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor din cadrul întreprinderii, trebuie să fie angajat de operatorul de transport independent;
    c) este interzisă transmiterea de personal şi prestarea de servicii de către și către orice parte a întreprinderii de gaze naturale integrate pe verticală. Un operator de transport independent este în drept să furnizeze servicii întreprinderii de gaze naturale integrate pe verticală dacă:
    – prin prestarea serviciilor nu sînt discriminaţi utilizatorii de sistem, serviciile sînt disponibile tuturor utilizatorilor de sistem în aceleaşi condiţii şi nu restrîng, denaturează sau împiedică concurenţa la nivelul producerii sau al furnizării gazelor naturale;
    – termenele şi condiţiile de prestare a serviciilor respective sînt aprobate de  Agenţie;
    d)  fără a aduce atingere funcţiilor organului de supraveghere al operatorului de transport independent, stabilite la art. 33, întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală trebuie să pună la dispoziţia operatorului de transport independent, în timp util, resurse financiare necesare pentru dezvoltarea de noi reţele de transport al gazelor naturale sau pentru modernizarea reţelelor de transport al gazelor naturale existente, în baza unei cereri corespunzătoare din partea operatorului de transport independent.
    (2) Pe lîngă funcţiile şi obligaţiile stabilite la art. 39, la desfăşurarea activităţii de transport al gazelor naturale, operatorul de transport independent este obligat să îndeplinească cel puţin următoarele sarcini:
    a) să reprezinte propriile interese în raport cu terţii şi cu Agenţia;
    b) să acorde şi să gestioneze accesul terţilor fără a face discriminare între utilizatorii de sistem sau între categoriile de utilizatori de sistem;
    c) să colecteze tarifele de racordare, tarifele pentru prestarea serviciului de transport şi alte plăţi pentru serviciile prestate în calitate de operator al sistemului de transport;
    d) să exploateze, să întreţină, să modernizeze și să dezvolte reţelele de transport al gazelor naturale sigure, fiabile și eficiente din punct de vedere economic;
    e) să asigure planificarea investiţiilor care să garanteze capacitatea pe termen lung a reţelelor de transport al gazelor naturale de a satisface cererile rezonabile și să garanteze securitatea aprovizionării cu gaze naturale;
    f) să instituie asociaţii în participaţiune corespunzătoare, inclusiv cu unul sau cu mai mulți operatori ai sistemelor de transport, cu operatori de piaţă și cu alţi actori relevanţi, pentru crearea şi dezvoltarea de pieţe regionale sau pentru facilitarea procesului de liberalizare;
    g) să asigure realizarea, în cadrul întreprinderii, a tuturor serviciilor necesare pentru funcţionarea acesteia, inclusiv a celor juridice, de contabilitate şi a serviciilor informatice.
    (3) Operatorul de transport independent urmează a fi organizat sub forma juridică de întreprindere de stat, de societate pe acţiuni sau de societate cu răspundere limitată.
    (4) Se interzice operatorului de transport independent să creeze, utilizînd identitatea sa corporativă, mijloacele de comunicare, imaginea de marcă sau spaţiul său, confuzii cu privire la independenţa sa în raport cu întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală sau cu oricare întreprindere din cadrul acesteia.
    (5) Se interzice operatorului de transport independent să utilizeze aceleaşi sisteme sau echipamente informatice, spaţii fizice şi sisteme de acces securizat în comun cu întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală sau cu oricare întreprindere din cadrul acesteia sau să implice aceiaşi consultanţi sau contractanţi externi pentru sistemele sau echipamentele informatice și pentru sistemele de acces securizat.
    (6) Persoana care efectuează auditul rezultatelor economico-financiare ale întreprinderii de gaze naturale integrate pe verticală sau ale oricărei alte întreprinderi din cadrul acesteia nu este în drept să efectueze auditul rezultatelor economico-financiare ale operatorului de transport independent.
    Articolul 31. Independenţa operatorului de transport
                          independent
    (1) Fără a aduce atingere funcţiilor organului de supraveghere al operatorului de transport independent, stabilite la art. 33, operatorul de transport independent dispune de împuterniciri precum:
    a) dreptul efectiv de a lua decizii, independent de întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală, în ceea ce priveşte activele necesare pentru exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor naturale;
    b) dreptul de a obţine finanţare pe pieţele de capital, în special prin împrumuturi şi prin aport de capital.
    (2) La desfăşurarea activităţii sale, operatorul de transport independent acţionează astfel încît să se asigure că dispune de resursele necesare pentru îndeplinirea funcţiilor şi a obligaţiilor sale în mod corespunzător şi eficient, inclusiv pentru dezvoltarea şi menţinerea unor reţele de transport al gazelor naturale sigure, fiabile şi eficiente din punct de vedere economic.
    (3) Întreprinderile din cadrul întreprinderii de gaze naturale integrate pe verticală care desfăşoară activități de producere a gazelor naturale sau de furnizare a gazelor naturale nu pot deţine, direct sau indirect, acţiuni ale operatorului de transport independent. Operatorul de transport independent nu este în drept să deţină, direct sau indirect, acţiuni la nicio întreprindere din cadrul întreprinderii de gaze naturale integrate pe verticală care desfăşoară activități de producere a gazelor naturale sau de furnizare a gazelor naturale şi nici să primească dividende sau alte beneficii financiare de la întreprinderea în cauză.
    (4) Structura generală de conducere și statutul operatorului de transport independent trebuie să asigure independenţa efectivă a acestuia în conformitate cu prevederile art. 30–33. Întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală nu este în drept să influenţeze, direct sau indirect, comportamentul concurenţial al operatorului de transport independent în legătură cu activităţile zilnice ale acestuia, în raport cu activitatea de exploatare, de întreţinere, de modernizare şi de dezvoltare a reţelelor de transport al gazelor naturale, şi nici în legătură cu activităţile necesare pentru elaborarea şi executarea planurilor de dezvoltare a reţelelor de transport al gazelor naturale pentru 10 ani şi a planurilor de investiţii, cu respectarea termenelor şi a condiţiilor stabilite în prezenta lege.
    (5) La îndeplinirea funcţiilor şi a obligaţiilor sale în conformitate cu prevederile prezentei legi, operatorul de transport independent nu este în drept să facă discriminare între persoanele fizice sau juridice ori să restrîngă, să denatureze sau să împiedice concurenţa la nivelul activităţilor de producere a gazelor naturale sau de  furnizare a gazelor naturale.
    (6) Orice relaţii comerciale și financiare între întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală și operatorul de transport independent, inclusiv împrumuturile acordate de operatorul de transport independent întreprinderii de gaze naturale integrate pe verticală, se stabilesc cu respectarea condiţiilor de piaţă. Operatorul de transport independent este obligat să păstreze informaţii detaliate cu privire la relaţiile comerciale și financiare de acest gen şi, la solicitare, să le prezinte Agenţiei.
    (7) Operatorul de transport independent este obligat să prezinte Agenţiei, pentru aprobare, toate acordurile comerciale şi financiare încheiate cu întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală.
    (8) Operatorul de transport independent este obligat să informeze Agenţia cu privire la resursele financiare, menţionate la art. 30 alin. (1) lit. d), disponibile pentru dezvoltarea unor noi reţele de transport al gazelor naturale sau a reţelelor de transport al gazelor naturale existente.
    (9) Se interzice întreprinderii de gaze naturale integrate pe verticală să întreprindă orice acţiune care ar împiedica sau ar prejudicia realizarea de către operatorul de transport independent a funcţiilor şi a obligaţiilor stabilite la  art. 30–33, precum și să solicite ca operatorul de transport independent să-i ceară acordul pentru îndeplinirea acestor funcţii şi obligaţii.
    Articolul 32. Independenţa personalului şi a conducerii
                         operatorului de transport independent
    (1) Deciziile privind numirea, prelungirea mandatului, condiţiile de lucru, inclusiv remunerarea, precum și deciziile privind încetarea mandatului persoanelor cu funcţii de conducere şi/sau al membrilor organelor de administrare ale operatorului de transport independent se adoptă de către organul de supraveghere al operatorului de transport independent, numit în conformitate cu art. 33.
    (2) Operatorul de transport independent este obligat să notifice Agenţia cu privire la identitatea şi condiţiile care reglementează termenul, cu privire la durata şi încheierea mandatului persoanelor desemnate de către organul de supraveghere al operatorului de transport independent în calitate de persoane cu funcţii de conducere şi/sau de membri ai organelor de administrare ale operatorului de transport independent, pentru prima dată sau în cadrul reînnoirii mandatului, precum şi să comunice Agenţiei argumentele care justifică orice propunere de decizie privind încheierea mandatului unei persoane cu funcţie de conducere şi/sau a unui membru al organelor de administrare.
    (3) Deciziile luate în conformitate cu alin. (1), precum şi propunerile formulate potrivit alin. (2) vor avea caracter obligatoriu doar în cazul în care Agenţia nu le-a contestat în decursul a 3 săptămîni de la data notificării.
    (4) Agenţia este în drept să conteste deciziile şi propunerile menţionate în  alin. (1) şi (2) în cazul:
    a) existenței unor dubii rezonabile privind independenţa profesională a unei persoane nominalizate pentru a îndeplini o funcţie de conducere şi/sau în calitate de  membru al organelor de administrare;
    b) încheierii anticipate a unui mandat, dacă există îndoieli întemeiate cu privire la justificarea acestui fapt.
    (5) Nu poate fi numit în calitate de persoană cu funcţie de conducere şi/sau de membru al organelor de administrare ale operatorului de transport independent candidatul care, în perioada de 3 ani premergători numirii, a deţinut o funcţie sau a avut vreo responsabilitate profesională ori a avut un interes sau a fost în relaţii de afaceri, de ordin direct sau indirect, cu întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală, cu vreo întreprindere a acesteia, cu acţionarii majoritari sau cu fondatorii acesteia, cu excepţia operatorului de transport independent.
    (6) Persoanele cu funcţii de conducere şi/sau membrii organelor de administrare, precum și angajaţii operatorului de transport independent nu pot deţine nicio funcţie sau nu pot avea nicio responsabilitate profesională, nu pot avea niciun interes sau nu pot fi în relaţii de afaceri, de ordin direct sau indirect, cu întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală, cu vreo întreprindere  a acesteia, cu acţionarii majoritari sau cu fondatorii acesteia. 
    (7) Persoanele cu funcţii de conducere şi/sau membrii organelor de administrare, precum și angajaţii operatorului de transport independent nu pot avea niciun interes și nu pot primi, în mod direct sau indirect, beneficii, inclusiv beneficii financiare, de la întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală, de la o întreprindere a acesteia, de la acţionarii majoritari sau de la fondatorii acesteia, cu excepţia operatorului de transport independent. Remunerarea acestora nu poate depinde de activităţile sau de rezultatele întreprinderii de gaze naturale integrate pe verticală, cu excepţia celor ale operatorului de transport independent.
    (8) În caz de încheiere anticipată a mandatelor lor, persoanele cu funcţii de conducere și/sau membrii organelor de administrare ale operatorului de transport independent trebuie să dispună de căi efective de atac la Agenţie.
    (9) Timp de 4 ani după încetarea mandatului deţinut în cadrul operatorului de transport independent, persoanele cu funcţii de conducere şi/sau membrii organelor de administrare ale acestuia nu pot deţine nicio funcţie sau nu pot avea nicio responsabilitate profesională, nu pot avea niciun interes sau nu pot fi în relații de afaceri, în mod direct sau indirect, cu întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală, cu vreo întreprindere  a acesteia, cu acţionarii majoritari sau cu fondatorii acesteia, cu excepţia operatorului de transport independent.
    (10) Exigenţele stabilite la alin. (5) se aplică majorităţii persoanelor cu funcţii de conducere şi/sau membrilor organelor de administrare ale unui operator de transport independent.
    (11) Persoanele cu funcţii de conducere şi/sau membrii organelor de administrare ale operatorului de transport independent care nu sînt vizaţi de prevederile alin. (5) nu trebuie să fi desfăşurat nicio activitate de conducere sau vreo altă activitate relevantă în cadrul întreprinderii de gaze naturale integrate pe verticală pentru o perioadă de cel puţin 6 luni înaintea numirii acestora.
    (12) Prevederile alin. (6)–(9) se aplică tuturor persoanelor cu funcţii executive şi de conducere, precum şi celor care sînt direct subordonate acestora, cu privire la chestiuni legate de exploatarea, întreţinerea, modernizarea sau dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor naturale.
    Articolul 33. Organul de supraveghere al operatorului de transport
                          independent
    (1) Operatorul de transport independent trebuie să dispună de un organ de supraveghere responsabil de luarea deciziilor susceptibile de a avea un impact major asupra valorii activelor acţionarilor din cadrul operatorului de transport independent, în special a deciziilor privind aprobarea planurilor financiare anuale și pe termen lung, a nivelului de îndatorare a operatorului de transport independent și a mărimii dividendelor distribuite acţionarilor.
    (2) Organul de supraveghere al operatorului de transport independent nu poate lua decizii legate de activitățile curente ale operatorului de transport independent şi cu privire la exploatarea reţelelor de transport al gazelor naturale, precum şi decizii cu privire la activităţile întreprinse pentru elaborarea planurilor de dezvoltare a reţelelor de transport al gazelor naturale pentru 10 ani, întocmite în conformitate cu art. 42.
    (3) Organul de supraveghere al operatorului de transport independent este compus din membri care reprezintă întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală, din membri care reprezintă acţionarii terţi şi din membri care reprezintă alte părţi interesate, precum angajaţii operatorului de transport independent.
    (4) Prevederile art. 32 alin. (2) şi (5)–(9) se aplică cel puţin unei jumătăţi a membrilor organului de supraveghere al operatorului de transport independent minus unul.
    (5) Prevederile art. 32 alin. (4) lit. b) se aplică tuturor membrilor organului de supraveghere al operatorului de transport independent.
    Articolul 34. Programul de conformitate şi agentul de conformitate
    (1) Operatorul sistemului de transport este obligat să elaboreze un program de conformitate care să conţină măsurile întreprinse pentru a garanta excluderea de comportament și de practici discriminatorii, precum şi pentru a asigura monitorizarea corespunzătoare a respectării acestui program. Programul de conformitate trebuie să conţină, de asemenea, informaţii cu privire la obligaţiile specifice impuse angajaţilor operatorului sistemului de transport pentru realizarea obiectivelor respective. Programul de conformitate se supune spre aprobare Agenţiei.  Monitorizarea respectării de către operatorul sistemului de transport a programului de conformitate se asigură de către un agent de conformitate, care nu suplineşte funcţiile Agenţiei privind monitorizarea, stabilite prin prezenta lege.
    (2) Persoana fizică sau juridică care urmează să exercite funcţiile agentului de conformitate se propune spre aprobare Agenţiei de către operatorul sistemului de transport. Concomitent, operatorul sistemului de transport prezintă Agenţiei proiectul contractului ce urmează a fi încheiat de acesta cu agentul de conformitate și care trebuie să conțină inclusiv prevederile referitoare la începerea, durata şi încetarea contractului, condiţiile de salarizare, drepturile şi obligaţiile de bază, la alte drepturi şi obligaţii. 
    (3) Agentul de conformitate trebuie să fie independent în toate acţiunile sale în raport cu operatorul sistemului de transport.
    (4) Pentru a asigura independenţa agentului de conformitate trebuie întrunite următoarele condiţii:
    a) agentul de conformitate nu poate deţine nicio funcţie sau nu poate avea nicio responsabilitate profesională, nu poate avea niciun interes sau nu poate fi în relaţie de afaceri, de ordin direct sau indirect, cu întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală, cu vreo întreprindere a acesteia, cu acţionarii majoritari sau cu fondatorii acesteia, cu excepţia operatorului sistemului de transport; 
    b) cu cel puţin 3 ani pînă la data desemnării, agentul de conformitate nu poate deţine nicio funcţie sau nu poate avea nicio responsabilitate profesională, nu poate avea niciun interes sau nu poate fi în relaţie de afaceri, de ordin direct sau indirect, cu întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală, cu vreo întreprindere a acesteia, cu acţionarii majoritari sau cu fondatorii acesteia, cu excepţia operatorului sistemului de transport;
    c) timp de 4 ani după încetarea mandatului deţinut în cadrul operatorului sistemului de transport, agentul de conformitate nu poate deţine nicio funcţie sau nu poate avea nicio responsabilitate profesională, nu poate avea niciun interes sau nu poate fi în relaţie de afaceri, de ordin direct sau indirect, cu întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală, cu vreo întreprindere a acesteia, cu acţionarii majoritari sau cu fondatorii acesteia, cu excepţia operatorului sistemului de transport;
    d) agentul de conformitate nu poate avea niciun interes şi nu poate primi, în mod direct sau indirect, beneficii financiare de la întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală, de la o întreprindere a acesteia, de la acţionarii majoritari sau de la fondatorii acesteia, cu excepţia operatorului sistemului de transport.
    (5) Agenţia examinează propunerea parvenită în conformitate cu alin. (2) în termen de o lună de la data primirii.  Agenţia este în drept să respingă persoana propusă în calitate de agent de conformitate din motive de lipsă de independenţă sau de capacitate profesională. La examinarea proiectului contractului ce urmează a fi încheiat între operatorul sistemului de transport şi agentul de conformitate, Agenţia este în drept să solicite operatorului sistemului de transport să modifice prevederile contractului respectiv dacă acestea afectează independenţa agentului de conformitate.
    (6) După ce a încheiat contractul corespunzător cu agentul de conformitate, operatorul sistemului de transport este în drept să modifice condiţiile contractuale sau să desfacă acest contract numai dacă a obţinut, în prealabil, acordul Agenţiei în acest sens. La solicitarea Agenţiei, operatorul sistemului de transport este obligat să desfacă contractul cu agentul de conformitate din motive de lipsă de independenţă sau de capacitate profesională. Agenţia examinează solicitarea operatorului sistemului de transport în legătură cu modificarea sau desfacerea contractului cu agentul de conformitate în termen de cel mult o lună. 
    (7) Pe durata mandatului său, agentul de conformitate nu poate deţine o altă funcţie, nu poate avea o altă
responsabilitate profesională sau un interes, direct sau indirect, în raport cu nicio parte a întreprinderii de gaze naturale integrate pe verticală, cu acţionarii majoritari sau cu fondatorii acesteia.
    (8) Operatorul sistemului de transport trebuie să creeze agentului de conformitate toate condiţiile necesare pentru desfășurarea activității/asigurarea independenţei acestuia, inclusiv prin punerea la dispoziţie a tuturor resurselor necesare pentru îndeplinirea funcţiilor sale.
    Articolul 35. Funcţiile şi obligaţiile agentului de conformitate
    (1) Agentul de conformitate are următoarele funcţii:
    a) monitorizează implementarea programului de conformitate;
    b) anual, în termen de pînă la 31 martie, elaborează un raport care să conţină măsurile întreprinse de operatorul sistemului de transport în legătură cu îndeplinirea programului de conformitate şi prezintă raportul respectiv Agenţiei. Raportul privind măsurile întreprinse de operatorul sistemului de transport în legătură cu îndeplinirea programului de conformitate se publică pe pagina electronică a operatorului sistemului de transport;
    c) raportează persoanelor cu funcții de conducere și/sau organului de supraveghere al operatorului sistemului de transport referitor la respectarea programului de conformitate şi la punerea în aplicare a acestuia, formulează  recomandări în acest sens;
    d) notifică Agenţia cu privire la orice încălcare gravă în legătură cu punerea în aplicare a programului de conformitate, în termen de 7 zile calendaristice din ziua în care a aflat despre încălcarea respectivă;
    e) raportează Agenţiei cu privire la orice relaţii comerciale sau financiare dintre operatorul sistemului de transport și întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală.
    (2) Dacă un operator de sistem independent a fost desemnat în calitate de operator al sistemului de transport, agentul de conformitate urmează să formuleze recomandări cu privire la deciziile de numire în funcţie şi de extindere a mandatului, la condiţiile de lucru, inclusiv remunerarea, şi la încheierea mandatului persoanelor cu funcţii de conducere şi/sau al membrilor organelor de administrare ale proprietarului reţelelor de transport al gazelor naturale şi ale operatorului de sistem independent.
    (3) Agentul de conformitate este obligat să prezinte Agenţiei propunerile de decizii privind planurile de investiţii sau privind investiţiile individuale în reţeaua de transport al gazelor naturale cel tîrziu pînă în momentul prezentării spre aprobare a deciziilor în cauză organului de supraveghere al operatorului sistemului de transport de către persoanele cu funcţii de conducere.
    (4) Agentul de conformitate este obligat să notifice Agenţia în cazul în care, în cadrul adunării generale sau prin votul membrilor organului de supraveghere al întreprinderii de gaze naturale integrate pe verticală, a fost împiedicată aprobarea unei decizii şi, drept urmare, a fost blocată sau împiedicată efectuarea de investiţii în legătură cu executarea în următorii 3 ani a planului de dezvoltare a reţelelor de transport al gazelor naturale pentru 10 ani. 
    (5) Agentul de conformitate poate participa la toate şedinţele organelor de conducere sau ale organelor de administrare ale operatorului sistemului de transport, precum şi la cele ale organului de supraveghere şi ale adunării generale. Organele menționate sînt obligate să informeze agentul de conformitate despre toate şedinţele programate şi să îi ofere toate materialele necesare în legătură cu subiectele ce urmează a fi discutate în cadrul şedinţelor respective. Agentul de conformitate participă, în mod obligatoriu, la toate şedinţele la care urmează să fie discutate următoarele subiecte:
    a) condiţiile de acces la reţea şi de utilizare a reţelelor de transport al gazelor naturale, în special tarifele pentru prestarea serviciului de transport al gazelor naturale, serviciile aferente acordării accesului la reţea şi cele ce ţin de utilizarea reţelelor de transport al gazelor naturale,  alocarea capacităţii de transport şi gestionarea congestiilor, transparenţa, mecanismele de echilibrare şi pieţele secundare;
    b) proiectele realizate în legătură cu exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor naturale, inclusiv investiţiile în interconexiuni și în majorarea capacităţii reţelelor de transport al gazelor naturale sau optimizarea capacităţii existente;
    c) achiziţiile şi vînzările necesare pentru exploatarea reţelelor de transport al gazelor naturale, inclusiv serviciile auxiliare şi de echilibrare.
    (6) Agentul de conformitate este obligat să monitorizeze respectarea de către operatorul sistemului de transport a prevederilor privind confidenţialitatea atît în raport cu operatorul sistemului de transport, cît şi în raport cu proprietarul reţelelor de transport al gazelor naturale.
    (7) Agentului de conformitate i se asigură accesul la sediile operatorului sistemului de transport,  precum şi la toate datele şi la informaţiile relevante pentru îndeplinirea funcţiilor sale. Agentul de conformitate are drept de acces la sediile operatorului sistemului de transport fără notificare prealabilă.
    (8) Agentul de conformitate este obligat să prezinte Agenţiei, în scris sau verbal,  rapoarte trimestriale şi este în drept să raporteze, în scris sau verbal,  organului de supraveghere al operatorului sistemului de transport.
    Articolul 36. Desemnarea şi certificarea operatorului
                         sistemului de transport
    (1) Înainte de a fi desemnată în calitate de operator al sistemului de transport, prin eliberarea licenţei pentru transportul gazelor naturale, întreprinderea de gaze naturale urmează să fie certificată în conformitate cu procedura prevăzută în prezentul articol.
    (2) După îndeplinirea tuturor cerinţelor privind separarea și independența operatorului sistemului de transport, stabilite la art. 23, întreprinderea de gaze naturale este obligată să notifice, în scris, Agenţia în legătură cu acest fapt, să solicite certificarea şi să prezinte toate documentele, datele şi informaţiile corespunzătoare.
    (3) În termen de cel mult 4 luni de la data depunerii de către operatorul sistemului de transport a notificării conform alin. (2) și cu condiția prezentării tuturor documentelor, a datelor şi a informaţiilor care atestă respectarea de către operatorul sistemului de transport a cerinţelor privind separarea şi independenţa, Agenţia adoptă o hotărîre privind certificarea provizorie a operatorului sistemului de transport.
    (4) În cazul în care în termenul stabilit la alin. (3) Agenţia nu adoptă hotărîrea privind certificarea provizorie sau  nu comunică, în scris, operatorului sistemului de transport despre refuzul privind certificarea, aceasta se consideră acordată în baza principiului aprobării tacite. După expirarea termenului stabilit, la solicitarea operatorului sistemului de transport, Agenţia este obligată, în termen de 5 zile lucrătoare, să adopte o hotărîre cu privire la constatarea aprobării tacite privind certificarea provizorie a operatorului sistemului de transport.
    (5) Agenţia notifică, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare, Secretariatul Comunităţii Energetice despre hotărîrea privind certificarea provizorie a operatorului sistemului de transport, aprobată în mod explicit sau tacit, şi prezintă acestuia documente şi informaţii pertinente în acest sens. În termen de 4 luni de la primirea notificării, Secretariatul Comunităţii Energetice prezintă Agenţiei avizul său cu privire la îndeplinirea de către operatorul sistemului de transport a condiţiilor de certificare. În cazul în care, în termenul stabilit, Secretariatul Comunităţii Energetice nu emite un aviz, se consideră că acesta nu a avut niciun fel de obiecţii la hotărîrea Agenţiei privind certificarea provizorie a operatorului sistemului de transport. 
    (6) În termen de cel mult două luni de la primirea avizului Secretariatului Comunităţii Energetice cu privire la îndeplinirea de către operatorul sistemului de transport a condiţiilor privind certificarea, Agenţia adoptă hotărîrea cu privire la certificarea operatorului sistemului de transport, luînd în considerare avizul Secretariatului Comunităţii Energetice.
    (7)  Hotărîrea Agenţiei cu privire la certificarea operatorului sistemului de transport şi avizul Secretariatului Comunităţii Energetice se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, pe pagina web oficială a Agenţiei şi pe cea a Comunităţii Energetice. În cazul în care hotărîrea Agenţiei cu privire la certificarea operatorului sistemului de transport diferă de avizul Secretariatului Comunităţii Energetice, Agenţia indică în hotărîre şi publică împreună cu aceasta motivele care au stat la baza deciziei sale divergente, de asemenea informează în modul corespunzător Secretariatul Comunităţii Energetice.
    (8)  În cadrul procedurii de certificare, Agenţia şi Secretariatul Comunităţii Energetice sînt în drept să solicite operatorului sistemului de transport, producătorilor şi furnizorilor orice informaţii necesare în vederea certificării operatorului sistemului de transport. Agenţia şi Secretariatul Comunităţii Energetice sînt obligate să nu divulge informaţiile care constituie secret comercial.
    (9)  Operatorul sistemului de transport se consideră certificat numai după publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a hotărîrii cu privire la certificare, adoptată de Agenţie la finalizarea procedurii specificate în prezentul articol.
    (10) După finalizarea procedurii de certificare, la solicitarea operatorului sistemului de transport sau din oficiu, Agenţia urmează să decidă cu privire la eliberarea  unei noi licenţe pentru transportul gazelor naturale sau cu privire la reperfectarea licenţei eliberate operatorului sistemului de transport pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi.
    Articolul 37. Monitorizarea principiilor separării operatorului 
                         sistemului de transport
    (1) Agenţia monitorizează respectarea de către operatorul sistemului de transport a cerinţelor privind separarea şi independenţa acestuia, stipulate în prezenta lege. În conformitate cu prezentul articol, Agenţia îşi exercită funcţia de monitorizare indiferent de nivelul de independenţă cerut şi/sau de modelul de separare aplicat de operatorul sistemului de transport.
    (2) Pe perioada implementării de către operatorul sistemului de transport a principiilor stabilite la art. 24, prevederile ce țin de monitorizare se aplică integral, cu excepţia celor care reglementează procedura de certificare.
    (3) Agenţia este în drept să iniţieze repetat procedura de certificare pentru evaluarea respectării cerinţelor privind separarea şi independenţa operatorului sistemului de transport în următoarele cazuri:
    a) urmare a notificării parvenite de la operatorul sistemului de transport în conformitate cu alin. (4);
    b) din oficiu, atunci cînd a luat cunoştinţă de faptul că o modificare planificată a drepturilor sau a influenţei asupra operatorului sistemului de transport poate conduce la încălcarea condiţiilor privind realizarea separării și independenţa operatorului sistemului de transport ori atunci cînd are motive să creadă că s-ar fi produs o asemenea încălcare; 
    c) la cererea motivată a Secretariatului Comunităţii Energetice.
    (4) Operatorul sistemului de transport este obligat să notifice Agenţia cu privire la orice tranzacţie planificată care poate necesita o reevaluare a respectării de către acesta a condiţiilor privind separarea şi independenţa operatorului sistemului de transport.
    (5) Agenţia adoptă hotărîrea privind certificarea repetată a operatorului sistemului de transport în termen de cel mult 4 luni de la data apariţiei cazurilor indicate la alin. (3).
    (6) În sensul prezentului articol, Agenţia efectuează repetat certificarea operatorului sistemului de transport în conformitate cu art. 36.
    (7) În cazul în care Agenţia constată că cerinţele privind separarea şi/sau independenţa operatorului sistemului de transport au fost încălcate, operatorul sistemului de transport este obligat să înlăture aceste încălcări în termenele stabilite în hotărîrea Agenţiei. Operatorul sistemului de transport prezintă Agenției toate  documentele, datele şi informaţiile care atestă înlăturarea încălcărilor.
    (8) În cazul în care operatorul sistemului de transport nu înlătură, în termenele stabilite, încălcările constatate, Agenţia este în drept să iniţieze procedura de suspendare a licenţei pentru transportul gazelor naturale în conformitate cu prezenta lege şi să aplice sancţiunea financiară stabilită la art. 113 alin. (3) lit. c).
    Articolul 38. Certificarea în raport cu țările terţe
    (1) În cazul în care Agenţia înregistrează o solicitare de certificare din partea operatorului sistemului de transport care este sub controlul unei persoane sau al unor persoane din una sau din mai multe ţări terţe, Agenţia este obligată să notifice Secretariatul Comunităţii Energetice în legătură cu acest fapt.
    (2) Operatorul sistemului de transport este obligat să informeze Agenţia despre survenirea oricăror circumstanţe în baza cărora o persoană sau unele persoane din una sau din mai multe ţări terţe ar putea obţine controlul asupra operatorului sistemului de transport sau asupra unei reţele de transport al gazelor naturale. În acest caz, Agenţia notifică fără întîrziere Secretariatul Comunităţii Energetice cu privire la survenirea  circumstanţelor menţionate în prezentul alineat.
    (3) Certificarea în raport cu ţările terţe se efectuează cu respectarea procedurii stabilite la art. 36, ţinîndu-se cont de cerinţele specifice menţionate în prezentul articol.
    (4) Agenţia este în drept să refuze certificarea operatorului sistemului de transport care este controlat de o persoană sau de persoane din una sau din mai multe ţări terţe în cazul în care nu se demonstrează că:
    a) operatorul sistemului de transport îndeplineşte cerințele privind separarea şi independenţa, stabilite prin prezenta lege;
    b) acordarea certificării nu pune în pericol securitatea aprovizionării cu gaze naturale a Republicii Moldova şi a Comunităţii Energetice. La examinarea acestui aspect, Agenţia ţine cont de:
    – drepturile şi obligaţiile Comunităţii Energetice faţă de ţara terţă respectivă, conform principiilor dreptului internaţional, inclusiv de drepturile şi de obligaţiile care rezultă din oricare acord încheiat cu una sau cu mai multe ţări terţe la care Comunitatea Energetică este parte şi în care sînt abordate aspecte legate de securitatea aprovizionării cu gaze naturale;
    – drepturile şi obligaţiile Republicii Moldova în raport cu ţara terţă în cauză, în conformitate cu acordurile încheiate cu țara respectivă, în măsura în care acestea nu contravin Tratatului Comunităţii Energetice;
    – drepturile şi obligaţiile care rezultă din Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană sau din acordurile comerciale încheiate între Republica Moldova şi Uniunea Europeană;
    – alte circumstanţe specifice cazului dat şi ţării terţe implicate.
    (5) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii şi/sau alte autorităţi ale administraţiei publice centrale sînt obligate să ofere Agenţiei, la cerere, un aviz cu privire la aspectele menţionate la alin. (4).
    (6) Agenţia, luînd în considerare avizul Secretariatului Comunităţii Energetice, este în  drept să refuze certificarea dacă acordarea certificării pune în pericol securitatea aprovizionării cu gaze naturale a Republicii Moldova sau a oricărei alte țări părți a Comunităţii Energetice ori dacă acordarea certificării pune în pericol interesele de securitate publică ale Republicii Moldova.
    Articolul 39. Funcţiile şi obligaţiile operatorului sistemului
                         de transport
    (1) Indiferent de modelul de separare implementat, operatorul sistemului de transport trebuie să îndeplinească următoarele funcţii şi obligaţii:
    a) să exploateze, să întreţină, să modernizeze şi să dezvolte reţelele de transport al gazelor naturale în condiţii de siguranţă, de fiabilitate şi de eficienţă, cu respectarea prevederilor menite să asigure protecţia mediului. La exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor naturale, operatorul sistemului de transport aplică, în mod obligatoriu, metode moderne de management al eficienţei energetice şi/sau de gestionare a cererii, cu respectarea standardelor minime privind întreţinerea şi dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor naturale, inclusiv a interconexiunilor;
    b) să asigure capacitatea pe termen lung a reţelelor de transport al gazelor naturale pentru a acoperi cererile rezonabile de transport al gazelor naturale, elaborînd şi executînd planuri de dezvoltare a reţelelor de transport al gazelor naturale pentru 10 ani, ţinînd cont de prognoza producerii şi a consumului de gaze naturale;
    c) să contribuie la securitatea aprovizionării cu gaze naturale prin reţelele de transport al gazelor naturale şi la fiabilitatea sistemului de gaze naturale şi să prezinte organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii informaţiile aferente în conformitate cu prezenta lege;
    d) să gestioneze fluxurile de gaze naturale în reţelele de transport al gazelor naturale, ţinînd cont de schimburile cu alte sisteme cu care sînt interconectate. În acest scop, operatorul sistemului de transport asigură funcţionarea sigură, fiabilă şi eficientă a reţelelor de transport al gazelor naturale, precum şi disponibilitatea tuturor serviciilor de sistem, inclusiv a celor oferite  la cerere, în măsura în care această disponibilitate nu depinde de un alt sistem de transport cu care este interconectată reţeaua sa;
    e) să acorde prioritate gazelor naturale extrase ca zăcămînt natural sau produse în mod artificial pe teritoriul Republicii Moldova, în cazul conformităţii calităţii, la dispecerizarea capacităţilor de producere a gazelor naturale, cu condiţia ca preţurile propuse să nu depăşească preţul mediu de import al gazelor naturale şi în măsura în care nu este afectată siguranţa funcţionării sistemului de gaze naturale;
    f) să îndeplinească funcţia de gestionare a congestiilor în reţelele de transport al gazelor naturale, inclusiv în interconexiuni, în conformitate cu Regulamentul privind accesul la reţelele de transport al gazelor naturale şi gestionarea congestiilor, precum  şi să asigure utilizarea eficientă a capacităţilor reţelelor de transport al gazelor naturale, inclusiv a interconexiunilor;
    g) să nu facă discriminare între utilizatorii de sistem sau categoriile de utilizatori de sistem, evitînd, în special, discriminarea în favoarea întreprinderilor înrudite;
    h) să prezinte altor operatori ai sistemelor de transport, operatorilor sistemelor de distribuţie și operatorilor depozitelor de stocare informaţii suficiente pentru a asigura securitatea şi eficienţa exploatării, precum şi dezvoltarea coordonată şi interoperabilitatea reţelelor de gaze naturale şi a depozitelor de stocare interconectate;
    i) să prezinte, într-un mod inteligibil, cuantificabil şi accesibil, toate informaţiile necesare utilizatorilor de sistem  pentru accesul eficient la reţelele de transport al gazelor naturale şi pentru utilizarea acestor rețele, precum şi informațiile privind serviciile pe care le prestează şi condiţiile relevante aplicate, inclusiv cele privind capacitatea contractată şi capacitatea disponibilă, fără a se limita la informaţiile de ordin tehnic, cu excepţia informaţiilor determinate de Agenţie ca fiind informaţii oficiale cu accesibilitate limitată;
    j) să răspundă la orice solicitare de serviciu în termenele şi în condiţiile stabilite în prezenta lege, în Regulamentul privind reţelele de gaze naturale, în Regulamentul privind accesul la reţelele de transport al gazelor naturale şi  gestionarea congestiilor, în Regulamentul privind racordarea, în Regulamentul privind măsurarea gazelor naturale în scopuri comerciale, în Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale;
    k)  să efectueze racordarea, deconectarea şi reconectarea la reţelele de transport al gazelor naturale în termenele şi în condiţiile stabilite la art. 61, 62, 70 și 83 din prezenta lege și în Regulamentul privind racordarea;
    l) să plaseze zilnic pe pagina sa electronică informaţii cu caracter operativ şi tehnic privind funcţionarea reţelelor de transport al gazelor naturale. Lista informaţiilor ce urmează să fie publicate se aprobă de Agenţie;
    m) să întreprindă alte măsuri necesare pentru prestarea serviciului de transport al gazelor naturale, inclusiv a serviciilor de sistem, precum şi pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu public în condiţii reglementate, echitabile și nediscriminatorii pentru toţi utilizatorii de sistem, în conformitate cu condiţiile prevăzute în licenţă, cu prevederile prezentei legi, ale Regulamentului privind accesul la reţelele de transport al gazelor naturale și gestionarea congestiilor, ale Regulamentului privind racordarea, ale Regulamentului privind reţelele de gaze naturale, ale Regulamentului privind măsurarea gazelor naturale în scopuri comerciale, ale Regulamentului cu privire la calitatea serviciilor de transport și de distribuție a gazelor naturale, ale Regulilor pieţei gazelor naturale, ale altor acte normative de reglementare aprobate de Agenție, cu respectarea principiilor de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, eficienţă, calitate şi de transparenţă;
    n) să prezinte Agenţiei, cel puţin o dată la 3 luni sau la solicitare, un raport cu privire la volumul gazelor naturale livrate în contextul schimburilor transfrontaliere de gaze naturale pe parcursul lunilor anterioare;
    o) să respecte, în activitatea licenţiată, actele normative în domeniul protecţiei mediului, inclusiv normele de construcţie, standardele tehnice şi documentele normativ-tehnice, stabilite prin lege, în vederea reducerii/limitării/ eliminării impactului reţelelor de transport al gazelor naturale asupra mediului.
    (2) Pentru desfăşurarea activităţii de transport al gazelor naturale, operatorul sistemului de transport poate utiliza reţelele de gaze naturale transmise lui în folosinţă de persoane terţe, cu respectarea condiţiilor stabilite în legislaţia civilă, dar fără a se încălca cerințele privind separarea şi independenţa,  stabilite în prezenta lege.
    (3) Operatorul sistemului de transport este obligat să construiască capacitatea transfrontalieră suficientă pentru a conecta sistemul de transport al gazelor naturale din Republica Moldova cu sistemele de transport al gazelor naturale din alte țări părţi ale Comunităţii Energetice şi/sau pentru a-l integra în piaţa regională, răspunzînd tuturor solicitărilor justificate din punct de vedere tehnic și economic privind capacitatea şi luînd în considerare necesitatea asigurării securităţii aprovizionării cu gaze naturale.
    (4) Operatorul sistemului de transport îndeplineşte funcţiile de dispecerat în scopul gestionării volumelor de gaze naturale livrate prin reţelele de transport al gazelor naturale şi asigură echilibrarea sistemului de gaze naturale, precum şi prestarea serviciilor de sistem, cu respectarea principiului eficienţei maxime la costuri minime, în condiţiile stabilite în prezenta lege, în Regulamentul privind reţelele de gaze naturale, în Regulile pieţei gazelor naturale. Regulile utilizate de operatorul sistemului de transport în acest scop trebuie să fie obiective, transparente şi  nediscriminatorii,  inclusiv în ceea ce privește taxarea utilizatorilor de sistem pentru provocarea dezechilibrelor în reţelele de transport al gazelor naturale. Condiţiile, inclusiv regulile şi tarifele pentru prestarea serviciilor de către operatorul sistemului de transport, se stabilesc în mod nediscriminatoriu. Tarifele trebuie să reflecte costurile şi să fie publicate după aprobarea lor de către Agenţie.
    (5) Operatorul sistemului de transport este obligat să presteze serviciul de transport al gazelor naturale în baza unui contract pentru prestarea serviciului de transport al gazelor naturale, încheiat în conformitate cu prezenta lege și cu Regulamentul privind racordarea.
    (6) Operatorul sistemului de transport procură gazele naturale necesare pentru a acoperi consumul tehnologic şi pierderile de gaze naturale din reţelele de transport al gazelor naturale şi menţine rezerva de capacitate din reţelele sale, în conformitate cu procedurile transparente şi nediscriminatorii stabilite în Regulile pieţei gazelor naturale, în Regulamentul privind reţelele de gaze naturale și în Regulamentul privind accesul la reţelele de transport al gazelor naturale şi gestionarea congestiilor.
    (7) Operatorul sistemului de transport achiziţionează energia sau alte bunuri, servicii şi lucrări necesare pentru desfăşurarea activităţii licenţiate în conformitate cu procedurile transparente și nediscriminatorii stabilite în Regulamentul privind procedurile de achiziţie a bunurilor, a lucrărilor şi a serviciilor utilizate în activitatea titularilor de licenţă, în Regulile pieţei gazelor naturale și în Regulamentul privind planificarea, aprobarea şi efectuarea investiţiilor în sectorul gazelor naturale (în continuare – Regulamentul privind investițiile).
    (8) Cu excepţia cazurilor stabilite la art. 4, 8 și 15, operatorul sistemului de transport este obligat să se abţină de la divulgarea informaţiei oficiale cu accesibilitate limitată obţinute la desfăşurarea activităţii licenţiate, precum şi de la oferirea în mod discriminatoriu a informaţiei despre propria activitate, care poate fi avantajoasă, din punct de vedere comercial, pentru utilizatorii de sistem. În scopul respectării depline a normelor privind separarea informațiilor, proprietarul sistemului de transport, inclusiv, în cazul unui operator combinat, operatorul sistemului de distribuție, și partea rămasă din întreprinderea de gaze naturale nu utilizează servicii comune (de exemplu, nu utilizează un serviciu juridic comun), cu excepția serviciilor pur administrative sau a celor informatice.
    (9) Este interzis operatorului sistemului de transport să facă abuz de informaţia obţinută de la terţi în legătură cu acordarea accesului la reţelele de transport al gazelor naturale în situaţia în care procurarea sau vînzarea gazelor naturale se efectuează prin intermediul întreprinderilor înrudite.
    (10) Operatorul sistemului de transport îndeplineşte şi alte funcţii şi obligaţii în condiţiile stabilite în prezenta lege şi în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie, cu respectarea principiilor asigurării stabilităţii, fiabilităţii, securităţii şi a eficienţei funcţionării sistemului de gaze naturale. La îndeplinirea funcţiilor şi a obligaţiilor sale, operatorul sistemului de transport ţine cont de necesitatea facilitării stabilirii unei pieţe regionale a gazelor naturale, în conformitate cu strategia energetică a Republicii Moldova, precum şi de necesitatea liberalizării acesteia.
    Articolul 40. Prezentarea datelor şi a informaţiilor
                         de către operatorul sistemului de transport
    (1) Operatorul sistemului de transport este obligat să publice pe pagina sa electronică informaţii cu privire la serviciile prestate, la condiţiile relevante aplicate, precum şi informaţia de ordin tehnic necesară pentru asigurarea unui acces eficient al utilizatorilor de sistem la reţelele de transport al gazelor naturale.
    (2) Pentru a asigura tarife transparente, obiective şi nediscriminatorii şi pentru a facilita utilizarea eficientă a reţelelor de transport al gazelor naturale, operatorul sistemului de transport publică pe pagina sa electronică informaţii cu privire la modul de  formare a tarifelor pentru serviciile prestate şi cu privire la metoda de calcul şi structura tarifelor.
    (3) În ceea ce priveşte serviciile prestate, operatorul sistemului de transport este obligat să publice pe pagina sa electronică informaţii cu privire la capacităţile tehnice, capacităţile contractate şi capacităţile disponibile la toate punctele relevante, inclusiv la punctele de intrare şi de ieşire ale reţelei de transport al gazelor naturale, precum şi alte informaţii necesare pentru asigurarea unui acces eficient la reţelele de transport al gazelor naturale.
    (4) Informaţiile menţionate la alin. (3) se publică periodic, în mod continuu şi într-o formă standardizată şi accesibilă, cu respectarea prevederilor Regulamentului privind accesul la reţelele de transport al gazelor naturale şi gestionarea congestiilor. Operatorul sistemului de transport prezintă toate informaţiile necesare în conformitate cu prezenta lege în mod inteligibil, neechivoc, cuantificabil, uşor accesibil şi nediscriminatoriu.
    (5) Punctele relevante ale unei reţele de transport al gazelor naturale pentru care urmează să fie publicate informaţiile menţionate la alin. (3) se stabilesc de operatorul sistemului de transport şi se prezintă Agenţiei spre aprobare după consultarea prealabilă a utilizatorilor de sistem.
    (6) Operatorul sistemului de transport publică ex ante şi ex post informaţii disponibile cu privire la cerere şi ofertă în baza nominalizărilor, a prognozelor şi a fluxurilor efective de gaze naturale, înregistrate la punctele de intrare şi de ieşire ale reţelei de transport al gazelor naturale. Agenţia monitorizează respectarea de către operatorul sistemului de transport a obligaţiei de a publica informaţiile respective.
    (7) Operatorul sistemului de transport este obligat să publice informaţii despre măsurile luate, despre costurile suportate, precum şi despre veniturile obţinute în legătură cu asigurarea echilibrului în sistemul de gaze naturale.
    (8) Pentru a garanta securitatea şi fiabilitatea funcţionării reţelelor de transport al gazelor naturale în contextul gestionării congestiilor, operatorul sistemului de transport colaborează cu operatorii sistemelor de transport din statele vecine, inclusiv prin aplicarea unui mecanism de schimb continuu de informaţii. Operatorul sistemului de transport face schimb de informaţii cu privire la indicaţiile echipamentelor de măsurare şi de alte informaţii necesare pentru reglarea presiunii şi pentru efectuarea schimbului de gaze naturale cu operatorii sistemelor de transport care exploatează sistemele de gaze naturale interconectate.
    (9) Operatorul sistemului de transport este obligat să elaboreze şi să prezinte, pînă la 31 martie, organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii şi Agenţiei un raport anual, care să cuprindă informaţii privind activitatea desfășurată în anul precedent, cu privire la asigurarea balanţei între cerere şi ofertă în sistemul de gaze naturale, prognoza cererii şi sursele de acoperire disponibile, capacităţile suplimentare planificate sau în curs de construcţie, calitatea serviciului de transport al gazelor naturale şi nivelul de întreţinere al reţelelor de transport al gazelor naturale, măsurile de acoperire a cererii de vîrf şi a deficitului în furnizarea gazelor naturale în cazul indisponibilităţii unuia sau a mai multor furnizori, inclusiv în situaţiile excepţionale pe piaţa gazelor naturale, punerea în aplicare a Regulamentului privind reţelele de gaze naturale şi a Codului reţelelor de gaze naturale, consumul tehnologic şi pierderile de gaze naturale în reţelele de transport al gazelor naturale, precum şi cu privire la securitatea aprovizionării cu gaze naturale, inclusiv acţiunile care trebuie întreprinse în caz de reducere a volumelor furnizate de unul sau de mai mulţi furnizori. Raportul se publică pe pagina electronică a operatorului sistemului de transport.
    (10) Operatorul sistemului de transport este obligat să păstreze documentele aferente informaţiilor menţionate în prezentul articol timp de 5 ani şi să le prezinte, la cerere, autorităţilor publice, inclusiv Agenţiei şi Consiliului Concurenţei, dar şi Secretariatului Comunităţii Energetice.
    Articolul 41. Prezentarea datelor și informaţiilor
                         operatorului sistemului de transport
    (1) La cererea operatorului sistemului de transport, producătorii, operatorii sistemelor de distribuţie, operatorii depozitelor de stocare, furnizorii şi consumatorii finali racordaţi la reţelele de transport al gazelor naturale prezintă operatorului sistemului de transport date și informaţii necesare pentru:
    a) dezvoltarea şi exploatarea reţelelor de transport al gazelor naturale, precum şi pentru înregistrarea şi analiza evenimentelor operative;
    b) examinarea regimurilor de consum și a caracteristicilor consumului de gaze naturale, alte informaţii necesare pentru reglarea presiunii şi gestionarea schimbului de gaze naturale;
    c) acordarea accesului la reţelele de transport al gazelor naturale şi utilizarea reţelelor de transport al gazelor naturale;
    d)  prognozarea cererii de gaze naturale, precum şi a abaterilor de la planurile de investiţii;
    e) prestarea serviciilor de sistem;
    f) monitorizarea calităţii serviciului de transport al gazelor naturale;
    g) monitorizarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale.
    (2) Participanţii la piaţa gazelor naturale prezintă operatorului sistemului de transport şi alte date şi informaţii necesare pentru îndeplinirea de către operatorul sistemului de transport a obligaţiilor şi a funcţiilor stabilite în prezenta lege şi în alte acte normative în domeniu, inclusiv a funcţiilor de colectare şi de agregare a informaţiilor respective.
    (3) Participanţii la piaţa gazelor naturale sînt obligaţi să prezinte operatorului sistemului de transport informaţiile menţionate în prezentul articol în conformitate cu termenele şi condiţiile stabilite în Regulamentul privind reţelele de gaze naturale.
    Articolul 42. Dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor
                          naturale şi planurile de investiţii
    (1) Operatorul sistemului de transport efectuează dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor naturale în legătură cu creşterea cererii de gaze naturale astfel încît să fie asigurate fiabilitatea şi continuitatea în aprovizionarea consumatorilor cu gaze naturale, cu respectarea prevederilor prezentei legi. Cheltuielile de dezvoltare a reţelelor de transport al gazelor naturale sînt suportate de către operatorul sistemului de transport. Aceste cheltuieli se iau în considerare la stabilirea tarifelor pentru serviciul de transport al gazelor naturale în cazul în care s-au efectuat în conformitate cu condiţiile stipulate în licenţă, cu metodologia de calculare a tarifelor pentru serviciul de transport al gazelor naturale, cu Regulamentul privind investiţiile.
    (2) În contextul obligaţiei stabilite la art. 39 alin. (1) lit. c), operatorul  sistemului de transport este obligat, ţinînd cont de strategia energetică a Republicii Moldova, de oferta şi de cererea actuale şi prognozate, să elaboreze şi, după consultarea prealabilă cu toate părţile interesate, să prezinte Agenţiei spre aprobare un plan de dezvoltare a reţelelor de transport al gazelor naturale pentru 10 ani (în acest articol, în continuare – plan de dezvoltare). Planul de dezvoltare trebuie să conţină măsuri eficiente pentru a garanta fiabilitatea sistemului de gaze naturale şi securitatea aprovizionării cu gaze naturale şi să indice participanţilor la piaţa gazelor naturale principalele reţele de transport al gazelor naturale care se preconizează a fi reconstruite sau reabilitate în următorii 10 ani, să conţină informaţii cu privire la investiţiile deja stabilite, să identifice noi investiţii care trebuie să fie efectuate în următorii 3 ani şi să prevadă un interval de timp pentru toate proiectele de investiţii. Planul de dezvoltare trebuie să conţină, fără a se limita la acestea:
    a) descrierea infrastructurii existente, a stării ei actuale şi a gradului de uzură,  lista intervenţiilor efectuate în ultimul an, precum şi rezultatele obţinute în urma studiilor efectuate privind dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor naturale şi instalarea echipamentelor de măsurare;
    b) descrierea reţelelor de transport al gazelor naturale şi a obiectivelor aferente care necesită a fi construite, modernizate în următorii  10 ani;
    c) calendarul pentru proiectele de investiţii planificate a fi efectuate în următorii 10 ani;
    d) estimarea capacităţilor necesare, prognoza evoluţiei importurilor şi a producerii, măsuri de eficienţă energetică, precum şi prognoza consumului;
    e) descrierea mijloacelor şi a investiţiilor necesare pentru a satisface cererea  prognozată de gaze naturale;
    f) descrierea investiţiilor care au fost aprobate şi care urmează să fie aprobate şi efectuate în următorii 3 ani, precum şi calendarul pentru realizarea acestor proiecte;
    g) obiectivele şi efectele financiare planificate a fi obţinute în urma implementării planului de dezvoltare, în special în ceea ce priveşte impactul investiţiilor asupra tarifelor pentru serviciul de transport al gazelor naturale şi pentru alte servicii de sistem prestate de operatorul sistemului de transport, utilizarea capacităţilor, micşorarea duratei întreruperilor, stabilitatea presiunii gazelor naturale în reţelele de transport al gazelor naturale, reducerea consumului tehnologic şi a pierderilor de gaze naturale în reţelele de transport al gazelor naturale şi îndeplinirea altor indicatori de calitate ai serviciului de transport al gazelor naturale.
    (3) La elaborarea planului de dezvoltare, operatorul sistemului de transport trebuie să formuleze ipoteze rezonabile privind evoluţia schimburilor transfrontaliere, în special a importurilor, a producerii, a furnizării şi a consumului de gaze naturale, luînd în con­siderare planurile de investiţii pentru reţelele adiacente. În acest scop, operatorul sistemului de transport colaborează cu operatorii sistemelor de distribuţie, precum şi cu operatorii sistemelor de transport din țările vecine.
    (4) Operatorul sistemului de transport este obligat să prezinte Agenţiei, pentru examinare şi aprobare, planul de dezvoltare. La examinarea planului de dezvoltare, Agenţia, în caz de necesitate, solicită operatorului sistemului de transport să consulte autorităţile publice, întreprinderile de gaze naturale şi anumiți utilizatori de sistem, existenţi sau potenţiali, în legătură cu planul de dezvoltare şi să prezinte Agenţiei informaţii cu privire la rezultatele consultărilor. Agenţia solicită operatorului sistemului de transport să modifice planul de dezvoltare, inclusiv dacă acesta nu corespunde necesităţilor de investiţii identificate în procesul de consultare.
    (5) După examinarea şi evaluarea planului de  dezvoltare, inclusiv prin prisma abordării  necesităţilor de investiţii identificate în procesul de consultare publică, Agenţia aprobă planul de  dezvoltare respectiv.
    (6) Planul de dezvoltare se publică pe pagina electronică a operatorului sistemului de transport şi pe pagina web oficială a Agenţiei. Agenţia monitorizează şi evaluează punerea în aplicare a planului de dezvoltare aprobat. O dată la doi ani, în funcţie de necesitate sau la solicitarea Agenţiei, operatorul sistemului de transport examinează oportunitatea modificării planului de dezvoltare şi, după respectarea procedurii descrise în prezentul articol, prezintă spre aprobare Agenţiei planul de dezvoltare modificat.
    (7) În situaţiile în care operatorul sistemului de transport, din motive neimputabile lui, nu execută o investiţie care, în conformitate cu planul de dezvoltare respectiv, trebuia executată în următorii 3 ani şi care este încă relevantă conform  ultimelor modificări ale planului de dezvoltare, Agenţia are obligaţia de a lua cel puţin una dintre următoarele măsuri pentru a garanta executarea investiţiei în cauză:
    a) să solicite operatorului sistemului de transport să execute investiţia în cauză;
    b)  să organizeze licitaţie pentru executarea investiţiei în cauză, deschisă tuturor investitorilor interesați;
    c) să  oblige operatorul sistemului de transport să finanţeze investiţiile prevăzute în planul de dezvoltare, inclusiv prin majorarea de capital, şi să permită unor investitori independenţi să participe la majorarea capitalului.
    (8) În cazul în care Agenţia a recurs la dreptul său stabilit la alin. (7) lit. b), aceasta poate obliga operatorul sistemului de transport să accepte una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
    a) finanţarea de către o parte terţă;
    b) construirea de către o parte terţă;
    c) construirea reţelei de transport al gazelor naturale de către operatorul însuși; 
    d) exploatarea noii reţele de transport al gazelor naturale de către operatorul însuși.
    (9) Operatorul sistemului de transport este obligat să pună la dispoziţia investitorilor toate informaţiile necesare pentru realizarea investiţiei, să racordeze noua reţea de transport al gazelor naturale la reţelele de transport al gazelor naturale existente şi să depună toate eforturile necesare pentru a facilita punerea în aplicare a proiectului de investiţii. Contractele cu privire la punerea în aplicare a unui astfel de proiect de investiţii, inclusiv cu privire la finanţare, se supun spre aprobare Agenţiei.
    (10) În cazul în care Agenţia a recurs la drepturile sale prevăzute la alin. (7) şi alin. (8), costurile respectivelor investiţii se includ în tarif.
    (11)  În baza planului de dezvoltare aprobat, ţinînd cont de cererile parvenite din partea utilizatorilor de sistem existenţi sau potenţiali, precum și de informația actualizată privind starea și gradul de uzură al rețelelor de transport al gazelor naturale, operatorul sistemului de transport este obligat să elaboreze şi să prezinte Agenţiei spre aprobare, anual, în termen de pînă la 30 septembrie, planul de investiţii pentru anul următor. Planul anual de investiţii se elaborează de operatorul sistemului de transport în conformitate cu  cerinţele stabilite în Regulamentul privind investiţiile.
    (12)  Agenţia examinează şi aprobă, în termen de pînă la 30 noiembrie,  planul anual de investiţii prezentat de operatorul sistemului de transport, cu posibilitatea extinderii termenului de examinare cu cel mult o lună. La examinarea planului anual de investiţii, Agenţia, în caz de necesitate, solicită operatorului sistemului de transport să consulte autorităţile publice, întreprinderile de gaze naturale şi anumiți utilizatori de sistem, existenţi sau potenţiali, în legătură cu planul anual de investiţii şi să prezinte Agenţiei informaţii cu privire la rezultatele consultărilor. Dacă  planul anual de investiţii prezentat de operatorul sistemului de transport nu corespunde cerinţelor stabilite în Regulamentul privind investiţiile, Agenţia este în drept să solicite operatorului sistemului de transport să facă modificările de rigoare.
    (13) Operatorul sistemului de transport publică pe pagina sa electronică planul anual de investiții aprobat, detaliat pe proiecte ce urmează a fi realizate de operator.
    (14)  Anual, pînă la 30 aprilie, operatorul sistemului de transport prezintă Agenţiei un raport privind realizarea planului de dezvoltare şi a planului de investiţii pentru anul precedent, cu respectarea cerinţelor stabilite în Regulamentul privind investiţiile. Agenţia nu aprobă, în scopul recuperării prin tarif, investiţiile efectuate de operatorul sistemului de transport care nu corespund planurilor anuale de investiţii aprobate de Agenţie. 
    Articolul 43. Operatorul  sistemului de distribuţie
    (1) Întreprinderea de gaze naturale care deţine cu titlu de proprietate sau de folosinţă şi exploatează reţelele de distribuţie a gazelor naturale îşi desfăşoară activitatea în calitate de operator al sistemului de distribuţie în temeiul licenţei pentru distribuţia gazelor naturale, eliberată de Agenţie în condițiile legii.
    (2) Operatorul sistemului de distribuţie este organizat ca întreprindere de gaze naturale, specializată şi independentă, cu statut de persoană juridică.
    (3) La îndeplinirea funcţiilor şi a obligaţiilor  sale, operatorul sistemului de distribuţie este  independent de orice întreprindere care desfăşoară activitatea de producere, transport, stocare sau furnizare a gazelor naturale şi nu poate deţine licenţă pentru producerea, transportul,  stocarea sau furnizarea gazelor naturale, cu excepţia situaţiei stabilite la art. 50.
    Articolul 44. Separarea operatorului sistemului de distribuţie
    (1) Operatorul sistemului de distribuţie care face parte dintr-o întreprindere de gaze naturale integrată trebuie să fie independent, cel puţin din punct de vedere funcțional, decizional și al formei juridice de organizare, față de alte activităţi care nu au legătură cu activitatea de distribuţie a gazelor naturale.
    (2) Principiul independenţei operatorului sistemului de distribuţie stabilit la alin. (1) nu impune obligaţia de a separa proprietatea activelor operatorului sistemului de distribuţie de întreprinderea de gaze naturale integrată pe  verticală.
    (3) Pentru a asigura independenţa operatorului sistemului de distribuţie urmează să fie respectate următoarele condiţii minime:
    a) persoanele cu funcţii de conducere ale operatorului sistemului de distribuţie să nu facă parte din structurile întreprinderii de gaze naturale integrate care este responsabilă, direct sau indirect, de îndeplinirea zilnică a activităţilor de producere, transport sau furnizare a gazelor naturale;
    b) să fie întreprinse măsurile corespunzătoare pentru a se asigura faptul că interesele profesionale ale persoanelor cu funcţii de conducere ale operatorului sistemului de distribuţie sînt luate în considerare astfel încît aceste persoane să aibă posibilitatea de a acţiona independent;
    c) operatorul sistemului de distribuţie să dispună de suficiente drepturi pentru a lua decizii, independent de întreprinderea de gaze naturale integrată, cu privire la exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale. Pentru a îndeplini aceste funcţii, operatorul sistemului de distribuţie trebuie să dispună de resurse necesare, inclusiv de resurse umane, tehnice, fizice şi financiare.
    (4) Independenţa operatorului sistemului de distribuţie nu împiedică întreprinderea dominantă să aprobe planul financiar anual sau orice alt document echivalent, precum şi să stabilească plafonul maxim de îndatorare al operatorului sistemului de distribuţie întreprindere dependentă.
    (5) Se interzice întreprinderii dominante să dea instrucţiuni operatorului sistemului de distribuţie întreprindere dependentă cu privire la activitatea sa zilnică, cu privire la deciziile aferente modernizării şi dezvoltării reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, care nu depăşesc limitele stabilite în planul financiar aprobat sau în orice alt document echivalent.
    (6) Se interzice operatorului sistemului de distribuţie să obţină avantaje din faptul că face parte dintr-o întreprindere de gaze naturale integrată pe verticală pentru a denatura concurenţa pe piaţa gazelor naturale. În special, la desfăşurarea activităţilor sale de comunicare şi de publicitate, operatorul sistemului de distribuţie care face parte dintr-o întreprindere de gaze naturale integrată pe verticală nu este în drept   să creeze confuzie cu privire la identitatea separată a furnizorului din cadrul întreprinderii de gaze naturale integrată pe verticală.
    (7) Întreprinderile de gaze naturale care au luat deja măsuri aferente separării contabile, funcţionale sau juridice, ce asigură o independenţă mai mare a operatorului sistemului de distribuţie în cadrul întreprinderii de gaze naturale integrate, nu pot anula aceste măsuri sau măsurile întreprinse pentru separarea operatorului sistemului de distribuţie.
    (8) Agenţia monitorizează respectarea de către operatorul sistemului de distribuţie a condiţiilor privind separarea şi independenţa acestuia.
    Articolul 45. Programul de conformitate şi agentul
                         de conformitate
    (1) Operatorul sistemului de distribuţie este obligat să elaboreze un program de conformitate care să conţină măsurile întreprinse pentru a garanta excluderea de comportament şi de practici discriminatorii, precum şi pentru a asigura monitorizarea corespunzătoare a respectării acestui program. Programul de conformitate trebuie să conţină, de asemenea, informaţii cu privire la obligaţiile specifice impuse angajaţilor operatorului sistemului de distribuţie pentru realizarea obiectivelor respective. Monitorizarea respectării de către operatorul sistemului de distribuţie a programului de conformitate se asigură de către un agent de conformitate, care nu suplineşte funcţiile Agenţiei privind monitorizarea, stabilite prin prezenta lege.
    (2) Persoana fizică sau juridică ce urmează să exercite funcţiile agentului de conformitate se propune spre aprobare Agenţiei de către operatorul sistemului de distribuţie. Concomitent, operatorul sistemului de distribuţie prezintă Agenţiei proiectul contractului ce urmează a fi încheiat de acesta cu agentul de conformitate și care trebuie să conțină inclusiv prevederile referitoare la începerea, durata şi încetarea contractului, la condiţiile de salarizare, la drepturile şi obligaţiile de bază, la alte drepturi şi obligaţii.
    (3) Agentul de conformitate trebuie să fie independent în toate acţiunile sale în raport cu operatorul sistemului de distribuţie. Pentru a asigura independenţa agentului de conformitate trebuie întrunite următoarele condiţii:
    a) agentul de conformitate nu poate deţine nicio funcţie sau nu poate avea nicio responsabilitate profesională, nu poate avea niciun interes sau nu poate fi în relaţie de afaceri, de ordin direct sau indirect, cu întreprinderea de gaze naturale  integrată pe verticală, cu vreo întreprindere a acesteia, cu acţionarii majoritari sau cu fondatorii acesteia, cu excepţia operatorului sistemului de distribuție; 
    b) cu cel puţin 3 ani pînă la data desemnării, agentul de conformitate nu poate deţine nicio funcţie sau nu poate avea nicio responsabilitate profesională, nu poate avea niciun interes sau nu poate fi în relaţie de afaceri, de ordin direct sau indirect, cu întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală, cu vreo întreprindere a acesteia, cu acţionarii majoritari sau cu fondatorii acesteia, cu excepţia operatorului sistemului de distribuție;
    c) timp de 4 ani după încetarea mandatului deţinut în cadrul operatorului sistemului de distribuţie, agentul de conformitate nu poate deţine nicio funcţie sau nu poate avea nicio responsabilitate profesională, nu poate avea niciun interes sau nu poate fi în relaţie de afaceri, de ordin direct sau indirect, cu întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală, cu vreo întreprindere a acesteia, cu acţionarii majoritari sau cu fondatorii acesteia, cu excepţia operatorului sistemului de distribuție;
    d) agentul de conformitate nu poate avea niciun interes şi nu poate primi, în mod direct sau indirect, beneficii financiare de la întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală, de la o întreprindere a acesteia, de la acţionarii majoritari sau de la fondatorii acesteia, cu excepţia operatorului sistemului de distribuţie.
    (4) Agenţia examinează propunerea parvenită în conformitate cu alin. (2) în termen de o lună de la data primirii. Agenţia este în drept să respingă persoana propusă în calitate de agent de conformitate din motive de lipsă de independenţă sau de capacitate profesională. La examinarea proiectului contractului ce urmează a fi încheiat între operatorul sistemului de distribuţie şi agentul de conformitate, Agenţia este în drept să solicite operatorului sistemului de distribuţie să modifice condițiile contractului respectiv dacă acestea afectează independenţa agentului de conformitate.
    (5) După ce a încheiat contractul corespunzător cu agentul de conformitate, operatorul sistemului de distribuţie este în drept să modifice condiţiile contractuale sau să desfacă acest contract numai dacă a obţinut, în prealabil, acordul Agenţiei în acest sens. La solicitarea Agenţiei, operatorul sistemului de distribuţie este obligat să desfacă contractul cu agentul de conformitate din motive de lipsă de independenţă sau de capacitate profesională. Agenţia examinează solicitarea operatorului sistemului de distribuţie în legătură cu modificarea sau desfacerea contractului cu agentul de conformitate în termen de cel mult 10 zile lucrătoare.
    (6) Pe durata mandatului său, agentul de conformitate nu poate deţine o altă funcţie, nu poate avea o altă responsabilitate profesională sau un interes, direct sau indirect, în raport cu nicio parte a întreprinderii de gaze naturale integrate pe verticală, cu acţionarii majoritari sau cu fondatorii acesteia.
    (7) Agentul de conformitate are următoarele funcții:
    a) monitorizează implementarea programului de conformitate;
    b) anual, pînă la 31 martie, elaborează un raport care să conţină măsurile întreprinse de operatorul sistemului de distribuţie în legătură cu îndeplinirea programului de conformitate şi prezintă raportul respectiv Agenţiei. Raportul privind măsurile întreprinse de operatorul sistemului de distribuţie în legătură cu îndeplinirea programului de conformitate se publică pe pagina electronică a operatorului sistemului de distribuţie;
    c) raportează organelor de conducere ale operatorului sistemului de distribuţie referitor la respectarea programului de conformitate şi la punerea în aplicare a acestuia, formulează  recomandări în acest sens;
    d) notifică Agenţia cu privire la orice încălcare gravă a punerii în aplicare a programului de conformitate în termen de 7 zile calendaristice din ziua în care a aflat despre încălcarea respectivă;
    e) raportează Agenţiei cu privire la orice relaţii comerciale sau financiare dintre operatorul sistemului de distribuţie și întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală.
    (8) Operatorul sistemului de distribuție trebuie să creeze agentului de conformitate toate condiţiile necesare pentru desfășurarea activității și pentru asigurarea independenţei acestuia, precum și să îi asigure accesul la toate informațiile relevante pentru îndeplinirea funcțiilor acestuia, deținute de operatorul sistemului de distribuție în cauză și de oricare întreprindere înrudită.
    Articolul 46. Funcţiile şi obligaţiile operatorului sistemului
                         de distribuţie
    (1) Operatorul sistemului de distribuţie trebuie să îndeplinească următoarele funcţii şi obligaţii:
    a) să exploateze, să întreţină, să modernizeze şi să dezvolte reţelele de distribuţie a gazelor naturale în condiţii de siguranţă, de fiabilitate şi de eficienţă, cu respectarea prevederilor menite să asigure protecţia mediului. La exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, operatorul sistemului de distribuţie aplică, în mod obligatoriu, metode moderne de management al eficienţei energetice şi/sau de gestionare a cererii;
    b) să asigure capacitatea pe termen lung a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale pentru a acoperi cererile rezonabile de distribuţie a gazelor naturale, elaborînd şi executînd planuri de dezvoltare a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, ţinînd cont, în special, de prognoza consumului de gaze naturale;
    c) să gestioneze fluxurile de  gaze naturale din reţelele de distribuţie a gazelor naturale;
    d) să acorde prioritate gazelor naturale extrase ca zăcămînt natural sau produse în mod artificial pe teritoriul Republicii Moldova, în cazul conformităţii calităţii, la dispecerizarea capacităţilor de producere a gazelor naturale, cu condiţia ca preţurile propuse să nu depăşească preţul mediu de import al gazelor naturale şi în măsura în care nu este afectată siguranţa funcţionării sistemului de gaze naturale;
    e) să nu facă discriminare între utilizatorii de sistem sau între categoriile de utilizatori de sistem, evitînd, în special, discriminarea în favoarea întreprinderilor înrudite;
    f) să prezinte operatorilor sistemelor de transport, operatorilor sistemelor de distribuţie care exploatează reţelele de gaze naturale interconectate cu reţeaua sa şi operatorilor depozitelor de stocare informaţii suficiente pentru a asigura securitatea şi eficienţa exploatării, precum şi dezvoltarea coordonată şi interoperabilitatea reţelelor de gaze naturale şi a depozitelor de stocare interconectate;
    g) să prezinte, într-un mod inteligibil, accesibil şi cuantificabil, toate informaţiile necesare utilizatorilor de sistem pentru accesul eficient la reţelele de distribuţie a gazelor naturale şi pentru utilizarea acestor rețele, precum şi informațiile privind serviciile pe care le prestează și condițiile relevante aplicate;
    h) să răspundă la orice solicitare de serviciu în termenele şi condiţiile stabilite în prezenta lege şi în Regulamentul privind reţelele de gaze naturale, Regulamentul privind dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, Regulamentul privind racordarea, Regulamentul privind măsurarea gazelor naturale în scopuri comerciale şi în Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale;
    i)  să efectueze racordarea, deconectarea şi reconectarea la reţelele de distribuţie a gazelor naturale în termenele şi în condiţiile stabilite la art. 61, 62, 70 și 83 din prezenta lege şi în Regulamentul privind racordarea;
    j) să întreprindă alte măsuri necesare pentru prestarea serviciului de distribuţie a gazelor naturale, inclusiv a serviciilor de sistem, precum şi pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu public în condiţii reglementate, echitabile și nediscriminatorii pentru toţi utilizatorii de sistem, în conformitate cu condiţiile prevăzute în licenţă, cu prevederile prezentei legi, ale Regulamentului privind racordarea, ale Regulamentului privind reţelele de gaze naturale, ale Regulamentului privind măsurarea gazelor naturale în scopuri comerciale, ale Regulamentului cu privire la calitatea serviciilor de transport și de distribuție a gazelor naturale, ale Regulilor pieţei gazelor naturale, ale altor acte normative de reglementare aprobate de Agenţie, cu respectarea principiilor de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, eficienţă, calitate şi transparenţă;
    k) să respecte, în activitatea licenţiată, actele normative în domeniul protecţiei mediului, inclusiv normele de construcţie, standardele tehnice şi documentele normativ-tehnice, stabilite prin lege, în vederea reducerii impactului reţelelor de distribuţie a gazelor naturale asupra mediului.
    (2) Operatorul sistemului de distribuţie este obligat să presteze serviciul de distribuţie a gazelor naturale în baza unui contract pentru prestarea serviciului de distribuţie a gazelor naturale, încheiat în conformitate cu prezenta lege şi cu Regulamentul privind racordarea.
    (3) Operatorul sistemului de distribuţie procură gazele naturale necesare pentru a acoperi consumul tehnologic şi pierderile de gaze naturale din reţelele de distribuţie a gazelor naturale şi menţine rezerva de capacitate din reţelele sale în conformitate cu procedurile transparente și nediscriminatorii stabilite în Regulile pieţei gazelor naturale și în Regulamentul privind rețelele de gaze naturale.
    (4) Cu excepţia cazurilor stabilite la art. 4, 8 și 15, operatorul sistemului de distribuţie este obligat să se abţină de la divulgarea informaţiei oficiale cu accesibilitate limitată obţinută la desfăşurarea activităţii licenţiate, precum şi de la oferirea în mod discriminatoriu a informaţiei despre propria activitate, care poate fi avantajoasă, din punct de vedere comercial, pentru utilizatorii de sistem.
    (5)  Este interzis operatorului sistemului de distribuţie să facă abuz de informaţia obţinută de la terţi în legătură cu acordarea accesului la reţelele de distribuţie a gazelor naturale în situaţia în care procurarea sau vînzarea gazelor naturale se efectuează prin intermediul întreprinderilor înrudite.
    (6) Operatorul sistemului de distribuţie îndeplineşte şi alte funcţii şi obligaţii în condiţiile stabilite în prezenta lege şi în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie, cu respectarea principiilor asigurării stabilității, fiabilității, securității și a eficienței funcționării sistemului de gaze naturale.
    Articolul 47. Prezentarea datelor şi a informaţiilor de către
                          operatorul sistemului de distribuţie
    (1) Operatorul sistemului de distribuţie este obligat să publice pe pagina sa electronică informaţii cu privire la serviciile prestate, la condiţiile relevante aplicate, precum şi informaţia de ordin tehnic necesară pentru asigurarea unui acces eficient al utilizatorilor de sistem la reţelele de distribuţie a gazelor naturale.
    (2) Pentru a asigura tarife transparente, obiective şi nediscriminatorii şi pentru a facilita utilizarea eficientă a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, operatorul sistemului de distribuţie publică pe pagina sa electronică informaţii cu privire la modul de  formare a tarifelor pentru serviciile prestate şi cu privire la metoda de calcul şi structura tarifelor.
    (3) Operatorul sistemului de distribuţie este obligat să elaboreze şi să prezinte, pînă la 30 aprilie, organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii şi Agenţiei un raport anual, care să cuprindă informaţii privind activitatea desfăşurată în anul precedent, calitatea serviciului de distribuţie a gazelor naturale, nivelul de întreţinere a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, măsurile de acoperire a cererii de vîrf, consumul tehnologic şi pierderile de gaze naturale în reţelele de distribuţie a gazelor naturale, privind întreruperile în aprovizionarea consumatorilor cu gaze naturale, precum şi privind racordarea la şi deconectarea de la reţelele de distribuţie a gazelor naturale. Raportul se publică pe pagina electronică a operatorului sistemului de distribuţie.
    Articolul 48. Prezentarea datelor și informaţiilor operatorului
                         sistemului de distribuţie
    (1) La cererea operatorului sistemului de distribuţie, producătorii, operatorii depozitelor de stocare, furnizorii şi consumatorii finali racordaţi la reţelele de distribuţie a gazelor naturale prezintă operatorului sistemului de distribuţie date şi informaţii necesare pentru:
    a) dezvoltarea şi exploatarea reţelelor  de distribuţie a gazelor naturale, precum şi pentru înregistrarea şi analiza evenimentelor operative;
    b) examinarea regimurilor de consum şi a caracteristicilor consumului de gaze naturale, a datelor privind producerea de gaze naturale, precum şi îndeplinirea de către operatorul sistemului de distribuţie a funcţiilor sale;
    c) acordarea accesului la reţelele de distribuţie a gazelor naturale şi utilizarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, precum şi elaborarea planurilor anuale de investiţii şi planurilor de dezvoltare a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale pentru 3 ani;
    d) monitorizarea calităţii serviciului de distribuţie a gazelor naturale;
    e) monitorizarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale.
    (2) Operatorul sistemului de distribuţie face schimb de informaţii privind indicaţiile echipamentelor de măsurare, de alte informaţii necesare pentru reglarea presiunii şi a schimbului de gaze naturale cu operatorii sistemelor de transport şi cu alţi operatori ai sistemelor de distribuţie, precum şi cu operatorii depozitelor de stocare.
    Articolul 49. Dezvoltarea reţelelor de distribuţie
                         a gazelor naturale şi planurile de investiţii
    (1) Operatorul sistemului de distribuţie efectuează dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale în legătură cu creşterea cererii de gaze naturale astfel încît să fie asigurate fiabilitatea şi continuitatea în aprovizionarea consumatorilor cu gaze naturale, cu respectarea prevederilor prezentei legi şi ale Regulamentului privind dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale. Cheltuielile de dezvoltare a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale le suportă operatorul sistemului de distribuţie. Aceste cheltuieli se iau în considerare la stabilirea tarifelor pentru serviciul de distribuţie a gazelor naturale în cazul în care s-au efectuat în conformitate cu condiţiile stipulate în licenţă, cu metodologia de calculare a tarifelor pentru serviciul de distribuție a gazelor naturale, cu Regulamentul privind investiţiile.
    (2) La dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, operatorul sistemului de distribuţie trebuie să ţină cont de interesele de mediu şi de eficienţa energetică şi să aplice metode moderne de management al eficienţei energetice și/sau al cererii.
    (3) Operatorul sistemului de distribuţie este obligat, ţinînd cont de strategia energetică a Republicii Moldova, de oferta şi de cererea gazelor naturale actuale şi prognozate, să elaboreze şi, după consultarea prealabilă cu toate părţile interesate, să prezinte Agenţiei spre aprobare un plan de dezvoltare a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale pentru 3 ani (în acest articol, în continuare – plan de dezvoltare). Planul de dezvoltare trebuie să conţină măsuri eficiente pentru a garanta fiabilitatea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale ale operatorului sistemului de distribuţie respectiv, precum şi, fără a se limita la acestea:
    a) descrierea infrastructurii existente, a stării ei actuale și a gradului de uzură, lista intervenţiilor efectuate în ultimul an, precum şi rezultatele obţinute în urma studiilor efectuate privind dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi instalarea echipamentelor de măsurare;
    b) descrierea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a obiectivelor aferente, care necesită a fi construite, modernizate în următorii ani, pentru fiecare nivel de presiune, cu reflectarea volumului total de investiţii şi a numărului de reţele;
    c) măsurile de eficienţă energetică şi prognoza consumului;
    d) descrierea mijloacelor şi investiţiilor necesare pentru a satisface cererea prognozată de gaze naturale;
    e) descrierea investiţiilor care au fost aprobate şi care urmează să fie aprobate şi efectuate în următorii 3 ani, precum şi calendarul pentru aceste proiecte;
    f) obiectivele şi efectele financiare planificate a fi obţinute în urma implementării planului de dezvoltare, în special în ceea ce priveşte impactul investiţiilor asupra tarifelor pentru serviciul de distribuţie a gazelor naturale şi pentru alte servicii de sistem prestate de operatorul sistemului de distribuţie, racordarea de noi utilizatori de sistem, micşorarea duratei întreruperilor, stabilitatea presiunii gazelor naturale în reţelele de distribuţie a gazelor naturale, reducerea consumului tehnologic şi     a pierderilor de gaze naturale în reţelele de distribuţie a gazelor naturale şi îndeplinirea altor indicatori de calitate ai serviciului de distribuție a gazelor naturale.
    (4) La elaborarea planului de dezvoltare, operatorul sistemului de distribuţie trebuie să formuleze ipoteze rezonabile privind distribuţia gazelor naturale, luînd în con­siderare planurile de investiţii pentru reţelele adiacente. În acest scop, operatorul sistemului de distribuţie colaborează cu operatorul sistemului de transport şi cu alţi operatori ai sistemelor de distribuţie.
    (5)  Operatorul sistemului de distribuţie este obligat să prezinte Agenţiei, pentru examinare şi aprobare, planul de dezvoltare. La examinarea planului de dezvoltare, Agenţia, în caz de necesitate, solicită operatorului sistemului de distribuţie să consulte autorităţile publice, întreprinderile de gaze naturale şi unii utilizatori de sistem, existenţi sau potenţiali, în legătură cu planul de dezvoltare şi să prezinte Agenţiei informaţii cu privire la rezultatele consultărilor. Agenţia solicită operatorului sistemului de distribuţie să modifice planul de dezvoltare, inclusiv dacă acesta nu corespunde necesităţilor de investiţii identificate în procesul de consultare.
    (6) După examinarea şi după evaluarea planului de  dezvoltare, inclusiv prin prisma abordării necesităţilor de investiţii identificate în procesul de consultare publică, Agenţia aprobă planul de dezvoltare respectiv.
    (7) Planul de dezvoltare se publică pe pagina electronică a operatorului sistemului de distribuţie şi pe pagina web oficială a Agenţiei. Agenţia monitorizează şi evaluează punerea în aplicare a planului de dezvoltare aprobat. În funcţie de necesitate sau la solicitarea Agenţiei, operatorul sistemului de distribuţie examinează oportunitatea modificării planului de dezvoltare şi, după respectarea procedurii descrise în prezentul articol, prezintă spre aprobare Agenţiei planul de dezvoltare modificat.
    (8) În baza planului de dezvoltare aprobat, ţinînd cont de cererile parvenite din partea utilizatorilor de sistem existenţi sau potenţiali, precum și de informația actualizată privind starea și gradul de uzură al rețelelor de distribuție a gazelor naturale, operatorul sistemului de distribuţie este obligat să elaboreze şi să prezinte Agenţiei spre aprobare, anual, în termen de pînă la 30 septembrie, planul de investiţii pentru anul următor.  Planul anual de investiţii se elaborează de operatorul sistemului de distribuţie în conformitate cu  cerinţele stabilite în Regulamentul privind investiţiile.
    (9) Agenţia examinează şi aprobă, în termen de pînă la 30 noiembrie, planul anual de investiţii prezentat de operatorul sistemului de distribuţie, cu posibilitatea extinderii termenului de examinare cu cel mult o lună. La examinarea planului anual de investiţii, Agenţia, în caz de necesitate, solicită operatorului sistemului de distribuţie să consulte autorităţile publice, întreprinderile de gaze naturale şi anumiți utilizatori de sistem, existenţi sau potenţiali, în legătură cu planul anual de investiţii şi să prezinte Agenţiei informaţii cu privire la rezultatele consultărilor.  Dacă  planul anual de investiţii prezentat de operatorul sistemului de distribuţie nu corespunde cerinţelor stabilite în Regulamentul privind investiţiile, Agenţia este în drept să solicite operatorului sistemului de distribuţie să facă modificările de rigoare.
    (10) Operatorul sistemului de distribuție publică pe pagina sa electronică planul anual de investiții aprobat, detaliat pe proiecte ce urmează a fi realizate de operator. Anual sau la solicitarea operatorului sistemului de transport, operatorul sistemului de distribuţie prezintă planul de dezvoltare şi planul de investiţii pentru a contribui la elaborarea de către operatorul sistemului de transport a planului de dezvoltare a reţelelor de transport al gazelor naturale pentru 10 ani.
    (11)  Anual, pînă la 30 aprilie, operatorul sistemului de distribuţie prezintă Agenţiei un raport privind realizarea planului de dezvoltare şi a planului de investiţii pentru anul precedent, cu respectarea cerinţelor stabilite în Regulamentul privind investiţiile. Agenţia nu aprobă, în scopul recuperării prin tarif, investiţiile efectuate de operatorul sistemului de distribuţie care nu corespund planurilor anuale de investiții aprobate de Agenţie. 
    Articolul 50. Operatorul combinat
    Prevederile stabilite la art. 22, 23, 44 şi 52 nu împiedică exploatarea reţelelor combinate de transport al gazelor naturale, a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi/sau a depozitelor de stocare de către un operator independent, cu condiţia ca acesta să îndeplinească cerințele menite să asigure separarea şi independenţa operatorului sistemului  de transport, stabilite în prezenta lege.
    Articolul 51. Operatorul depozitului de stocare
    (1) Întreprinderea de gaze naturale care deţine cu titlu de proprietate şi exploatează un depozit de stocare îşi desfăşoară activitatea în calitate de operator al depozitului de stocare în temeiul licenţei pentru stocarea gazelor naturale, eliberată de Agenţie în condițiile legii.
    (2) Operatorul depozitului de stocare este în drept să participe la piaţa gazelor naturale dacă respectă cerinţele tehnice de racordare la reţelele de gaze naturale.
    Articolul 52. Separarea operatorului depozitului de stocare
    (1) Operatorul depozitului de stocare care este parte a unei întreprinderi de gaze naturale integrate pe verticală trebuie să fie independent, cel puţin din punct de vedere funcțional, decizional și al formei juridice de organizare, față  de alte activităţi care nu au legătură cu stocarea gazelor naturale.
    (2) Pentru a asigura independenţa operatorului depozitului de stocare în conformitate cu alin. (1) urmează să fie respectate următoarele condiții minime:
    a) persoanele cu funcții de conducere ale operatorului depozitului de stocare să nu facă parte din structurile întreprinderii de gaze naturale integrate care este responsabilă, direct sau indirect, de îndeplinirea zilnică a activităţilor de producere a gazelor naturale sau de furnizare a gazelor naturale;
    b) să fie întreprinse măsurile necesare pentru a garanta că interesele profesionale ale persoanelor cu funcții de conducere ale operatorului depozitului de stocare sînt luate în considerare astfel încît să se asigure faptul că au posibilitatea de a acţiona independent;
    c) operatorul depozitului de stocare să dispună de suficiente drepturi pentru a lua decizii, independent de întreprinderea de gaze naturale integrată, cu privire la exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea depozitului de stocare. Aceasta nu trebuie să împiedice existenţa unor mecanisme de coordonare adecvate care să asigure că sînt protejate drepturile întreprinderii dominante de supraveghere economică și cele de supraveghere a gestionării rentabilităţii activelor operatorului depozitului de stocare întreprindere dependentă. În special, aceasta permite întreprinderii dominante să aprobe planul financiar anual al operatorului depozitului de stocare întreprindere dependentă sau orice alt document echivalent, precum și să stabilească plafonul maxim de îndatorare a operatorului depozitului de stocare întreprindere dependentă.
    (3) Se interzice întreprinderii dominante să dea instrucţiuni operatorului depozitului de stocare întreprindere dependentă cu privire la activitatea sa zilnică, cu privire la deciziile aferente modernizării şi dezvoltării depozitului de stocare, care nu depăşesc limitele stabilite în planul financiar aprobat sau în orice alt document echivalent. 
    (4) Operatorul depozitului de stocare este obligat să elaboreze un program de conformitate care să conţină măsurile întreprinse pentru a garanta excluderea de comportament și de practici discriminatorii, precum şi pentru a asigura monitorizarea corespunzătoare a respectării acestui program. Programul de conformitate trebuie să conţină, de asemenea, informaţii cu privire la obligaţiile specifice impuse angajaţilor operatorului depozitului de stocare pentru realizarea obiectivelor respective. Persoana care răspunde de monitorizarea programului de conformitate prezintă Agenţiei un raport anual în care să fie menţionate măsurile întreprinse pentru realizarea programului de conformitate. Raportul respectiv se publică pe pagina electronică a operatorului depozitului de stocare.
    (5) Prevederile prezentului articol se aplică depozitelor de stocare care sînt necesare pentru asigurarea, din punct de vedere tehnic şi/sau economic, a unui acces eficient la sistem în vederea aprovizionării cu gaze naturale a consumatorilor în conformitate cu prevederile care reglementează organizarea accesului la depozitele de stocare din prezenta lege.
    Articolul 53. Obligaţiile şi drepturile operatorului
                         depozitului de stocare
    (1) Operatorul depozitului de stocare trebuie să îndeplinească următoarele obligaţii:
    a) să exploateze, să întreţină, să modernizeze şi să dezvolte depozitul de stocare în condiţii de siguranţă, de fiabilitate şi de eficienţă, cu respectarea prevederilor menite să asigure protecţia mediului, pentru a contribui la dezvoltarea pieţei deschise, dar şi pentru a garanta o capacitate suficientă pentru îndeplinirea obligaţiilor sale;
    b) să asigure accesul terţilor la depozitul de stocare în condiţii nediscriminatorii, reglementate, stabilite în prezenta lege şi în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie;
    c) să nu facă discriminare între utilizatorii de sistem sau între categoriile de utilizatori de sistem, evitînd, în special, discriminarea în favoarea întreprinderilor înrudite;
    d) să furnizeze operatorilor sistemelor de transport, operatorilor sistemelor de distribuţie şi altor operatori ai depozitelor de stocare informaţii suficiente pentru a asigura securitatea şi eficienţa exploatării, dezvoltarea coordonată şi interoperabilitatea depozitului de stocare şi a reţelelor de gaze naturale, precum şi a depozitelor de stocare interconectate;
    e) să furnizeze, într-un mod inteligibil, accesibil şi cuantificabil, toate informaţiile necesare utilizatorilor de sistem pentru accesul eficient la depozitele de stocare şi pentru utilizarea acestora, precum şi informațiile privind serviciile pe care le prestează şi condiţiile relevante aplicate.
    (2) În activitatea de stocare a gazelor naturale, operatorul depozitului de stocare trebuie să respecte următoarele principii:
    a) asigurarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale a consumatorilor finali;
    b) armonizarea variaţiilor consumului sezonier, zilnic şi pe ore cu sursele de gaze naturale disponibile;
    c) asigurarea permanentă a echilibrului fizic în reţelele de gaze naturale.
    (3) Operatorul depozitului de stocare este obligat să elaboreze modelul contractului pentru prestarea serviciului de stocare şi proiectul regulamentului privind depozitul de stocare, specific activităţii proprii, şi să le prezinte Agenţiei pentru aprobare.
    (4) Operatorul depozitului de stocare are următoarele drepturi:
    a) să încaseze tariful pentru prestarea serviciului de stocare a gazelor naturale, precum şi să limiteze şi/sau să întrerupă prestarea serviciului în caz de neplată, în termenele şi în condiţiile stabilite în regulamentul privind depozitul de stocare, aprobat de Agenţie;
    b) să întrerupă funcţionarea depozitelor de stocare pe un termen strict necesar executării lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii, în alte situaţii prevăzute de lege, cu anunţarea prealabilă a utilizatorilor de sistem cu care a încheiat contracte;
    c) să refuze justificat accesul terţilor la depozitele de stocare în cazul lipsei de capacitate. Refuzul trebuie motivat şi justificat în modul corespunzător.
    Articolul 54. Prezentarea datelor şi a informaţiilor
                         de către operatorul depozitului de stocare
    (1) Operatorul depozitului de stocare este obligat să publice pe pagina sa electronică informaţii cu privire la serviciile prestate,  la condiţiile relevante aplicate, precum şi informaţia de ordin tehnic necesară pentru asigurarea unui acces eficient al utilizatorilor de sistem la depozitele de stocare.
    (2) Pentru a asigura tarife transparente, obiective şi nediscriminatorii şi pentru a facilita utilizarea eficientă a depozitelor de stocare, operatorul depozitului de stocare publică pe pagina sa electronică informaţii relevante şi suficient de detaliate cu privire la modul de  formare a tarifelor pentru serviciile prestate şi cu privire la metoda de calcul şi structura tarifelor.
    (3) În ceea ce priveşte serviciile prestate, operatorul depozitului de stocare este obligat să publice pe pagina sa electronică informaţii cu privire la capacităţile contractate şi cele disponibile ale depozitelor de stocare, cu cifrele aferente, în mod periodic și continuu și într-o formă standardizată și accesibilă.
    (4) Operatorul depozitului de stocare transmite informațiile necesare în temeiul prezentei legi şi al altor acte normative în domeniu într-un mod clar, cuantificabil, accesibil și nediscriminatoriu.
    (5) Fiecare operator al depozitului de stocare este obligat să publice informaţii cu privire la volumul de gaze naturale existent în fiecare depozit de stocare sau în fiecare grup de depozite de stocare, în cazul în care aceasta implică acordarea accesului utilizatorilor de sistem la depozitele de stocare, cu privire la fluxurile de intrare şi de ieşire, precum şi la capacitățile disponibile de stocare, inclusiv cu privire la instalațiile scutite de obligația de a acorda acces terților. Aceste informații se comunică, de asemenea, operatorului sistemului de transport care urmează să le publice consolidat, pe depozite de stocare determinate cu ajutorul punctelor relevante. Informaţiile urmează să fie actualizate cel puţin o dată pe zi.
    (6) În cazul în care depozitul de stocare este folosit de un singur utilizator de sistem, acesta poate să adreseze Agenţiei o cerere argumentată cu privire la prelucrarea în regim de confidențialitate a informațiilor menționate la alin. (5). Dacă ajunge la concluzia că cererea respectivă este justificată, ținînd cont, în special, de necesitatea asigurării unui echilibru între interesul protecției legitime a secretelor profesionale, a căror dezvăluire ar putea afecta în mod negativ strategia comercială a utilizatorului de sistem, și obiectivul de a crea o piață internă a gazelor naturale competitivă, Agenţia poate permite operatorului depozitului de stocare să nu facă publice informațiile menționate la alin. (5) pe parcursul unei perioade de cel mult un an.
    (7) Prevederile alin. (6) se aplică fără a aduce atingere obligațiilor operatorului depozitului de stocare privind comunicarea informațiilor către operatorul sistemului de transport, operatorul sistemului de distribuţie, precum și obligațiilor de publicare de către aceştia a informaţiilor respective, cu excepția cazului cînd datele cumulate sînt identice cu datele sistemului individual de stocare cu privire la care Agenţia și-a exprimat acordul privind nepublicarea.
    (8) Operatorul depozitului de stocare este obligat să păstreze documentele aferente informaţiilor menţionate în prezentul articol timp de 5 ani şi să le prezinte, la cerere, autorităţilor publice, inclusiv Agenţiei şi Consiliului Concurenţei, dar şi Secretariatului Comunităţii Energetice.
    Articolul 55. Accesul la reţelele de transport şi de
                         distribuţie a gazelor naturale
    (1) Operatorul de sistem este obligat să acorde acces la reţelele de transport şi de distribuţie a gazelor naturale tuturor utilizatorilor de sistem existenţi sau potenţiali în mod transparent, obiectiv şi fără discriminare.
    (2) Accesul la reţelele de transport şi de distribuţie a gazelor naturale se acordă în baza tarifelor stabilite în conformitate cu metodologiile de calculare a tarifelor reglementate pentru serviciul de transport al gazelor naturale și  pentru serviciul de distribuție a gazelor naturale, aprobate de Agenţie, publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi aplicate faţă de toţi utilizatorii de sistem în mod obiectiv şi nediscriminatoriu.
    (3)  Prevederile prezentei legi nu împiedică încheierea contractelor întreruptibile, pe termen scurt şi a contractelor de furnizare a gazelor naturale pe termen lung, cu condiţia ca acestea să corespundă principiilor şi regulilor stabilite în actele normative care reglementează concurenţa.
    (4)  Pentru îndeplinirea funcţiilor sale, inclusiv a celor ce ţin de transportul transfrontalier de gaze naturale, operatorul sistemului de transport trebuie să coopereze cu operatorii sistemelor de transport din ţările vecine în conformitate cu acordurile încheiate cu aceştia.
    (5) Pentru a gestiona accesul la reţelele de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, operatorul de sistem are obligaţia să ţină un registru electronic în care urmează să indice, pentru fiecare punct de acces, identificat printr-un număr specific, toate datele necesare gestionării accesului la reţea, inclusiv datele cu privire la identitatea persoanei cu care este încheiat contractul pentru prestarea serviciului de transport sau de distribuţie a gazelor naturale, cu privire la furnizorul existent, adresa locului de consum, debitul contractat, punctul de racordare, punctul de delimitare, presiunea în punctul de delimitare, caracteristicile echipamentului de măsurare, precum şi menţiunea cu privire la faptul dacă respectivul loc de consum este conectat sau deconectat.
    (6) Datele din registrul electronic pot fi accesate de către consumatorii finali respectivi sau de către furnizorii de gaze naturale în baza acceptului în scris al consumatorului final ori în baza contractului de furnizare a gazelor naturale încheiat între consumatorul final şi furnizorul de gaze naturale care solicită acces la informaţia din registrul electronic.
    (7) Operatorul de sistem este obligat să publice pe pagina sa electronică informaţiile necesare pentru asigurarea accesului eficient la reţelelor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale şi pentru utilizarea acestor rețele.
    Articolul 56. Accesul la depozitele de stocare şi la stocarea
                         în conductă
    (1) Accesul la depozitele de stocare și la stocarea în conductă se acordă tuturor utilizatorilor de sistem existenţi sau potenţiali în mod transparent, obiectiv şi fără discriminare.
    (2) Pentru a asigura aprovizionarea consumatorilor cu gaze naturale şi pentru a organiza accesul la serviciile auxiliare, accesul la depozitele de stocare se acordă în baza tarifelor stabilite în conformitate cu metodologia de calculare a tarifelor pentru serviciul de stocare, aprobată de Agenţie, cu respectarea principiilor stabilite la art. 99.
    (3) Regulamentul privind depozitul de stocare se elaborează de operatorul depozitului de stocare şi se prezintă Agenţiei pentru examinare şi aprobare. Agenţia publică pe pagina sa web oficială proiectul regulamentului privind depozitul de stocare şi consultă utilizatorii de sistem şi autorităţile competente în conformitate cu actele normative în domeniu. Propunerile parvenite, precum şi decizia privind acceptarea sau respingerea acestora se reflectă în sinteza recomandărilor care se publică pe pagina web oficială a Agenţiei. Regulamentul privind depozitul de stocare a gazelor naturale, aprobat de Agenţie, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se plasează pe pagina web oficială a Agenţiei şi pe paginile electronice ale operatorilor depozitelor de stocare.
    (4) Operatorul depozitului de stocare este obligat să publice pe pagina sa electronică informaţiile necesare pentru asigurarea accesului eficient la depozitul de stocare pe care îl exploatează şi pentru utilizarea acestui depozit, precum şi alte informaţii în condiţiile prezentei legi.
    Articolul 57. Accesul la rețelele de gazoducte în amonte
    (1) Întreprinderile de gaze naturale și consumatorii finali sînt în drept să obțină accesul la rețelele de gazoducte în amonte, cu excepția părţilor din aceste reţele și a instalațiilor care sînt utilizate pentru operațiuni locale de producție în locul unde se produc gazele naturale.
    (2) Pentru a asigura crearea unei pieţe competitive de gaze naturale, precum şi pentru a preveni abuzurile de poziţie dominantă, accesul la reţelele de gazoducte în amonte se acordă în mod echitabil, deschis şi nediscriminatoriu, ţinîndu-se cont de securitatea şi de continuitatea furnizării gazelor naturale, de capacitatea disponibilă existentă sau de capacitatea care poate fi disponibilă, de necesitatea respectării normelor privind protecţia mediului, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie. În acest scop trebuie să se ţină cont de necesitatea:
    a) de a fi refuzat accesul în cazuri justificate, cînd există o incompatibilitate de ordin tehnic care nu poate fi rezolvată într-un mod acceptabil;
    b) de a fi evitate dificultățile care nu pot fi depășite într-un mod acceptabil și care ar putea prejudicia producerea eficientă, curentă și viitoare, de gaze naturale, inclusiv din zăcăminte a căror fiabilitate economică este scăzută;
    c) de a fi respectate necesităţile rezonabile și justificate în modul corespunzător ale proprietarului sau ale operatorului rețelei de gazoducte în amonte cu privire la transportul și la prelucrarea gazelor naturale, precum și interesele tuturor celorlalți utilizatori ai rețelei de gazoducte în amonte sau ai principalelor instalații de prelucrare și de manipulare care pot fi afectate;
    d) de a fi aplicate prevederile prezentei legi, precum şi ale Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, la acordarea licenţei pentru producerea gazelor naturale sau a autorizaţiei de construire pentru reţelele de gazoducte în amonte.
    (3) Agenţia urmează să notifice Secretariatul Comunităţii Energetice cu privire la măsurile aferente acordării accesului la reţelele de gazoducte în amonte.
    Articolul 58. Refuzul accesului
    (1) Operatorul de sistem, operatorul depozitului de stocare pot refuza accesul la reţea, la depozitul de stocare în temeiul lipsei de capacitate,  motivată de faptul că nu există reţea de gaze naturale sau că reţeaua de gaze naturale existentă, depozitul de stocare existent nu dispun de capacitatea tehnică necesară pentru a fi satisfăcute cerinţele solicitantului, precum şi în situaţia în care acordarea accesului la reţelele de transport sau de distribuţie a gazelor naturale ori la depozitul de stocare l-ar împiedica pe operatorul de sistem, pe operatorul depozitului de stocare să îşi îndeplinească obligaţiile de serviciu public, stabilite în conformitate cu prezenta lege.
    (2) Operatorul reţelei de gazoducte în amonte este în drept să refuze accesul la reţelele de gazoducte în amonte în cazul în care există o incompatibilitate de ordin tehnic.
    (3) Refuzul accesului la reţea, la depozitul de stocare, la reţeaua de gazoducte în amonte trebuie formulat în scris de operatorul de sistem, de operatorul depozitului de stocare, de operatorul reţelei de gazoducte în amonte, cu prezentarea motivelor şi a argumentelor justificate din punct de vedere tehnic şi economic. În cazul refuzului de acces la reţelele de transport sau de distribuţie a gazelor naturale, operatorii de sistem prezintă informaţii pertinente despre măsurile necesare pentru înlăturarea motivelor de refuz, inclusiv despre măsurile necesare pentru dezvoltarea reţelelor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale şi despre termenele concrete de realizare a dezvoltării acestora.
    (4) Operatorii de sistem care refuză accesul la reţelele de transport sau de distribuţie a gazelor naturale în temeiul lipsei de capacitate sînt obligaţi să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura accesul la reţea al solicitantului, cu condiţia ca acestea să fie justificate din punct de vedere economic sau dacă solicitantul este dispus să suporte costul aferent măsurilor ce urmează a fi întreprinse.
    (5) Operatorul sistemului de transport  nu este în drept  să refuze racordarea unui nou depozit  de stocare sau a unei instalații de producere prin invocarea unor viitoare posibile limitări ale capacităților de transport disponibile sau prin invocarea faptului că va suporta costuri suplimentare pentru creșterea necesară a capacității de transport. Operatorul sistemului de transport este obligat să asigure o capacitate de intrare și de ieșire suficientă pentru racordarea solicitantului.
    (6) Operatorul sistemului de transport este obligat să informeze Agenţia despre orice caz în care unui participant la piaţă sau unui solicitant i se refuză accesul la reţelele de transport al gazelor naturale, precum şi despre congestii, propunînd modalităţi de soluţionare a acestora.
    (7) Solicitanţii cărora li s-a refuzat accesul la reţelele de transport sau de distribuţie a gazelor naturale, la depozitul de stocare, la reţelele de gazoducte în amonte sînt în drept să adreseze Agenţiei o reclamaţie în acest sens în conformitate cu prezenta lege. La examinarea reclamaţiei, Agenţia verifică dacă operatorul de sistem, operatorul depozitului de stocare, operatorul reţelei de gazoducte în amonte şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite în prezenta lege, inclusiv cu privire la  prezentarea de informaţii pertinente despre măsurile necesare pentru dezvoltarea reţelelor de gaze naturale şi despre termenele concrete de realizare a dezvoltării acestora, în cazul operatorilor de sistem.
    Articolul 59. Derogările pentru infrastructura nouă
    (1) Pentru interconexiuni sau pentru depozite de stocare noi – infrastructură nouă, în sensul prezentului articol – poate fi acordată, la cerere, pentru o perioadă limitată de timp, o derogare de la art. 7 alin. (2), de la art. 23 alin. (2) şi de la art. 55–57 dacă sînt îndeplinite următoarele condiții:
    a) investiția contribuie la dezvoltarea concurenței în contextul furnizării gazelor naturale, precum şi la îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă în aprovizionarea cu gaze naturale;
    b) avînd în vedere gradul de risc, investiţia poate fi realizată numai dacă se acordă o derogare;
    c) infrastructura nouă este în proprietatea persoanei fizice sau juridice care este separată cel puțin în privința formei sale juridice de operatorii de sistem la ale căror rețele de gaze naturale vor fi racordate interconexiunea sau depozitul de stocare;
    d) tarifele urmează a fi achitate de utilizatorii infrastructurii respective;
    e) derogarea nu este în detrimentul concurenţei sau în detrimentul funcţionării eficiente a pieței interne a gazelor naturale ori în detrimentul funcţionării eficiente a reţelei de gaze naturale reglementate la care este racordată infrastructura nouă.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul creșterilor semnificative de capacitate a infrastructurilor existente, precum și în cazul modificării acestor infrastructuri, astfel încît să fie posibilă dezvoltarea unor noi surse de alimentare cu gaze naturale.
    (3) Derogarea prevăzută la alin. (1) şi (2) se acordă pentru fiecare caz în parte prin hotărîrea Agenţiei şi urmare a deciziei autorităţii de reglementare a ţării vecine în cauză, în cazul în care derogarea vizează o interconexiune. Hotărîrea privind acordarea derogării poate acoperi capacitatea integrală sau parţială a infrastructurii noi ori pe cea a infrastructurii existente, majorată semnificativ.
    (4) La primirea cererii privind acordarea derogării, Agenţia notifică fără întîrziere Secretariatul Comunităţii Energetice şi Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice cu privire la cererea primită şi le transmite o copie a acesteia. Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice, în termen de două luni, prezintă un aviz consultativ Agenţiei, care poate servi drept bază pentru adoptarea hotărîrii Agenţiei.    
    (5) La adoptarea hotărîrii privind acordarea unei derogări, Agenţia trebuie să examineze, pentru fiecare caz în parte, necesitatea impunerii unor condiţii cu privire la  durata derogării şi a accesului nediscriminatoriu la noua infrastructură. La stabilirea acestor condiţii, Agenţia urmează să ţină cont, în special, de capacitatea suplimentară ce va fi construită sau modificată, de durata proiectului şi de specificul sistemului de gaze naturale.
    (6) Înainte de acordarea unei derogări, Agenţia trebuie să decidă referitor la regulile şi mecanismele ce urmează a fi utilizate pentru gestionarea şi alocarea capacităţilor. În conformitate cu regulile respective, utilizatorii de sistem potenţiali trebuie să indice eventualul interes în legătură cu capacitatea pe care intenţionează să o folosească înainte de alocarea capacităţii infrastructurii noi, inclusiv dacă intenţionează să o folosească pentru uz propriu.
    (7) Una din regulile privind gestionarea congestiilor urmează să instituie obligaţia de a oferi capacitatea neutilizată pe piaţă gazelor naturale, precum şi dreptul utilizatorilor infrastructurii noi de a comercializa capacităţile contractate pe piaţa secundară. La evaluarea criteriilor prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi e), Agenţia trebuie să ţină cont de rezultatele procedurii de alocare a capacităţilor.
    (8) Agenţia este în drept să consulte, în caz de necesitate, organele centrale de specialitate ale administraţiei publice în legătură cu adoptarea hotărîrii cu privire la acordarea derogării. Avizele primite de Agenţie se publică pe pagina web oficială a Agenţiei.
    (9) Agenţia adoptă hotărîrea cu privire la acordarea derogării  în cazul în care,  în termen de 6 luni de la primirea solicitării, a ajuns la un acord comun cu autoritatea de reglementare a ţării vecine. Hotărîrea cu privire la acordarea derogării trebuie să fie motivată, inclusiv în privinţa condiţiilor stabilite în conformitate cu  alin. (6), se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se plasează pe pagina web oficială a Agenţiei.
    (10) Agenţia expediază Secretariatului Comunităţii Energetice copia de pe hotărîrea cu privire la acordarea derogării sau cu privire la respingerea cererii privind acordarea derogării, copia de pe cererea privind acordarea derogării, precum şi alte informaţii pertinente cu privire la:
    a) motivele detaliate în baza cărora a fost acordată sau refuzată derogarea, inclusiv datele financiare care demonstrează necesitatea derogării;
    b) analiza efectuată referitor la efectul derogării asupra concurenţei şi asupra bunei funcţionări a pieţei gazelor naturale;
    c) motivele care justifică durata şi cota din capacitatea totală a infrastructurii noi pentru care se acordă derogarea;
    d) rezultatul consultărilor cu autorităţile de reglementare implicate, dacă derogarea vizează o interconexiune;
    e) contribuția infrastructurii noi la diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale.
    (11) În termen de două luni de la data primirii notificării în conformitate cu alin. (9), Secretariatul Comunităţii Energetice poate emite un aviz prin care să solicite Agenţiei să modifice sau să retragă hotărîrea cu privire la acordarea derogării. Acest termen  poate fi prelungit cu două luni prin acordul comun al Secretariatului Comunităţii Energetice şi al Agenţiei sau în cazul în care Secretariatul Comunităţii Energetice solicită informaţii suplimentare.
    (12)  În cazul în care Secretariatul Comunităţii Energetice a solicitat informaţii suplimentare, iar Agenţia nu prezintă în termenul stabilit informaţia solicitată, notificarea Agenţiei se consideră retrasă, excepţie fiind cazurile în care:
    a) înainte de expirarea termenului stabilit, perioada de examinare a fost prelungită prin acordul comun al Secretariatului Comunităţii Energetice şi al Agenţiei;
    b) printr-o declaraţie temeinic motivată, Agenţia a informat Secretariatul Comunităţii Energetice că aceasta consideră notificarea ca fiind completă.
    (13) În funcţie de avizul şi de recomandările Secretariatului Comunităţii Energetice, Agenţia este obligată să revoce sau să modifice hotărîrea cu privire la acordarea derogării şi să notifice despre acest fapt Secretariatul Comunităţii Energetice în termen de o  lună de la adoptarea hotărîrii respective.
    (14) Secretariatul Comunităţii Energetice este obligat să păstreze confidenţialitatea informaţiilor care constituie secret comercial.
    (15) Hotărîrea Agenţiei şi avizul Secretariatului Comunităţii Energetice cu privire la acordarea derogării expiră după doi ani de la data adoptării, în cazul în care construcţia infrastructurii noi încă nu a început către acea dată, sau după 5 ani de la data adoptării, în cazul în care infrastructura noua nu a fost dată în exploatare către acea dată, cu excepţia cazului în care Agenţia, Secretariatul Comunităţii Energetice decid că orice întîrziere se datorează unor impedimente majore, independente de voinţa persoanei căreia i-a fost acordată derogarea.
    Articolul 60. Derogări în legătură cu angajamentele de plată
    (1) În cazul în care o întreprindere de gaze naturale se confruntă sau consideră că ar putea să se confrunte cu serioase dificultăți economice și financiare din cauza angajamentelor de plată asumate prin clauzele de tip „take-or-pay”, acceptate prin unul sau mai multe contracte de procurare a gazelor naturale (clauze prin care cumpărătorul este obligat să plătească pentru volumul de gaze naturale contractate, indiferent dacă volumul respectiv de gaze naturale a fost sau nu consumat de cumpărător), aceasta depune în adresa Agenţiei o cerere privind derogarea temporară de la obligaţia de acordare a accesului. Întreprinderea de gaze naturale depune cererea privind derogarea temporară înainte sau după refuzarea accesului la sistem. Dacă întreprinderea de gaze naturale a refuzat accesul la sistem, cererea privind derogarea temporară se prezintă fără întîrziere. Cererile privind derogarea temporară trebuie să fie însoțite de toate informațiile relevante referitoare la natura și importanța problemei, precum și la eforturile depuse de întreprinderea de gaze naturale respectivă pentru soluționarea problemei invocate.
    (2) În cazul în care pentru situaţia descrisă la alin. (1) nu există soluții alternative rezonabile, Agenţia este în drept să dispună, prin hotărîre, acordarea derogării temporare. Agenţia este obligată să anunţe neîntîrziat Secretariatul Comunităţii Energetice despre decizia de a acorda derogarea temporară şi să prezinte, într-o formă agregată, toate informaţiile relevante în legătură cu decizia luată. În decursul a 8 săptămîni de la data recepţionării notificării respective, Secretariatul Comunităţii Energetice emite un aviz, recomandînd Agenţiei, după caz, să modifice sau să anuleze hotătîrea privind derogarea temporară de la obligaţia de acordare a accesului.
    (3) La adoptarea hotărîrii privind acordarea derogării temporare de la obligaţia de acordare a accesului, Agenţia trebuie să ţină cont, în special, de:
    a) obiectivul creării unei pieţe de gaze naturale nediscriminatorii, transparente şi bazate pe concurenţă;
    b) necesitatea de a îndeplini obligaţiile de serviciu public şi de a asigura securitatea aprovizionării cu gaze naturale;
    c) poziţia întreprinderii pe piaţa gazelor naturale şi situaţia concurenţială pe piaţă;
    d) gradul de seriozitate al dificultăţilor de ordin economic şi financiar cu care se confruntă întreprinderile de gaze naturale, operatorul sistemului de transport sau consumatorii eligibili;
    e) data semnării şi durata contractului/contractelor respective, inclusiv măsura în care  acestea permit producerea anumitor schimbări pe piaţa gazelor naturale;
    f) eforturile depuse pentru găsirea unei soluţii privind problema invocată;
    g) măsura în care, în cazul acceptării angajamentelor de plată asumate prin clauzele de tip „take-or-pay” ale contractelor de procurare a gazelor naturale, întreprinderea de gaze naturale ar fi putut să prevadă, într-o manieră rezonabilă, luînd în considerare prevederile prezentei legi, posibilitatea apariției unor dificultăți serioase;
    h) gradul de interconectare a sistemului de gaze naturale din Republica Moldova cu alte sisteme de gaze naturale și gradul de interoperabilitate a acestor sisteme;
    i) efectele pe care acordarea unei derogări le-ar avea asupra aplicării corecte a dispozițiilor prezentei legi cu privire la buna funcționare a pieței gazelor naturale.
    (4) În cazul contractelor de procurare a gazelor naturale care conţin clauze de tip „take-or-pay” încheiate înainte de 1 iulie 2006, hotărîrea privind acordarea derogării temporare de la obligaţia de acordare a accesului nu trebuie să conducă la situații care să facă imposibilă găsirea unor soluţii alternative, viabile din punct de vedere economic. Se consideră că nu există  dificultăți serioase dacă vînzările de gaze naturale nu scad sub nivelul garanțiilor de cerere minimă incluse în contractele de procurare a gazelor naturale care conţin clauze de tip „take-or-pay” sau dacă aceste contracte pot fi adaptate ori dacă întreprinderea de gaze naturale poate găsi soluţii alternative.
    (5) Întreprinderile de gaze naturale cărora nu li s-a acordat o derogare în sensul alin. (1) nu sînt în drept să refuze sau să continue să refuze accesul la sistem din cauza angajamentelor de plată asumate prin clauzele de tip „take-or-pay” ale contractelor de procurare a gazelor naturale. În acest sens, Agenţia asigură aplicarea completă și corectă a prevederilor prezentei legi care reglementează accesul terţilor şi încheierea contractelor de furnizare a gazelor naturale.
    (6) Orice hotărîre a Agenţiei privind acordarea derogării temporare de la obligaţia de acordare a accesului trebuie să fie argumentată şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    Articolul 61. Eliberarea avizului de racordare la reţelele
                          de gaze naturale
    (1) Orice persoană fizică sau juridică are dreptul să solicite racordarea instalaţiei de utilizare, a instalaţiei de producere, a depozitului de stocare ce îi aparţine la reţeaua de transport sau de distribuţie a gazelor naturale a operatorului de sistem care îşi desfăşoară activitatea în limitele teritoriului autorizat prin licenţă.
    (2) Operatorul de sistem este obligat să elibereze solicitantului potențial consumator final avizul de racordare în termen de  cel mult 15 zile calendaristice de la înregistrarea solicitării şi prezentarea documentelor stabilite în Regulamentul privind racordarea. Avizul de racordare pentru  producătorii de gaze naturale şi pentru operatorii depozitelor de stocare se eliberează de operatorul de sistem în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la înregistrarea solicitării şi prezentarea documentelor stabilite în Regulamentul privind racordarea.
    (3) Operatorul de sistem este obligat să colaboreze cu solicitantul la alegerea şi realizarea celei mai avantajoase soluţii de racordare. La eliberarea avizului de racordare, operatorul de sistem este obligat să comunice solicitantului costul estimat pentru executarea instalaţiei de racordare.
    (4) Prin avizul de racordare eliberat, solicitantul poate fi obligat să suporte doar cheltuielile de construcţie a unei instalaţii de racordare care să corespundă debitului solicitat. Nerespectarea acestei cerinţe are drept consecinţă rambursarea de către operatorul de sistem a diferenţei de cheltuieli dintre cheltuielile efectiv suportate de solicitant şi cele ce urmau a fi suportate conform legii.
    (5) Operatorul de sistem este în drept să refuze eliberarea avizului de racordare doar în cazurile şi cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 58. Se interzice operatorului de sistem să condiţioneze racordarea de transmiterea de către solicitant, cu titlu gratuit, a instalaţiilor de gaze naturale pe care le deţine cu titlu de proprietate.
    Articolul 62. Proiectarea şi executarea instalaţiilor de racordare
    (1) Proiectarea şi executarea instalaţiei de racordare, precum şi punerea sub presiune a instalaţiei de utilizare a unui solicitant potenţial consumator final se efectuează de operatorul de sistem după achitarea de către solicitant a costului de proiectare şi a tarifului de racordare aprobat de Agenţie în condiţiile legii. Consumatorul final potenţial este în drept să angajeze altă persoană autorizată pentru proiectarea şi executarea instalaţiei de racordare. Aceste prevederi se indică în mod obligatoriu în avizul de racordare eliberat solicitantului de operatorul de sistem.
    (2) Instalaţiile de racordare executate de operatorul de sistem devin proprietatea operatorului de sistem, care este responsabil de exploatarea, întreţinerea şi modernizarea acestora. Instalaţiile de racordare executate de alte persoane autorizate aparţin consumatorilor finali care sînt în drept să le transmită, cu titlu gratuit, în proprietatea operatorului de sistem în condiţiile stabilite la alin. (3).
    (3) Persoanele fizice şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care au în proprietate instalaţii de gaze naturale sînt în drept să le transmită, cu titlu gratuit, în proprietatea operatorului de sistem. Activele dobîndite cu titlu gratuit nu se iau în considerare la calcularea bazei de active reglementate a operatorului de sistem, iar venitul obţinut în urma primirii, cu titlu gratuit, a instalaţiilor de gaze naturale menţionate se consideră venit neimpozabil.
    (4) Procedura şi condiţiile de racordare la reţelele de transport sau de distribuţie a gazelor naturale a instalaţiilor de utilizare, a instalaţiilor de producere, a depozitelor de stocare se stabilesc în Regulamentul privind racordarea, elaborat de operatorul sistemului de transport desemnat de Agenţie în colaborare cu ceilalţi operatori de sistem. La elaborarea Regulamentului privind racordarea, operatorul sistemului de transport respectiv urmează să aplice prevederile art. 66 alin. (4) și     (5). Regulamentul privind racordarea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, pe pagina web oficială a Agenţiei, pe paginile electronice ale operatorilor sistemelor de transport şi ale operatorilor sistemelor de distribuţie.
    Articolul 63. Conducte directe de gaze naturale
    (1) Producătorii şi furnizorii sînt în drept să alimenteze cu  gaze naturale consumatorii finali prin intermediul unor conducte directe de gaze naturale.
    (2) Orice consumator final este în drept să fie alimentat cu gaze naturale printr-o conductă directă de gaze naturale de către un producător sau de către un furnizor.
    (3) Construcţia conductelor directe de gaze naturale poate fi efectuată cu condiţia obţinerii, în prealabil, a autorizaţiei pentru conducta directă de gaze naturale, eliberată de Agenţie, şi, ulterior, a autorizaţiei de construire eliberată de autorităţile administrației publice locale.
    (4) Agenţia acordă autorizaţia pentru conducta directă de gaze naturale în baza unor criterii obiective şi nediscriminatorii. Eliberarea de către Agenţie a autorizaţiei pentru  conducta directă de gaze naturale poate fi condiţionată de imposibilitatea sau refuzul accesului la reţeaua de gaze naturale ori de examinarea de către Agenţie a disputelor privind accesul la reţea.
    (5) Eliberarea, prelungirea valabilității, reperfectarea, suspendarea, reluarea valabilităţii sau retragerea autorizaţiei pentru conducta directă de gaze naturale, precum şi eliberarea duplicatului acesteia se efectuează în condiţiile stabilite în prezentul articol şi în conformitate cu Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.
    Articolul 64. Sisteme de distribuţie închise
    (1) Persoanele fizice și persoanele juridice se alimentează cu gaze naturale printr-un sistem de distribuţie închis în condiţiile stabilite în prezentul articol.
    (2) Asigurarea livrării gazelor naturale prin sistemul de distribuţie închis şi alimentarea cu gaze naturale a utilizatorilor sistemului de distribuţie închis nu implică necesitatea obţinerii licenţei pentru distribuţia gazelor naturale şi a licenţei pentru furnizarea gazelor naturale.
    (3) Pentru a asigura livrarea gazelor naturale şi alimentarea cu gaze naturale a utilizatorilor sistemului de distribuţie închis, operatorul sistemului de distribuţie închis este obligat să obţină de la Agenţie autorizaţie. La solicitarea unei persoane juridice, Agenţia acordă autorizaţie pentru sistemul de distribuţie închis dacă sînt întrunite următoarele condiţii:
    a) din motive tehnice sau de securitate specifice, procesul de exploatare sau procesul de producţie al utilizatorilor sistemului de distribuţie închis este integrat;
    b) sistemul respectiv de distribuţie alimentează cu gaze naturale persoana care îl  deţine cu titlu de proprietate, persoana care exploatează acest sistem sau întreprinderile lor înrudite.
    (4) În vederea  obţinerii autorizaţiei pentru sistemul de distribuţie închis, solicitantul persoană juridică este obligat să prezinte Agenţiei copia de pe decizia de înregistrare a întreprinderii, schema de amplasare a instalaţiilor de gaze naturale din sistemul de distribuţie închis şi informaţii cu privire la utilizatorii sistemului de distribuţie închis.
    (5) Prin intermediul sistemului de distribuţie închis pot fi alimentaţi cu gaze naturale consumatorii ale căror instalaţii de utilizare se află în zona geografică a sistemului de distribuţie închis sau în nemijlocita apropiere de sistemul de distribuţie închis ori care se află în raporturi de muncă sau în alte raporturi similare cu proprietarul sistemului de distribuţie închis, în condiţiile stabilite într-un regulament elaborat şi aprobat de Agenţie.
    (6) În cazul modificării numărului utilizatorilor sistemului de distribuţie închis, operatorul sistemului de distribuţie respectiv este obligat să notifice Agenţia.
    (7) Operatorul sistemului de distribuţie închis procură gaze naturale pentru consum propriu şi pentru alimentarea utilizatorilor sistemului său, după caz, pe piaţa cu amănuntul a gazelor naturale.
    (8) În cazul în care operatorul sistemului de distribuţie închis nu îşi îndeplinește obligaţiile stabilite în prezentul articol și la art. 65, utilizatorii sistemului de distribuţie închis sînt în drept să adreseze o reclamaţie Agenţiei în conformitate cu prezenta lege.
    (9) Agenţia este în drept să retragă autorizaţia în cazul în care operatorul sistemului de distribuţie închis încalcă repetat obligaţiile stabilite în prezentul articol și la art. 65 şi refuză să se conformeze deciziilor sau hotărîrilor Agenţiei.
    (10) Eliberarea, prelungirea valabilității, reperfectarea, suspendarea, reluarea valabilităţii sau retragerea autorizaţiei pentru sistemul de distribuţie închis, precum şi eliberarea duplicatului acesteia se efectuează în condiţiile stabilite în prezentul articol și în conformitate cu Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.
    Articolul 65. Raporturile juridice dintre operator şi utilizatorii
                         sistemului de distribuţie închis
    (1) Pentru alimentarea cu gaze naturale a utilizatorilor sistemului de distribuţie închis, operatorul este în drept să perceapă doar tariful calculat în conformitate cu metodologia de calculare a tarifului pentru operarea sistemului de distribuţie închis, aprobată de Agenţie, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și pe pagina web oficială a Agenției.
    (2) Agenţia elaborează şi aprobă metodologia de calculare a tarifului pentru operarea sistemului de distribuţie închis, care se va baza pe următoarele principii:
    a) costul gazelor naturale furnizate se determină în baza preţului de procurare a gazelor naturale achitat furnizorului;
    b) tariful pentru serviciul prestat de operatorul sistemului de distribuţie închis se determină ținîndu-se cont de cheltuielile justificate ale operatorului sistemului de distribuţie închis necesare pentru întreţinerea şi exploatarea sistemului şi pentru desfăşurarea activităţii de livrare a gazelor naturale, de cheltuielile necesare pentru acoperirea consumului tehnologic şi a pierderilor de gaze naturale în sistemul de distribuţie închis, precum şi de marja rezonabilă de profit, care nu va depăşi 5% din valoarea netă a activelor utilizate de operatorul sistemului de distribuţie închis în legătură cu activitatea autorizată. Marja de profit se aplică în cazul operatorilor sistemelor de distribuţie închise care desfăşoară activitatea de întreprinzător.
    (3) La solicitarea unuia dintre utilizatorii sistemului de distribuţie închis, Agenţia este obligată să verifice dacă tariful aplicat de operatorul sistemului de distribuţie închis corespunde principiilor stabilite în metodologia de calculare a tarifului pentru operarea sistemului de distribuție închis. Operatorul sistemului de distribuţie închis este obligat să prezinte Agenţiei toate documentele necesare acesteia pentru verificarea respectării de către operator a metodologiei aprobate. În cazul în care Agenţia constată că tariful respectiv include mai multe costuri decît cele stabilite în metodologie, aceasta va revizui tariful care trebuie să fie aplicat de operatorul sistemului de distribuţie închis în raport cu utilizatorii sistemului său. Tariful revizuit se aprobă prin hotărîrea Agenţiei. 
    (4) Operatorul sistemului de distribuţie închis nu este în drept să perceapă alte plăţi în legătură cu activitatea desfăşurată în baza autorizaţiei pentru sistem de distribuţie închis. 
    (5) Utilizatorul sistemului de distribuţie închis este în drept să încheie contract de furnizare a gazelor naturale cu orice furnizor. În acest caz, operatorul sistemului de distribuţie închis este obligat să recalculeze tariful aplicat în raport cu utilizatorul respectiv şi să includă în tarif doar costurile aferente serviciului prestat de operatorul sistemului de distribuţie închis. Se interzice operatorului sistemului de distribuţie închis să împiedice în orice mod utilizatorul să îşi exercite dreptul de schimbare a furnizorului. Raporturile juridice dintre operatorul sistemului de distribuţie închis, utilizatorul sistemului care a optat pentru schimbarea furnizorului şi furnizorul acestuia se stabilesc       într-un regulament aprobat de Agenţie.
    Articolul 66. Regulamentul privind reţelele de gaze naturale
    (1) În scopul asigurării funcţionării sigure, inofensive şi stabile a reţelelor de transport al gazelor naturale și a rețelelor de distribuţie a gazelor naturale, în vederea creării condiţiilor necesare pentru prestarea utilizatorilor de sistem a serviciului de transport al gazelor naturale, a serviciului de distribuţie a gazelor naturale în mod continuu, fiabil şi eficient, operatorii de sistem planifică, dezvoltă, modernizează, întreţin şi exploatează reţelele de gaze naturale cu respectarea cerinţelor minime de ordin tehnic şi organizatoric stabilite în Regulamentul privind reţelele de  gaze naturale.
    (2) Obiectivele de bază ale Regulamentului privind reţelele de gaze naturale sînt:
    a) stabilirea unui set de reguli pentru conducerea prin dispecer a fluxurilor din reţelele de gaze naturale, inclusiv din interconexiuni;
    b) asigurarea interoperabilităţii în cadrul sistemului de gaze naturale pe criterii obiective şi nediscriminatorii;
    c) stabilirea unui set de reguli pentru asigurarea accesului utilizatorilor de sistem la reţelele de transport şi de distribuţie a gazelor naturale;
    d) stabilirea responsabilităţilor şi a obligaţiilor operatorilor de sistem şi ale utilizatorilor de sistem;
    e) specificarea parametrilor tehnici ce urmează a fi respectaţi la funcţionarea reţelelor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale;
    f) stabilirea principiilor de planificare, dezvoltare, interconectare, modernizare, întreţinere şi exploatare a reţelelor de gaze naturale;
    g) stabilirea interfeţelor şi a fluxurilor informaţionale între operatorii de sistem, precum  şi între operatorii de sistem şi utilizatorii de sistem;
    h) stabilirea procedurilor de exploatare a reţelelor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale în regim normal, în condiţii excepţionale, de avarii, de evenimente de forţă majoră şi în alte situaţii de exploatare.
    (3) Schimbul de informaţii dintre operatorii de sistem, precum şi dintre operatorii de sistem şi utilizatorii de sistem, se desfăşoară în conformitate cu procedura privind colectarea şi circulaţia datelor între participanţii la piaţa gazelor naturale, cu respectarea altor norme în domeniu.
    (4) Operatorul sistemului de transport desemnat de Agenţie este obligat să elaboreze, în colaborare cu ceilalţi operatori de sistem, proiectul regulamentului privind reţelele de gaze naturale şi să-l prezinte Agenţiei pentru examinare şi aprobare. În proiectul menţionat, operatorul sistemului de transport trebuie să includă prevederi ce se referă la reţelele de distribuţie a gazelor naturale, elaborate şi prezentate acestuia de operatorii sistemelor de distribuţie.
    (5) Agenţia publică pe pagina sa web oficială proiectul regulamentului privind reţelele de gaze naturale, prezentat de operatorul sistemului de transport desemnat, şi consultă utilizatorii de sistem, alţi participanţi la piaţa gazelor naturale, precum şi autorităţile competente. Propunerile parvenite, precum şi decizia privind acceptarea sau respingerea acestora se reflectă în sinteza recomandărilor care se publică pe pagina web oficială a Agenţiei. Regulamentul privind reţelele de gaze naturale aprobat de Agenţie se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, se plasează pe pagina web oficială a Agenţiei şi pe paginile electronice ale operatorilor de sistem.
    Articolul 67. Codul reţelelor de gaze naturale
    (1) În scopul asigurării şi gestionării unui acces eficient şi transparent la reţelele de gaze naturale, inclusiv în legătură cu tranzacţiile transfrontaliere, exploatarea reţelelor de gaze naturale se efectuează în conformitate cu Codul reţelelor de gaze naturale.
    (2) Codul reţelelor de gaze naturale stabilește procedurile aplicate de operatorul sistemului de transport în scopul îndeplinirii în mod eficient a atribuţiilor  ce îi revin, în special în legătură cu:
    a) alocarea capacităţii şi gestionarea congestiilor;
    b) asigurarea echilibrului în sistemul de gaze naturale;
    c) asigurarea interoperabilităţii în cadrul sistemului de gaze naturale și schimbul de date cu operatorii de sistem și cu operatorii sistemelor de transport din țările vecine.
    (3) În contextul obligaţiilor asumate de Republica Moldova în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice, operatorul sistemului de transport desemnat de Agenţie elaborează proiectul codului reţelelor de gaze naturale. Ceilalţi operatori de sistem sînt obligaţi să colaboreze cu operatorul  sistemului de transport respectiv în vederea elaborării codului reţelelor de gaze naturale.
    (4) Agenţia publică pe pagina sa web oficială proiectul codului reţelelor de gaze naturale, prezentat de operatorul sistemului de transport desemnat, şi consultă participanţii la piaţa gazelor naturale, inclusiv utilizatorii de sistem, şi autorităţile competente în conformitate cu actele normative în domeniu. Propunerile parvenite, precum şi decizia privind acceptarea sau respingerea acestora se reflectă în sinteza recomandărilor, care se publică pe pagina web oficială a Agenţiei. Codul reţelelor de gaze naturale aprobat de Agenţie se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, se plasează pe pagina web oficială a Agenţiei şi pe paginile electronice ale operatorilor de sistem.
    Articolul 68. Calitatea serviciilor de transport şi de
                         distribuţie a gazelor naturale
    (1) Calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale se evaluează în baza indicatorilor de calitate, stabiliţi în Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, care reflectă continuitatea livrării gazelor naturale, parametrii de calitate a gazelor naturale livrate şi calitatea relaţiilor dintre operatorul de sistem şi utilizatorii de sistem. Agenţia stabileşte indicatori generali, care se calculează pentru operatorul de sistem, şi indicatori garantaţi, care vizează utilizatorul de sistem individual, precum şi valorile minime ale indicatorilor de calitate, care se actualizează în funcţie de situaţia obiectivă din sectorul gazelor naturale şi de cerinţele utilizatorilor de sistem.
    (2) Pentru nerespectarea valorilor minime ale indicatorilor de calitate, Agenţia este în drept să reducă tarifele pentru transportul gazelor naturale şi pentru distribuţia gazelor naturale cu pînă la 10% din valoarea tarifului respectiv şi/sau să stabilească compensaţii individuale ce urmează a fi achitate de operatorul de sistem utilizatorilor de sistem, în conformitate cu Regulamentul  cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale.
    (3) Operatorul de sistem este obligat să ţină evidenţa tuturor cererilor, sesizărilor, solicitărilor legate de calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale şi să prezinte anual Agenţiei, în termenele stabilite în Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, rapoarte privind calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale.
    (4) Operatorul de sistem este obligat să înfiinţeze serviciul telefonic 24/24 şi să asigure activitatea acestuia pentru a recepţiona sesizările utilizatorilor de sistem cu privire la calitatea serviciului de transport sau de distribuţie a gazelor naturale, precum şi cu privire la necesitatea înlăturării eventualelor defecte ale utilajului sau ale reţelelor de gaze naturale. 
    Articolul 69. Evidenţa şi măsurarea gazelor naturale
     (1) Gazele naturale produse, stocate, livrate, inclusiv în contextul schimburilor transfrontaliere, furnizate și consumate urmează a fi măsurate prin intermediul echipamentelor de măsurare. Echipamentele de măsurare care servesc la măsurarea fluxurilor de gaze naturale, la determinarea şi la decontarea consumurilor de gaze naturale între părţile contractante se verifică metrologic conform Legii metrologiei, iar operatorii de sistem sînt responsabili de instalarea şi de sigilarea acestora în condițiile  stabilite în prezentul articol.
    (2) Măsurarea gazelor naturale în scopuri comerciale se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului privind măsurarea gazelor naturale în scopuri comerciale, elaborat şi aprobat de Agenţie, care se aplică în mod nediscriminatoriu producătorilor, operatorilor de sistem, operatorilor depozitelor de stocare, furnizorilor şi consumatorilor finali şi care reglementează, în special:
    a) stabilirea punctelor de măsurare şi a cerinţelor tehnice minime față de echipamentul de măsurare pentru fiecare categorie de puncte de măsurare;
    b) măsurarea volumelor şi a debitelor de gaze naturale produse, stocate, livrate, inclusiv în contextul schimburilor transfrontaliere, furnizate sau consumate;
    c) definirea funcţiilor şi a obligaţiilor producătorilor, operatorilor de sistem, operatorilor depozitelor de stocare, furnizorilor şi consumatorilor finali în legătură cu măsurarea gazelor naturale în scopuri comerciale;
    d) colectarea şi prezentarea de către operatorii de sistem a datelor cu privire la echipamentele de măsurare şi a datelor constatate la citirea indicaţiilor echipamentelor de măsurare, în scopul facturării şi menţinerii bazelor de date; 
    e) măsurarea valorilor mărimilor specifice serviciilor de sistem, colectarea şi acumularea datelor respective;
    f) cerinţele privind funcţionarea şi clasa de exactitate a echipamentelor de măsurare, precum şi metodele de măsurare a gazelor naturale în reţelele de transport al gazelor naturale, de distribuţie a gazelor naturale, în special în legătură cu instalarea, verificarea metrologică şi întreţinerea echipamentului de măsurare;
    g) modul de colectare, procesare, stocare şi prezentare a informaţiilor privind indicaţiile echipamentelor de măsurare solicitanţilor, inclusiv operatorilor de sistem, operatorilor depozitelor de stocare, furnizorilor şi consumatorilor finali.
    (3) Operatorii de sistem ţin evidenţa gazelor naturale utilizînd doar echipamente de măsurare verificate metrologic, ale căror tipuri sînt incluse în Registrul de stat al mijloacelor de măsurare, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi plasat pe pagina web oficială a Institutului Naţional de Metrologie.
    (4) Operatorii de sistem efectuează lucrările de instalare, exploatare, întreţinere şi verificare metrologică periodică a echipamentelor de măsurare ale consumatorilor finali racordaţi la reţelele lor de gaze naturale.
    (5) Cheltuielile legate de procurarea, instalarea, sigilarea, verificarea metrologică, întreţinerea, repararea şi înlocuirea echipamentelor de măsurare la consumatorii casnici sînt suportate de către operatorul sistemului de distribuţie din sursele incluse în tarifele pentru serviciul de distribuţie a gazelor naturale, cu excepţia situaţilor în care consumatorul casnic solicită instalarea unui echipament de măsurare inteligent, care permite înregistrarea orară a volumelor de gaze naturale consumate. În acest din urmă caz, consumatorul casnic respectiv suportă cheltuielile de procurare, întreţinere şi înlocuire a echipamentului de măsurare respectiv.
    (6) Cheltuielile privind procurarea, instalarea, sigilarea, verificarea metrologică, întreţinerea,  repararea şi înlocuirea echipamentelor de măsurare la consumatorii noncasnici sînt suportate de către aceștia.
    (7) Producătorii, operatorii depozitelor de stocare şi consumatorii finali sînt obligaţi să acorde acces reprezentanţilor operatorilor de sistem la echipamentele de măsurare care se află în limitele proprietăţii lor în vederea exercitării funcţiilor stabilite pentru operatorii de sistem în prezenta lege şi în Regulamentul privind măsurarea gazelor naturale în scopuri comerciale.
    (8) Producătorii, operatorii depozitelor de stocare şi consumatorii finali sînt obligaţi să păstreze intacte şi să nu intervină asupra echipamentelor de măsurare instalate în limitele proprietăţii lor şi asupra sigiliilor aplicate acestora. În cazul în care deteriorarea echipamentului de măsurare şi a sigiliilor aplicate acestuia se produce din vina consumatorului, acesta va suporta cheltuielile de dezinstalare, reparare, verificare metrologică, instalare sau cheltuielile de înlocuire a echipamentului de măsurare deteriorat.
    (9) Operatorii sistemelor de distribuţie sînt în drept să instaleze la consumatorii casnici echipamente de măsurare inteligente, care permit înregistrarea orară a volumelor de gaze naturale consumate, doar după ce vor demonstra eficienţa economică a acestor măsuri şi după aprobarea lor de către Agenţie.
    Articolul 70. Întreruperi, limitări şi sistarea livrării gazelor naturale
    (1) Operatorul de sistem este în drept să întrerupă prestarea serviciului de transport sau de distribuție a gazelor naturale pentru un timp cît mai scurt dacă a survenit una dintre următoarele împrejurări:
    a) sînt puse în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor;
    b) apare pericolul prejudicierii proprietăţii;
    c) se încalcă regimul de funcţionare a obiectelor sistemului de gaze naturale;
    d) se efectuează racordări şi alte operaţiuni de exploatare şi de întreţinere care nu pot fi executate în alt mod;
    e) s-au produs avarii ori se lichidează consecinţele lor.
    (2) În termenele şi condiţiile stabilite în  Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, operatorul de sistem informează din timp utilizatorii de sistem despre data şi durata întreruperii prestării serviciului de transport sau de distribuţie a gazelor naturale, dacă întreruperea nu este cauzată de o situaţie excepţională.
    (3) Operatorul de sistem este în drept să limiteze ori să întrerupă prestarea serviciului de transport sau de distribuţie a gazelor naturale în caz de criză de combustibil, survenită la scară naţională, sau în cazul unor interese ce ţin de apărarea naţională. La dispariţia circumstanţelor care au condus la limitarea sau la întreruperea prestării serviciului de transport sau de distribuţie a gazelor naturale, operatorul de sistem este obligat să reia cît mai repede prestarea serviciilor.
    (4) Operatorul de sistem nu repară prejudiciile pe care le-a cauzat prin limitarea sau întreruperea prestării serviciului de transport sau de distribuţie a gazelor naturale în condiţiile prevăzute la alin. (3) dacă acţiunile lor sînt conforme cu prevederile alin. (1) şi (2).
    (5) Operatorul de sistem este în drept să limiteze ori să sisteze prestarea serviciului de transport sau de distribuţie a gazelor naturale în situaţiile şi condiţiile stabilite în Regulamentul privind racordarea. Cu excepţiile stabilite la art. 7 alin. (4) lit. i) și la art. 109 alin. (4), operatorul de sistem nu poate fi obligat să continue prestarea serviciului de transport sau de distribuţie a gazelor naturale utilizatorului de sistem care nu-şi onorează obligaţiile de plată sau care nu respectă condiţiile de prestare a acestor servicii, stabilite în Regulamentul privind racordarea.
    (6) În cazul conectării neautorizate a aparatelor sau a instalaţiilor de gaze naturale la reţeaua de gaze naturale sau în cazul consumului de gaze naturale prin evitarea echipamentului de măsurare sau prin intervenţie în funcţionarea echipamentului de măsurare, operatorul de sistem este în drept să deconecteze de la reţelele de gaze naturale aparatele sau instalaţiile de gaze naturale conectate neautorizat, documentînd acest fapt, cu respectarea Regulamentului privind racordarea şi a Regulamentului privind furnizarea gazelor naturale.
    (7) La solicitarea furnizorului, operatorul de sistem este obligat să deconecteze instalaţiile de gaze naturale ale consumatorilor finali în termenele şi în condiţiile stabilite în Regulamentul privind racordarea şi în Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale.
    (8) Operatorul de sistem este obligat să reia prestarea serviciului de transport sau de distribuţie a gazelor naturale după înlăturarea de către utilizatorul de sistem a cauzelor care au condus la sistarea prestării serviciului de transport sau de distribuţie a gazelor şi după achitarea tarifului de reconectare.
    (9) Operatorul de sistem este în drept să deconecteze de la reţeaua de gaze naturale instalaţiile utilizatorilor de sistem dacă sînt încălcate prevederile Regulamentului privind zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale, ceea ce conduce la reducerea fiabilităţii furnizării de gaze naturale, şi/sau dacă sînt puse în pericol persoanele, bunurile ori mediul.
    (10) Operatorul de sistem este în drept să limiteze sau să sisteze livrarea gazelor naturale în cazul apariţiei de situaţii excepţionale pe piaţa gazelor naturale. Restricţiile în livrarea gazelor naturale în situaţii excepţionale trebuie aplicate cu respectarea principiilor stabilite în prezenta lege şi în alte acte normative de reglementare aprobate de Agenție. Orice măsură de salvgardare trebuie luată de către operatorul sistemului de transport după consultare cu operatorii sistemelor de transport din ţările vecine cu care este interconectat sistemul gazelor naturale al Republicii Moldova, cu respectarea acordurilor bilaterale încheiate, inclusiv a acordurilor privind schimbul de informaţii.
    Articolul 71. Principii generale privind alocarea capacităţii
    (1) Operatorul sistemului de transport şi operatorul depozitului de stocare sînt obligaţi să pună la dispoziţia participanţilor la piaţa gazelor naturale capacitatea maximă a reţelelor de transport al gazelor naturale, a depozitelor de stocare, ţinînd cont de necesitatea asigurării integrităţii și exploatării eficiente a sistemului de gaze naturale, precum şi a securităţii aprovizionării cu gaze naturale. Aceasta nu trebuie să împiedice intrarea de noi participanţi pe piața gazelor naturale și/sau să creeze bariere în evoluția concurenţei pe piaţa gazelor naturale.
    (2) Operatorul sistemului de transport desemnat de Agenţie, care colaborează cu ceilalţi operatori de sistem, și operatorii depozitelor de stocare sînt obligaţi să elaboreze, în conformitate cu principiile stabilite în prezentul capitol, şi să prezinte Agenţiei pentru aprobare proiectul regulamentului privind accesul la reţelele de transport al gazelor naturale şi gestionarea congestiilor şi, respectiv, proiectul regulamentului privind accesul la depozitele de stocare și gestionarea congestiilor, care să reglementeze condiţiile de acces la reţelele de transport al gazelor naturale, inclusiv pentru schimburile transfrontaliere, la depozitele de stocare, condiţiile de alocare a capacităţilor de transport, condițiile de prestare a serviciilor   pe termen lung și pe termen scurt, a serviciilor ferme și întreruptibile, condițiile de alocare a capacităților de stocare, precum şi modul de gestionare a congestiilor.
    (3) Agenţia publică pe pagina sa web oficială proiectele regulamentelor menţionate la alin. (2), prezentate de operatorul sistemului de transport şi de operatorul depozitului de stocare, şi consultă utilizatorii de sistem şi autorităţile competente. Propunerile parvenite, precum şi decizia privind acceptarea sau respingerea acestora se reflectă în sinteza recomandărilor, care se publică pe pagina web oficială a Agenţiei. Regulamentul privind accesul la reţelele de transport al gazelor naturale şi gestionarea congestiilor şi Regulamentul privind accesul la depozitele de stocare şi gestionarea congestiilor, aprobate de Agenţie, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se plasează pe pagina web oficială a Agenţiei, pe pagina electronică a operatorului sistemului de transport şi pe cea a operatorului depozitului de stocare.
    Articolul 72. Alocarea capacității și gestionarea congestiilor
                         de către operatorul sistemului de transport
    (1) Operatorul sistemului de transport oferă participanţilor la piaţa gazelor naturale capacitatea maximă în toate punctele relevante, inclusiv la punctele de intrare şi de ieşire ale reţelelor de transport al gazelor naturale, cu respectarea principiilor stabilite la art. 71 alin. (1).
    (2) Operatorul sistemului de transport pune în aplicare mecanisme nediscriminatorii și transparente de alocare a capacității, care:
    a) oferă semnale economice corespunzătoare pentru utilizarea eficientă și la nivel maxim a capacității, facilitează investițiile în infrastructuri noi și facilitează schimburile transfrontaliere de gaze naturale;
    b) sînt compatibile cu mecanismele de piață, fiind în același timp flexibile și capabile să se adapteze în funcție de evoluția condițiilor pieței gazelor naturale;
    c) sînt compatibile cu condiţiile de acces la rețelele de gaze naturale ale țărilor părți ale Comunităţii Energetice.
    (3) În legătură cu alocarea capacităţii, operatorul sistemului de transport prestează servicii ferme şi servicii întreruptibile, cu durata de cel puţin o zi, şi implementează proceduri universale pentru nominalizare şi renominalizare, în conformitate cu Regulamentul privind accesul la reţelele de transport al gazelor naturale şi gestionarea congestiilor.
    (4) La gestionarea congestiilor, operatorul sistemului de transport aplică proceduri nediscriminatorii și transparente, care să faciliteze livrarea gazelor naturale, inclusiv schimburile transfrontaliere de gaze naturale, și care, în cazul unei congestii contractuale, au la bază următoarele principii:
    a) operatorul sistemului de transport oferă capacitatea neutilizată pe piața principală cel puțin pe termen scurt (o zi) și în cadrul prestării unui serviciu întreruptibil;
    b) utilizatorii de sistem care doresc să revîndă sau să subînchirieze capacitatea contractată neutilizată pe piața secundară au dreptul să facă acest lucru în urma unei notificări adresate operatorului sistemului de transport în termenele şi condiţiile stabilite în Regulamentul privind accesul la reţelele de transport al gazelor naturale şi gestionarea congestiilor.
    (5) În cazul congestiilor fizice, operatorul sistemului de transport aplică mecanisme nediscriminatorii și transparente de alocare a capacității, stabilite în Regulamentul privind accesul la reţelele de transport al gazelor naturale şi gestionarea congestiilor.
    (6) Operatorul sistemului de transport informează utilizatorii de sistem cu privire la situațiile în care ar putea fi afectată disponibilitatea capacității contractate.
    (7) Dacă, la îndeplinirea obligațiilor contractuale de livrare, apar dificultăți din motive privind integritatea sistemului, operatorul sistemului de transport informează utilizatorii de sistem despre aceasta și caută de îndată o soluție nediscriminatorie.
    (8) În cazul în care capacitatea contractată rămîne neutilizată, operatorul sistemului de transport propune această capacitate pe piața principală pe bază întreruptibilă prin intermediul unor contracte cu durată diferită, dacă această capacitate nu este oferită de utilizatorul de sistem în cauză pe piața secundară, la un preț rezonabil.
    (9) Veniturile obţinute de operatorul sistemului de transport în urma alocării capacităţii întreruptibile oferite se iau în considerare la calculul tarifului pentru serviciul de transport al gazelor naturale. În caz de necesitate, Agenţia este în drept să decidă cu privire la utilizarea acestor venituri pentru efectuarea de investiţii în modernizarea sau dezvoltarea reţelelor de transport al gazelor naturale.
    (10) Operatorul sistemului de transport este obligat să depună toate eforturile rezonabile pentru a oferi pe piaţa gazelor naturale cel puțin o parte a capacității neutilizate sub formă de capacitate fermă.
    (11) Informaţiile privind alocarea capacităţilor de transport şi privind gestionarea congestiilor se prezintă Agenţiei de către operatorul sistemului de transport şi se publică pe pagina electronică a acestuia în modul şi condiţiile prevăzute în prezenta lege şi în Regulamentul privind accesul la reţelele de transport al gazelor naturale şi gestionarea congestiilor.
    Articolul 73. Alocarea capacității și gestionarea congestiilor
                         de către operatorul depozitului de stocare
    (1) Operatorul depozitului de stocare oferă participanţilor la piaţa gazelor naturale capacitatea maximă a depozitelor de stocare, cu respectarea principiilor stabilite la art. 71 alin. (1).
    (2) Operatorul depozitului de stocare pune în aplicare mecanisme nediscriminatorii și transparente de alocare a capacității, care:
    a) oferă semnale economice corespunzătoare pentru utilizarea eficientă și la nivel maxim a capacității şi facilitează investițiile în infrastructuri noi;
    b) sînt compatibile cu mecanismele de piață, fiind în același timp flexibile și capabile să se adapteze în funcție de evoluția condițiilor pieței gazelor naturale;
    c) sînt compatibile cu condiţiile de acces la rețea.
    (3) Contractele pentru prestarea serviciului de stocare trebuie să includă măsuri care să împiedice blocarea capacității neutilizate, ținîndu-se seama de următoarele principii, care se aplică în cazuri de congestie contractuală:
    a) operatorul depozitului de stocare  trebuie să ofere fără întîrziere pe piața principală capacitatea de stocare neutilizată, cel puțin pe termen scurt (o zi) și în cadrul prestării unui serviciu întreruptibil;
    b) utilizatorii de sistem care doresc să revîndă capacitatea contractată pe piața secundară trebuie să aibă dreptul să facă acest lucru.
    (4) Informaţiile privind alocarea capacităţilor de stocare şi privind gestionarea congestiilor se prezintă Agenţiei de către operatorul depozitului de stocare şi se publică pe pagina electronică a acestuia în modul şi în condiţiile prevăzute în prezenta lege şi în Regulamentul privind accesul la depozitele de stocare şi gestionarea congestiilor.
    Articolul 74. Principii generale
    (1) Terenurile proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, necesare pentru construcţia, exploatarea, întreţinerea, reabilitarea sau modernizarea reţelelor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, se transmit în folosinţă operatorilor de sistem cu titlu gratuit.
    (1¹) Dreptul de folosință cu titlu gratuit asupra terenului pe durata de exploatare a rețelelor de gaze naturale, prevăzut la alin. (1), se constituie prin efectul prezentei legi fără a fi necesară obținerea acordului statului sau al unităților administrativ-teritoriale, încheierea oricăror acte juridice sau îndeplinirea altor formalități. Dreptul de folosință constituit în temeiul prezentului articol se exercită și este opozabil terților fără a fi necesară înscrierea acestuia în Registrul bunurilor imobile.
    [Art.74 al.(1¹) introdus prin LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18]
    (2) Asupra terenurilor şi a altor bunuri proprietate privată, operatorii de sistem, în condițiile prezentei legi, pe durata lucrărilor de construcţie, exploatare, întreţinere, reabilitare, modernizare, inclusiv de retehnologizare, a reţelelor de gaze naturale, beneficiază de următoarele drepturi:
    [Art.74 al.(2) modificat prin LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18]
    a) dreptul de folosință asupra terenului pentru executarea lucrărilor necesare construcţiei, reabilitării sau modernizării reţelelor de gaze naturale;
    [Art.74 al.(2), lit.a) modificată prin LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18]
    b) dreptul de folosință asupra terenului pentru asigurarea funcţionării normale a reţelelor de gaze naturale prin efectuarea reviziilor, a reparaţiilor şi a altor intervenţii necesare pentru exploatarea şi întreţinerea reţelelor de gaze naturale;
    [Art.74 al.(2), lit.b) modificată prin LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18]
    c) servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană a terenului pentru construcția rețelelor de gaze naturale și/sau pentru executarea lucrărilor la locul de amplasare a reţelelor de gaze naturale cu ocazia intervenţiei în scopul reabilitării şi al modernizării sau pentru desfăşurarea lucrărilor de reparaţie, revizie sau a altor lucrări de exploatare şi de întreţinere,  pentru înlăturarea consecinţelor avariilor, precum şi pentru accesul la locul lor de amplasare a rețelelor;
    [Art.74 al.(2), lit.c) modificată prin LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18]
    d) dreptul de a cere restrîngerea sau sistarea unor activităţi care ar pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, bunurile sau anumite activităţi;
    e) dreptul de acces la terenul unde se află reţelele de gaze naturale.
    (2¹) Drepturile de folosință și de servitute prevăzute la alin. (2) se constituie în temeiul utilității publice, prin efectul prezentei legi, fără a fi necesară obținerea acordului proprietarilor terenurilor sau ai bunurilor imobile respective, încheierea oricăror acte juridice sau îndeplinirea altor formalități, cu excepțiile stabilite la art. 75 alin. (1¹) și la art. 76 alin. (3). 
    Conținutul  drepturilor de folosință și de servitute și durata pe care se constituie acestea sînt prevăzute la art. 75 și 76. Drepturile respective se exercită și sînt opozabile terților fără a fi necesară înscrierea acestora în Registrul bunurilor imobile.
    [Art.74 al.(2¹) introdus prin LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18]
    (3) Operatorii de sistem sînt obligaţi să notifice în scris proprietarul terenurilor sau al altor bunuri care pot fi afectate în urma lucrărilor la reţelele de gaze naturale, cu excepţia cazurilor de avarii, situaţie în care proprietarul este înştiinţat în termenul cel mai scurt posibil.
    [Art.74 al.(4) abrogat prin LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18]
    (5) La încetarea exercitării drepturilor prevăzute la alin. (2), operatorii de sistem sînt obligaţi să asigure degajarea terenului şi repunerea lui în situaţia iniţială.
    (6) Operatorii de sistem sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile prevăzute la alin. (2) şi să achite proprietarului de teren sau de alte bunuri proprietate privată despăgubirea cuvenită pentru pagubele produse la efectuarea lucrărilor menţionate, inclusiv în cazul înlăturării consecinţelor avariilor, în condițiile art. 76¹.
    [Art.74 al.(6) modificat prin LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18]
    Articolul 75. Dreptul de folosință asupra proprietăţii unui terţ
    [Art.75 denumirea modificată prin LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18]
    (1) Dreptul de folosință asupra terenului pentru executarea lucrărilor necesare de construcție, reabilitare sau modernizare a rețelelor de gaze naturale se constituie în conformitate cu art. 74 alin. (2¹) și se întinde pe durata executării lucrărilor. La exercitarea dreptului menționat, operatorii de sistem, cu notificarea prealabilă a proprietarului terenului sau al bunului imobil, sînt în drept:
    a) să depoziteze materiale, echipamente, utilaje și instalații necesare pentru executarea lucrărilor;
    b) să desființeze culturi sau plantații, sau alte amenajări existente ori numai să le restrîngă în măsura strict necesară pentru executarea lucrărilor, în condițiile legii;
    c) să extragă materiale, să capteze apă, în condițiile legii;
    d) să instaleze utilaje și să lucreze cu acestea, să amplaseze birouri și locuințe pe șantier;
    e) să sisteze ori să restrîngă activitățile proprietarului în măsura strict necesară pentru executarea lucrărilor menționate.
    [Art.75 al.(1) în redacția LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18]
    (1¹) Prin derogare de la prevederile art. 74 alin. (2¹ ), în cazul în care lucrările de construcție a rețelelor de gaze naturale implică obținerea unei autorizații de construire sau a unui act permisiv echivalent (în legătură cu construcția de noi rețele de gaze naturale sau porțiuni de rețele de gaze naturale, în legătură cu efectuarea lucrărilor de construcții capitale etc.), dreptul de folosință asupra terenului sau bunului imobil pentru executarea lucrărilor de construcție se constituie cu acordul prealabil al proprietarului terenului sau al bunului imobil respectiv.
    [Art.75 al.(1¹) introdus prin LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18]
    (2) Dreptul de folosință prevăzut la alin. (1) încetează la expirarea termenului stabilit pentru executarea lucrărilor sau înaintea acestui termen – la data finisării anticipate a lucrărilor sau la data sistării acestora. Oricare dintre aceste situaţii trebuie notificată fără întîrziere proprietarului.
    [Art.75 al.(2) modificat prin LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18]
    (3) Dreptul de folosință asupra terenului pentru exploatarea și întreținerea rețelelor de gaze naturale, prin efectuarea reviziilor, a reparațiilor și a altor intervenții necesare, în scopul asigurării funcționării lor normale, se constituie în conformitate cu art. 74 alin. (2¹) și se întinde pe toată durata existenței și, respectiv, a exploatării rețelelor de gaze naturale, iar exercitarea lui se face ori de cîte ori este nevoie pentru asigurarea funcționării normale a rețelelor de gaze naturale. La exercitarea dreptului menționat, operatorii de sistem, cu notificarea prealabilă a proprietarului terenului sau al bunului imobil, sînt în drept:
    a) să depoziteze materiale, echipamente, utilaje și instalații pentru întreținere, revizie, reparație și alte intervenții necesare pentru asigurarea funcționării normale a rețelelor de gaze naturale;
    b) să instaleze utilaje și să lucreze cu acestea;
    c) să afecteze culturi, plantații sau alte amenajări existente și să restrîngă activitățile proprietarului în măsura și pe durata strict necesare pentru executarea lucrărilor de întreținere, revizie, reparație sau a altor intervenții pentru asigurarea funcționării normale a rețelelor de gaze naturale.
    [Art.75 al.(3) în redacția LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18]
    Articolul 76. Servitutea de trecere subterană, de suprafaţă
                         sau aeriană a terenului unui terţ
    (1) Servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană a terenului cuprinde dreptul la construcţia reţelelor de gaze naturale, precum şi dreptul de acces la reţelele de gaze naturale pentru revizii, reparaţii, alte intervenţii sau pentru desfăşurarea altor lucrări de exploatare şi de întreţinere, pentru înlăturarea consecinţelor avariilor, precum şi pentru efectuarea reabilitării sau a modernizării reţelelor de gaze naturale.
    (2) Dreptul de servitute se constituie în conformitate cu art. 74 alin. (2¹) și se întinde pe toată durata de construcție și/sau de exploatare a rețelelor de gaze naturale.
    [Art.76 al.(2) în redacția LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18]
    (3) Prin derogare de la prevederile art. 74 alin. (2¹), în cazul în care lucrările de construcție a rețelelor de gaze naturale implică obținerea unei autorizații de construire sau a unui act permisiv echivalent (în legătură cu construcția de noi rețele de gaze naturale sau porțiuni de rețele de gaze naturale, în legătură cu efectuarea lucrărilor de construcții capitale etc.), dreptul de servitute asupra terenului sau bunului imobil pentru executarea lucrărilor de construcție se constituie cu acordul prealabil al proprietarului terenului sau al bunului imobil respectiv.
    [Art.76 al.(3) introdus prin LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18]
    Articolul 76¹. Exercitarea drepturilor de folosință și de servitute.
                            Recuperarea prejudiciilor cauzate
    (1) În scopul acordării de despăgubiri cuvenite, aferente exercitării drepturilor de folosință și de servitute prevăzute la art. 75 și 76, operatorii de sistem sînt obligați să încheie contracte-cadru cu proprietarii terenurilor sau ai bunurilor imobile afectate de exercitarea drepturilor de folosință și de servitute.
    (2) Contractul-cadru se elaborează în conformitate cu clauzele obligatorii aprobate de Guvern și stabilește drepturile și obligațiile operatorului de sistem și ale proprietarului terenului sau al bunului imobil afectat în legătură cu exercitarea drepturilor de folosință și de servitute prevăzute la art. 75 și 76, inclusiv modalitatea de determinare a despăgubirilor pentru pagubele produse de către operatorii de sistem la exercitarea drepturilor respective.
    (3) Contractul-cadru se încheie la inițiativa operatorului de sistem sau la solicitarea proprietarilor terenurilor sau ai bunurilor imobile afectate. Operatorii de sistem informează proprietarii terenurilor și ai bunurilor imobile afectate de exercitarea drepturilor de folosință și de servitute cu privire la dreptul de a încheia contractul-cadru corespunzător și cu privire la alte drepturi care le revin în conformitate cu prezentul capitol, prin afișarea pe panoul informativ și prin publicarea pe pagina lor web a modelului contractului-cadru și a altor informații relevante în acest sens.
    (4) Despăgubirile pentru pagubele produse de către operatorii de sistem la exercitarea drepturilor de folosință și de servitute prevăzute la art. 75 și 76 se stabilesc cu luarea în considerare a următoarelor:
    a) suprafața de teren afectată în legătură cu efectuarea lucrărilor respective;
    b) valorile pentru producțiile estimate ale culturilor și ale plantațiilor afectate, precum și pentru amenajările afectate;
    c) valoarea de piață a bunurilor imobile afectate.
    (5) Cuantumul despăgubirii datorate se stabilește în fiecare caz în parte prin acordul părților sau, în cazul în care părțile nu ajung la un acord, de instanța de judecată.
    [Art.76¹ introdus prin LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18]
    Articolul 77. Restrîngerea sau sistarea unor activităţi
                         şi accesul  la terenul unde se află reţelele
                         de gaze naturale
    (1) Pentru a evita punerea în pericol a persoanelor, a bunurilor sau a unor activităţi desfăşurate în zona de efectuare a lucrărilor de construcţie, reabilitare, modernizare, întreţinere şi exploatare a reţelelor de gaze naturale, operatorii de sistem au dreptul să solicite restrîngerea sau sistarea, pe durata lucrărilor, a activităţilor desfășurate în vecinătate. În acest caz, persoanele afectate sînt informate în scris despre data începerii şi, respectiv, a finalizării lucrărilor.
    (2) Operatorii de sistem trebuie să exercite cu bună-credinţă şi în mod rezonabil dreptul de acces la terenul unde se află reţelele de gaze naturale.
    Articolul 78. Exproprierea
    (1) Terenurile necesare pentru construcția, exploatarea, întreținerea, reabilitarea sau modernizarea reţelelor de gaze naturale care aparţin cu titlu de proprietate unor terţi pot fi expropriate de autoritatea competentă pentru cauză de utilitate publică, cu respectarea procedurii prevăzute în Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488-XIV din 8 iulie 1999 și cu condiţia despăgubirii proprietarului terenului respectiv.
    (2) Exproprierea terenului poate avea loc doar dacă operatorii de sistem nu au reuşit să obţină dreptul de folosință sau de servitute asupra terenului şi/sau dacă demonstrează că lucrările enumerate la art. 74 vor împiedica substanţial folosirea ori chiar vor face imposibilă folosirea de către proprietar a terenului său.
    [Art.78 al.(2) modificat prin LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18]
    (3) După trecere în proprietatea publică a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale, terenul expropriat urmează să fie dat în folosinţă, cu titlu gratuit, operatorului de sistem pentru efectuarea lucrărilor necesare de construcţie sau exploatare a reţelelor de gaze naturale.
    Articolul 79. Zonele de protecţie a rețelelor de gaze naturale
    (1) Pentru a se asigura protecţia şi funcţionarea normală a reţelelor de gaze naturale, pentru a se evita punerea în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului, în conformitate cu Regulamentul privind zonele de protecție a reţelelor de gaze naturale se stabilesc zone de protecţie a reţelelor de gaze naturale.
    (2) În scopul protecţiei reţelelor de gaze naturale, persoanelor fizice şi juridice li se interzice, fără acordul operatorului de sistem:
    a) să efectueze construcţii de orice fel în zona de protecţie a reţelelor de gaze naturale;
    b) să efectueze săpături de orice fel ori să înfiinţeze plantaţii perene în zona de protecţie a reţelelor de gaze naturale;
    c) să depoziteze materiale pe căile de acces la rețelele de gaze naturale şi în zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale;
    d) să intervină în orice alt mod asupra reţelelor de gaze naturale.
    (3) Persoanelor fizice şi juridice li se interzice:
    a) să pună pe reţelele de gaze naturale obiecte de orice fel;
    b) să deterioreze construcţiile, îngrădirile sau inscripţiile de identificare şi de avertizare aferente reţelelor de gaze naturale;
    c) să limiteze ori să îngrădească prin împrejmuiri, prin construcţii ori în orice alt mod accesul la reţeaua de gaze naturale.
    (4) Se interzice emiterea autorizaţiilor de construire care permit efectuarea lucrărilor de construcţie în zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale. 
    (5) În cazul în care constată că în zona de protecţie a reţelelor de gaze naturale se efectuează lucrări cu încălcarea Regulamentului privind zonele de protecţie a reţelelor de gaze naturale, operatorii de sistem sînt obligaţi să sesizeze Agenția pentru Supraveghere Tehnică şi să ceară încetarea lucrărilor în conformitate cu regulamentul respectiv.
    [Art.79 al.(5) modificat prin LP185 din 21.09.17, MO371-382/27.10.17 art.632; în vigoare 27.10.17]     Articolul 80. Prevederi generale
    (1) Toţi consumatorii finali sînt eligibili şi au dreptul de a procura gaze naturale de la orice furnizor ales în conformitate cu contractul de furnizare a gazelor naturale, în condiţii de accesibilitate, de continuitate şi de fiabilitate.
    (2) Orice consumator final este în drept să încheie contract de furnizare a gazelor naturale cu orice furnizor, la alegere. Durata contractului de furnizare şi preţul gazelor naturale furnizate se negociază de furnizor şi consumatorul final în condiţii de piaţă. Furnizorii sînt obligaţi să încheie contracte pentru prestarea serviciului de transport, a serviciului de distribuţie a gazelor naturale, pentru a asigura livrarea gazelor naturale pînă la locul de consum al consumatorilor finali deserviţi.
    (3)  Fiecare consumator final are dreptul la alegerea liberă şi la schimbarea furnizorului, cu condiţia că şi-a onorat obligaţiile de plată a gazelor naturale consumate față de furnizorul actual, de asemenea are dreptul de a dispune de toate datele relevante cu privire la consumul de gaze naturale. La schimbarea furnizorului, consumatorul final nu poate fi obligat la plata vreunei taxe.
    (4)  Consumatorii casnici şi societăţile comerciale mici beneficiază de dreptul la furnizarea gazelor naturale în contextul obligaţiei de serviciu public în conformitate cu art. 89.
    (5) Toţi consumatorii finali care şi-au pierdut furnizorul în anumite circumstanţe (furnizorul îşi încetează activitatea, furnizorului i s-a suspendat sau i s-a retras licenţa, furnizorul este în imposibilitate de a furniza gaze naturale) au dreptul de a beneficia, pentru o anumită perioadă de timp, stabilită în conformitate cu art. 90, de furnizarea gazelor naturale de către furnizorul de ultimă opţiune.
    (6) În baza unei înţelegeri exprese, consumatorul final autorizează accesul gratuit al furnizorului cu care a încheiat contract de furnizare a gazelor naturale sau cu care intenţionează să încheie un astfel de contract la datele de evidenţă a consumului său de gaze naturale deţinute de operatorul de sistem. Operatorul sistemului de transport şi operatorul sistemului de distribuţie sînt obligaţi, în baza acceptului în scris al consumatorului final respectiv, să prezinte aceste date furnizorului în cauză. Condiţiile generale care definesc modalitatea de prezentare a datelor şi procedura de acordare a accesului la date pentru furnizori şi pentru consumatorii finali sînt stabilite în Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale. Nici consumatorii finali, nici furnizorii nu suportă costuri suplimentare pentru acest serviciu.
    (7) Consumatorii noncasnici au dreptul de a încheia contracte de furnizare a gazelor naturale cu mai mulţi furnizori în acelaşi timp. În acest caz, unul dintre furnizori trebuie să-şi asume responsabilitatea de echilibrare pentru consumatorul respectiv. Condiţiile în care consumatorii noncasnici mari pot să exercite acest drept se stabilesc de către Agenţie în Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale.
    (8) Instalaţiile de gaze naturale ale consumatorilor finali nu trebuie să pună în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor, să prejudicieze proprietatea, să provoace deranjamente în funcţionarea normală a obiectelor sistemului de gaze naturale şi să afecteze furnizarea gazelor naturale către alţi consumatori finali.
    (9) În cazul perturbărilor tehnice sau de altă natură în furnizarea gazelor naturale care nu sînt cauzate de instalaţiile sale, consumatorul final este în drept să ceară eliminarea acestor perturbări în cel mai mic termen posibil, în conformitate cu Regulamentul  cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale şi cu Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale.
    (10)  Întreruperile cauzate de punerea în aplicare a măsurilor de limitare a livrărilor, întreprinse în caz de perturbări pe piaţa gazelor naturale, nu sînt considerate perturbări în furnizarea gazelor naturale conform alin. (9).
    Articolul 81. Obligaţiile consumatorului final
    Consumatorul final are următoarele obligaţii:
    a) să respecte condiţiile contractuale, să instaleze doar aparate şi utilaje care corespund documentelor normativ-tehnice şi să utilizeze gazele naturale doar prin aparate omologate de gaze naturale, în mod raţional, inofensiv, eficient şi fără fraude;
    b) să achite integral plata datorată pentru gazele naturale furnizate şi penalităţile calculate, conform condițiilor contractuale şi în termenele stabilite în factura de plată;
    c) să păstreze intacte echipamentul de măsurare şi sigiliile aplicate, să nu întreprindă acţiuni menite să sustragă gaze naturale prin ocolirea echipamentului de măsurare sau prin denaturarea indicaţiilor acestuia şi să sesizeze imediat furnizorul în cazul în care depistează defecţiuni în funcţionarea echipamentului de măsurare sau violarea sigiliilor operatorului de sistem;
    d) dacă nu mai doreşte să achiziţioneze gaze naturale de la furnizorul respectiv, să rezilieze contractul de furnizare a gazelor naturale şi să achite integral furnizorului plata pentru gazele naturale consumate şi, după caz, penalităţile aferente, în conformitate cu contractul de furnizare a gazelor naturale;
    e) să asigure integritatea instalaţiilor de gaze naturale ce-i aparţin şi să le întreţină în stare de funcţionare normală. Lucrările de instalare, de modificare şi de reparaţie a aparatelor și a instalaţiilor sale de gaze naturale trebuie să fie efectuate numai de persoane autorizate, cu întocmirea actelor corespunzătoare. Instalarea şi/sau modificarea instalației de gaze naturale se efectuează în baza proiectului coordonat de operatorul de sistem. Înlocuirea unor aparate de gaze naturale cu alte aparate de gaze naturale de aceeași capacitate, conform proiectului, se efectuează de persoane autorizate, cu întocmirea actelor corespunzătoare. După executarea lucrărilor menţionate, consumatorul final informează operatorul de sistem şi furnizorul despre acest fapt;
    f) să asigure, în conformitate cu condiţiile stipulate în Regulamentul privind măsurarea gazelor naturale în scopuri comerciale, acces personalului operatorului de sistem pentru controlul şi citirea indicaţiilor echipamentului de măsurare, precum şi pentru controlul, deservirea şi reparaţia instalaţiilor de gaze naturale ce aparţin operatorului de sistem şi sînt amplasate pe proprietatea consumatorului final;
    g) să nu intervină şi să nu permită altor persoane să intervină în utilajul operatorului de sistem şi în reţelele de gaze naturale amplasate pe proprietatea consumatorului final.
    Articolul 82. Drepturile consumatorului final
    Consumatorul final are următoarele drepturi:
    a) să aibă acces la reţelele de gaze naturale şi să consume gaze naturale la parametrii de calitate stabiliți;
    b) să își aleagă furnizorul şi să încheie contract de furnizare a gazelor naturale cu orice furnizor;
    c) să solicite furnizorului încheierea, modificarea, prelungirea, suspendarea sau rezilierea  contractului de furnizare a gazelor naturale;
    d) să schimbe furnizorul  în  condiţiile stabilite în prezenta lege şi în Regulamentul privind procedura de schimbare a furnizorului;
    e) să solicite înlăturarea de către operatorul de sistem a deranjamentelor din reţelele de gaze naturale şi/sau din reţelele interne ale blocurilor de locuit;
    f) să solicite prezentarea de către furnizor a informaţiilor privind istoricul de consum, privind plăţile şi penalităţile calculate şi achitate;
    g) să solicite sistarea furnizării gazelor naturale pentru o perioadă de timp determinată, conform Regulamentului privind furnizarea gazelor naturale;
    h) să aibă acces la echipamentul de măsurare în cazul în care acesta este instalat pe proprietatea operatorului de sistem, să fie prezent la citirea indicaţiilor, la controlul, verificarea şi efectuarea constatării tehnico-ştiinţifice a echipamentului de măsurare;
    i) să verifice şi să constate respectarea de către furnizor a prevederilor contractului de furnizare a gazelor naturale;
    j) să solicite repararea prejudiciilor cauzate de către furnizor, de către operatorul de sistem în cazul livrării gazelor naturale cu încălcarea parametrilor de calitate, a indicatorilor de calitate stabiliţi sau în cazul încălcării de către furnizor, de către operatorul de sistem a prevederilor prezentei legi, a contractului încheiat ori a actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie;
    k) să solicite și să primească de la operatorul de sistem un nou aviz de racordare în cazul majorării debitului contractat, în conformitate cu prezenta lege şi cu Regulamentul privind racordarea;
    l) să aibă acces la serviciul telefonic 24/24 al operatorului de sistem şi la serviciul telefonic al furnizorului.
    Articolul 83. Răspunderea consumatorului final
    (1) Consumatorul final poartă răspundere pentru nerespectarea obligaţiilor ce îi revin, în special:
    a) pentru neachitarea consumului de gaze naturale în termenele şi în condiţiile stabilite  în contract;
    b) în cazul refuzului nemotivat de a oferi acces la echipamentul de măsurare sau la instalaţiile de gaze naturale ale operatorului de sistem, amplasate pe proprietatea consumatorului final;
    c) pentru consumul de gaze naturale prin ocolirea echipamentului de măsurare, prin denaturarea indicaţiilor acestuia sau prin alte modalităţi de consum neînregistrat de echipamentul de măsurare;
    d) în alte cazuri în conformitate cu prevederile contractului, cu Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale şi cu Regulamentul  privind racordarea.
    (2) În cazul neachitării consumului de gaze naturale în termenele indicate în factura de plată, furnizorul este în drept să aplice penalităţi în condițiile stabilite la art. 87 alin. (8), precum şi să solicite deconectarea instalaţiilor de gaze naturale ale consumatorului final de la reţeaua de gaze naturale, în modul şi în condiţiile stabilite la alin. (3) din prezentul articol, în Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale şi în Regulamentul privind racordarea.
    (3) Deconectarea instalaţiilor de gaze naturale ale consumatorului final de la reţeaua de gaze naturale pe motivul neachitării de către acesta a facturii de plată poate fi efectuată numai după expirarea termenului de cel puţin 10 zile de la data expirării termenului-limită de achitare, indicat în factura de plată. Furnizorul, operatorul de sistem sînt obligați, prin factura de plată expediată consumatorului final spre achitare, să informeze consumatorul final despre posibilele consecinţe în caz de neachitare. Factura de plată se emite şi se prezintă consumatorului de către furnizor cu cel puţin 10 zile calendaristice înainte de expirarea termenului-limită de achitare, indicat în factură.
    (4) În cazul refuzului nemotivat al consumatorului final de a oferi operatorului de sistem acces la echipamentul de măsurare sau la instalaţiile de gaze naturale ale operatorului de sistem amplasate pe proprietatea consumatorului final, operatorul de sistem este în drept să deconecteze instalaţiile de gaze naturale  ale consumatorului final de la reţeaua de gaze naturale şi să ceară strămutarea echipamentului de măsurare în modul şi condiţiile stabilite în Regulamentul privind racordarea.
    (5) În cazul în care se constată documentar faptul că un consumator final a consumat gaze naturale prin ocolirea echipamentului de măsurare, prin denaturarea indicaţiilor acestuia sau prin alte modalităţi de consum neînregistrat de echipamentul de măsurare, consumatorul final achită contravaloarea gazelor naturale consumate, care se determină prin aplicarea sistemului pauşal.
    (6) Reconectarea la reţeaua de gaze naturale a instalaţiilor de gaze naturale ale consumatorului final, anterior deconectate, se va efectua doar după înlăturarea de către consumatorul final a cauzelor care au condus la deconectare. Reconectarea se va efectua în termene cît mai  restrînse, însă nu mai tîrziu de două zile lucrătoare după înlăturarea cauzei de deconectare şi  după achitarea tarifului de reconectare.
    (7) Se interzice deconectarea instalaţiilor de gaze naturale ale consumatorilor finali în zilele de vineri, sîmbătă şi duminică, în zilele de sărbătoare nelucrătoare sau cu o zi înainte de ziua de sărbătoare nelucrătoare, precum şi în celelalte zile după ora 18.00, excepţie fiind cazurile de depistare a conectării neautorizate la reţelele de gaze naturale, cînd instalaţiile de gaze naturale conectate neautorizat se deconectează odată cu depistarea acestor cazuri.
    (8)  Deconectarea de la şi reconectarea la  reţeaua de gaze naturale a instalaţiilor de gaze naturale ale consumatorului final se efectuează de operatorul de sistem, la cererea furnizorului sau din proprie iniţiativă, în cazurile şi condiţiile stabilite în prezenta lege, în Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale, precum şi în Regulamentul privind racordarea.
    (9)  Drepturile şi obligaţiile operatorilor de sistem, ale furnizorilor şi ale consumatorilor finali în legătură cu deconectarea de la şi reconectarea la reţelele de gaze naturale a instalaţiilor de gaze naturale ale consumatorilor finali se stabilesc în prezentul articol, la art. 15 alin. (3), la art. 39 alin. (1) lit. k), la art. 46 alin. (1) lit. i), la art. 70 și 110 din prezenta lege, în Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale, precum şi în Regulamentul privind racordarea.
    (10) Fiecare operator de sistem publică, anual, pe pagina sa electronică informaţii cu privire la numărul consumatorilor finali care au fost deconectaţi de la reţelele de gaze naturale, motivele deconectării, precum şi alte date în conformitate cu cerințele stabilite de Agenţie.
    Articolul 84. Protecţia consumatorilor vulnerabili
    (1)  Consumatorii vulnerabili sînt protejaţi prin politici de protecţie socială.
    (2)  Consumatorii vulnerabili pot beneficia de măsuri speciale de protecţie socială. Măsurile respective nu trebuie să împiedice deschiderea efectivă şi funcţionarea pieţei gazelor naturale în conformitate cu principiile stabilite în prezenta lege.
    (3) În cazul consumatorilor vulnerabili, furnizorul poate aplica mecanisme de susţinere pentru a evita întreruperea furnizării gazelor naturale către această categorie de consumatori, inclusiv în cazul neachitării la timp a facturilor de plată pentru gazele naturale consumate.
    Articolul 85. Furnizarea gazelor naturale
    (1) Furnizarea gazelor naturale se efectuează de furnizorii care deţin licenţă pentru desfăşurarea genului de activitate respectiv. 
    (2) Furnizorul este independent de orice întreprindere de gaze naturale care desfăşoară activitatea de transport, de distribuţie sau de stocare a gazelor naturale  şi nu poate deţine licenţă pentru transportul, distribuţia sau stocarea gazelor naturale.
    (3)  Furnizorii sînt obligaţi să furnizeze gaze naturale consumatorilor finali în conformitate cu condiţiile stabilite în prezentul capitol, în licență şi în Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale.
    (4)  Furnizarea gazelor naturale consumatorilor finali se efectuează la preţuri nereglementate, de piaţă, în bază de contract negociat între furnizor şi  consumatorul final.
    (5) Termenele şi condiţiile de încheiere a contractelor de furnizare a gazelor naturale se stabilesc în prezenta lege şi în  Regulamentul privind  furnizarea gazelor naturale.
    (6)  Prin derogare de la prevederile alin. (4) din prezentul articol, în contextul obligației de serviciu public stabilite la art. 89, furnizorii sînt obligaţi să furnizeze consumatorilor finali, la solicitarea acestora, gaze naturale la preţuri reglementate, rezonabile, transparente, nediscriminatorii şi uşor de comparat, cu respectarea parametrilor de calitate stabiliţi, în conformitate cu prezenta lege şi în condiţiile stabilite în Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale.
    (7) Consumatorii finali care şi-au pierdut furnizorul în anumite circumstanţe (furnizorul îşi încetează activitatea, furnizorului i s-a suspendat sau i s-a retras licenţa, furnizorul este în imposibilitate de a furniza gaze naturale) au dreptul la furnizarea gazelor naturale de către furnizorul de ultimă opţiune la preţuri reglementate, rezonabile, transparente, nediscriminatorii şi uşor de comparat, pentru o perioadă limitată de timp, de cel mult 4 luni, în conformitate cu  prezenta lege şi în condiţiile  stabilite în Regulamentul  privind furnizarea gazelor naturale.
    (8)  Furnizorii achiziţionează gaze naturale pe piaţa angro a gazelor naturale, cu respectarea condiţiilor stabilite în prezenta lege şi în Regulile pieţei gazelor naturale.
    (9)  Furnizorii care furnizează gaze naturale în contextul obligaţiilor de serviciu public stabilite la art. 89 şi 90 procură gaze naturale la cel mai mic preţ, asigurînd totodată fiabilitatea furnizării gazelor naturale către consumatorii finali. Acești furnizori sînt obligaţi să încheie și să prelungească contractele de procurare a gazelor naturale în termene rezonabile şi să le prezinte spre avizare Agenţiei cu cel puţin 15 zile înainte de expirarea contractelor precedente.
    (10)  Furnizorii care furnizează gaze naturale în contextul obligaţiilor de serviciu public stabilite la art. 89 şi 90 îşi îndeplinesc obligaţiile în limitele teritoriului stabilit de Agenţie şi încheie, la solicitare, contracte de furnizare a gazelor naturale cu orice consumator final care are dreptul la acest serviciu conform prezentei legi, cu respectarea Regulamentului privind furnizarea gazelor naturale şi la preţurile reglementate aprobate de Agenţie. Termenele şi condiţiile care trebuie respectate la încheierea contractelor de furnizare a gazelor naturale în contextul obligaţiilor de serviciu public stabilite la art. 89 şi 90, precum şi clauzele obligatorii ce urmează să fie incluse în contractele respective se stabilesc în Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale.
    (11)  Furnizorii care furnizează gaze naturale  în contextul obligaţiilor de serviciu public stabilite la art. 89 şi 90 sînt în drept să vîndă gazele naturale şi în condiţii de piaţă, la preţuri negociate, cu condiţia ţinerii contabilităţii separate pentru fiecare tip de furnizare.
    Articolul 86. Funcţiile şi obligaţiile furnizorului
    (1) La desfăşurarea activităţii sale, furnizorul este obligat să respecte prevederile prezentei legi  şi actele normative de reglementare aprobate de Agenţie, precum şi să asigure continuitatea furnizării gazelor naturale la parametrii de calitate stabiliţi şi în conformitate cu clauzele contractelor de furnizare a gazelor naturale încheiate cu consumatorii finali.
    (2) Fiecare furnizor este obligat să dispună de centre de deservire a consumatorilor finali astfel încît ultimii să primească toate informaţiile necesare care să le permită să facă uz de drepturile ce le sînt consfinţite prin lege şi prin actele normative în domeniu, inclusiv prin actele normative de reglementare aprobate de Agenţie, în special:
    a) informaţii privind preţurile practicate, precum şi privind clauzele contractuale standard, condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru încheierea contractului de furnizare a gazelor naturale şi alte informaţii relevante;
    b) informaţii privind modalităţile de plată, posibilele consecinţe în cazul neachitării facturilor pentru gazele naturale consumate, precum şi privind situaţiile în care furnizorul este în drept să perceapă plata preventivă pentru gazele naturale furnizate consumatorilor finali;
    c) informaţii privind procedura de schimbare a furnizorului, privind dreptul consumatorilor finali de a schimba furnizorul necondiţionat şi fără perceperea unei taxe, precum şi privind dreptul consumatorului final de a primi, în termen de cel mult două saptămîni după schimbarea furnizorului, o factură finală de plată pentru gazele naturale consumate;
    d) informaţii privind modalităţile de soluţionare pe cale extrajudiciară a eventualelor neînţelegeri cu consumatorii finali, privind compensaţiile ce urmează a fi achitate consumatorilor finali în cazul încălcării de către furnizor a obligaţiilor sale, precum şi privind termenele de soluţionare a reclamaţiilor parvenite de la consumatorii finali;
    e) informaţii privind modalităţile prin care furnizorul urmează să comunice consumatorilor finali datele cu privire la consumul real de gaze naturale şi la costuri reale;
    f) informaţii privind furnizarea către consumatorii finali a gazelor naturale conform parametrilor de calitate stabiliţi, precum şi privind drepturile de care dispun în calitate de beneficiari ai furnizării de gaze naturale în contextul obligațiilor de serviciu public stabilite la art. 89 și 90;
    g) alte informaţii în conformitate cu prezenta lege şi cu Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale.
    (3) Informaţiile specificate la alin. (2) se publică pe pagina electronică a furnizorilor şi se actualizează periodic.
    (4) Furnizorii care furnizează gaze naturale în contextul obligaţiilor de serviciu public  stabilite la art. 89 şi 90 sînt obligaţi să înfiinţeze şi să asigure funcţionarea unui serviciu telefonic, precum şi să asigure ca centrele de deservire a consumatorilor finali să funcţioneze conform programului de lucru de cel puţin 5 zile pe săptămînă, iar cel puţin o zi pe săptămînă să fie deschise pînă la ora 20.00. Personalul responsabil de examinarea reclamaţiilor consumatorilor finali trebuie să dispună de dreptul real de a lua decizii, în numele furnizorului, şi de posibilitatea de a colabora cu operatorii de  sistem în vederea soluţionării problemelor abordate de consumatorii finali, iar prezentarea informaţiilor solicitate, gestionarea cererilor şi a reclamaţiilor consumatorilor finali, fixarea întîlnirilor cu reprezentanții furnizorului trebuie să fie posibile inclusiv prin telefon şi prin poșta electronică.  
    (5) Furnizorul este obligat să ofere consumatorilor finali posibilitatea de a achita consumul de gaze naturale prin mai multe modalităţi de plată, aplicate faţă de consumatorii finali în mod nediscriminatoriu. Orice diferenţă în ceea ce priveşte condiţiile privind plata urmează a fi argumentată ținînd cont de costurile furnizorului. Furnizorul este în drept să solicite consumatorilor finali plata preventivă, conform estimărilor bazate pe consumul probabil, cu aplicarea unor criterii echitabile stabilite în Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale, inclusiv în cazul în care consumatorul se află în procedura de insolvabilitate.
    (6) Fiecare furnizor facturează gazele naturale furnizate în baza unei facturi de plată emise cu respectarea prevederilor Regulamentului privind furnizarea gazelor naturale. Furnizorul include în factura de plată şi costurile suportate în legătură cu prestarea către consumatorul respectiv a serviciilor de transport și de distribuţie a gazelor naturale. Furnizorul poate include în factura de plată și alte taxe în conformitate cu legea şi cu Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale.
    (7) Furnizorul este obligat să indice în factura de plată şi în materialele promoţionale puse la dispoziţia consumatorilor finali:
    a) informaţii cu privire la contribuţia fiecărei surse de gaze naturale în structura totală a surselor de energie utilizate de furnizor în anul precedent;
    b) informaţii cu privire la dreptul consumatorilor de a soluţiona pe cale extrajudiciară neînțelegerile cu furnizorul, precum şi termenele în care sînt în drept să conteste decizia furnizorului.
    (8) Furnizorul este obligat să indice în factura de plată, în materialele promoţionale informaţia cu privire la consumul de gaze naturale al  consumatorului final,  astfel încît acesta să aibă posibilitatea să-şi regularizeze propriul consum de gaze naturale, cu privire la preţurile aplicate, precum şi cu privire la costul gazelor naturale consumate. Informaţia respectivă se comunică la intervale de timp corespunzătoare,  ţinînd cont de capacitatea echipamentelor de măsurare instalate la consumatorii finali şi de periodicitatea de citire a indicaţiilor echipamentului de măsurare, precum şi de raportul eficacitate-costuri al acestor măsuri. Se interzice furnizorului să perceapă de la consumatorii finali plăţi suplimentare pentru acest serviciu.
    (9) Anual, fiecare furnizor este obligat să elaboreze şi să publice pe pagina sa electronică un program de acţiuni referitor la acordarea asistenţei consumatorilor finali privind realizarea obligaţiilor contractuale, prevenirea suspendării furnizării gazelor naturale, sprijinirea furnizării gazelor naturale către consumatorii finali în locuri depărtate de centrele urbane, precum şi privind promovarea eficienţei energetice.
    (10)  Anual, pînă la 30 aprilie, fiecare furnizor întocmeşte şi prezintă Agenţiei un raport privind activitatea sa din anul precedent. Raportul respectiv se publică pe pagina electronică a furnizorului.
    (11)  Fiecare furnizor este obligat să întreprindă măsurile necesare pentru oferirea asistenţei şi  protejarea intereselor consumatorilor finali, precum şi pentru examinarea reclamațiilor acestora în mod eficient, inclusiv pentru soluţionarea litigiilor pe cale extrajudiciară.
    (12)  Furnizorul este obligat să exercite și alte funcţii și obligaţii stabilite în prezentul capitol şi în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie.
    Articolul 87. Contractul de furnizare a gazelor naturale
    (1) Furnizarea gazelor naturale către consumatorii finali se efectuează numai în baza unui contract de furnizare a gazelor naturale, încheiat între furnizor şi consumatorul final în conformitate cu prezenta lege şi cu Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale.
    (2) Contractul de furnizare a gazelor naturale trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele:
    a) denumirea şi adresa furnizorului;
    b) obiectul contractului, parametrii de calitate a gazelor naturale furnizate;
    c) mijloacele prin care se pot obţine informaţii actualizate despre preţurile în vigoare;
    d) cazurile şi condiţiile de întrerupere a furnizării gazelor naturale, de deconectare și de reconectare la reţelele de gaze naturale a instalaţiilor de gaze naturale ale consumatorilor finali;
    e) durata contractului, cazurile şi modalitatea de prelungire, modificare, suspendare şi reziliere a contractului de furnizare a gazelor naturale, inclusiv să prevadă expres dreptul consumatorului final de a rezilia contractul în mod unilateral şi gratuit;
    f)  prevederi referitoare la modalitatea de notificare de către furnizor a consumatorului final cu privire la majorarea preţului de furnizare a gazelor naturale înainte de aplicarea acestuia;
    g) tipurile de servicii de întreţinere, în cazul în care acestea sînt oferite;
    h) termenele de plată, modalităţile de plată, cazurile în care furnizorul este în drept să impună plata preventivă pentru consumul de gaze naturale, precum şi măsurile ce vor fi întreprinse de furnizor în cazul nerespectării de către consumatorul final a obligaţiilor contractuale;
    i) eventualele compensaţii şi modalităţile de rambursare a cheltuielilor care se aplică în cazul în care furnizorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale, inclusiv în cazul facturării eronate, sau dacă furnizorul îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale cu întîrziere sau în mod defectuos;
    j) modalităţile de iniţiere a procedurilor de soluţionare a neînţelegerilor aferente neexecutării sau executării defectuoase a clauzelor contractuale;
    k) drepturile şi obligaţiile furnizorului şi ale consumatorului final, precum și informaţii cu privire la gestionarea reclamațiilor.
    (3) Condiţiile contractuale trebuie să fie echitabile şi să fie prezentate potenţialului consumator final înainte de încheierea contractului de furnizare a gazelor naturale. În cazul în care contractul de furnizare a gazelor naturale este încheiat prin  reprezentanţi, consumatorul final trebuie să fie notificat în prealabil cu privire la condiţiile contractuale.
    (4) Furnizorul este obligat să elaboreze clauzele contractuale standard ale contractului de furnizare a gazelor naturale, propus pentru negocieri consumatorilor finali, să publice aceste clauze pe pagina sa electronică şi/sau să le comunice prin utilizarea altor metode transparente. Clauzele contractuale standard se elaborează în conformitate cu prezentul articol și cu Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale. Clauzele contractuale standard pot fi detaliate în contract şi completate în anexele contractului. Furnizorul şi consumatorul final pot prevedea în contractul de furnizare a gazelor naturale posibilitatea reducerii volumului de gaze naturale în anumite perioade de timp ale zilei. Clauzele contractuale obligatorii ale contractului de furnizare a gazelor naturale încheiat în legătură cu furnizarea în contextul obligaţiilor de serviciu public stabilite la art. 89 şi 90 se aprobă de Agenţie.
    (5) Contractul de furnizare a gazelor naturale trebuie să fie întocmit într-un limbaj clar, inteligibil şi neechivoc. Se interzice furnizorului să oblige consumatorii finali la prezentarea de documentaţie excesivă,  în legătură cu încheierea contractului, să pună în sarcina consumatorilor finali obligaţii administrative excesive, precum şi să recurgă la practici de vînzare incorecte sau înşelătoare. Se interzice furnizorului să introducă în contract clauze care să interzică sau să condiţioneze schimbarea furnizorului de către consumatorul final respectiv, precum şi să perceapă de la consumatorul final taxă pentru rezilierea contractului.  Clauzele contractuale care conţin asemenea prevederi sînt nule de drept.
    (6) Contractul de furnizare a gazelor naturale se încheie dacă instalaţiile de gaze naturale ale consumatorului final sînt racordate la reţelele de gaze naturale cu respectarea normelor de siguranţă.
    (7) Furnizorul care furnizează gaze naturale în contextul obligaţiilor de serviciu public stabilite la art. 89 şi 90 este obligat să încheie contract de furnizare a gazelor naturale cu potenţialul consumator final care întruneşte condiţiile de încheiere a contractului, în conformitate cu prezentul articol şi cu Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale.
    (8) Pentru achitarea cu întîrziere a consumului de gaze naturale, consumatorii finali plătesc penalitate în mărime determinată şi în modul stabilit prin contract în urma negocierilor. Cuantumul penalităţii este negociabil, dar nu poate depăşi rata medie anuală ponderată a dobînzii la creditele noi acordate în monedă naţională de băncile comerciale, pentru un an, înregistrată în anul precedent şi publicată în raportul Băncii Naţionale a Moldovei. La solicitarea consumatorilor finali, furnizorii vor renegocia cuantumul penalităţii stabilite în contractele încheiate cu consumatorii finali, cu respectarea plafonului maxim stabilit.
    (9) Furnizorul poate solicita operatorului de sistem deconectarea instalaţiilor de gaze naturale ale consumatorilor finali doar în cazurile şi cu respectarea termenelor şi a condiţiilor stabilite la art. 15 alin. (3), art. 70 și 83 din prezenta lege, precum și în Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale.
    (10) Furnizorul este obligat să notifice consumatorul final despre propunerea de a modifica contractul de furnizare a gazelor naturale cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte, precum şi despre faptul că acesta din urmă este în drept să nu accepte modificarea sau să rezilieze contractul de furnizare a gazelor naturale în caz de dezacord. Furnizorul este obligat să notifice, în mod direct, transparent şi inteligibil, consumatorii finali despre orice majorare a preţurilor nu mai tîrziu de sfîrşitul primei perioade de facturare care urmează intrării în vigoare a majorării.
    (11) Cu excepţia cazurilor de neachitare de către consumatorul final a facturilor pentru gazele naturale, furnizorul poate rezilia în mod unilateral contractul de furnizare a gazelor naturale cu condiţia expedierii consumatorului final a notificării prealabile cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte, în conformitate cu Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale. Furnizorul care furnizează gaze naturale în contextul obligaţiilor de serviciu public stabilite la art. 89 şi 90 este în drept să suspende sau să rezilieze în mod unilateral contractul de furnizare a gazelor naturale numai în cazurile stabilite şi cu respectarea termenelor și a condiţiilor stabilite în Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale.
    (12) Furnizorul este obligat să depună toată diligenţa pentru soluţionarea pe cale extrajudiciară a neînţelegerilor aferente executării contractului de furnizare a gazelor naturale şi să pună în aplicare un mecanism eficient şi nediscriminatoriu de rambursare a cheltuielilor sau de achitare a compensaţiilor consumatorilor finali.
    Articolul 88. Procedura  de schimbare a furnizorului
    (1) Procedura de schimbare a furnizorului de către consumatorul final este reglementată prin Regulamentul privind procedura de schimbare a furnizorului, elaborat şi aprobat de Agenţie, care stabilește în special:
    a) etapele procesului de schimbare a furnizorului;
    b) condiţiile care trebuie îndeplinite de către furnizorul nou;
    c) drepturile şi obligaţiile furnizorului nou în raport cu celelalte părţi implicate în procesul de schimbare a furnizorului;
    d) drepturile şi obligaţiile furnizorului actual în contextul rezilierii contractului de furnizare a gazelor naturale;
    e) drepturile şi obligaţiile operatorului de sistem care exploatează reţelele de gaze naturale la care sînt racordate instalaţiile de gaze naturale ale consumatorului final;
    f) drepturile şi obligaţiile consumatorului final care iniţiază procedura de schimbare a furnizorului;
    g) modalităţile de soluţionare a obligaţiilor financiare anterioare ale consumatorului final.
    (2) Schimbarea furnizorului se efectuează în termen de cel mult 20 de zile calendaristice, în baza unei cereri depuse de consumatorul final. Procedura de schimbare a furnizorului poate fi gestionată de consumatorul final sau  de furnizorul nou în baza procurii de reprezentare a consumatorului final, întocmită cu respectarea prevederilor Codului civil.
    (3) În cazul schimbării furnizorului, operatorul de sistem este obligat să încheie cu furnizorul nou contract pentru prestarea serviciului de transport al gazelor naturale, contract pentru prestarea serviciului de distribuţie a gazelor naturale pentru locul/locurile de consum indicate de consumatorul final. Pentru consumatorul final care schimbă furnizorul se aplică principiul „capacitatea urmează consumatorul”.
    (4) Furnizorul actual este obligat să furnizeze gaze naturale unui consumator final care a iniţiat procedura de schimbare a furnizorului pînă la rezilierea contractului de furnizare a gazelor naturale. Se interzice furnizorului actual, precum şi operatorului de sistem, să perceapă de la consumatorii finali plăţi pentru schimbarea furnizorului, pentru încheierea contractului de furnizare a gazelor naturale sau să împiedice în vreun mod derularea procedurii de schimbare a furnizorului de către consumatorul final.
    (5) Echipamentul de măsurare, montat la locul/locurile de consum al/ale consumatorului noncasnic care solicită schimbarea furnizorului, trebuie să permită înregistrarea orară a consumului de gaze naturale şi să corespundă prevederilor Regulamentului privind măsurarea gazelor naturale în scopuri comerciale. În situaţia în care echipamentul de măsurare instalat la locul de consum al consumatorului noncasnic care intenționează să schimbe furnizorul nu corespunde cerinţelor stabilite în Regulamentul privind măsurarea gazelor naturale în scopuri comerciale sau nu permite înregistrarea orară a consumului de gaze naturale, echipamentul de măsurare se înlocuieşte de către consumatorul noncasnic, pe cheltuiala sa, pînă la iniţierea procedurii de schimbare a furnizorului.
    (6)  Furnizorul actual este obligat să expedieze consumatorului final o factură de plată, finală, în termen de cel mult două săptămîni de la schimbarea furnizorului, în baza indicaţiilor echipamentului de măsurare comunicate lui de către operatorul de sistem. Eventualele litigii ce survin între furnizorul actual, furnizorul nou şi operatorul de sistem în legătură cu schimbarea furnizorului  se soluţionează pe cale amiabilă sau în instanţa de judecată. Orice litigiu dintre furnizorul actual şi consumatorul final care nu ţine de achitarea plăţii pentru furnizarea gazelor naturale nu suspendă procedura de schimbare a furnizorului şi punerea în aplicare a unui nou contract de furnizare a gazelor naturale.
    (7) Operatorul de sistem şi furnizorii ţin, în mod separat, evidenţa reclamaţiilor referitoare la schimbarea furnizorului şi raportează, trimestrial, Agenţiei în legătură cu aplicarea şi respectarea Regulamentului privind procedura de schimbare a furnizorului, inclusiv cu privire la reclamaţiile parvenite de la consumatorii finali în contextul schimbării furnizorului. 
    Articolul 89. Furnizarea gazelor naturale anumitor categorii
                         de consumatori finali în contextul obligaţiei de
                         serviciu public                     
    (1) Consumatorii casnici şi societăţile comerciale mici au dreptul de a fi aprovizionaţi cu gaze naturale de către furnizorii cărora le-a fost impusă obligaţia de serviciu public de a furniza gaze naturale anumitor categorii de consumatori finali la parametrii de calitate stabiliţi, la preţuri reglementate, transparente, nediscriminatorii şi uşor de comparat, în conformitate cu termenele şi condiţiile stabilite în prezenta lege şi în Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale.
    (2) În limitele teritoriului autorizat prin licenţă pentru un operator al sistemului de distribuţie, Agenţia poate impune unui sau mai multor furnizori obligaţia de serviciu public de a furniza gaze naturale consumatorilor finali specificaţi la alin. (1).
    (3) Drepturile şi obligaţiile furnizorului care furnizează gaze naturale anumitor categorii de consumatori finali în contextul obligaţiei de serviciu public,  precum şi termenele şi condiţiile în care urmează să fie furnizate gazele naturale consumatorilor specificaţi la alin. (1) se stabilesc în Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale.
    (4) Anual, pînă la 30 aprilie, furnizorul care furnizează gaze naturale anumitor categorii de consumatori finali în contextul obligaţiei de serviciu public elaborează şi prezintă Agenţiei raportul cu privire la activitatea desfăşurată în anul precedent în legătură cu îndeplinirea obligaţiei de serviciu public în cauză. Raportul se publică pe pagina electronică a furnizorului respectiv.
    Articolul 90. Furnizarea de ultimă opţiune
    (1) Consumatorii finali care şi-au pierdut furnizorul în anumite circumstanţe (furnizorul îşi încetează activitatea, furnizorului i s-a suspendat sau i s-a retras licenţa, furnizorul este în imposibilitate de a furniza gaze naturale) au dreptul să fie aprovizionați cu gaze naturale, pentru o anumită perioadă de timp, de către furnizorul  căruia i-a fost impusă obligaţia de serviciu public de a asigura furnizarea de ultimă opţiune.
    (2)  Printr-o hotărîre  adoptată în temeiul art. 11, Agenţia poate impune unui sau mai multor furnizori obligaţia de serviciu public de a asigura furnizarea de ultimă opţiune. În eventualitatea survenirii circumstanţelor invocate la alin. (1) din prezentul articol, furnizorul de ultimă opţiune furnizează gaze naturale consumatorilor finali care şi-au pierdut furnizorul în condiţii reglementate şi la preţurile reglementate aprobate de Agenţie. Agenţia este în drept să impună obligaţia de furnizare de ultimă opţiune furnizorilor care furnizează gaze naturale anumitor categorii de consumatori finali în contextul obligaţiei de serviciu public stabilite la art. 89.
    (3) Furnizorul care îşi încetează activitatea de furnizare sau este în imposibilitate de a furniza gaze naturale este obligat să notifice Agenţia în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (8) și (9).
    (4)  La primirea notificării, Agenţia identifică furnizorul de ultimă opţiune care îşi desfăşoară activitatea în limitele teritoriului în care se află locurile de consum ale consumatorilor finali respectivi şi adoptă hotărîrea privind asigurarea furnizării de ultimă opţiune consumatorilor finali deserviţi de furnizorul care îşi încetează activitatea de furnizare sau este în imposibilitate de a furniza gaze naturale. Furnizorul de ultimă opţiune preia consumatorii finali în baza hotărîrii Agenţiei, fără prezentarea unei cereri speciale de către consumatorii finali respectivi.
    (5)  Furnizorul care îşi încetează activitatea de furnizare sau este în imposibilitate de a furniza gaze naturale este obligat să notifice, cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte, operatorul de sistem care deserveşte consumatorii săi finali cu privire la data încetării furnizării gazelor naturale, precum şi despre trecerea acestora la furnizorul de ultimă opţiune desemnat de Agenţie.
    (6)  Operatorul de sistem prezintă Agenţiei şi furnizorului de ultimă opţiune, în termen de 5 zile lucrătoare de la data notificării primite în conformitate cu alin. (5), informaţii despre consumatorii finali care urmează să fie preluaţi de furnizorul de ultimă opţiune.
    (7)  Procedura de ieşire a unui furnizor de pe piaţa gazelor naturale, indiferent de forma sau de cauzele acesteia, precum şi modalitatea de transmitere a consumatorilor finali furnizorului de ultimă opţiune se stabilesc în Regulile pieţei gazelor naturale.
    (8)  Furnizorul de ultimă opţiune furnizează gazele naturale consumatorilor finali pentru o perioadă de cel mult 4 luni. Pînă la expirarea acestei perioade, consumatorii finali ai furnizorului de ultimă opţiune sînt obligaţi să încheie un contract de furnizare a gazelor naturale la prețuri negociate sau un contract de furnizare a gazelor naturale în condițiile stabilite la art. 89. În cazul în care un consumator final nu îndeplineşte această cerinţă, operatorul de sistem este obligat să deconecteze, la cererea furnizorului de ultimă opţiune, instalaţiile de gaze naturale ale consumatorului final în cauză după notificarea prealabilă, cu 15 zile calendaristice înainte,  a consumatorului final.
    (9)  În cazul furnizării  de ultimă opţiune, contractul de furnizare a gazelor naturale se consideră încheiat începînd cu ziua în care furnizarea fizică către consumatorul final este stabilită şi asigurată, indiferent dacă respectivul consumator final a depus sau nu cererea privind furnizarea gazelor naturale, în termenele şi în condiţiile stabilite în Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale.
    (10) Furnizorul de ultimă opţiune pune la dispoziţia consumatorului final contractul de furnizare a gazelor naturale, în formă scrisă, în termen de cel mult 8 zile calendaristice
de la data începerii furnizării de ultimă opţiune.
    (11) Furnizorul de ultimă opţiune este în drept să solicite operatorului de sistem să deconecteze instalaţiile de gaze naturale ale consumatorului final care nu a efectuat plata pentru gazele naturale furnizate.
    (12) Drepturile şi obligaţiile furnizorului de ultimă opţiune,  precum şi termenele şi condiţiile în care urmează să fie asigurată furnizarea de ultimă opţiune se stabilesc în Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale.
    (13)  Furnizorul de ultimă opţiune este obligat să ţină evidenţă separată pe categorii de consumatori şi să întocmească rapoarte separate pentru furnizarea de ultimă opţiune.
    (14) Anual, pînă la 30 aprilie, furnizorul de ultimă opţiune elaborează şi prezintă Agenţiei raportul cu privire la activitatea desfăşurată în anul precedent în legătură cu furnizarea de ultimă opţiune, care trebuie să conţină informaţii privind numărul consumatorilor finali care au beneficiat de furnizarea de ultimă opţiune, volumul gazelor naturale furnizate, precum şi privind durata medie de furnizare a gazelor naturale în contextul îndeplinirii obligaţiei de serviciu public în cauză. Raportul se publică pe pagina electronică a furnizorului de ultimă opţiune respectiv.
    Articolul 91. Păstrarea şi  prezentarea informaţiei de către furnizor
    (1) Furnizorul este obligat să păstreze timp de cel puţin 5 ani informaţiile şi documentele cu privire la contractele de furnizare a gazelor naturale încheiate cu consumatorii angro, cu operatorii de sistem şi cu operatorii depozitelor de stocare şi să le prezinte, la solicitare, Agenţiei, Consiliului Concurenţei, organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, precum şi Secretariatului Comunităţii Energetice.
    (2) Informaţiile care sînt păstrate în conformitate cu alin. (1) trebuie să conţină detalii ale tranzacţiilor efectuate, cum ar fi normele privind durata, furnizarea, decontarea, cantitatea, datele şi orele de executare, preţurile tranzacţiei, mijloacele de identificare ale consumatorilor angro, ale operatorilor de sistem, ale operatorilor depozitelor de stocare în cauză, precum şi detaliile specifice ale tuturor contractelor de furnizare a gazelor naturale.
    (3) Agenţia poate decide să pună la dispoziția participanţilor la piaţa gazelor naturale o parte din informaţiile prevăzute la alin. (2), cu condiţia nedivulgării informaţiilor oficiale cu accesibilitate limitată cu privire la anumiţi participanţi la piaţa gazelor naturale sau cu privire la unele tranzacţii de pe piaţa gazelor naturale.
    Articolul 92. Principii generale
    (1) Toate tranzacţiile de vînzare-cumpărare a gazelor naturale, a altor produse conexe se efectuează pe piaţa gazelor naturale, care este compusă din piaţa angro a gazelor naturale şi piaţa cu amănuntul a gazelor naturale.
    (2) Dreptul de participare la piaţa gazelor naturale aparţine tuturor producătorilor, furnizorilor şi consumatorilor care îşi desfăşoară activitatea în Republica Moldova.
    (3) Funcţionarea pieţei gazelor naturale, precum şi reglementarea drepturilor şi a obligaţiilor participanţilor la piaţa  gazelor naturale se efectuează în conformitate cu termenele şi condiţiile stabilite în prezenta lege şi în Regulile pieţei gazelor naturale.
    (4) Operatorii sistemelor de transport, operatorii sistemelor de distribuţie şi operatorii depozitelor de stocare sînt participanţi specifici la piaţa gazelor naturale şi au dreptul să acționeze pe piaţa gazelor naturale numai în condiţiile stabilite în prezentul capitol şi în  Regulile pieței gazelor naturale.
    (5) Operatorii sistemelor de transport, în limitele funcţiilor stabilite, prezintă Agenţiei informaţiile necesare privind activitatea pe piaţa gazelor naturale şi informează Agenţia despre orice încălcări, constatate sau potenţiale, din partea participanţilor la piaţa gazelor naturale.
    (6) Anual, pînă la 1 martie, Agenţia elaborează şi publică raportul privind piaţa gazelor naturale, care trebuie să conţină informaţii detaliate cu privire la organizarea şi funcţionarea pieţei, activitatea participanţilor la piaţa gazelor naturale, precum şi informații privind tendinţele evoluţiilor înregistrate pe piaţa gazelor naturale. Raportul privind piaţa gazelor naturale se publică pe pagina web oficială a Agenţiei.
    Articolul 93. Deschiderea şi reciprocitatea
    (1) Toţi consumatorii finali sînt eligibili şi au dreptul la libera alegere a furnizorului şi la schimbarea furnizorului.
    (2) La deschiderea pieţei de gaze naturale, contractele de furnizare a gazelor naturale încheiate cu un consumator eligibil al unei țări părți a Comunităţii Energetice se consideră valabile în cazul în care consumatorul respectiv este declarat eligibil atît în statul din care provine, cît şi în statul în care achiziţionează gaze naturale.
    Articolul 94. Piaţa angro a gazelor naturale
    (1) Tranzacţiile de vînzare-cumpărare a gazelor naturale, inclusiv tranzacţiile de import sau export, tranzacţiile de vînzare-cumpărare a capacităţilor de interconexiune, a altor produse conexe, la care participă producătorii, operatorii sistemelor de transport, operatorii sistemelor de distribuţie, operatorii depozitelor de stocare şi furnizorii se efectuează pe piaţa angro a gazelor naturale.
    (2) Piaţa angro a gazelor naturale este organizată şi funcţionează în conformitate cu prezentul capitol şi cu Regulile pieţei gazelor naturale.
    (3) Pe piața angro a gazelor naturale, tranzacţiile de vînzare-cumpărare se efectuează în bază de contracte bilaterale, care se formează ținîndu-se cont de cerere şi de ofertă, ca rezultat al unor mecanisme concurenţiale sau al negocierilor. Participanţii la piața gazelor naturale sînt în drept să se angajeze în tranzacţii bilaterale, inclusiv în tranzacţii bilaterale de export sau de import al gazelor naturale, cu respectarea obligaţiilor stabilite în prezenta lege şi în Regulile pieţei gazelor naturale.
    (4)  Tranzacţiile de vînzare-cumpărare a gazelor naturale de pe piața angro a gazelor naturale se desfăşoară în mod transparent, public şi nediscriminatoriu.
    Articolul 95. Piaţa cu amănuntul a gazelor naturale
    (1) Tranzacţiile de vînzare-cumpărare a gazelor naturale la care participă furnizorii şi consumatorii finali în vederea satisfacerii consumului propriu al ultimilor se efectuează pe piaţa cu amănuntul a gazelor naturale.
    (2) Pe piaţa cu amănuntul a gazelor naturale, tranzacţiile de vînzare-cumpărare se efectuează  în conformitate cu contractele de furnizare a gazelor naturale, încheiate între furnizori şi consumatorii finali.
    (3) Pe piaţa cu amănuntul a gazelor naturale, furnizorii vînd gaze naturale consumatorilor eligibili la preţuri negociate, în baza contractelor bilaterale încheiate cu aceştia. Tranzacţiile de vînzare-cumpărare a gazelor naturale de pe piaţa cu amănuntul a gazelor naturale se desfăşoară în mod transparent, public şi nediscriminatoriu.
    (4) În contextul obligaţiilor de serviciu public, furnizorii specificaţi la art. 89 şi furnizorii de ultimă opţiune furnizează consumatorilor finali gaze naturale la preţuri reglementate, aprobate de Agenţie în condiţiile stabilite în cap. XII.
    Articolul 96. Regulile pieţei gazelor naturale
    (1)  Principiile, modul de organizare şi de funcţionare a pieţei gazelor naturale se definesc în Regulile pieţei gazelor naturale.
    (2) Regulile pieţei gazelor naturale creează cadrul legal adecvat pentru efectuarea tranzacţiilor de vînzare-cumpărare cu respectarea principiilor de transparenţă, de publicitate şi de nediscriminare, precum şi pentru asigurarea prestării serviciilor de sistem în bază de criterii obiective, transparente şi nediscriminatorii.
    (3) Regulile pieţei gazelor naturale reglementează în special:
    a) structura pieţei gazelor naturale;
    b) procedurile, principiile şi standardele de organizare şi de funcţionare a pieţei gazelor naturale, în funcţie de modelul de piaţă a gazelor naturale aplicat;
    c) tipurile de contracte încheiate pe piaţa gazelor naturale şi clauzele obligatorii ce urmează a fi introduse în contractele încheiate pe piaţa contractelor bilaterale în condiţii reglementate;
    d) metodele de calcul al fluxurilor efective de gaze naturale pe piaţa gazelor naturale, al volumelor de gaze naturale procurate de participanţii la piaţa gazelor naturale în conformitate cu contractele încheiate, metodele de evidenţă a cantităţii de gaze naturale la punctele de intrare și de ieșire ale reţelelor de transport al gazelor naturale;
    e) procedurile şi metodele de evidenţă a tranzacţiilor efectuate pe piaţa gazelor naturale;
    f) procedura de efectuare a notificărilor fizice de către participanţii la piaţa gazelor naturale;
    g) procedurile şi metodele aferente stabilirii şi menţinerii bazei de date pentru necesităţile pieţei gazelor naturale;
    h) procedurile şi metodele aferente achiziţiei serviciilor de sistem şi cele aferente achiziţiei gazelor naturale pentru acoperirea consumului tehnologic şi a pierderilor de gaze naturale în reţelele de transport şi de distribuţie a gazelor naturale;
    i) drepturile şi obligaţiile participanţilor la piaţa gazelor naturale, inclusiv obligaţiile participanţilor la piaţa gazelor naturale în legătură cu echilibrarea;
    j) metodele de calcul al dezechilibrelor cantitative provocate de participanţii la piaţa gazelor naturale şi al decontărilor financiare pentru dezechilibrele provocate pe piaţa gazelor naturale;
    k) alte aspecte necesare pentru organizarea şi funcţionarea pieţei gazelor naturale.
    Articolul 97. Promovarea şi monitorizarea concurenţei pe piaţa
                         gazelor naturale
    (1) Agenţia asigură crearea condiţiilor necesare pentru o concurenţă efectivă pe piaţa gazelor naturale şi pentru dezvoltarea acesteia, inclusiv prin promovarea, în actele sale normative de reglementare, a principiilor de echitate, transparență şi nediscriminare, monitorizează piaţa gazelor naturale şi efectuează controale pentru depistarea în timp util a abuzurilor pe piaţa gazelor naturale.
    (2) Pentru îndeplinirea funcţiilor stabilite la alin. (1),  Agenţia efectuează, cel puţin la fiecare doi ani, un studiu de piaţă, în baza rezultatelor căruia stabileşte măsuri necesare şi proporţionale pentru promovarea unei concurenţe eficiente pe piaţa gazelor naturale şi, pe cale de consecinţă, pentru crearea premiselor necesare funcţionării eficiente a pieţei gazelor naturale.
    (3) Studiul de piaţă se efectuează în baza hotărîrii Agenţiei şi cuprinde următoarele:
    a) descrierea şi obiectul pieţei gazelor naturale;
    b) evaluarea nivelului de eficienţă, de concurenţă şi de transparenţă pe piaţa gazelor naturale şi evaluarea cantitativă a concentraţiei pe piaţa gazelor naturale, inclusiv prin aplicarea de indicatori de concentrare a pieţei stabiliţi în Regulile pieţei gazelor naturale;
    c) indicii privind întreprinderile de gaze naturale care deţin poziţie dominantă pe piaţa gazelor naturale;
    d) concluziile studiului, care vor include rezultatele investigaţiilor şi măsurile care trebuie luate pentru asigurarea unei concurenţe loiale pe piaţa gazelor naturale.
    (4) În legătură cu efectuarea studiului de piaţă, Agenţia iniţiază consultări publice în conformitate cu termenele şi condiţiile stipulate în Legea privind transparenţa în procesul decizional. Comentariile primite în timpul consultărilor publice se reflectă în raportul Agenţiei.
    (5) Orice studiu de piaţă iniţiat va fi efectuat în cel mai eficient mod, în termen de pînă la 4 luni de la data adoptării hotărîrii corespunzătoare de către Agenţie.  În caz de necesitate, acest termen poate fi prelungit de Agenţie, în mod rezonabil şi justificat, pentru o perioadă de cel mult 4 luni.  Studiul de piaţă se finalizează prin adoptarea hotărîrii Agenţiei, în care sînt specificate rezultatele studiului efectuat şi măsurile dispuse în vederea funcţionării normale a pieței şi dezvoltării concurenţei loiale pe piaţa gazelor naturale.
    (6)  La cererea unui participant la piaţa gazelor naturale sau la sesizarea unui organ central de specialitate al administraţiei publice, a unei alte autorităţi publice, Agenţia este în drept să iniţieze investigaţii pe piaţa gazelor naturale.
    (7) Investigaţia Agenţiei  se  efectuează în cel mai eficient mod în termen de pînă la 4 luni, termen care poate fi prelungit, prin hotărîre motivată a Agenţiei, cu cel mult 4 luni. Rezultatele investigaţiei se reflectă într-o hotărîre a Agenţiei, care specifică circumstanţele constatate şi măsurile dispuse, inclusiv privind suspendarea sau retragerea licenţei unui participant la piaţa gazelor naturale sau privind suspendarea temporară sau definitivă a participării acestuia pe piaţa gazelor naturale. Dacă, în urma investigației, sînt depistate semne de încălcare a legislației concurențiale, Agenția comunică acest fapt Consiliului Concurenței.
    (8) Raportul Agenţiei privind evaluarea nivelului de concurenţă pe piaţa gazelor naturale, precum şi hotărîrile privind investigaţiile efectuate pe piaţa gazelor naturale se publică pe pagina web oficială a Agenţiei.
    Articolul 98. Preţuri şi tarife aplicate în sectorul gazelor naturale
    (1) În sectorul  gazelor naturale se aplică următoarele preţuri şi tarife:
    a) preţuri negociate, rezultate din cerere şi ofertă pe pieţele de gaze naturale;
    b) preţuri şi tarife reglementate.
    (2) La categoria de preţuri şi tarife reglementate se atribuie:
    a) tarife reglementate pentru  serviciul  de transport al gazelor naturale, inclusiv tarifele de tip intrare şi ieşire;
    b) tarifele reglementate pentru serviciul de distribuţie a gazelor naturale, inclusiv tarifele diferenţiate în funcţie de nivelul presiunii în reţelele de distribuţie a gazelor naturale;
    c) tarifele reglementate pentru serviciul de stocare a gazelor naturale;
    d) preţurile reglementate pentru furnizarea de ultimă opţiune, pentru furnizarea gazelor naturale anumitor categorii de consumatori finali în contextul îndeplinirii obligaţiei de serviciu public stabilite la art. 89, inclusiv preţurile diferențiate în funcţie de consum;
    e)  tarifele reglementate pentru serviciile auxiliare prestate de operatorul  sistemului de transport şi de operatorul sistemului de distribuţie, inclusiv tarifele de racordare şi tarifele de reconectare.
    (3) Preţurile şi tarifele reglementate specificate la alin. (2) se determină în conformitate cu metodologiile de calculare, aprobare şi aplicare a acestora, elaborate şi aprobate în conformitate cu prezenta lege.
    (4) La calcularea tarifelor reglementate pentru serviciul de transport al gazelor naturale se iau în considerare volumele, veniturile şi cheltuielile aferente fluxurilor transfrontaliere.
    (5) Furnizorii de gaze naturale negociază cu consumatorii finali preţul la gazele naturale în conformitate cu cererea şi oferta pe pieţele de gaze naturale, cu excepţia situaţiilor în care gazele naturale se furnizează la preţuri reglementate.
    Articolul 99. Metodologiile de calculare, aprobare şi aplicare
                         a preţurilor şi a tarifelor reglementate
    (1) Metodologiile de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor şi a tarifelor reglementate specificate la art. 98 alin. (2) se elaborează şi se aprobă de către Agenţie în conformitate cu prezenta lege.
    (2) Metodologiile de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor şi a tarifelor reglementate se bazează pe următoarele principii:
    a) funcţionarea eficientă şi asigurarea viabilităţii financiare a întreprinderilor de gaze naturale în baza costurilor justificate şi strict necesare pentru desfăşurarea activităţilor reglementate;
    b) aprovizionarea cu gaze naturale, în mod continuu şi fiabil, a consumatorilor finali, cu respectarea parametrilor de calitate şi a indicatorilor de calitate stabiliţi;
    c)  desfăşurarea activităţilor reglementate în condiţii de siguranţă;
    d) orientarea sistemului de formare a preţurilor şi a tarifelor reglementate spre crearea de premise pentru motivarea întreprinderilor de gaze naturale şi a consumatorilor finali în sporirea eficienţei energetice  prin stabilirea de stimulente corespunzătoare atît pe termen scurt, cît şi pe termen lung;
    e) promovarea investiţiilor eficiente în sectorul gazelor naturale;
    f)  eliminarea subvenţiilor încrucişate;
    g)  asigurarea faptului că preţurile şi tarifele reglementate sînt justificate, rezonabile, verificabile, nediscriminatorii, transparente, bazate pe performanţă şi pe criterii obiective şi includ o rată rezonabilă de rentabilitate.
    (3) Metodologiile de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor şi a tarifelor reglementate trebuie să includă:
    a) componenţa şi modul de calculare a:
    – cheltuielilor aferente procurării de gaze naturale, inclusiv pentru acoperirea nivelului rezonabil și justificat al consumului tehnologic și al pierderilor de gaze naturale din reţelele de transport şi de distribuţie a gazelor naturale;
    – cheltuielilor materiale;
    – cheltuielilor  de personal;
    – cheltuielilor privind amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale,  inclusiv în cazul reevaluării acestora, pentru a asigura ca activele respective să nu fie depreciate mai mult de o dată şi pentru a exclude activele care au fost obţinute gratuit, prin donaţii şi granturi;
    – cheltuielilor aferente exploatării eficiente şi întreţinerii obiectelor sistemului de gaze naturale;
    – cheltuielilor de distribuire şi administrative;
    – altor cheltuieli justificate şi necesare pentru desfăşurarea activităţii operaţionale;
    – nivelului rentabilităţii, determinat prin metoda costului mediu ponderat al capitalului (pentru activitățile reglementate de transport, de distribuție sau de stocare a gazelor naturale);
     – devierilor tarifare create în perioada anterioară de aplicare a tarifelor şi a preţurilor reglementate;
    [Art.99 al.(3), lit.a) modificată prin LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18]
    b) determinarea costurilor care trebuie să fie incluse în preţurile sau în tarifele reglementate, separat pentru fiecare activitate desfăşurată de întreprinderea de gaze naturale și pentru fiecare tip de rețea de gaze naturale;
    c) condiţiile de utilizare a costurilor privind amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale, a costurilor materiale de întreţinere şi de exploatare şi modul de includere a acestor costuri în preţurile şi în tarifele reglementate, în cazul utilizării lor în alte scopuri sau în cazul neutilizării lor;
    d) nivelul consumului tehnologic şi al pierderilor de gaze naturale în reţelele de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, determinat în conformitate cu metodologiile aprobate de Agenție;
    [Art.99 al.(3), lit.d) modificată prin LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18]
    e) modul de recuperare, prin preţuri şi tarife reglementate, a investiţiilor efectuate, metoda de determinare şi de aplicare a ratei de rentabilitate pe tipuri de activitate. La aplicarea ratei de rentabilitate nu se iau în considerare valoarea ce a rezultat din reevaluarea imobilizărilor corporale şi necorporale, valoarea activelor achitate de consumatori, precum şi valoarea activelor care au fost obţinute gratuit, prin donaţii şi granturi;
    f) metoda de separare a cheltuielilor comune ale întreprinderii şi de separare a rentabilităţii pe tipuri de activitate practicate de întreprindere şi/sau pe tipuri de reţea de gaze naturale;
    g) modul de determinare şi de aplicare a tarifelor diferenţiate în funcţie de nivelul presiunii în reţelele de gaze naturale şi a preţurilor diferenţiate în funcţie de consum;
    h) modul de ajustare a preţurilor şi tarifelor reglementate.
    (4) Nivelul rentabilităţii pentru activitatea reglementată de furnizare a gazelor naturale se stabileşte în metodologiile de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor reglementate astfel încît furnizorii să obţină un profit rezonabil şi cu respectarea principiilor de echitate şi de nediscriminare între furnizorii din aceeaşi categorie.
    (5) Metodologia de calculare, aprobare şi aplicare a tarifului reglementat pentru serviciul de transport al gazelor naturale trebuie să stabilească modul de determinare a tarifelor de intrare în şi de ieşire din rețelele de transport al gazelor naturale, mecanismele şi metoda de stabilire a ratelor de alocare a costurilor în raport cu punctele de intrare şi de ieşire.
    (6) Preţurile şi tarifele reglementate, precum şi metodologiile de calculare, aprobare şi aplicare a acestora trebuie să fie nediscriminatorii în ceea ce privește activităţile, categoriile de consumatori şi categoriile de utilizatori de sistem.
    (7) Metodologiile de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor şi a tarifelor reglementate, aprobate de Agenţie, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, de asemenea se plasează pe pagina web oficială a Agenţiei şi pe paginile electronice ale întreprinderilor de gaze naturale.
    Articolul 100. Determinarea, aprobarea şi monitorizarea
                           aplicării preţurilor şi a tarifelor reglementate
    (1) Preţurile şi tarifele reglementate în sectorul gazelor naturale se determină anual de către întreprinderile de gaze naturale în conformitate cu metodologiile de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor şi a tarifelor reglementate şi potrivit termenelor şi condiţiilor stabilite în Regulamentul privind procedurile de prezentare şi de examinare a cererilor titularilor de licențe privind preţurile şi tarifele reglementate.
    (2) Preţurile şi tarifele reglementate, determinate de întreprinderile de gaze naturale conform alin. (1), se prezintă Agenţiei spre examinare şi aprobare.
    (3) Agenţia, în conformitate cu  art. 7 alin. (2), cu art. 8 şi 9, examinează prețurile și tarifele prezentate de întreprinderile de gaze naturale şi adoptă hotărîrea privind aprobarea preţurilor şi a tarifelor respective.
    (4) Întreprinderile de gaze naturale sînt obligate să prezinte Agenţiei informaţiile necesare pentru examinarea şi justificarea cheltuielilor, precum şi pentru estimarea corectitudinii calculării preţurilor şi a tarifelor reglementate.
    (5) Hotărîrile Agenţiei cu privire la aprobarea preţurilor şi a tarifelor reglementate se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, se plasează pe pagina web oficială a Agenţiei şi pe paginile electronice ale întreprinderilor de gaze naturale.
    (6) Agenţia supraveghează şi monitorizează aplicarea de către întreprinderile de gaze naturale a metodologiilor de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor şi tarifelor reglementate, precum şi aplicarea corectă a preţurilor şi a tarifelor reglementate aprobate.
    Articolul 101. Separarea contabilităţii
    (1) Întreprinderile de gaze naturale, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare, întocmesc, supun auditului şi publică situaţiile lor financiare anuale.
    (2) Pentru a evita discriminarea, subvenţionările încrucişate şi denaturarea concurenţei, întreprinderile de gaze naturale sînt obligate să ţină în sistemul lor de contabilitate conturi contabile separate pentru fiecare dintre activităţile de transport, de distribuţie şi de stocare a gazelor naturale, aşa cum ar fi în cazul în care aceste activităţi ar fi desfăşurate de întreprinderi distincte.
    (3) Întreprinderile de gaze naturale sînt obligate să ţină contabilitate separată pentru alte activităţi ce ţin de sectorul gazelor naturale, dar care nu se referă la transportul, distribuţia şi stocarea gazelor naturale, aşa cum ar fi în cazul în care aceste activităţi ar fi desfăşurate de întreprinderi distincte. De asemenea, întreprinderile de gaze naturale trebuie să ţină contabilitate separată pentru alte activităţi, nereglementate de prezenta lege. Bilanţul şi situaţia de profit şi pierdere se întocmesc separat pentru fiecare activitate, pe categorii de consumatori.
    (4) Furnizorii care furnizează gaze naturale la preţuri reglementate şi la preţuri negociate sînt obligaţi să ţină contabilitate separată pentru fiecare tip de activitate practicată, pe categorii de consumatori.
    (5) Întreprinderile de gaze naturale vor preciza în politicile lor de contabilitate regulile de alocare a activelor şi pasivelor, a cheltuielilor şi veniturilor, precum şi a pierderilor, pe care le aplică la separarea contabilităţii pe tipuri de activitate practicate, în conformitate cu prezenta lege, cu standardele de contabilitate şi cu metodologiile de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor și a tarifelor reglementate.
    (6) Veniturile obţinute din utilizarea cu titlu de proprietate a reţelelor de transport şi/sau de distribuţie a gazelor naturale se specifică în contabilitatea întreprinderilor de gaze naturale. Situaţiile financiare anuale trebuie să cuprindă, în note, informaţii despre orice tranzacţie efectuată cu întreprinderile înrudite.
    (7) Auditul situațiilor financiare ale întreprinderilor de gaze naturale se efectuează cu respectarea condiţiilor stabilite în Legea nr. 61-XVI din 16 martie 2007 privind activitatea de audit şi în standardele internaţionale de audit şi trebuie să specifice, suplimentar, dacă sînt respectate obligaţiile de evitare a discriminării şi a subvenţiilor încrucişate, stabilite la alin. (2)–(4) din prezentul articol.
    Articolul 102. Accesul la contabilitate şi prezentarea informaţiilor
    (1) Agenţia este în drept, în baza solicitării în scris sau în cadrul controalelor realizate, să aibă acces la contabilitatea întreprinderilor de gaze naturale, precum şi să solicite întreprinderilor de gaze naturale să prezinte datele şi informaţiile necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin.
    (2) Întreprinderile de gaze naturale oferă accesul la contabilitate şi prezintă datele şi informaţiile solicitate în conformitate cu alin. (1) în termenele şi  condiţiile stabilite în prezenta lege şi în regulamentul elaborat și aprobat de Agenţie.
    (3) Agenţia este obligată să se abţină de la divulgarea informaţiei care constituie secret comercial. Aceste informaţii pot fi dezvăluite doar în termenele şi condiţiile prevăzute de lege.
    (4) Informaţiile necesare pentru asigurarea unei concurenţe reale, pentru funcţionarea eficientă a pieţei gazelor naturale şi pentru reglementarea preţurilor şi a tarifelor se fac publice. Această obligaţie este pusă în aplicare de Agenţie fără a aduce atingere informaţiilor care constituie secret comercial.
    Articolul 103.  Securitatea aprovizionării cu gaze naturale
    (1) Securitatea aprovizionării cu gaze naturale se asigură prin crearea premiselor necesare pentru funcționarea eficientă și continuă a pieței  gazelor naturale, precum şi prin stabilirea de măsuri excepționale care urmează să fie puse în aplicare în cazul în care piața gazelor naturale nu poate să asigure furnizarea volumelor necesare de gaze naturale. Prezentul capitol stabileşte principiile şi regulile de bază care reglementează funcţiile participanţilor la piaţa gazelor naturale, acţiunile ce trebuie întreprinse, ca măsuri de prevenţie pentru coordonarea activităţilor pe piaţa gazelor naturale, precum și acţiunile ce trebuie realizate în cazul întreruperilor în aprovizionarea cu gaze naturale. 
    (2) Asigurarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale este de competenţa  Guvernului, care aprobă Regulamentul privind situaţiile excepţionale pe piaţa gazelor naturale, Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa gazelor naturale, componenţa  Comisiei pentru situaţii excepţionale și îndeplineşte alte funcţii stabilite prin prezenta lege.
    (3) Regulamentul privind situaţiile excepţionale pe piaţa gazelor naturale şi Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa gazelor naturale trebuie să conţină măsuri neechivoce, transparente şi nediscriminatorii, care nu afectează concurenţa şi funcţionarea pieţei gazelor naturale decît în cazuri justificate.
    (4) Regulamentul privind situaţiile excepţionale pe piaţa gazelor naturale, elaborat de organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, defineşte rolurile şi funcţiile participanţilor la piaţa gazelor naturale, stabileşte  standardele minime de siguranţă în aprovizionarea cu gaze naturale şi conţine, în special, următoarele:
    a) criteriile de identificare a consumatorilor protejaţi;
    b) măsurile ce urmează a fi întreprinse de întreprinderile de gaze naturale pentru a asigura aprovizionarea cu gaze naturale a consumatorilor protejaţi în următoarele cazuri:
    – temperaturi extreme pentru o perioadă de vîrf de 7 zile calendaristice, constatate statistic o dată la 20 de ani;
    – orice perioadă de cel puțin 30 de zile calendaristice în care cererea de gaze este excepțional de mare, constatată statistic o dată la 20 de ani;
    – o perioadă de cel puţin 30 de zile calendaristice în cazul afectării reţelelor de gaze naturale principale în condiții de iarnă normale;
    c) criteriile de identificare a întreprinderilor de gaze naturale menţionate la lit. b);
    d) criteriile de identificare a diferitor categorii de riscuri majore pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale;
    e) măsurile de reducere a riscurilor identificate conform lit. d) şi, în special, în caz de perturbare a aprovizionării cu gaze naturale care implică afectarea infrastructurii de gaze naturale sau a sursei/rutei de aprovizionare cu gaze naturale în situaţia unei cereri de gaze naturale excepţional de înalte;
    f) informaţii cu privire la interconexiunile existente şi planificate a fi construite, care contribuie la securitatea aprovizionării cu gaze naturale;
    g) conţinutul raportului care urmează a fi prezentat de către întreprinderile de gaze naturale referitor la securitatea aprovizionării cu gaze naturale;
    h) alte obligaţii impuse întreprinderilor de gaze naturale, autorităţilor și entităţilor competente, inclusiv obligaţiile privind siguranţa exploatării sistemului de gaze naturale.
    (5) La elaborarea Regulamentului privind situaţiile excepţionale pe piaţa gazelor naturale, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii trebuie să ţină cont de prevederile planurilor de dezvoltare a reţelelor de gaze naturale pentru 10 ani, elaborate de operatorii sistemelor de transport.
    (6) Regulamentul privind situaţiile excepţionale pe piaţa gazelor naturale se bazează, în primul rînd, pe mecanismele de piaţă, iar la elaborarea acestuia se va ţine cont de impactul economic şi de eficienţa măsurilor care trebuie să fie întreprinse, de impactul acestora asupra funcţionării pieţei gazelor naturale,  asupra mediului şi consumatorilor.
    (7) Regulamentul privind situaţiile excepţionale pe piaţa gazelor naturale se revizuieşte o dată la 2 ani sau mai devreme, în caz de necesitate, şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    Articolul 104. Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale
                           pe piața gazelor naturale
    (1) Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale pe piaţa gazelor naturale (în continuare – Planul de acţiuni) se elaborează de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii în colaborare cu Comisia pentru situaţii excepţionale şi se prezintă spre aprobare Guvernului.
    (2) Planul de acţiuni:
    a) defineşte nivelurile de criză;
    b) determină rolul şi funcţiile organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, ale Comisiei pentru situaţii excepţionale, ale altor autorităţi responsabile, ale întreprinderilor de gaze naturale, precum  şi ale consumatorilor industriali, inclusiv ale producătorilor relevanţi de energie electrică şi termică, ţinînd cont de diferențele în ceea ce privește măsura în care aceștia sînt afectați în cazul întreruperii aprovizionării cu gaze naturale, şi stabileşte modalităţile şi mijloacele de interacțiune a acestora cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, cu  Comisia pentru situaţii excepţionale pentru fiecare dintre nivelurile de criză definite;
    c) identifică, dacă este cazul, măsurile şi acţiunile de reducere a potenţialului impact al perturbărilor în aprovizionarea cu gaze naturale asupra sistemului de termoficare şi asupra aprovizionării cu energie electrică, produsă cu utilizarea  gazelor naturale;
    d) stabileşte măsuri şi proceduri detaliate care trebuie urmate la fiecare nivel de criză, inclusiv schemele de asigurare a fluxului informaţional, pentru ca întreprinderile de gaze naturale şi consumatorii industriali  să poată reacţiona la fiecare nivel de criză;
    e) identifică  măsurile care nu au la bază mecanisme de piaţă și care urmează a fi implementate în cazul survenirii de situaţii excepţionale şi evaluează gradul în care utilizarea măsurilor respective este necesară pentru a soluţiona situaţiile survenite în caz de criză, identifică efectele acestora și defineşte procedurile necesare pentru implementarea lor. La identificarea măsurilor  menţionate trebuie să se țină cont de faptul că măsurile care nu se bazează pe mecanisme de piață pot fi  utilizate doar în cazul în care cele bazate pe astfel de mecanisme nu pot asigura aprovizionarea cu gaze naturale a consumatorilor, în special a consumatorilor protejați;
    f) descrie mecanismele aplicate la colaborarea cu ţările părți ale Comunităţii Energetice pentru fiecare nivel de criză;
    g) descrie detaliile privind obligaţia de raportare impusă  întreprinderilor de gaze naturale pentru fiecare nivel de criză;
    h) stabileşte o listă de acţiuni predefinite ce trebuie întreprinse pentru a asigura aprovizionarea cu gaze naturale în cazul unei situaţii de urgenţă, inclusiv acordurile comerciale dintre părţile implicate în astfel de acţiuni, precum şi mecanismele de compensare pentru întreprinderile de gaze naturale, dacă este cazul, cu respectarea confidenţialităţii datelor şi a informaţiilor ce constituie secret comercial;
    i) stabilește lista consumatorilor finali întreruptibili şi ordinea în care urmează să fie limitată şi/sau sistată furnizarea gazelor naturale consumatorilor finali respectivi;
    j) stabilește tipul şi, după caz, cantităţile de combustibili alternativi ce urmează a fi utilizate de consumatorii finali pe perioada întreruperii.
    (3) La elaborarea Planului de acţiuni trebuie să se ţină cont de:
    a) existenţa capacităţii depozitelor de stocare şi a volumului necesar de gaze naturale în acestea, precum şi de existenţa investiţiilor necesare pentru asigurarea capacităţii depozitelor de stocare în situaţii excepţionale;
    b) capacitatea de extracţie din depozitele de stocare;
    c) necesitatea asigurării de către operatorii sistemelor de transport a capacităţii reţelelor de transport al gazelor naturale pentru a face posibilă preluarea şi direcţionarea volumelor de gaze naturale spre zonele de risc, precum şi de necesitatea extinderii reţelelor de transport al gazelor naturale în vederea aprovizionării cu gaze naturale a consumatorilor protejaţi din zonele respective;
    d) flexibilitatea sistemului de gaze naturale;
    e) necesitatea de a stimula încheierea de contracte cu clauze privind întreruperea furnizării;
    f) posibilitatea utilizării de combustibili alternativi de rezervă de către consumatorii industriali, inclusiv producătorii de energie electrică şi termică;
    g) existenţa şi dezvoltarea capacitaţii interconexiunilor pentru asigurarea schimburilor transfrontaliere de gaze naturale;
    h) necesitatea de a stimula cooperarea operatorilor sistemelor de transport cu operatorii sistemelor de transport din ţările vecine pentru coordonarea activităților de livrare a gazelor naturale;
    i) necesitatea coordonării activităţilor de livrare a gazelor naturale între operatorii sistemelor de transport, operatorii sistemelor de distribuţie şi operatorii depozitelor de stocare; 
    j) flexibilitatea producţiei interne de gaze naturale;
    k) flexibilitatea importului de gaze naturale;
    l) posibilitatea diversificării surselor de aprovizionare cu gaze naturale;
    m) existenţa contractelor de procurare a gazelor naturale pe termen lung;
    n) necesitatea optimizării investiţiilor în infrastructură pentru creșterea capacitaţii rețelelor de transport al gazelor naturale, înlocuirea reţelelor de transport al gazelor naturale cu durata de exploatare expirată în vederea reducerii consumului tehnologic şi a pierderilor de gaze naturale, pentru asigurarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale, precum şi pentru importul de gaze naturale prin intermediul tuturor surselor posibile, inclusiv prin terminale de regazificare şi prin interconexiuni.
    (4)  Planul de acţiuni se revizuieşte o dată la 2 ani sau mai devreme, în caz de necesitate, şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    (5) La îndeplinirea atribuţiilor sale privind aplicarea Planului de acţiuni, Comisia pentru situaţii excepţionale trebuie să ţină cont de:
    a) măsurile imediate luate de participanţii la piaţa gazelor naturale ca reacţie la diminuarea majoră a aprovizionării cu gaze naturale;
    b) alte masuri aprobate de Guvern privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale în situaţiile excepţionale pe piaţa gazelor naturale.
    Articolul 105. Situaţiile excepţionale pe piaţa gazelor naturale
    (1) Existenţa unei situaţii excepţionale pe piaţa gazelor naturale se constată de operatorul sistemului de transport şi se confirmă de Comisia pentru situaţii excepţionale în modul stabilit în Regulamentul privind situaţiile excepţionale pe piaţa gazelor naturale.
    (2) În cazul în care un operator al sistemului de transport constată existenţa unei situaţii excepţionale pe piaţa gazelor naturale, acesta este obligat, în comun cu alt operator al sistemului de transport, să întreprindă imediat măsurile stabilite în Planul de acţiuni şi să notifice despre acest fapt Comisia pentru situaţii excepţionale. În termen de 12 ore de la notificare, Comisia pentru situaţii excepţionale verifică dacă sînt îndeplinite condiţiile privind existenţa situaţiilor excepţionale pe piaţa gazelor naturale şi, după caz, constată apariţia situaţiei excepţionale pe piaţa gazelor naturale.
    (3) Dacă, după verificare, Comisia pentru situaţii excepţionale decide că nu există o situaţie excepţională pe piaţa gazelor naturale, operatorii sistemelor de transport sînt obligaţi să reia de îndată activitatea în condiţii obişnuite.
    (4) Pe durata situaţiilor excepţionale pe piaţa gazelor naturale, întreprinderile de gaze naturale, la solicitarea operatorilor sistemelor de transport, au următoarele obligaţii:
    a) în cazul producătorilor, să mobilizeze întreaga capacitate de producere a gazelor naturale în limita capacităţilor maxime de extracţie;
    b) în cazul operatorilor depozitelor de stocare, să mobilizeze întreaga capacitate de extragere a gazelor naturale;
    c) în cazul operatorilor sistemelor de transport, să preia volumele suplimentare de gaze naturale puse la dispoziţie de producători, de operatorii depozitelor de stocare şi să asigure serviciile de transport al gazelor naturale în condiţiile prevăzute în Planul de acţiuni;
    d) în cazul operatorilor sistemelor de distribuţie, să întreprindă măsuri de limitare şi/sau de sistare a livrării gazelor naturale conform Planului de acţiuni.
    (5) Pe perioada situaţiilor excepţionale pe piaţa gazelor naturale, măsurile întreprinse de operatorii sistemelor de transport, precum şi de ceilalţi participanţi la piaţa gazelor naturale, în conformitate cu Planul de acţiuni, sînt obligatorii şi prevalează în raport cu prevederile contractuale şi cu actele normative în domeniu.
    (6) Orice măsură de salvgardare se aplică temporar, astfel încît să cauzeze cît mai puţine perturbări în funcţionarea pieţei gazelor naturale, şi trebuie să fie limitată la strictul necesar pentru remedierea ameninţării siguranţei, integrităţii fizice a persoanelor sau a instalaţiilor de gaze naturale.
    (7) La dispariţia cauzelor care au determinat apariţia situaţiei excepţionale pe piaţa gazelor naturale, operatorii sistemelor de transport sînt obligaţi să reia de îndată activitatea în condiţii obişnuite şi să notifice imediat Comisia pentru situaţii excepţionale despre aceasta. Comisia pentru situaţii excepţionale, în termen de cel mult 12 ore, verifică şi constată încetarea situaţiei excepţionale pe piaţa gazelor naturale.
    (8) Întreprinderile de gaze naturale sînt obligate să întreprindă măsurile stabilite în Planul de acţiuni, cu respectarea următoarelor condiții:
    a) să nu fie introduse măsuri de restricționare a fluxului de gaze naturale de pe piața națională a gazelor naturale;
    b) să nu fie introduse măsuri care pot pune în pericol în mod grav situația aprovizionării cu gaze naturale într-o altă ţară parte a Comunităţii Energetice;
    c) să fie menținut accesul transfrontalier la infrastructură, în măsura posibilităţilor tehnice și în condiții de siguranță, în conformitate cu Planul de acţiuni.
    (9)  Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii comunică Secretariatului Comunităţii Energetice despre măsurile întreprinse în legătură cu situaţiile excepţionale survenite pe piaţa gazelor naturale din Republica Moldova şi prezintă toate datele şi informaţiile relevante.
    (10) Dacă situaţiile de criză nu pot fi gestionate în modul corespunzător prin aplicarea măsurilor la nivel naţional, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii comunică acest fapt preşedintelui Grupului de coordonare privind securitatea aprovizionării Comunităţii Energetice, care urmează să  convoace o ședință a grupului pentru examinarea situaţiei şi, după caz, pentru acordarea asistenţei Republicii Moldova şi/sau altor țări părţi ale Comunităţii Energetice vizate în legătură cu coordonarea măsurilor implementate la nivel naţional pentru a face faţă situaţiei excepţionale pe piața gazelor naturale.
    Articolul 106. Securitatea aprovizionării cu gaze naturale
                           a unor categorii de consumatori finali
    (1) Operatorii sistemelor de transport anunţă, în conformitate cu art. 105, producătorii, operatorii sistemelor de distribuţie, operatorii depozitelor de stocare şi furnizorii în legătură cu apariţia situaţiilor excepţionale pe piaţa gazelor naturale.
    (2) În cazul situaţiilor excepţionale pe piaţa gazelor naturale, operatorii sistemelor de transport, operatorii sistemelor de distribuţie şi operatorii depozitelor de stocare vor presta cu prioritate serviciile de livrare a gazelor naturale consumatorilor protejaţi.
    (3) Pe perioada situaţiilor excepţionale pe piaţa gazelor naturale, consumatorii finali menţionaţi la art. 104 alin. (2) lit. i), pentru care s-a dispus măsura limitării şi/sau a sistării furnizării de gaze naturale, au obligaţia de a întreprinde măsurile necesare pentru a asigura siguranţa echipamentelor şi a instalaţiilor lor de gaze naturale şi de a trece la utilizarea de combustibili alternativi, după caz.
    Articolul 107. Monitorizarea securităţii aprovizionării
                           cu gaze naturale
    (1) Guvernul, prin intermediul organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, asigură monitorizarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale, care vizează, în special: 
    a) implementarea adecvată a standardelor privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale conform prevederilor art. 103;
    b)  echilibrul dintre cerere şi ofertă pe piaţa gazelor naturale;
    c) nivelul cererii viitoare previzibile de gaze naturale şi sursele disponibile de acoperire;
    d) noile contracte de import pe termen lung al gazelor naturale din țările terțe;
    e) volumul util de gaze naturale și capacitatea de extracție din depozitele  de stocare a  gazelor naturale;
    f) gradul de interconectare a sistemului de gaze naturale al Republicii Moldova cu sistemele de gaze naturale ale ţărilor vecine, precum şi cu cele ale ţărilor părți ale Comunităţii Energetice;
    g) capacităţile suplimentare planificate sau aflate în construcție;
    h) calitatea și nivelul de întreținere a rețelelor de gaze naturale, precum şi respectarea standardelor de securitate la exploatarea reţelelor de gaze naturale;
    i) realizarea măsurilor de acoperire a cererii de vîrf şi a deficitului în furnizarea gazelor naturale în cazul indisponibilităţii unuia sau a mai multor furnizori, inclusiv în situaţiile excepţionale pe piaţa gazelor naturale.
    (2) Anual, pînă la data de 31 iulie, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii întocmeşte şi publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, precum şi pe pagina sa web oficială, un raport cu privire la rezultatele monitorizării securităţii aprovizionării cu gaze naturale. Raportul menţionat se prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice şi  trebuie să conţină informaţii cu privire la: rezultatele monitorizării aspectelor indicate la alin. (1), măsurile luate sau planificate în legătură cu acestea, capacitatea sistemului de gaze naturale de a satisface cererea existentă şi prognoza consumului de gaze naturale, precum şi informaţii cu privire la:
    a) impactul concurenţial al măsurilor întreprinse în conformitate cu prevederile art. 105 asupra tuturor participanţilor la piaţa gazelor naturale;
    b) disponibilitatea capacităţilor de stocare;
    c) durata contractelor de procurare a gazelor naturale  pe termen lung, încheiate de către întreprinderile de gaze naturale înregistrate în Republica Moldova, în special durata rămasă, și gradul de lichiditate a pieței de gaze naturale;
    d) cadrul de reglementare pentru oferirea de stimulente corespunzătoare noilor investiții.
    (3) În caz de necesitate, în scopul realizării funcţiilor de monitorizare atribuite în temeiul prezentului articol,  organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii colaborează cu  alte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice, cu alte autorităţi publice competente, inclusiv cu Agenţia, şi solicită prezentarea informaţiilor necesare de către întreprinderile de gaze naturale, asigurînd confidenţialitatea informaţiilor care constituie secret comercial.
    Articolul 108. Colaborarea  regională
    (1) În scopul salvgardării securităţii aprovizionării cu gaze naturale, autorităţile competente din Republica Moldova vor colabora cu autorităţile competente din țările părţi ale Comunităţii Energetice, promovînd astfel colaborarea bilaterală şi cea regională.
    (2) Colaborarea prevăzută la alin. (1) se referă la situaţiile care cauzează sau care pot cauza perturbări grave în aprovizionarea cu gaze naturale atît a Republicii Moldova, cît şi a unei alte ţări părți a Comunităţii Energetice. Colaborarea bilaterală şi cea regională vizează în special:
    a) coordonarea măsurilor privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale în situaţii excepţionale, stabilite în prezentul capitol;
    b) identificarea interconexiunilor şi, după caz, dezvoltarea şi modernizarea acestora, inclusiv pentru asigurarea capacităţilor bidirecţionale;
    c) identificarea condiţiilor şi a modalităţilor practice de acordare a asistenţei reciproce.
    (3) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii comunică Secretariatului Comunităţii Energetice despre proiectele de colaborare iniţiate în conformitate cu prezentul articol.
    Articolul 109. Examinarea neînţelegerilor de către Agenţie
    (1) Neînţelegerile dintre întreprinderile de gaze naturale în legătură cu prezenta lege se examinează de Agenţie. La reclamaţia oricăreia dintre părţi, Agenţia emite o decizie în termen de cel mult două luni de la data primirii reclamaţiei respective. Agenţia este în drept să prelungească motivat termenul respectiv cu cel mult două luni, comunicînd acest fapt persoanei care a depus reclamaţia. Ulterior, Agenţia este în drept să extindă suplimentar termenul de examinare a reclamaţiei cu acordul persoanei care a depus reclamaţia.
    (2) Agenția examinează disputele, inclusiv cele transfrontaliere, privind refuzul operatorului sistemului de transport de a acorda acces la reţelele de transport al gazelor naturale.
    (3) Agenţia examinează neînţelegerile dintre consumatorii finali, utilizatorii de sistem şi întreprinderile de gaze naturale ce survin în legătură cu prezenta lege, precum şi dintre utilizatorii şi operatorul sistemului de distribuţie închis, şi emite decizii în caz de necesitate. Agenţia examinează reclamaţiile depuse de consumatorii finali, de utilizatorii de sistem sau de utilizatorii sistemului de distribuţie închis în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la înregistrarea reclamaţiei. Termenul de examinare a reclamaţiei poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile lucrătoare, fapt despre care este informat consumatorul final, utilizatorul de sistem sau utilizatorul sistemului de distribuţie închis.
    (4) Pe perioada examinării reclamaţiilor privind facturarea și în cazul nerespectării de către titularul de licență a procedurii de deconectare, Agenţia emite decizii privind interzicerea deconectării de la reţelele de gaze naturale a instalaţiilor de gaze naturale ale consumatorului final sau privind reconectarea acestora.
    (5) În termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii, Agenţia remite decizia asupra neînţelegerii spre executare părţilor implicate, cu expunerea motivelor pe care se întemeiază acest act.
    (6) Agenţia examinează şi mediază neînţelegerile dintre operatorii de sistem şi proprietarii terenurilor şi ai altor bunuri, proprietate publică sau privată, în legătură cu aplicarea prevederilor art. 74 și 75. Termenul de examinare a cererilor depuse în acest sens este de 30 de zile lucrătoare.
    Articolul 110. Examinarea neînţelegerilor de către
                           întreprinderile de gaze naturale
    (1) Întreprinderile de gaze naturale examinează reclamaţiile consumatorilor finali, utilizatorilor de sistem în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la înregistrarea reclamaţiei. Termenul de examinare a reclamaţiei poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile lucrătoare, fapt despre care este informat consumatorul final, utilizatorul de sistem. Pe durata examinării reclamaţiilor consumatorilor finali privind facturarea se interzice deconectarea instalaţiilor de gaze naturale ale acestora de la reţelele de gaze naturale.
    (2) Reclamaţiile consumatorilor finali în legătură cu contractarea, deconectarea, reconectarea şi facturarea se examinează şi se soluţionează de către furnizor. Dacă furnizorii care furnizează gaze naturale în contextul obligațiilor de serviciu public stabilite la art. 89 şi 90 își încalcă obligaţiile stabilite în prezenta lege şi în Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale, aceștia sînt obligați să plătească consumatorilor finali vizați compensaţii în termenele şi în mărimea stabilite în Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale. Operatorul de sistem este obligat să colaboreze cu furnizorul prin prezentarea informaţiilor solicitate de acesta şi necesare lui pentru soluţionarea problemelor abordate în reclamaţiile consumatorilor finali.
    (3) Reclamaţiile consumatorilor finali cu privire la deconectare se examinează şi se soluţionează de către furnizor, indiferent dacă deconectarea instalaţiilor de gaze naturale ale consumatorilor finali a fost efectuată la cererea furnizorului sau din iniţiativa operatorului de sistem.
    (4) În cazul în care, la examinarea reclamaţiilor consumatorilor finali, furnizorul constată că operatorul de sistem a încălcat termenul de reconectare stabilit, acesta achită consumatorului final prejudiciat compensaţia calculată în conformitate cu Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale. Operatorul de sistem este obligat să restituie furnizorului cheltuielile suportate în legătură cu achitarea compensaţiei pentru prejudicierea consumatorului final din vina operatorului de sistem. Dacă operatorul de sistem refuză să restituie furnizorului contravaloarea compensaţiei, ultimul este în drept să-şi recupereze cheltuielile prin intentarea acţiunii în regres în instanţa de judecată.
    (5) Operatorul de sistem este obligat să examineze reclamaţiile şi să soluţioneze problemele  utilizatorilor de sistem parvenite în legătură cu racordarea, delimitarea, întreruperea şi limitarea livrării gazelor naturale, cu calitatea serviciului prestat, precum şi să achite utilizatorilor de sistem compensaţii calculate  în conformitate cu Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a gazelor naturale.
    (6) Consumatorii finali, utilizatorii de sistem sînt în drept să solicite recuperarea prejudiciilor materiale şi morale cauzate de furnizor, de operatorul de sistem în conformitate cu prevederile Codului civil și ale Legii nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind  protecția consumatorilor.
    (7) În cazul în care un consumator final, un utilizator de sistem a adresat furnizorului sau operatorului de sistem o reclamaţie care urmează să fie examinată şi soluţionată de celălalt titular de licenţă, furnizorul sau operatorul de sistem, după caz, este obligat să transmită reclamaţia celuilalt titular de licenţă (operator de sistem sau furnizor) în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării reclamaţiei şi să informeze despre acest fapt consumatorul final, utilizatorul de sistem.
    (8) Întreprinderile de gaze naturale sînt obligate să depună toată diligenţa pentru a soluţiona pe cale extrajudiciară eventualele neînţelegeri ce pot apărea în raport cu consumatorii finali, utilizatorii de sistem, precum şi să pună în aplicare un mecanism eficient şi nediscriminatoriu de rambursare a cheltuielilor sau de achitare a compensaţiilor  consumatorilor finali, utilizatorilor de sistem în cazul nerespectării de către întreprinderile de gaze naturale a obligaţiilor ce le revin.
    (9) Întreprinderile de gaze naturale sînt obligate să dispună de centre de deservire a consumatorilor finali, utilizatorilor de sistem care să funcţioneze conform programului de lucru de cel puţin 5 zile pe săptămînă a cîte 8 ore pe zi. Personalul responsabil de examinarea reclamaţiilor consumatorilor finali, utilizatorilor de sistem trebuie să dispună de dreptul real de a lua decizii, în numele întreprinderii de gaze naturale, pentru a soluţiona problemele abordate, iar întîlnirile cu reprezentanții întreprinderilor de gaze naturale urmează să fie stabilite inclusiv prin telefon sau prin poşta electronică. Întreprinderile de gaze naturale sînt obligate să ţină evidenţa reclamaţiilor parvenite şi, la solicitare, să prezinte Agenţiei informaţii cu privire la data depunerii reclamaţiei,  numele persoanei care a depus reclamaţia, esenţa problemei abordate în reclamaţie, acţiunile întreprinse pentru soluţionarea problemelor abordate în reclamaţie, decizia întreprinderii de gaze naturale.
    Articolul 111. Soluţionarea litigiilor
    (1)  Litigiile dintre participanţii la piaţa gazelor naturale se soluţionează în instanţa de judecată.
    (2) În caz de dezacord cu răspunsul întreprinderii de gaze naturale ori dacă nu a primit, în termenul stabilit în Legea cu privire la petiţionare, răspuns la petiţia adresată întreprinderii de gaze naturale, consumatorul final, utilizatorul de sistem este în drept să se adreseze în instanţa de judecată  competentă pentru soluţionarea litigiului în modul și în termenele stabilite în legea menționată.  
    (3) În cazul în care consumatorul final, utilizatorul de sistem nu este de acord cu răspunsul Agenţiei la petiţia depusă, acesta este în drept să conteste răspunsul în instanţa de judecată în conformitate cu Legea cu privire la petiţionare. Decizia     Agenţiei de soluţionare a problemelor invocate în petiţie poate fi contestată în termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. 
    Articolul 112. Răspunderea pentru încălcarea
                           legislaţiei în domeniul gazelor naturale
    (1) Întreprinderile de gaze naturale poartă răspundere pentru neîndeplinirea sau pentru îndeplinirea necorespunzătoare a funcţiilor şi obligaţiilor stabilite în prezenta lege, în Legea cu privire la energetică, precum şi în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie.
    (2) Dacă Agenţia constată încălcarea de către întreprinderile de gaze naturale a prevederilor prezentei legi, ale Legii cu privire la energetică, precum şi ale actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie, aceasta este în drept să iniţieze procedura contravenţională în condiţiile şi termenele stabilite în Codul contravenţional.
    (3)  În cazurile expres prevăzute la art. 113 din prezenta lege, Agenţia este în drept să aplice titularilor de licenţe, titularilor de autorizaţii şi altor persoane juridice sancţiuni financiare, cu respectarea procedurii stabilite în Legea cu privire la energetică.
    Articolul 113. Sancțiuni pentru încălcarea legislaţiei
                           în domeniul gazelor naturale
    (1) Agenția este în drept să aplice, prin hotărîre, sancțiuni în mărime de la 1% la 5% din cifra de afaceri anuală a titularilor de licență, a titularilor de autorizaţii pentru încălcarea obligațiilor, manifestată prin:
    a) refuzul repetat al titularului de licenţă de a prezenta informaţiile şi rapoartele solicitate de Agenţie;
    b) refuzul repetat al titularului de licenţă de a publica pe pagina sa electronică, la solicitarea Agenției, informaţiile şi rapoartele aferente activității sale;
    c) neexecutarea de către titularul de licenţă a obligațiilor prescrise de Agenție, ceea ce a condus la consecințele menționate la art. 16 alin. (3);
    d) refuzul titularului de licenţă de a permite efectuarea controalelor şi a inspecţiilor dispuse de către Agenţie sau obstrucţionarea Agenţiei în efectuarea acestora;
    e) împiedicarea de către operatorul de sistem, de către furnizor a cel puţin 50 de consumatori finali de a exercita dreptul de schimbare a furnizorului;
    f) împiedicarea de către operatorul sistemului de distribuţie închis a utilizatorilor sistemului său de a exercita dreptul de schimbare a furnizorului;
    g) refuzul repetat al operatorului de sistem de a elibera avizul de racordare la reţeaua de gaze naturale a instalaţiilor de gaze naturale ale unui solicitant;
    h) refuzul repetat al furnizorului de a încheia contractul de furnizare a gazelor naturale în contextul obligaţiilor de serviciu public stabilite la art. 89 şi 90;
    i) refuzul repetat al titularului de licenţă de a executa hotărîrile şi deciziile Agenţiei.
    (2) Încălcările prevăzute la alin. (1) săvîrşite în mod repetat se sancționează cu amendă în mărime de 5% din cifra anuală de afaceri a titularului de licență.
    (3) Agenția este în drept să aplice, prin hotărîre, sancțiuni în mărime de la 5% la 10% din cifra de afaceri anuală a titularilor de licență, a altor persoane juridice pentru:
    a) nerespectarea obligaţiilor privind realizarea separării legale şi/sau contabile a activităţilor reglementate din sectorul gazelor naturale;
    b) nerespectarea de către operatorul sistemului de transport a obligaţiilor aferente asigurării independenţei sale în raport cu întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală;
    c) nerespectarea de către operatorul sistemului de transport a hotărîrilor Agenţiei, adoptate în conformitate cu art. 37 alin. (7);
    d) nerespectarea de către operatorul sistemului de distribuţie a obligaţiilor aferente asigurării independenţei sale în raport cu întreprinderea de gaze naturale integrată pe verticală;
    e) nerespectarea de către operatorul sistemului de transport, de către operatorul sistemului de distribuţie a hotărîrilor Agenţiei aprobate în conformitate cu art. 34 şi 45;
    f) desfășurarea unei activități din sectorul gazelor naturale fără licență sau fără autorizaţie în acest sens.
    (4) Încălcările prevăzute la alin. (3) săvîrşite în mod repetat se sancționează cu amendă în mărime de 10% din cifra anuală de afaceri a titularului de licență, a altei persoane juridice.
    Articolul 114. Dispoziţii finale şi tranzitorii
    (1) Prezenta lege transpune art. 1–42, art. 44–48, precum şi prevederile anexei I din  Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE (publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 211 din 14 august 2009); art. 1–3, art. 13–22, art. 24, 26, precum şi prevederile anexei I din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1775/2005 (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 211 din 14 august 2009; Directiva 2004/67/CE a Consiliului din 26 aprilie 2004 privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaz natural (publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 127 din 29 aprilie 2004).
    (2) La intrarea în vigoare a prezentei legi, piaţa gazelor naturale se declară deschisă, iar fiecare consumator final  din Republica Moldova are dreptul de a alege furnizorul, precum şi de a schimba furnizorul.
    (3) În termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Agenţia va impune, în conformitate cu art. 11, obligaţiile de serviciu public stabilite la art. 89 şi 90, cu specificarea zonelor de activitate ale furnizorilor respectivi.
    (4) Prin derogare de la art. 89 alin. (1), consumatorii noncasnici care nu pot să îşi aleagă furnizorul şi să semneze contracte de furnizare a gazelor naturale la preţ negociabil sînt în drept să solicite semnarea contractelor de furnizare a gazelor naturale, în condiţii reglementate, cu furnizorii care asigură furnizarea gazelor naturale unor anumite categorii de consumatori finali în contextul obligaţiei de serviciu public stabilite la art. 89. În termen de 4 luni de la constatarea de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, în baza avizului Agenţiei, a existenţei pe piaţa gazelor naturale a premiselor necesare pentru procurarea de către consumatorii noncasnici a gazelor naturale la preţuri negociate, Guvernul va adopta hotărîrea privind retragerea dreptului consumatorilor noncasnici de a achiziţiona gaze naturale, în condiţii reglementate, de la furnizorii care furnizează gazele naturale unor anumite categorii de consumatori finali în contextul obligaţiei de serviciu public stabilite la art. 89. 
    (5) În termen de cel mult 3 ani de la intrarea în vigoare a Regulamentului privind furnizarea gazelor naturale, furnizorii vor încheia contracte noi de furnizare a gazelor naturale.
    (6) Implementarea prevederilor prezentei legi cu privire la separarea operatorilor sistemelor de transport se efectuează în termen de pînă la 1 ianuarie 2020, cu aplicarea unuia dintre modelele stabilite la art. 23 alin. (2). Operatorii sistemelor de transport sînt obligaţi să prezinte spre aprobare Agenţiei, în prealabil, pînă la 1 ianuarie 2019, planul de implementare a unuia dintre modelele de separare şi documentele aferente. Agenţia este obligată să aprobe planul de implementare a unuia dintre modelele de separare în termen de 6 luni de la prezentarea de către operatorii sistemelor de transport a tuturor documentelor necesare. 
    (7) În termen de cel mult două luni de la îndeplinirea obligaţiei privind aplicarea unuia dintre modelele de separare conform alin. (6), operatorii sistemelor de transport prezintă Agenţiei cererea şi documentele necesare pentru certificare.
    (8) În funcţie de modelul de separare aplicat, în termen de cel mult două luni de la adoptarea de către Agenţie a hotărîrii privind certificarea, operatorii sistemelor de transport sînt obligaţi să prezinte Agenţiei, pentru aprobare, candidatura agentului de conformitate şi programul de conformitate, cu respectarea cerințelor stabilite în prezenta lege. 
    (9) În termen de cel mult 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, operatorii sistemelor de transport sînt obligaţi să prezinte Agenţiei pentru aprobare programul de conformitate potrivit art. 24 alin. (1) lit. d).
    (10) În termen de cel mult 6 luni de la primirea notificării din partea Agenţiei cu privire la preluarea de către Comunitatea Energetică a Codului reţelelor de gaze naturale al Uniunii Europene, operatorii sistemelor de transport sînt obligaţi să elaboreze şi să prezinte Agenţiei pentru aprobare Codul reţelelor de gaze naturale în conformitate cu cerințele stabilite în prezenta lege. După intrarea în vigoare a Codului reţelelor de gaze naturale aprobat de Agenţie în conformitate cu art. 67, Regulamentul privind reţelele de gaze naturale va fi abrogat, iar în situaţiile în care  prezenta lege face referire la Regulamentul privind reţelele de gaze naturale, acesta se va substitui cu Codul reţelelor de gaze naturale.
    (11) Operatorii sistemelor de distribuţie care deservesc un număr mai mare de 100 000 de consumatori finali ale căror instalaţii de gaze naturale sînt racordate la reţelele de gaze naturale ale operatorilor sistemelor de distribuţie respectivi sînt obligaţi, în termen de două luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să finalizeze separarea funcţională, legală şi contabilă în conformitate cu principiile stabilite în prezenta lege. Obligaţia privind separarea funcţională, legală şi contabilă se impune şi operatorilor sistemelor de distribuţie care fac parte dintr-o întreprindere de gaze naturale integrată pe verticală şi care deservesc împreună un număr mai mare de 100 000 consumatori finali.
    (12) Adunarea generală a acţionarilor, fondatorilor întreprinderilor de gaze naturale este în drept să decidă că nu este necesară evaluarea activelor întreprinderii în legătură cu separarea activităţilor, conform prevederilor alin. (6) şi (11). Diferenţa rezultată din evaluarea activelor nu va fi luată în calcul la aplicarea ratei de rentabilitate în contextul determinării şi aprobării preţurilor şi a tarifelor reglementate.
    (13) În termen de o lună de la finalizarea acţiunilor prevăzute la alin. (11) din prezentul articol, operatorii sistemelor de distribuţie sînt obligaţi să prezinte Agenţiei spre aprobare programul de conformitate şi propunerea privind agentul de conformitate, cu respectarea cerințelor stabilite la art. 45 din prezenta lege. Neîndeplinirea obligaţiei în cauză atrage sancţionarea operatorilor sistemelor de distribuţie conform prevederilor Codului contravenţional.
    (14) Pînă la separarea legală a operatorilor sistemelor de distribuţie de activitatea de furnizare a gazelor naturale conform prevederilor alin. (11), operatorii sistemelor de distribuţie pot fi concomitent furnizori de gaze naturale şi să își desfăşoare activitatea în conformitate cu licenţele de activitate eliberate de Agenţie provizoriu, pînă la efectuarea separării legale în conformitate cu prezenta lege.
    (15) Pentru ajustarea la prevederile prezentei legi a condiţiilor stabilite în licenţele eliberate în decursul primului an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Agenţia este în drept să revizuiască,  la solicitare sau din oficiu, condiţiile licenţelor eliberate pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi. Furnizorii sînt obligaţi să solicite eliberarea de licenţe noi pentru furnizarea gazelor naturale, în conformitate cu prezenta lege, în termen de cel mult 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. 
    (16) Prevederile art. 13 alin. (6)–(10) se aplică şi în cazul serviciilor sau al lucrărilor externalizate de titularii de licenţe pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi.
    (17)  Persoanele care deţin instalaţii de gaze naturale ce constituie sistem de distribuţie închis în sensul art. 64 sînt obligate să obţină de la Agenţie autorizaţia pentru sistemul de distribuţie închis în termen de cel mult 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
    (18)  La constatarea premiselor necesare pe piaţa gazelor naturale, Agenţia va asigura trecerea la tarifele reglementate, de intrare şi de ieşire, pentru serviciul de transport al gazelor naturale, cu aplicarea principiilor stabilite la art. 99 alin. (5).
    (19) După efectuarea unei evaluări a concurenţei pe piaţa gazelor naturale, inclusiv prin aplicarea indicatorilor de concentrare a pieţei stabiliţi în Regulile gazelor naturale, la constatarea premiselor necesare, Agenţia stabileşte termenele pentru eliminarea treptată a preţurilor reglementate pentru consumatorii finali.
    (20) Agenţia, în termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, va aduce actele sale normative de reglementare în concordanţă cu prezenta lege, de asemenea va elabora, va publica şi va pune în aplicare actele normative de reglementare noi prevăzute de prezenta lege. Metodologiile de calculare a preţurilor şi a tarifelor reglementate în vigoare la momentul intrării în vigoare a prezentei legi vor fi revizuite de Agenţie.
    (21) Pînă la aprobarea tarifului de racordare, plata pentru racordare la reţeaua de gaze naturale va fi calculată în baza devizului de cheltuieli pentru montarea instalaţiei de racordare.
    (22)  Actele normative, inclusiv actele normative de reglementare aprobate de Agenţie pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi aplicate în măsura în care nu contravin prevederilor acesteia. Pînă la aprobarea de către Agenţie a Regulamentului privind racordarea şi a Regulamentului privind furnizarea gazelor naturale, raporturile juridice dintre operatorii de sistem şi furnizori, precum şi dintre titularii de licenţe respectivi şi consumatorii finali, vor fi reglementate prin Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea gazelor naturale în vigoare la momentul publicării prezentei legi.
    (23) Guvernul, în termen de 6 luni:
    a) va aproba şi va prezenta Secretariatului Comunităţii Energetice primul raport privind monitorizarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale;
    b)  va aproba şi va prezenta Secretariatului Comunităţii Energetice primul raport referitor la îndeplinirea de către întreprinderile de gaze naturale a obligaţiilor de serviciu public;
    c)  va prezenta Parlamentului propuneri referitoare la aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
    d)  va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.
    (24) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 123-XVIII din 23 decembrie 2009 cu privire la gazele naturale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 23–24, art. 31), cu modificările şi completările ulterioare.

    PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI                        Andrian CANDU

    Nr. 108. Chişinău, 27 mai 2016.