ID intern unic: 285850
Версия на русском
Republica Moldova
din 19.01.1998
privind controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului
nr. 320 din 10 iunie 1996 contestate de Curtea Supremă de Justiţie
la demersul judecătoriei sectorului Botanica municipiul Chişinău
nr. 320 din 10 iunie 1996 contestate de Curtea Supremă de Justiţie
la demersul judecătoriei sectorului Botanica municipiul Chişinău
ÎN NUMELE REPUBLICII MOLDOVA
Curtea Constituţională în componenţa:
Pavel BARBALAT - preşedinte
Nicolae CHISEEV - judecător-raportor
Mihai COTOROBAI - judecător
Nicolae OSMOCHESCU - judecător
Gheorghe SUSARENCO - judecător
Ion VASILATI - judecător-raportor
cu participarea Ludmilei Zadorojnîi, grefier, reprezentanţilor Guvernului - Ion Preguza, viceministru al muncii, protecţiei sociale şi familiei, Sergiu Sainciuc, şeful direcţiei principale a Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în lipsa reprezentantului Curţii Supreme de Justiţie, legal citat, călăuzindu-se de art. 135 alin. (1) lit. a) şi g) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. a) şi g), art. 25 lit. a) şi art. 31 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul ce are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a Hotărîrii Guvernului nr.320 din 10 iunie 1996 "Privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate lucrătorilor în urma mutilării sau altor vătămări ale sănătăţii, căpătate în timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu", sesizată de Curtea Supremă de Justiţie la demersul judecătoriei sectorului Botanica municipiul Chişinău.
Temei pentru sesizare a servit demersul cetăţeanului E.Zamoşci, făcut în procesul examinării cauzei privind încălcarea prin această hotărîre a Guvernului a drepturilor sale constituţionale la asistenţa socială.
În timpul examinării prealabile a sesizării au fost studiate actele normative referitoare la caz, materialele dosarului, materialele suplimentare primite de la Guvern, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Finanţelor, Consiliul Federaţiei Generale a Sindicatelor din Republica Moldova.
Audiind raportul întocmit de judecătorii-raportori şi argumentele reprezentanţilor Guvernului,
Curtea Constituţională
a c o n s t a t a t:
1. Cetăţeanul E.Zamoşci a lucrat la Direcţia Aviaţiei Civile din Moldova în calitate de comandant de elicopter Ka-26. În luna mai 1986 în legătură cu vătămarea sănătăţii (pierderea auzului) şi pierderea capacităţii de muncă profesională în proporţie de 70 la sută lui i-a fost stabilit gradul III, iar mai tîrziu - gradul II de invaliditate. Pentru vechime în muncăi-a fost fixată o pensie sporită în mărime de 180 ruble şi, în baza hotărîrii instanţei judecătoreşti, pentru repararea pagubei cauzate în urma vătămării sănătăţii i-a fost stabilită o compensare lunară în mărime de 244 rub. 66 cop. Cetăţeanul E.Zamoşci consideră că, după adoptarea Legii nr. 824-XIII din 24 decembrie 1991 "Privind indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei", prin care a fost stabilit nivelul indexărilor şi al plăţilor, situaţia lui materială s-a înrăutăţit considerabil: pensia s-a micşorat cu 40%, iar suma compensării a scăzut de 2,6 ori.
Noul mod de recalculare a sumelor de compensare a pagubei cauzate de vătămarea sănătăţii, stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr. 320 din 10 iunie 1996 "Privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate lucrătorilor în urma mutilării sau altor vătămări ale sănătăţii, căpătate în timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu", nu-i compensează, după cum prevăd art. 475 şi 491 Cod civil, în mărime deplină salariul pierdut.
Din motivele arătate, pînă la adoptarea hotărîrii menţionate, E.Zamoşci a depus cerere de chemare în judecată pentru a i se mări suma compensării pagubei pricinuite. Prin hotărîrea judecătoriei sectorului Botanica municipiul Chişinău din 8 august 1995 cererea cetăţeanului E.Zamoşci de chemare în judecată a fost satisfăcută: de la Compania Aeriană de Stat "AIR-MOLDOVA", în contul schimbării sumei compensării pagubei a fost percepută suma unică de 1576 lei 45 bani şi ulterior lunar în contul măririi sumei compensării pagubei - cu 35,9% mai mult decît suma pensiei de stat pe care o primea.
La 21 august 1996 Colegiul civil al Judecătoriei Supreme a republicii a casat, la protestul vicepreşedintelui Judecătoriei Supreme, hotărîrea adoptată şi a trimis dosarul spre reexaminare.
În procesul reexaminării dosarului, E. Zamoşci şi reprezentantul său au făcut un demers privind controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr. 320 din 10 iunie 1996 şi Legii nr. 824-XII din 24 decembrie 1991. Judecătoria sectorului Botanica municipiul Chişinău a satisfăcut demersul, a suspendat examinarea dosarului şi la 14 iunie 1997 s-a adresat Curţii Supreme de Justiţie cu un demers privind sesizarea Curţii Constituţionale.
Curtea Supremă de Justiţie a examinat demersul prezentat şi, fără a se pronunţa pe marginea lui, la 5 august 1997 a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Hotărîrii Guvernului nr. 320 din 10 iunie 1996 "Privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate lucrătorilor în urma mutilării sau altor vătămări ale sănătăţii, căpătate în timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu".
2. În conformitate cu art. 31 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, sînt supuse controlului constituţionalităţii numai actele normative adoptate după 29 iulie 1994 - data intrării în vigoare a Constituţiei Republicii Moldova, de aceea Legea nr. 824-XII din 24 decembrie 1991 "Privind indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei" nu poate fi supusă controlului constituţionalităţii.
Avînd în vedere cazul luat în dezbatere, Curtea Constituţională nu dă aprecieri privind legalitatea şi caracterul fondat al deciziilor judiciare pronunţate, ci examinează doar chestiunea în ce măsură corespund prevederilor constituţionale Hotărîrea Guvernului nr. 320 din 10 iunie 1996 "Privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate lucrătorilor în urma mutilării sau altor vătămări ale sănătăţii, căpătate în timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu".
Modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei, aprobat prin această hotărîre, şi anexa "Mărimile salariului mediu pe ţară, aplicate la determinarea coeficienţilor de recalculare a sumei de compensare a pagubei...".
3. Dreptul cetăţenilor la compensarea prejudiciilor, cauzate de accidentele de muncă sau afecţiunile profesionale, urmează să fie calificat ca drept la asistenţă materială în legătură cu pierderea capacităţii de muncă. Prin urmare, acest drept trebuie să fie ocrotit de către stat ca dreptul constituţional al cetăţenilor la asistenţă socială (art. 47 alin (2) din Constituţie).
Pentru determinarea mărimii compensării pagubei cauzate prin vătămarea sănătăţii se iau în consideraţie doi factori: salariul mediu lunar al persoanei care a avut de suferit şi gradul de pierdere de către aceasta a capacităţii de muncă profesională. În asemenea cazuri persoanei care a avut de suferit pagubele materiale i se recuperează pe calea compensării salariului (venitului) pierdut. Cuantumul sumelor, ce urmează să fie percepute pentru compensarea pagubei, se calculează în aşa fel încît salariul persoanei care a avut de suferit împreună cu pensia şi suma compensării efective ce i se cuvin să nu depăşească suma salariului mediu, stabilit la determinarea mărimii sumei compensării pagubei.
Principalele dispoziţii în domeniul în cauză sînt consfinţite şi concretizate în Legea nr. 438-XII din 27 octombrie 1990 "Cu privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova" (cu modificările şi completările ulterioare), în Legea nr. 625-XII din 2 iulie 1991 "Cu privire la protecţia muncii" şi într-o serie de alte legi ramurale, în special în legislaţia civilă, care reglementează obligaţiunile de compensare a pagubei, cauzate vieţii şi sănătăţii cetăţenilor.
4. Hotărîrea Guvernului nr. 320 din 10 iunie 1996 aduce atingere drepturilor cetăţenilor, cărora anterior le-a fost stabilit cuantumul sumei compensării pagubei cauzate prin vătămarea sănătăţii, deoarece noul mod de recalculare a pagubelor cu aplicarea coeficientului individual, instituit prin Hotărîrea în cauză a Guvernului, influenţează mărimea compensării pagubei şi nivelul asistenţei sociale a persoanei accidentate. Or, potrivit prevederilor constituţionale, protecţia intereselor persoanei care a avut de suferit în asemenea cazuri este asigurată numai pe cale legislativă. Mai mult decît atît, potrivit art. 72 lit. j) din Constituţie, măsurile de protecţie socială a populaţiei, condiţiile şi mecanismul de asistenţă socială sînt sfere independente ale reglementării judiciare şi ele urmează să fie determinate de către Parlament - organul legislativ al ţării. Analiza acestor prevederi denotă că Guvernul, adoptînd Hotărîrea nr. 320 din 10 iunie 1996 "Privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate lucrătorilor în urma mutilării sau altor vătămări ale sănătăţii, căpătate în timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu", şi-a depăşit competenţele şi s-a implicat în activitatea puterii legislative, întrucît chestiunile supuse examinării ţin exclusiv de competenţa Parlamentului şi se soluţionează numai prin lege.
Astfel, Hotărîrea Guvernului nr. 320 din 10 iunie 1996 nu corespunde art. 6, 47 alin. (2), 72 alin. (3) lit. j) din Constituţie.
Pentru considerentele expuse şi călăuzindu-se de art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 66, 69, 70 din Codul jurisdicţiei constituţionale,
Curtea Constituţională
H O T Ă R Ă Ş T E:
1. Se declară neconstituţională Hotărîrea Guvernului nr.320 din 10 iunie 1996 "Privind modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei cauzate lucrătorilor în urma mutilării sau altor vătămări ale sănătăţii, căpătate în timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu", modul de recalculare a sumei de compensare a pagubei aprobat prin această hotărîre, precum şi Anexa "Mărimile salariului mediu pe ţară aplicate la determinarea coeficienţilor de recalculare a sumei de compensare a pagubei...".
2. În baza art. 26 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională prezenta Hotărîre intră în vigoare cu începere de la 19 iulie 1998.
3. În temeiul art. 26 alin. (4) şi (5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în Monitorul Oficial în termen de 10 zile.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT
Chişinău, 19 ianuarie 1998.
Nr. 3.