cu participarea grefierului Aliona Balaban, deputatului în Parlament Victor Cecan, preşedintele Comisiei pentru control şi petiţii, autorul sesizării, reprezentantului permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională Ion Creangă, şef al sectorului relaţii cu autorităţile publice în Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind controlul constituţionalităţii art.14 alin.(2) din Legea cu privire la energetică nr.1525-XIII din 19 februarie 1998.

Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Victor Cecan, depusă în conformitate cu art.24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională.

În procesul examinării prealabile au fost solicitate puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Justiţiei, Ministerului Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale şi Departamentului Energetică, Resurse Energetice şi Combustibil.

În scopul creării cadrului juridic necesar pentru asigurarea eficienţei şi fiabilităţii sistemului energetic, aprovizionării economiei naţionale şi a populaţiei cu resurse energetice, la 19 februarie 1998 Parlamentul a adoptat Legea cu privire la energetică nr.1525-XIII (în continuare - Legea cu privire la energetică), care stabileşte principiile de bază ale activităţii furnizorilor de resurse energetice, relaţiile de drept şi economice dintre furnizori şi consumatori.

Art.14 din Legea sus-menţionată intitulat "Evidenţa resurselor energetice" în alin.(2) stipulează că aparatele de evidenţă a consumului de resurse energetice se află la balanţa furnizorului, care este obligat să le menţină în conformitate cu normele în vigoare.

Autorul sesizării, invocînd art.9, art. 46 alin.(1) şi (2) şi art. 127 alin.(1) din Constituţie, consideră că dispoziţia respectivă din art.14 alin.(2) din Legea cu privire la energetică este neconstituţională.

În sesizare se menţionează că aparatele de evidenţă a consumului de resurse energetice folosite în sectorul privat constituie proprietatea privată a consumatorului. Din art.14 alin.(2) din Legea cu privire la energetică reiese însă că acestea sînt proprietate a furnizorilor de gaze şi energie electrică, care activează în baza proprietăţii publice, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o expropriere.

Raportînd dispoziţiile contestate la prevederile constituţionale ce reglementează dreptul de proprietate (art.9 alin. (1) şi (2), art.46 alin.(1) şi (2) şi art.127 alin.(1), autorul menţionează că proprietatea este publică şi privată, este ocrotită de stat şi nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăţilor şi demnităţii omului. Dreptul la proprietatea privată este garantat şi exproprierea nu se poate face decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Or, art.14 alin.(2) din Legea nominalizată nu conţine dispoziţii despre o dreaptă şi prealabilă despăgubire.

În Republica Moldova relaţiile de proprietate sînt reglementate prin art. 9, 46, 127 şi 128 din Constituţie, precum şi prin Legea cu privire la proprietate nr. 459-XII din 22 ianuarie 1991**.

publică şi privată. Statul ocroteşte proprietatea şi aceasta nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăţilor şi demnităţii omului. Dreptul la proprietatea privată este garantat şi nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

Parlamentul a stabilit în art.14 alin.(2) din Legea cu privire la energetică că aparatele de evidenţă a consumului de resurse energetice se află la balanţa furnizorului, care este obligat să le menţină în conformitate cu normele în vigoare. Din sensul acestei dispoziţii se poate conchide că aparatele de evidenţă aflate la balanţa furnizorului constituie patrimoniul acestuia, care reprezintă prin sine anumite caracteristici juridice ce îl definesc în raport cu alte entităţi juridice.

La 17 septembrie 1998, prin Legea cu privire la gaze nr.136-XIV (art.33 alin.(3) lit.a)) şi Legea cu privire la energia electrică nr.137-XIV* (art.35 alin.(4) lit.a), Parlamentul a stabilit că consumatorul suportă cheltuielile pentru racordare, obligîndu-l să acopere cheltuielile pentru procurarea, verificarea şi instalarea contoarelor de evidenţă a consumului de resurse energetice, pentru instalaţii, dispozitive, conducte, necesare racordării consumatorului la reţeaua de transport sau de distribuţie. Or, conform art. 9 din Legea cu privire la proprietate, dreptul de proprietate apare ca rezultat al producerii sau dobîndirii bunurilor în urma unei tranzacţii, prin moştenire, prin restabilirea dreptului de proprietate sau prin alte mijloace care nu contravin legislaţiei Republicii Moldova.

Prin urmare, Curtea Constituţională relevă că legislatorul a acordat consumatorului dreptul de proprietate asupra aparatelor de evidenţă a consumului de resurse energetice consumatorul devenind proprietar din momentul procurării acestora.

În virtutea conţinutului noţiunii şi elementelor constitutive ale dreptului de proprietate, consumatorul dobîndeşte dreptul de exercitare a posesiei, folosinţei şi dispoziţiei în mod exclusiv şi perpetuu, prin putere şi în interes propriu, în condiţiile determinate de lege.

Astfel, se poate conchide că sintagma "aparatele de evidenţă a consumului de resurse energetice se află la balanţa furnizorului", cuprinsă în norma supusă controlului constituţionalităţii, lezează dreptul de proprietate privată, consfinţit şi garantat prin prevederile constituţionale. Curtea Constituţională consideră că aplicarea normei contestate constituie o expropriere, care este o restricţie adusă dreptului de proprietate al consumatorului.

Potrivit art.46 alin.(1) şi (2) din Constituţie, dreptul la proprietatea privată este garantat şi nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Examinînd din această perspectivă concordanţa textului Legii cu privire la energetică cu textele Legilor nr. 136-XIV şi nr. 137-XIV, Curtea Constituţională constată că în aceste legi nu a fost stabilită cauza de utilitate publică, mai mult decît atît, nu a fost prevăzută o dreaptă şi prealabilă despăgubire.

Avînd în vedere cele expuse, Curtea Constituţională consideră că în cazul dat au fost încălcate dispoziţiile art. 9 alin.(1), art. 46 alin.(1) şi (2) şi art. 127 alin.(1) din Constituţie. Prin urmare, prevederile art. 14 alin.(2) din Legea cu privire la energetică sînt neconstituţionale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin.(1) lit.a), art.140 din Constituţie, art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 61 şi art. 62 lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale,

2. Prezenta Hotărîre este definitivă, intră în vigoare la data adoptării, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

HCCC69/1999 ID intern unic: 285891 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
HOTĂRÎRE Nr. 69 din 14.12.1999
despre controlul constituţionalităţii art.14 alin.(2) din Legea cu privire la energetică nr.1525-XIII din 19 februarie 1998*
Publicat : 29.12.1999 în Monitorul Oficial Nr. 153 Data intrarii in vigoare : 14.12.1999
____________________________________ * M.O., 1998, nr. 50-51, art. 366. În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Constantin LOZOVANU - judecător-raportor Gheorghe SUSARENCO - judecător Ion VASILATI - judecător cu participarea grefierului Aliona Balaban, deputatului în Parlament Victor Cecan, preşedintele Comisiei pentru control şi petiţii, autorul sesizării, reprezentantului permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională Ion Creangă, şef al sectorului relaţii cu autorităţile publice în Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind controlul constituţionalităţii art.14 alin.(2) din Legea cu privire la energetică nr.1525-XIII din 19 februarie 1998. Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Victor Cecan, depusă în conformitate cu art.24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională. Prin decizia Curţii Constituţionale din 21 septembrie 1999 sesizarea a fost admisă pentru examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi. În procesul examinării prealabile au fost solicitate puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Justiţiei, Ministerului Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale şi Departamentului Energetică, Resurse Energetice şi Combustibil. Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia prezentată de judecătorul-raportor şi argumentele expuse de părţi, Curtea Constituţională a constatat: În scopul creării cadrului juridic necesar pentru asigurarea eficienţei şi fiabilităţii sistemului energetic, aprovizionării economiei naţionale şi a populaţiei cu resurse energetice, la 19 februarie 1998 Parlamentul a adoptat Legea cu privire la energetică nr.1525-XIII (în continuare - Legea cu privire la energetică), care stabileşte principiile de bază ale activităţii furnizorilor de resurse energetice, relaţiile de drept şi economice dintre furnizori şi consumatori. Art.14 din Legea sus-menţionată intitulat "Evidenţa resurselor energetice" în alin.(2) stipulează că aparatele de evidenţă a consumului de resurse energetice se află la balanţa furnizorului, care este obligat să le menţină în conformitate cu normele în vigoare. Autorul sesizării, invocînd art.9, art. 46 alin.(1) şi (2) şi art. 127 alin.(1) din Constituţie, consideră că dispoziţia respectivă din art.14 alin.(2) din Legea cu privire la energetică este neconstituţională. În sesizare se menţionează că aparatele de evidenţă a consumului de resurse energetice folosite în sectorul privat constituie proprietatea privată a consumatorului. Din art.14 alin.(2) din Legea cu privire la energetică reiese însă că acestea sînt proprietate a furnizorilor de gaze şi energie electrică, care activează în baza proprietăţii publice, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o expropriere. Raportînd dispoziţiile contestate la prevederile constituţionale ce reglementează dreptul de proprietate (art.9 alin. (1) şi (2), art.46 alin.(1) şi (2) şi art.127 alin.(1), autorul menţionează că proprietatea este publică şi privată, este ocrotită de stat şi nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăţilor şi demnităţii omului. Dreptul la proprietatea privată este garantat şi exproprierea nu se poate face decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Or, art.14 alin.(2) din Legea nominalizată nu conţine dispoziţii despre o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Examinînd argumentele şi faptele expuse în şedinţă, Curtea Constituţională reţine următoarele. Fondul sesizării ţine de domeniul aplicării prevederilor constituţionale ce reglementează dreptul de proprietate privată. În Republica Moldova relaţiile de proprietate sînt reglementate prin art. 9, 46, 127 şi 128 din Constituţie, precum şi prin Legea cu privire la proprietate nr. 459-XII din 22 ianuarie 1991. _______________________________ Monitor, 1991, nr. 3-6, art. 22. Astfel, potrivit art.9 alin.(1) şi (2), art. 46 alin. (1) şi (2), art. 127 alin.(1) din Constituţie, există două tipuri de proprietate: publică şi privată. Statul ocroteşte proprietatea şi aceasta nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăţilor şi demnităţii omului. Dreptul la proprietatea privată este garantat şi nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Parlamentul a stabilit în art.14 alin.(2) din Legea cu privire la energetică că aparatele de evidenţă a consumului de resurse energetice se află la balanţa furnizorului, care este obligat să le menţină în conformitate cu normele în vigoare. Din sensul acestei dispoziţii se poate conchide că aparatele de evidenţă aflate la balanţa furnizorului constituie patrimoniul acestuia, care reprezintă prin sine anumite caracteristici juridice ce îl definesc în raport cu alte entităţi juridice. La 17 septembrie 1998, prin Legea cu privire la gaze nr.136-XIV (art.33 alin.(3) lit.a)) şi Legea cu privire la energia electrică nr.137-XIV* (art.35 alin.(4) lit.a), Parlamentul a stabilit că consumatorul suportă cheltuielile pentru racordare, obligîndu-l să acopere cheltuielile pentru procurarea, verificarea şi instalarea contoarelor de evidenţă a consumului de resurse energetice, pentru instalaţii, dispozitive, conducte, necesare racordării consumatorului la reţeaua de transport sau de distribuţie. Or, conform art. 9 din Legea cu privire la proprietate, dreptul de proprietate apare ca rezultat al producerii sau dobîndirii bunurilor în urma unei tranzacţii, prin moştenire, prin restabilirea dreptului de proprietate sau prin alte mijloace care nu contravin legislaţiei Republicii Moldova. _____________________________ * M.O., 1998, nr. 111-113, art. 679, art. 681. Prin urmare, Curtea Constituţională relevă că legislatorul a acordat consumatorului dreptul de proprietate asupra aparatelor de evidenţă a consumului de resurse energetice consumatorul devenind proprietar din momentul procurării acestora. În virtutea conţinutului noţiunii şi elementelor constitutive ale dreptului de proprietate, consumatorul dobîndeşte dreptul de exercitare a posesiei, folosinţei şi dispoziţiei în mod exclusiv şi perpetuu, prin putere şi în interes propriu, în condiţiile determinate de lege. Astfel, se poate conchide că sintagma "aparatele de evidenţă a consumului de resurse energetice se află la balanţa furnizorului", cuprinsă în norma supusă controlului constituţionalităţii, lezează dreptul de proprietate privată, consfinţit şi garantat prin prevederile constituţionale. Curtea Constituţională consideră că aplicarea normei contestate constituie o expropriere, care este o restricţie adusă dreptului de proprietate al consumatorului. Potrivit art.46 alin.(1) şi (2) din Constituţie, dreptul la proprietatea privată este garantat şi nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Examinînd din această perspectivă concordanţa textului Legii cu privire la energetică cu textele Legilor nr. 136-XIV şi nr. 137-XIV, Curtea Constituţională constată că în aceste legi nu a fost stabilită cauza de utilitate publică, mai mult decît atît, nu a fost prevăzută o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Avînd în vedere cele expuse, Curtea Constituţională consideră că în cazul dat au fost încălcate dispoziţiile art. 9 alin.(1), art. 46 alin.(1) şi (2) şi art. 127 alin.(1) din Constituţie. Prin urmare, prevederile art. 14 alin.(2) din Legea cu privire la energetică sînt neconstituţionale. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin.(1) lit.a), art.140 din Constituţie, art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 61 şi art. 62 lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E : 1. Declară neconstituţional art.14 alin.(2) din Legea cu privire la energetică nr.1525-XIII din 19 februarie 1998. 2. Prezenta Hotărîre este definitivă, intră în vigoare la data adoptării, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 14 decembrie 1999. Nr. 69.