____________________________
    * M.O. , 1999, nr. 22-23, art. 89.

    În numele Republicii Moldova,
    Curtea Constituţională în componenţa :
    Pavel BARBALAT           - preşedinte
    Nicolae CHISEEV            - judecător-raportor
    Mihai COTOROBAI        - judecător
    Constantin LOZOVANU  - judecător
    Ion VASILATI                 - judecător-raportor
    cu participarea grefierului Aliona Balaban, reprezentantului permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională Ion Creangă, în lipsa motivată a autorului sesizării, călăuzindu-se de art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a examinat în şedinţă plenară publică dosarul despre controlul constituţionalităţii prevederilor Legii nr. 176-XIV din 28 octombrie 1998 "Pentru modificarea art. 4 din Legea despre obligaţiunea militară şi serviciul militar al cetăţenilor Republicii Moldova".
    Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Victor Cecan, depusă în conformitate cu art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale.
    Prin decizia Curţii Constituţionale din 27 martie 2000 sesizarea a fost acceptată pentru examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi.
În cadrul examinării preliminare a sesizării Curtea Constituţională a solicitat puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Procuraturii Generale, Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale, Departamentului Controlului Vamal.
Avînd în vedere materialele dosarului şi datele verificate în proces,
    1. La 28 octombrie 1998 Parlamentul a adoptat Legea nr. 176-XIV "Pentru modificarea art. 4 din Legea despre obligaţiunea militară şi serviciul militar al cetăţenilor Republicii Moldova".
    Prin art. I al acestei legi a fost expus într-o nouă redacţie art. 4 alin. 2 din Legea nr. 968-XII din 17 martie 1992 "Despre obligaţiunea militară şi serviciul militar al cetăţenilor Republicii Moldova"**:
    ________________________________
    ** Monitorul Parlamentului R.M., 1992, nr. 3, art. 69-1.

    "Gradele militare "general de corp", "general de divizie" şi "general de brigadă" se conferă de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea ministrului respectiv, coordonată cu comisia permanentă respectivă a Parlamentului. Modul de conferire, de retrogradare şi de restabilire în grad a altor categorii de militari ai Forţelor Armate se stabileşte de Regulamentul satisfacerii serviciului militar de către soldaţi, sergenţi şi ofiţeri ai Forţelor Armate, aprobat de Guvern. La gradele militare ale cetăţenilor care se află în retragere se adaugă cuvintele "în retragere", iar ale celor care satisfac serviciul în rezervă se adaugă cuvintele "în rezervă".
    Art. II din lege prevede că "efectul art. 4 alin. 2 din Legea despre obligaţiunea militară şi serviciul militar al cetăţenilor Republicii Moldova se extinde asupra modului de conferire a gradelor speciale şi militare supreme persoanelor cu funcţie de răspundere ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, Procuraturii Generale, Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale şi Departamentului Controlului Vamal, în măsura în care le priveşte".
    2. Deputatul în Parlament Victor Cecan, la 14 martie 2000, a sesizat Curtea Constituţională, solicitînd controlul constituţionalităţii Legii nr. 176-XIV din 28 octombrie 1998.
    Autorul sesizării consideră că conferirea gradelor militare "general de corp", "general de divizie" şi "general de brigadă" de către Preşedintele Republicii Moldova la propunerea ministrului respectiv, coordonată cu comisia parlamentară respectivă a Parlamentului, nu concordă cu prevederile constituţionale din art. 88 lit. b).
    Totodată, el susţine că nici art. II din Legea nr. 176-XIV nu corespunde prevederilor constituţionale, observînd că organele centrale de specialitate ale statului, nominalizate în art. II, sînt înfiinţate în conformitate cu art. 107 din Constituţie şi activează în condiţiile actelor legislative care reglementează activitatea lor, acestea prevăzînd şi modalitatea de conferire a gradelor speciale şi militare supreme persoanelor cu funcţie de răspundere din aceste organe.
    3. Raportînd dispoziţiile legii contestate la normele Constituţiei Republicii Moldova, altor legi şi acte, Curtea Constituţională relevă următoarele.
    Republica Moldova este un stat de drept, în care puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, în conformitate cu prevederile constituţionale (art. 6 din Constituţie).
    Din analiza textului Legii nr. 176-XIV rezultă că şeful statului este în drept să confere grade militare şi speciale supreme prevăzute de legislaţia în vigoare cu condiţia că propunerile respective sînt coordonate cu comisia permanentă respectivă a Parlamentului.
    Curtea Constituţională consideră că această dispoziţie contravine prevederilor art. 88 lit. b) şi h) din Constituţie, potrivit cărora acordarea gradelor militare supreme prevăzute de lege şi conferirea gradelor superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii şi altor categorii de funcţionari, în condiţiile legii, sînt atribuţii exclusive ale Preşedintelui Republicii Moldova. Din această normă constituţională reiese că şeful statului este în drept să acorde astfel de grade fără a se conforma condiţiilor stipulate în legea contestată în sesizare. Curtea apreciază prevederea prin care Preşedintele Republicii Moldova este obligat să coordoneze propunerile pentru acordarea gradelor militare superioare şi altor grade speciale superioare cu comisia permanentă respectivă a Parlamentului drept o imixtiune în atribuţiile constituţionale ale Preşedintelui.
    În conformitate cu art. 14 din Regulamentul Parlamentului*, comisiile parlamentare permanente sînt organe de lucru ale Parlamentului, înfiinţate pentru efectuarea activităţii legislativului.
Statutul comisiilor parlamentare permanente şi modul lor de funcţionare sînt stabilite de asemenea prin Regulamentul Parlamentului. Art. 27 din Regulament stipulează expres că comisiile permanente avizează proiecte de legi şi propuneri legislative, efectuează anchete parlamentare, dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme din însărcinarea Preşedintelui Parlamentului sau a vicepreşedinţilor. Întrucît propunerea privind acordarea gradelor militare sau speciale superioare nu poate fi calificată ca proiect de lege şi nici ca propunere legislativă, Legea nr. 176-XIV din 28 octombrie 1998 contravine art. 6, art.88 lit. b) şi h) din Constituţie, inclusiv prevederilor Regulamentului Parlamentului.
    __________________________
    * M.O., 2000, nr. 59-62, art. 399.

    Curtea Constituţională consideră că Preşedintele Republicii Moldova, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 88 lit. b) şi h) din Constituţie, poate consulta comisiile parlamentare, ministerele, departamentele respective, alte instituţii de stat privind propunerile pentru acordarea gradelor militare şi gradelor speciale superioare, dar acesta este dreptul, şi nu obligaţiunea şefului statului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 140 din Constituţie, art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 62 lit. a) din Codul jurisdicţiei constituţionale,
    1. Declară neconstituţională Legea nr. 176-XIV din 28 octombrie 1998 "Pentru modificarea art. 4 din Legea despre obligaţiunea militară şi serviciul militar al cetăţenilor Republicii Moldova".
    2. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova".

    PREŞEDINTELE
    CURŢII CONSTITUŢIONALE                                  Pavel BARBALAT

    Chişinău, 4 iulie 2000.
    Nr. 28.