cu participarea grefierului Aliona Balaban, reprezentantului Guvernului Galina Chirinciuc, viceministru al justiţiei, în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Externe Vitalie Slonovschi şi Alexei Cracan şi în lipsa motivată a deputatului în Parlament Victor Cecan, autorul sesizării, călăuzindu-se de art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 4 alin. (1) lit. a) şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul pentru controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr.899 din 8 decembrie 1994 "Cu privire la aprobarea Statutului Corpului Diplomatic al Republicii Moldova".

Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Victor Cecan, depusă la 17 decembrie 1999, în conformitate cu art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

În procesul examinării prealabile a sesizării au fost solicitate puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Afacerilor Externe.

1. La 8 decembrie 1994 Guvernul a adoptat Hotărîrea nr.899 "Cu privire la aprobarea Statutului Corpului Diplomatic al Republicii Moldova", care inserează statutul respectiv, ce reglementează procedura de acordare şi de retragere a gradelor diplomatice, drepturile şi obligaţiile membrilor corpului diplomatic, precum şi alte norme ce ţin de condiţia lui juridică.

La 17 decembrie 1999 deputatul în Parlament Victor Cecan a sesizat Curtea Constituţională, solicitînd controlul constituţionalităţii pct.6 şi pct.18 alin.(3) şi (4) din Statutul Corpului Diplomatic al Republicii Moldova pentru motivul că ele contravin dispoziţiilor art.88 lit.g) din Constituţie.

Autorul sesizării relevă că printr-un act normativ al Guvernului a fost limitată atribuţia constituţională a Preşedintelui Republicii Moldova de a acorda şi de a retrage rangurile diplomatice membrilor corpului diplomatic, care, potrivit normelor contestate, cu excepţia gradului de ambasador, se acordă şi se retrag prin ordinul ministrului afacerilor externe. Autorul consideră că Guvernul, instituind aceste reguli, a lărgit considerabil competenţa ministrului afacerilor externe în domeniul politicii externe.

2. Raportînd actul supus controlului constituţionalităţii şi cadrul legal existent în domeniu la dispoziţiile constituţionale, Curtea Constituţională reţine următoarele.

Potrivit doctrinei dreptului internaţional şi actelor internaţionale în domeniu, cel mai însemnat mijloc de realizare a politicii externe a statelor îl constituie activitatea oficială a organelor de stat în sfera relaţiilor externe, în special a personalului diplomatic, desfăşurată prin tratative, corespondenţă şi alte mijloace paşnice, pentru înfăptuirea scopurilor şi sarcinilor de politică externă ale statului, pentru ocrotirea drepturilor şi intereselor statului şi ale cetăţenilor Republicii Moldova în străinătate.

Legea Supremă a Republicii Moldova a determinat poziţia şi competenţa autorităţilor publice, mecanismele şi limitele de acţiune în domeniul politicii externe.

Astfel, potrivit prevederilor constituţionale, Parlamentul, fiind organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului (art.60 alin.(1), este abilitat cu un şir de atribuţii de bază în domeniul reglementării relaţiilor publice, printre care şi atribuţia de aprobare a direcţiilor principale ale politicii interne şi externe a statului (art.66 lit.d).

În conformitate cu dispoziţiile art.96 alin.(1) din Constituţie, Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului, iar potrivit art.102 alin.(2) din Constituţie, hotărîrile şi dispoziţiile adoptate de acesta se emit întru organizarea executării legilor.

Reglementînd relaţiile ce ţin de politica externă, Constituţia a acordat prin art. 88 Preşedintelui Republicii Moldova numeroase atribuţii, printre care şi cea de acordare a rangurilor diplomatice.

În scopul afirmării şi consolidării poziţiei Republicii Moldova pe plan internaţional, Parlamentul, la 8 februarie 1995, prin Hotărîrea nr. 368-XIII, a aprobat Concepţia politicii externe a Republicii Moldova*, prin care au fost stabilite direcţiile principale de activitate în domeniul politicii externe. Astfel, în pct.1 din anexa la această hotărîre intitulată "Suportul legislativ şi organizatoric al promovării politicii externe", în scopul promovării unei politici externe coordonate şi eficiente, s-a preconizat ca măsură primordială adoptarea Legii cu privire la promovarea politicii externe, în care să fie delimitate obligaţiile şi responsabilităţile organelor care promovează politica externă.

Conform art.3 pct.15) şi art.18 din Legea cu privire la Guvern nr.64-XII din 31 mai 1990*, Guvernul promovează politica externă în conformitate cu competenţa sa şi exercită următoarele împuterniciri:

2) stabileşte relaţii multilaterale între Republica Moldova şi state străine, organizaţii internaţionale, asigură schimbul de informaţie, de studenţi şi specialişti;

3) prezintă Preşedintelui Republicii Moldova propuneri privind acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai Republicii Moldova, înfiinţarea, desfiinţarea şi schimbarea rangului misiunilor diplomatice;

3. În procesul examinării cauzei Curtea a constatat că Statutul Corpului Diplomatic al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.899 din 8 decembrie 1994, conţine prevederi care reglementează calitatea de membru al corpului diplomatic, gradele diplomatice, modul de acordare şi de retragere a acestora, drepturile, obligaţiile şi salarizarea membrilor corpului diplomatic, precum şi alte prevederi.

În temeiul dreptului prin care Curtea Constituţională îşi stabileşte ea însăşi limitele de competenţă şi prin care poate extinde obiectul controlului constituţionalităţii (art.6 alin.(2) şi (3) din Codul jurisdicţiei constituţionale), Curtea supune controlului constituţionalităţii textul integral al Statutului Corpului Diplomatic al Republicii Moldova.

4. Analizînd normele supuse controlului constituţionalităţii şi raportîndu-le la dispoziţiile constituţionale şi legislative ce reglementează relaţiile în cauză, Curtea Constituţională apreciază că Statutul Corpului Diplomatic a fost adoptat de Guvern prin derogare de la dispoziţiile constituţionale şi legale. Nici Constituţia, nici altă lege n-a învestit Guvernul cu dreptul de a reglementa relaţiile care ţin de domeniul politicii externe. Atribuţiile Guvernului, în baza art.96 alin.(1) şi art.102 alin.(2) din Constituţie, se reduc la asigurarea realizării politicii interne şi externe a statului prin organizarea executării legilor.

În context Curtea relevă că nedefinitivarea cadrului legislativ în domeniu conform Concepţiei politicii externe a Republicii Moldova creează incertitudini juridice în reglementarea raporturilor ce ţin de politica externă a statului.

Normele juridice care fac obiectul statutului corpului diplomatic, după natura lor, sînt norme generale cu caracter legislativ, ce ţin de direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului, de regimul general al raporturilor de muncă, elaborarea şi aprobarea cărora, în temeiul art.66 lit.d) şi art. 72 alin. (3) lit. j) din Constituţie, constituie una din atribuţiile de bază ale Parlamentului.

Prin urmare, pentru motivele arătate şi avînd în vedere că Statutul Corpului Diplomatic a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.899 din 8 decembrie 1994 prin derogare de la dispoziţiile art.6, 66, 72, 96 şi 102 din Constituţie, Curtea consideră că el este neconstituţional.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.62 lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale,

1. Declară neconstituţional pct.1 din Hotărîrea Guvernului nr.899 din 8 decembrie 1994, implicit Statutul Corpului Diplomatic al Republicii Moldova, acesta urmînd să fie adoptat prin lege.

2. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică  în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    PREŞEDINTELE
    CURŢII CONSTITUŢIONALE    Pavel BARBALAT

    Chişinău, 21 martie 2000.
    Nr. 11.

HCCC11/2000 ID intern unic: 285816 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
HOTĂRÎRE Nr. 11 din 21.03.2000
pentru controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr.899 din 8 decembrie 1994 "Cu privire la aprobarea Statutului Corpului Diplomatic al Republicii Moldova"*
Publicat : 06.04.2000 în Monitorul Oficial Nr. 37 Data intrarii in vigoare : 21.03.2000
_________________ * M.O., 1995, nr.20, art.187. ÎN NUMELE REPUBLICII MOLDOVA, Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Constantin LOZOVANU - judecător-raportor Gheorghe SUSARENCO - judecător Ion VASILATI - judecător cu participarea grefierului Aliona Balaban, reprezentantului Guvernului Galina Chirinciuc, viceministru al justiţiei, în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Externe Vitalie Slonovschi şi Alexei Cracan şi în lipsa motivată a deputatului în Parlament Victor Cecan, autorul sesizării, călăuzindu-se de art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 4 alin. (1) lit. a) şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul pentru controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr.899 din 8 decembrie 1994 "Cu privire la aprobarea Statutului Corpului Diplomatic al Republicii Moldova". Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Victor Cecan, depusă la 17 decembrie 1999, în conformitate cu art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin decizia Curţii Constituţionale din 11 ianuarie 2000 sesizarea a fost acceptată pentru examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi. În procesul examinării prealabile a sesizării au fost solicitate puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Afacerilor Externe. Examinînd materialele dosarului şi audiind informaţia judecătorului-raportor, argumentele reprezentantului Guvernului, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ a c o n s t a t a t: 1. La 8 decembrie 1994 Guvernul a adoptat Hotărîrea nr.899 "Cu privire la aprobarea Statutului Corpului Diplomatic al Republicii Moldova", care inserează statutul respectiv, ce reglementează procedura de acordare şi de retragere a gradelor diplomatice, drepturile şi obligaţiile membrilor corpului diplomatic, precum şi alte norme ce ţin de condiţia lui juridică. La 17 decembrie 1999 deputatul în Parlament Victor Cecan a sesizat Curtea Constituţională, solicitînd controlul constituţionalităţii pct.6 şi pct.18 alin.(3) şi (4) din Statutul Corpului Diplomatic al Republicii Moldova pentru motivul că ele contravin dispoziţiilor art.88 lit.g) din Constituţie. Autorul sesizării relevă că printr-un act normativ al Guvernului a fost limitată atribuţia constituţională a Preşedintelui Republicii Moldova de a acorda şi de a retrage rangurile diplomatice membrilor corpului diplomatic, care, potrivit normelor contestate, cu excepţia gradului de ambasador, se acordă şi se retrag prin ordinul ministrului afacerilor externe. Autorul consideră că Guvernul, instituind aceste reguli, a lărgit considerabil competenţa ministrului afacerilor externe în domeniul politicii externe. 2. Raportînd actul supus controlului constituţionalităţii şi cadrul legal existent în domeniu la dispoziţiile constituţionale, Curtea Constituţională reţine următoarele. Potrivit doctrinei dreptului internaţional şi actelor internaţionale în domeniu, cel mai însemnat mijloc de realizare a politicii externe a statelor îl constituie activitatea oficială a organelor de stat în sfera relaţiilor externe, în special a personalului diplomatic, desfăşurată prin tratative, corespondenţă şi alte mijloace paşnice, pentru înfăptuirea scopurilor şi sarcinilor de politică externă ale statului, pentru ocrotirea drepturilor şi intereselor statului şi ale cetăţenilor Republicii Moldova în străinătate. Legea Supremă a Republicii Moldova a determinat poziţia şi competenţa autorităţilor publice, mecanismele şi limitele de acţiune în domeniul politicii externe. Astfel, potrivit prevederilor constituţionale, Parlamentul, fiind organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului (art.60 alin.(1), este abilitat cu un şir de atribuţii de bază în domeniul reglementării relaţiilor publice, printre care şi atribuţia de aprobare a direcţiilor principale ale politicii interne şi externe a statului (art.66 lit.d). În conformitate cu dispoziţiile art.96 alin.(1) din Constituţie, Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului, iar potrivit art.102 alin.(2) din Constituţie, hotărîrile şi dispoziţiile adoptate de acesta se emit întru organizarea executării legilor. Reglementînd relaţiile ce ţin de politica externă, Constituţia a acordat prin art. 88 Preşedintelui Republicii Moldova numeroase atribuţii, printre care şi cea de acordare a rangurilor diplomatice. În scopul afirmării şi consolidării poziţiei Republicii Moldova pe plan internaţional, Parlamentul, la 8 februarie 1995, prin Hotărîrea nr. 368-XIII, a aprobat Concepţia politicii externe a Republicii Moldova, prin care au fost stabilite direcţiile principale de activitate în domeniul politicii externe. Astfel, în pct.1 din anexa la această hotărîre intitulată "Suportul legislativ şi organizatoric al promovării politicii externe", în scopul promovării unei politici externe coordonate şi eficiente, s-a preconizat ca măsură primordială adoptarea Legii cu privire la promovarea politicii externe, în care să fie delimitate obligaţiile şi responsabilităţile organelor care promovează politica externă. ______________________ Veştile, 1990, nr. 8, art. 191. Conform art.3 pct.15) şi art.18 din Legea cu privire la Guvern nr.64-XII din 31 mai 1990*, Guvernul promovează politica externă în conformitate cu competenţa sa şi exercită următoarele împuterniciri: 1) încheie contracte cu statele străine şi cu organizaţiile internaţionale, asigură îndeplinirea lor; 2) stabileşte relaţii multilaterale între Republica Moldova şi state străine, organizaţii internaţionale, asigură schimbul de informaţie, de studenţi şi specialişti; 3) prezintă Preşedintelui Republicii Moldova propuneri privind acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai Republicii Moldova, înfiinţarea, desfiinţarea şi schimbarea rangului misiunilor diplomatice; 4) reprezintă Republica Moldova în relaţiile internaţionale. 3. În procesul examinării cauzei Curtea a constatat că Statutul Corpului Diplomatic al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.899 din 8 decembrie 1994, conţine prevederi care reglementează calitatea de membru al corpului diplomatic, gradele diplomatice, modul de acordare şi de retragere a acestora, drepturile, obligaţiile şi salarizarea membrilor corpului diplomatic, precum şi alte prevederi. În temeiul dreptului prin care Curtea Constituţională îşi stabileşte ea însăşi limitele de competenţă şi prin care poate extinde obiectul controlului constituţionalităţii (art.6 alin.(2) şi (3) din Codul jurisdicţiei constituţionale), Curtea supune controlului constituţionalităţii textul integral al Statutului Corpului Diplomatic al Republicii Moldova. 4. Analizînd normele supuse controlului constituţionalităţii şi raportîndu-le la dispoziţiile constituţionale şi legislative ce reglementează relaţiile în cauză, Curtea Constituţională apreciază că Statutul Corpului Diplomatic a fost adoptat de Guvern prin derogare de la dispoziţiile constituţionale şi legale. Nici Constituţia, nici altă lege n-a învestit Guvernul cu dreptul de a reglementa relaţiile care ţin de domeniul politicii externe. Atribuţiile Guvernului, în baza art.96 alin.(1) şi art.102 alin.(2) din Constituţie, se reduc la asigurarea realizării politicii interne şi externe a statului prin organizarea executării legilor. În context Curtea relevă că nedefinitivarea cadrului legislativ în domeniu conform Concepţiei politicii externe a Republicii Moldova creează incertitudini juridice în reglementarea raporturilor ce ţin de politica externă a statului. Normele juridice care fac obiectul statutului corpului diplomatic, după natura lor, sînt norme generale cu caracter legislativ, ce ţin de direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului, de regimul general al raporturilor de muncă, elaborarea şi aprobarea cărora, în temeiul art.66 lit.d) şi art. 72 alin. (3) lit. j) din Constituţie, constituie una din atribuţiile de bază ale Parlamentului. Prin urmare, pentru motivele arătate şi avînd în vedere că Statutul Corpului Diplomatic a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.899 din 8 decembrie 1994 prin derogare de la dispoziţiile art.6, 66, 72, 96 şi 102 din Constituţie, Curtea consideră că el este neconstituţional. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.62 lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ H O T Ă R Ă Ş T E : 1. Declară neconstituţional pct.1 din Hotărîrea Guvernului nr.899 din 8 decembrie 1994, implicit Statutul Corpului Diplomatic al Republicii Moldova, acesta urmînd să fie adoptat prin lege. 2. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 21 martie 2000. Nr. 11.