În scopul organizării şi coordonării lucrărilor de informatizare a economiei naţionale şi creării unui suport informatic în baza tehnologiilor informaţionale avansate conform Concepţiei de informatizare a societăţii, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

vor realiza lucrările de informatizare în domeniu conform proiectelor directoare, elaborate în consens cu Concepţia de informatizare a societăţii şi sus-numitul Proiect director şi coordonate cu Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii;

3.Departamentul Statisticii, de comun acord cu Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii, va elabora în termen de o lună şi va întroduce, începînd cu anul 1995, un formular statistic cu periodicitate anuală vizînd stadiul de informatizare a obiectivelor enumerate în Proiectul director, cheltuielile fiind suportate din Bugetul de Stat.

Proiectul director al informatizării societăţii în Republica Moldova denumit în continuare Proiectul director, este elaborat de Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii în colaborare cu ministerele şi departamentele cointeresate conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.415 din 5 iulie 1993 "Cu privire la aprobarea Concepţiei de informatizare a societăţii şi a mecanizmului ei de realizare". Prin aceaaşi hotărîre a fost instituită şi Comisia interdepartamentală pentru informatizare sub preşedenţia ministrului comunicaţiilor şi informaticii formată din factorii de decizie ai ministerelor şi departamentelor şi abilitată cu funcţia de coordonator principal al lucrărilor de informatizare în Republica Moldova. În cadrul lucrărilor acestei Comisii ministerele şi departamentele şi-au prezentat cerinţele, propunerile şi obiecţiile privind conţinutul Proiectului director prin participarea specialiştilor informaticieni în grupul de utilizatori al numitului Proiect.

Grupul de proiectare şi-a definitivat elaborările avînd drep bază Centrul Republican de Informatică (în continuare - C.R.I.) cu participarea specialiştilor Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii (în continuare - M.C.I.), Biroul de Proiectare şi Construire a Sistemelor Automatizate de Conducere (în continuare - P.C.S.A.C.) şi a altor organizaţii de specialitate.

Pentru elaborarea Proiectului director, prin hotărîrea nr.2 din 17 septembrie 1993 a Comisiei interdepartamentale pentru informatizare, a fost adoptată utilizarea metodologiei RACINES (Rationalisation des Chaix InformatiquES) utilizată de administraţia publică franceză şi din alte ţări vest-europene.

La elaborarea Proiectului director Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii a beneficiat de o serioasă susţinere a Comisiei Naţionale de Informatică din Romănia, care i-a oferit materialele (Proiectul director pentru informatizarea societăţii romăneşti) şi consultanţa necesară. Este important de menţionat că Proiectul director pentru informatizarea societăţii romăneşti a fost elaborat prin asistenţa tehnică şi metodologică a firmei franceze de consultanţă şi cercetare- proiectare a sistemelor informatice SEMA-Group şi a firmei Data Centralen-Danemarca, care a realizat concepţia şi exploatarea sistemelor informatice integrate ale administraţiei publice în Danemarca. La consultările oferite părţii romăne de firma SEMA-Group au participat şi specialiştii M.C.I.

Proiectul director determină orientările strategice ale dezvoltării informatizării, respectiv tehnologiilor informaţionale (în continuare - T.I.), în Republica Moldova şi propune spre aplicare un plan de acţiuni, recomandate în intervalul 1995-2001.

Proiectul director se referă la dezvoltarea generală a informaticii şi utilizarea acesteia în Republica Moldova, a sistemelor de informaţie prioritare interministeriale (intersectoriale): utilizarea informaţiei şi aplicaţiilor comune. El exclude sistemele de informaţie specifice ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice, care se conţin în cadrul proiectelor directoare proprii.

În consecinţă se are în vedere: contextul necesar dezvoltării generale a informatizării în Moldova, inclusiv crearea premiselor necesare interoperabilităţii sistemelor de informaţii din diferite domenii; sistemele de informaţie intersectoriale prioritare necesare realizării coerenţei sistemelor de informaţie ale administraţiei publice şi ale agenţilor cu capital majoritar de stat, resurse informaţionale, respectiv informatice, comune mai multor sisteme de informaţie ale administraţiei publice, bănci de date de interes general.

- sistemele Ministerului Economiei şi Ministerului Finanţelor, care au un impact decisiv asupra resurselor statului şi care contribuie la o mai bună dirijare a lor şi la vărsarea în termene a impozitelor şi taxelor în bugetul de stat;

- sistemul Departamentului Statisticii, care are o importanţă considerabilă pentru asigurarea organelor administrative cu informaţia necesară şi cu modelele adecvate asistării conducerii macroeconomice;

- sistemul informatic bancar care, avînd în aparenţă un caracter sectorial, este de o importanţă generală, deoarece prin efectuarea operativă a decontărilor şi interschimbului bancar, influenţează considerabil dezvoltarea economico-socială;

Informatizarea societăţii în Republica Moldova poate fi caracterizată drept necorespunzătoare, atît cantitativ (dotarea cu calculatoare la un locuitor fiind cu 10 ordine de mărime sub cea a ţărilor europene avansate), cît şi calitativ (întîrzieri de 15 ani în realizarea unor aplicaţii informatice reprezentative). La acestea se adaugă şi întîrzierile de zeci de ani în implementarea sistemelor informatice ale administraţiei publice, specificate în tabelul 1.

Ministerele, departamentele şi alte structuri ale administraţiei publice dispun de centre de calcul bugetare sau compartimente de informatică specializate care, în majoritatea lor, au devenit în ultimii ani întreprinderi cu autogestiune şi autofinanţare completă. Din cauza dotării cu tehnologii depăşite, valoarea reală a echipamentelor acestor centre de calcul este foarte redusă. Principalul lor capital îl constituie, în fond, clădirile şi experienţa personalului de specialitate, însă nici acestea practic nu sînt valorificate din lipsa echipamentelor adecvate (vezi tabelul 4).

reducerea personalului, îndeosebi sub presiunea creşterii permanente a costurilor materiale şi de retribuţie. Migrarea personalului a avut loc spre alte întreprinderi, de regulă din alte ramuri. Multe centre de calcul şi compartimente de informatică specializate s-au integrat în instituţiile deservite.

În anul 1992 centrele de calcul şi alte organizaţii specializate de calcul aveau circa 10000 salariaţi, dintre care 2500 constituia personalul de proiectare,iar 7500 - personalul de exploatare şi asigurare tehnică.

a) dificultăţi în cunoaşterea completă, corelată şi precisă a stadiului şi tendinţelor evoluţiei economiei naţionale, condiţie necesară pentru asugurarea calităţii conducerii macroeconomice;

e) dificultatea colaborării cu partinerii străini, ca urmare a decalajului tehnologic în tehnologiile informaţiei şi telecomunicaţiilor în special în domeniul financiar, bancar, al comerţului exterior şi al statisticii generale.

În cadrul administraţiei de stat, aproape fiecare minister sau departament a iniţiat acţiuni proprii, adesea fără suportul proiectelor directoare de informatizare şi fără a conlucra cu departamentele potenţial interesate în utilizarea informaţiei generale.

În ultimul timp au fost elaborate şi au început să fie exploatate sisteme de informaţie de interes general. Se dezvoltă rapid sistemul informatic bancar, statistic etc. Astfel, asigurarea coerenţei informaţionale şi a interoperabilităţii sistemelor informatice devine, deci, o măsură de importanţă majoră.

Atingerea acestor obiective principale va asigura, în consecinţă, creşterea eficienţei şi siguranţei, funcţionării administraţiei publice, optimizarea relaţiilor informaţionale (prin utilizarea unor formulare şi proceduri standard) ale instituţiilor publice, agenţilor economici şi populaţiei, aceste acţiuni fiind corelate cu exigenţele nivelului european. De asemenea, se va asigura o evidenţă mai minuţioasă a veniturilor şi cheltuielilor statului şi se vor releva noi posibilităţi de prestare a serviciilor informaţionale către agenţii economici şi populaţie.

Este necesar de menţionat că realizarea prevederilor Proiectului director şi aplicarea unei politici de contex, apte să contribuie la informatizarea tuturor sferelor de activitate ale societăţii sînt posibile numai cu condiţia sporirii rolului statului.

Realizarea obiectivelor Proiectului director prevede promovarea anumitor orientări strategice în care se va ţine cont de situaţia curentă în informatizarea societăţii, de posibilităţile de finanţare şi perspectivele de dezvoltare ale domeniului în cauză. La momentul actual este necesar să se asigure:

1) compatibilitatea internaţională, în special la nivelul Comunităţii Economice Europene (interoperabilitate, standardizare). În acest context, Proiectul director recomandă adoptarea unui ansamblu de standarde şi de măsuri de standardizare (conform anexelor C şi D);

3) utilizarea în comun a informaţiei şi resurselor informatice (crearea Reţelei Publice Transport Date, Nomenclatoarelor Unitare şi Registrelor Permanente, datelor de interes general, implementarea sistemelor de informaţie prioritare cu aplicaţie largă (S.I.P.A.L. pe domenii etc.);

5) promovarea unui cadru legislativ specific informatizării, compatibil cu cel practicat în Comunitatea Economică Europeană (protecţia datelor cu caracter personal, protecţia dreptului de autor şi a produselor program etc.);

Informatizarea societăţii în Republica Moldova impune, reieşind din obiectivele primordiale ale informatizării principalelor domenii de dezvoltare, următoarele priorităţi detalizate în desenul nr.1:

Actuala legislaţie nu conţine prevederi referitoare la protecţia datelor personale în procesul prelucrării informaţiei. În Comunitatea Economică Europeană diferenţele dintre legislaţiile ţărilor membre au un diapazon destul de amplu, mergînd de la libertate totală pînă la stabilirea unor limite stricte de prelucrare a datelor.

Proiectul director propune constituirea Agenţiei Naţionale pentru Supravegherea Datelor, în atribuţiile căreia să fie date protecţia datelor personale şi administrarea Registrului Populaţiei Republicii Moldova, precum şi, în comun cu Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii, elaborarea legislaţiei privind protecţia datelor personale şi asigurarea respectării ei.

Actualmente, protecţia produselor program se efectuează conform dispoziţiilor Convenţiei universale privind dreptul de autor de la Jeneva, la care Moldova a aderat în anul 1993, precum şi potrivit Legii Republicii Moldova "Cu privire la drepturile de autor şi drepturile conexe" care prevede şi protecţia drepturilor de autor ale creatorilor de programe. Legea menţionată însă nu cuprinde integral aria problemelor privind protecţia dreptului de autor în domeniul informaticii. De aceea, Proiectul director preconizează definitivarea şi supunerea spre adoptare a legilor "Cu privire la protecţia juridică a produselor program şi bazelor de date" şi "Cu privire la protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal", precum şi a unor acte normative aferente vizînd securitatea datelor, contractele de muncă, comercializarea serviciilor şi produselor informatice etc.

Considerăm că cea mai potrivită soluţie ar fi crearea unei firme mixte specializate, care ar desfăşura, în paralel cu crearea R.P.T.D., şi şcolarizarea personalului de administrare şi utilizare a reţelei.

În prealabil, este necesar să fie formulate şi sistematizate cerinţele informaţionale ale potenţialilor utilizatori din diverse domenii pentru definitivarea topologiei şi tipurilor de echipamente ale R.P.T.D.

Pentru a se asigura coerenţa informaţională şi integrarea în R.P.T.D. a sistemelor informatice ale economiei naţionale, se impune elaborarea sistemului de nomenclatoare unitare de interes general şi de registre permanente (N.U.R.P.) ca entităţi informaţionale de bază. În acest context, se propune demararea lucrărilor de creare a acestui sistem conform unui program elaborat de ministerele şi departamentele interesate. Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii va fi responsabil de coordonarea lucrărilor de creare şi administrare a N.U.R.P. şi a celor de asigurare normativ-metodologică. Lista N.U.R.P. propuse pentru a fi elaborate şi gestionate de către instituţiile responsabile conform Hotărîrii nr.3 din 17 septembrie 1993 a Comisiei interdepartamentale pentru informatizare "Cu privire la crearea nomenclatoarelor unitare de interes general şi registrelor permanente", este prezentată în anexele A şi B, care constituie părţi integrante ale prezentului Proiect director.

Concomitent, se va asigura o reducere considerabilă a cheltuielilor pentru procurarea (marketing, calitate, preţ) şi exploatarea produselor informatice, iar obţinerea îndependenţei faţă de furnizorii concreţi de produse din domeniu va permite promovarea unui asemenea aspect al standardizării cum este conceptul/arhitectura sistemelor deschise (O.S.I.).

Aplicarea obligatorie a standardelor internaţionale în domeniul T.I. de către organele administraţiei publice şi agenţii economici cu capital majoritar de stat va minimiza în consecinţă cheltuielile pentru prestarea serviciilor informatice şi va spori calitatea lor.

intensificarea activităţii Centrului Republican de Informatică şi a altor firme de specialitate în scopul familizării utilizatorilor cu noile T.I., inclusiv folosirea sistemelor de operare UNIX şi bazelor de date relaţionale (SQL, ORACLE, DBASE etc);

În ţările C.E.E. se utilizează ghidurile de bază GOSIP şi EPHOS, care propun utilizatorilor recomandări în domeniile T.I. (hard, soft, reţele, arhitectura sistemelor deschise etc). Este absolut necesar ca aceste ghiduri să fie procurate şi difuzate utilizatorilor interni din domeniul informaticii.

Pentru a dispune de un personal cu o calificare optimă, este necesară perfecţionarea la scară naţională a procesului de învăţămînt universitar şi postuniversitar cu specializare în informatică şi management. Concomitent, se impune îmbunătăţirea programelor de studiu în vederea însuşirii aprofundate a următoarelor profiluri informatice:

De asemenea, este necesară dezvoltarea sistemului de instruire a conducătorilor şi specialiştilor administraţiei publice şi ai unităţilor social-economice. Ca o stringentă necesitate se impune în acest context crearea în republică a centrelor de instruire şi management în informatică.

Un rol important în acest domeniu îl are politica de cercetare- dezvoltare. La momentul actual, este oportună orientarea spre programele de cercetare-dezvoltare ale C.E.E., îndeosebi programul ESPRIT, şi corelarea investigaţiilor deja elaborate cu aceste programe. Proiectul director prevede, de asemenea, coordonarea acestor activităţi cu C.N.I. şi Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Informatică (în continuare - I.C.I.) din Romănia, prin intermediul aderării la convenţiile şi programele comune în care se vor recomanda următoarele domenii de cercetare-dezvoltare:

Pentru crearea şi dezvoltarea infrastructurii indispensabile informatizării se consideră raţională desemnarea Centrului Republican de Informatică al M.C.I. în calitate de structură responsabilă de crearea şi, respectiv, dotarea ei adecvată.

În acest domeniu managementul activităţilor privind T.I. trebuie să derive dintr-o strategie bine fundamentată de fabricare, procurare şi distribuire a produselor şi serviciilor informatice, care să fie racordată la necesităţile pieţei şi alte utilizatorilor. Aceasta presupune procurarea T.I. avansate şi intensificarea colaborării în acest domeniu cu firme de specialitate din ţările C.E.E. Aderarea Republicii Moldova la organismele internaţionale va permite rezolvarea acestor probleme.

O cale eficientă de stimulare a managementului în informatică este stagierea specialiştilor autohtoni în străinătate, instruirea personalului în domeniul managementului şi marketingului informatic în instituţiile de învăţămînt existente şi crearea firmelor mixte.

Sistemele informaţionale prioritare din administraţia publică constituie nucleul de bază al contextului informaţional. Domeniul lor de aplicaţie este cel intersectorial şi al relaţiilor dintre administraţia publică, agenţi economici şi cetăţeni. Interacţiunea acestor sisteme face posibilă utilizarea în comun a resurselor de informaţie şi informatice.

Ţinînd cont de importanţa contribuţiei la accelerarea dezvoltării social-economice a republicii, de dificultăţile organizaţionale şi tehnologice, lispa suportului financiar necesar pentru crearea simultană a tuturor sistemelor informatice, pentru etapa iniţială se propun următoarele priorităţi:

Nomenclatoarele unitare şi registrele permanente vor asigura coerenţa informaţională şi identificarea univocă a unităţilor informaţionale de bază ale sistemului social-economic. Aceasta va permite, la rîndul său, integrarea activitîţilor informaţionale ale statului cu cele ale agenţilor social-economici. Ele vor servi drept bază pentru aplicaţii multiple atît la nivelul organelor administraţiei de stat, cît şi la nivelul unităţilor social-economice. Concomitent, utilizarea lor de către agenţii economici în baza taxelor de utilizare va aduce şi un anumit profit economic.

Pentru asigurarea acestei corelări este necesară elaborarea, impementarea şi respectarea prioritară a cadrului normativ-juridic al informatizării, a metodologiilor de proiectare (RACINES, MERISE etc), a standardelor naţionale şi internaţionale. Promovarea unei politici unice şi ferme de contex, precum şi organizarea şi coordonarea lucrărilor de informatizare vor fi efectuate de către stat, prin intermediul Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii.

Un rol important în coordonarea şi colectarea lucrărilor de informatizare îl va avea de asemenea Comisia interdepartamentală pentru informatizare pe lîngă Guvernul Republicii Moldova şi comitetele tehnice pe domenii, care vor efectua expertiza lucrărilor şi a opţiunilor tehnice şi tehnologice ale următoarelor aspecte:

Realizarea prevederilor Proiectului director se află într-o dependenţă directă de progresul pe plan mondial al tehnologiilor informaţiilor şi telecomunicaţiilor şi evoluţia standardizării. În plus la aceasta, factorii interni cu cea mai mare pondere sînt:

1) în cazul Proiectului director la nivel naţional, planurile de acţiuni, inclusiv atribuirea responsabilităţilor şi alocarea resurselor, nu pot avea gradul de detaliere şi precizie al proiectelor directoare la nivel sectorial (ministerial ,departamental) sau al unor organizaţii;

5) pentru asigurarea flexibilităţii în raport cu eventualele modificări este necesar să fie utilizat, ca instrument, unul din cele mai recunoscute pe plan internaţional produse programate (de exemplu, Microsoft Project Manager), ceea ce ar permite şi o uşoară actualizare pe parcurs a planurilor de acţiuni.

1) sistemul de informaţie financiar, în special din punctul de vedere al impozitării, al planificării şi urmării execuţiei bugetare, şi celelalte sisteme de gestiune financiară ale organelor administrative, care condiţionează în mare măsură executarea corespunzătoare a bugetului naţional;

Pentru crearea acestor sisteme este necesar să fie elaborate în consens cu prevederile prezentului Proiect director proiectele directoare respective, în care vor fi estimate duratele şi resursele necesare. De exemplu, pentru realizarea Sistemului Informatic "Privatizarea", conform estimărilor din Proiectul director al acestui sistem, sînt necesare eforturi de circa 700 om/lună sau resurse financiare de circa 186 mii lei, reieşind din salariul minim de 20 lei pe lună. Pentru dotarea cu echipamente şi software este necesară suma de circa 315 mii dolari S.U.A. O importanţă deosebită în informatizarea societăţii o are crearea Reţelei Publice Transport Date (R.P.T.D.) ca suport tehnic şi tehnologic al interschimbului de informaţii între sistemele informatice.

Principalele servicii oferite de ea vor fi serviciile de comunicare în sens obişnuit (servicii de circuite virtuale). În vederea asigurării securităţii şi confidenţialităţii transportului de date R.P.T.D. va prevedea nivelul de prioritare pentru principalele categorii de utilizatori şi tipuri de servicii:

Orientările şi soluţiile propuse în Proiectul director sînt fundamental ancorate în preocupările tranziţiei complexului social-economic republican la economia de piaţă. Ele susţin programele economice pe termen scurt şi mediu ale tranziţiei, precum şi programele pe termen mediu şi lung ale dezvoltării social-economice. Aplicarea politicii de context relevă mobilizarea în cadrul aparatului de stat a tuturor competenţelor naţionale implicate: puterii legislative, juridice şi executive, precum şi antrenarea eficientă a specialiştilor informaticieni de cea mai înaltă clasă.

Aceste orientări şi soluţii, în materie de cadru legislativ şi alegerea priorităţii sistemelor informaţionale ale administraţiei, sînt preconizate spre realizare în dependenţă directă de importanţa lor economică şi socială în faza critică de tranziţie şi reprezintă astfel fundamentarea dezvoltării informaticii naţionale.

Succesul Proiectului director rezidă, în ultimă instanţă, în adeziunea la orientările stategice recomandate şi participarea efectivă la transpunerea lor în viaţă a ansamblului organelor de stat. Aderarea la orientările stategice ale Proiectului director înseamnă cooperarea intersectorială, care se bazează pe utilizarea în comun a resurselor informaţionale, în primul rînd, a registrelor permanente. Sub aspect organizaţional, aceasta implică constituirea organismelor de coordonare prevăzute - a Comisiei interdepartamentale pentru informatizare, comitetelor tehnice pe domenii (vezi desenul 3), precum şi trecerea imediată la elaborarea temelor de proiectare, respectiv, a cererilor de ofertă pentru componentele şi celelalte sisteme prioritare recomandate de Proiectul director.

Este de asemenea necesară consolidarea colaborării tehnice cu C.N.I. şi I.C.I. din Romănia şi organele similare din celelalte ţări europene, cu organizaţiile de specialitate din cadrul C.E.E. şi O.N.U., precum şi cu structurile de profil internaţionale.

Pentru a obţine efectul maxim al acestui bloc de măsuri este necesar să fie evidenţiate responsabilităţile aparatului de stat şi să fie precizate în special mijloacele necesare pentru dezvoltarea de noi competenţe, perfecţionarea structurilor de organizare, definitivarea procedurilor şi regulilor de gestiune în cadrul noilor sisteme, responsabilităţile participanţilor, elaborarea planului de interacţiune şi a programelor de formare.

alinierea ofertei de servicii şi produse în domeniul T.I. la orientările strategice ale Proiectului director, punînd accent pe sursele de valoare adăugată mai importante, care provin, de exemplu, din produse program şi servicii informatice;

adaptarea sistemului educaţional şi de învăţămînt superior (informatică şi management) la cerinţele economiei actuale, conversia şi formarea de informaticieni şi experţi în administraţia publică atît pentru atingerea nivelului tehnologic mondial, cît şi pentru achiziţia de competenţe funcţionale, cerute de noile sisteme de informaţie;

HGA155/1995 ID intern unic: 292410 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 155 din 06.03.1995
Cu privire la aprobarea Proiectului director al informatizării societăţii în Republica Moldova şi a mecanismului realizării lui
Publicat : 24.03.1995 în Monitorul Oficial Nr. 017 art Nr : 125
Abrogat prin HG255/09.03.05, MO46-50/25.03.05 art.336 MODIFICAT HG492/17.07.95, MO50/07.09.95 În scopul organizării şi coordonării lucrărilor de informatizare a economiei naţionale şi creării unui suport informatic în baza tehnologiilor informaţionale avansate conform Concepţiei de informatizare a societăţii, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Proiectul director al informatizării societăţii în Republica Moldova (se anexează). 2. Se stabileşte că ministerele, departamentele, alte structuri ale administraţiei de stat, comitetele executive ale organelor administraţiei publice locale şi primăriile oraşelor: vor realiza lucrările de informatizare în domeniu conform proiectelor directoare, elaborate în consens cu Concepţia de informatizare a societăţii şi sus-numitul Proiect director şi coordonate cu Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii; vor prezenta Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii anual pînă la 1 decembrie, programele lucrărilor de informatizare pe anul următor. 3.Departamentul Statisticii, de comun acord cu Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii, va elabora în termen de o lună şi va întroduce, începînd cu anul 1995, un formular statistic cu periodicitate anuală vizînd stadiul de informatizare a obiectivelor enumerate în Proiectul director, cheltuielile fiind suportate din Bugetul de Stat. 4. Controlul executării prezentei hotărîri se atribuie Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii. PRIM-MINISTRU AL REPUBLICII MOLDOVA ANDREI SANGHELI Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.155 din 6 martie 1995 P R O I E C T U L D I R E C T O R AL INFORMATIZĂRII SOCIETĂŢII ÎN REPUBLICA MOLDOVA 1. BAZA DE ELABORARE Proiectul director al informatizării societăţii în Republica Moldova denumit în continuare Proiectul director, este elaborat de Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii în colaborare cu ministerele şi departamentele cointeresate conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.415 din 5 iulie 1993 "Cu privire la aprobarea Concepţiei de informatizare a societăţii şi a mecanizmului ei de realizare". Prin aceaaşi hotărîre a fost instituită şi Comisia interdepartamentală pentru informatizare sub preşedenţia ministrului comunicaţiilor şi informaticii formată din factorii de decizie ai ministerelor şi departamentelor şi abilitată cu funcţia de coordonator principal al lucrărilor de informatizare în Republica Moldova. În cadrul lucrărilor acestei Comisii ministerele şi departamentele şi-au prezentat cerinţele, propunerile şi obiecţiile privind conţinutul Proiectului director prin participarea specialiştilor informaticieni în grupul de utilizatori al numitului Proiect. Grupul de proiectare şi-a definitivat elaborările avînd drep bază Centrul Republican de Informatică (în continuare - C.R.I.) cu participarea specialiştilor Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii (în continuare - M.C.I.), Biroul de Proiectare şi Construire a Sistemelor Automatizate de Conducere (în continuare - P.C.S.A.C.) şi a altor organizaţii de specialitate. Pentru elaborarea Proiectului director, prin hotărîrea nr.2 din 17 septembrie 1993 a Comisiei interdepartamentale pentru informatizare, a fost adoptată utilizarea metodologiei RACINES (Rationalisation des Chaix InformatiquES) utilizată de administraţia publică franceză şi din alte ţări vest-europene. La elaborarea Proiectului director Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii a beneficiat de o serioasă susţinere a Comisiei Naţionale de Informatică din Romănia, care i-a oferit materialele (Proiectul director pentru informatizarea societăţii romăneşti) şi consultanţa necesară. Este important de menţionat că Proiectul director pentru informatizarea societăţii romăneşti a fost elaborat prin asistenţa tehnică şi metodologică a firmei franceze de consultanţă şi cercetare- proiectare a sistemelor informatice SEMA-Group şi a firmei Data Centralen-Danemarca, care a realizat concepţia şi exploatarea sistemelor informatice integrate ale administraţiei publice în Danemarca. La consultările oferite părţii romăne de firma SEMA-Group au participat şi specialiştii M.C.I. Proiectul director determină orientările strategice ale dezvoltării informatizării, respectiv tehnologiilor informaţionale (în continuare - T.I.), în Republica Moldova şi propune spre aplicare un plan de acţiuni, recomandate în intervalul 1995-2001. Proiectul director se referă la dezvoltarea generală a informaticii şi utilizarea acesteia în Republica Moldova, a sistemelor de informaţie prioritare interministeriale (intersectoriale): utilizarea informaţiei şi aplicaţiilor comune. El exclude sistemele de informaţie specifice ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice, care se conţin în cadrul proiectelor directoare proprii. În consecinţă se are în vedere: contextul necesar dezvoltării generale a informatizării în Moldova, inclusiv crearea premiselor necesare interoperabilităţii sistemelor de informaţii din diferite domenii; sistemele de informaţie intersectoriale prioritare necesare realizării coerenţei sistemelor de informaţie ale administraţiei publice şi ale agenţilor cu capital majoritar de stat, resurse informaţionale, respectiv informatice, comune mai multor sisteme de informaţie ale administraţiei publice, bănci de date de interes general. Concomitent în Proiectul director se ţine seama de cerinţele sistemelor de informaţie specifice organelor administraţiei publice precum sînt: - sistemele Ministerului Economiei şi Ministerului Finanţelor, care au un impact decisiv asupra resurselor statului şi care contribuie la o mai bună dirijare a lor şi la vărsarea în termene a impozitelor şi taxelor în bugetul de stat; - sistemul Departamentului Statisticii, care are o importanţă considerabilă pentru asigurarea organelor administrative cu informaţia necesară şi cu modelele adecvate asistării conducerii macroeconomice; - sistemul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, care asigură calcularea pensiilor şi indemnizaţiilor, urmărirea şomajului etc.; - sistemul informatic bancar care, avînd în aparenţă un caracter sectorial, este de o importanţă generală, deoarece prin efectuarea operativă a decontărilor şi interschimbului bancar, influenţează considerabil dezvoltarea economico-socială; - sistemul informatic al activităţilor Guvernului Republicii Moldova care prezintă o evidenţă importantă în conducerea macroeconomică. II. SITUAŢIA INIŢIALĂ A INFORMATIZĂRII SOCIETĂŢII ÎN REPUBLICA MOLDOVA Informatizarea societăţii în Republica Moldova poate fi caracterizată drept necorespunzătoare, atît cantitativ (dotarea cu calculatoare la un locuitor fiind cu 10 ordine de mărime sub cea a ţărilor europene avansate), cît şi calitativ (întîrzieri de 15 ani în realizarea unor aplicaţii informatice reprezentative). La acestea se adaugă şi întîrzierile de zeci de ani în implementarea sistemelor informatice ale administraţiei publice, specificate în tabelul 1. Tabelul 1 Întîrzieri în informatizarea societăţii în Republica Moldova (conform situaţiei din 1 ianuarie 1993) ______________________________________________________________________ Domenii !Anul punerii în funcţiune !Întîrzi- !------------------------------- !ere, ani !Pe plan mondial !În Moldo- ! ! !va ! --------------------------------------------------------------------------------------------- 1. Aplicaţii informatizabile Sisteme integrate de conducere a întreprinderilor 1964 1974 10 Bănci de date publice/videotex 1975 - 18 Transferul electronic al fondu- rilor 1975 - 18 Generalizarea utilizării codului de bare (liniar) 1975 - 18 Întroducerea sistemelor de programare şi gestiune bazate pe sistemul de operare UNIX 1980 - 13 2. Echipamente Utilizarea calculatoarelor per- sonale compatibile cu IBM PC 1982 1988 6 Reţele locale de calculatoare 1982 1990 8 Aplicarea staţiilor de lucru grafice 1980 1990 10 ------------------------------------------------------------------------------------------------- Nivelul mijloacelor programate în republică se caracterizează printr-un decalaj de circa 10-20 ani faţă de ţările industrial avansate (vezi tabelul 2). Tabelul 2 Utilizarea softului suport pentru lucrări de informatizare în Republica Moldova _______________________________________________________ Domeniul ! Aplicaţiile !Utilizarea în Moldova! _______________________________________________________ Sisteme de operare Mici şi mij- Nu se folosesc locii UNIX V.3 sau UNIX V.4 MS DOS -"- Windows Foarte rar Baze de date Modele rela- Nu se folosesc ţionale,lim- (se utilizează baj SQL,sis- sisteme tip teme ORACLE DBASE) şi PARADOX Limbaje G4L Prolog Practic nu este folosit Fortran, -"- Cobol, Pascal,C++ Se utilizează la nivelul ţărilor avansate Comunicaţii X.25,TCP/IP, Se folosesc după caz Reţele locale (cu întîrziere de circa IEEE 802.X 5-10 ani) Transfer de FTAM Nu se utilizează fişiere Metode/ MERISE,RACINES, Metodologia RACINES instrumente CASE-tehnolo- este folosită episodic gie ----------------------------------------------------------------------------- Situaţia iniţială de la care a pornit elaborarea Proiectului director al informatizării societăţii în Republica Moldova este prezentată în tabelul 3. Tabelul 3 Numărul sistemelor informatice, tehnicii de calcul, reţelelor de calculatoare, centrelor de calcul şi bazelor de date în Republica Moldova,conform evidenţei statistice de la 1 ianuarie 1993 -------------------------------------------------------------------- Denumirea ! Unităţi -------------------------------------------------------------------- 1. Sisteme Informatice (S.I.), total 217 inclusiv: S.I. ale organelor supreme de stat - S.I. la nivel de ministere şi departamente 19 S.I. ale întreprinderilor şi organizaţiilor 43 S.I. pentru gestiunea informaţiei cu caracter general 74 S.I. de proiectare 17 S.I. de administrare procese tehnologice 13 Alte S.I. 51 Seturi de probleme şi probleme separate 814 2. Calculatoare, total 6853 inclusiv: calculatoare universale 62 minicalculatoare 329 microcalculatoare 504 personaliere 5958 3.Reţele de calculatoare 47 4.Centre de calcul 26 5.Baze de date 68 -------------------------------------------------------------------- Ministerele, departamentele şi alte structuri ale administraţiei publice dispun de centre de calcul bugetare sau compartimente de informatică specializate care, în majoritatea lor, au devenit în ultimii ani întreprinderi cu autogestiune şi autofinanţare completă. Din cauza dotării cu tehnologii depăşite, valoarea reală a echipamentelor acestor centre de calcul este foarte redusă. Principalul lor capital îl constituie, în fond, clădirile şi experienţa personalului de specialitate, însă nici acestea practic nu sînt valorificate din lipsa echipamentelor adecvate (vezi tabelul 4). Tabelul 4 Înzestrarea cu tehnică de calcul conform situaţiei la 1 ianuarie 1993 (unităţi) ------------------------------------------------------------------------------------- Ministere, departamente ! Calculatoare !Minical- !Microcalcu- ! universale !culatoa- !latoare ! !re ! ------------------------------------------------ ! EC !Alte !CM !Alte ! PC !Alte ------------------------------------------------------------------------------------ 1 ! 2 ! 3 ! 4 ! 5 ! 6 ! 7 ------------------------------------------------------------------------------------ Ministerul Economiei 1 - - - 56 17 Ministerul Agriculturii şi Ali- mentaţiei 5 - 23 - 235 226 Ministerul Industriei 14 - 37 116 381 469 Departamentul Arhitecturii şi Construcţiilor - - 3 - 42 38 Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor 8 2 7 7 109 99 Departamentul Comerţului 1 - 10 4 15 46 Ministerul Finanţelor 1 - - - 122 17 Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii 2 1 5 - 103 80 Ministerul Sănătăţii 1 - 19 - 109 212 Ministerul Învăţămîntului 7 - 13 5 289 2170 Ministerul Afacerilor Interne 1 1 - - 206 26 Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei 2 - - - 86 23 Ministerul Serviciilor Comunale şi Exploatării Fondului de Locuinţe 1 - - - 2 12 Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova - - 2 - 11 18 Departamentul Protecţia Mediului Înconjurător - - - - 7 3 Departamentul Statisticii 6 - 16 - 37 85 Departamentul Standarde,Metro- logie şi Supraveghere Tehnică - - - - 3 9 Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat - - - - - 2 Departamentul Energetică, Resurse Energetice şi Combustibil 1 2 13 2 51 213 ----------------------------------------------------------------------------------- În aceste condiţii, s-au accentuat următoarele tendinţe: diversificarea activităţii, inclusiv derularea activităţilor pur comerciale: reducerea personalului, îndeosebi sub presiunea creşterii permanente a costurilor materiale şi de retribuţie. Migrarea personalului a avut loc spre alte întreprinderi, de regulă din alte ramuri. Multe centre de calcul şi compartimente de informatică specializate s-au integrat în instituţiile deservite. În anul 1992 centrele de calcul şi alte organizaţii specializate de calcul aveau circa 10000 salariaţi, dintre care 2500 constituia personalul de proiectare,iar 7500 - personalul de exploatare şi asigurare tehnică. Lipsa unui suport informatic eficient în sfera economiei naţionale are următoarele consecinţe: a) dificultăţi în cunoaşterea completă, corelată şi precisă a stadiului şi tendinţelor evoluţiei economiei naţionale, condiţie necesară pentru asugurarea calităţii conducerii macroeconomice; b) dificultatea funcţionării agenţilor economici prin lipsa unor informaţii necesare care nu pot fi elaborate decît la nivel macroeconomic; c) temporizarea sau realizarea dificilă a reformei economice şi sociale; d) pierderi ale bugetului de stat ca urmare a posibilităţilor de evaziune fiscală; e) dificultatea colaborării cu partinerii străini, ca urmare a decalajului tehnologic în tehnologiile informaţiei şi telecomunicaţiilor în special în domeniul financiar, bancar, al comerţului exterior şi al statisticii generale. În cadrul administraţiei de stat, aproape fiecare minister sau departament a iniţiat acţiuni proprii, adesea fără suportul proiectelor directoare de informatizare şi fără a conlucra cu departamentele potenţial interesate în utilizarea informaţiei generale. În lipsa unei legislaţii care ar proteja produsele program, domeniul elaborării şi comercializării acestora aproape că, nu este dezvoltat. Inexistenţa unei reţele publice de transport a datelor a făcut dificilă promovarea vînzării de informaţie, domeniu încă foarte puţin abordat. La nivelul administraţiei publice se constată, în principal: predominanţa sistemelor autonome de prelucrare a informaţiei şi a monoutilizării de microcalculatoare, care nu pot constitui baza necesară pentru integrarea sistemelor; dezvoltarea sistemelor autonome de prelucrare a informaţiei, necompatibile pentru efectuarea schimbului necesar informaţional; schimbul redus de informaţie (pe suporţi magnetici) între organizaţiile administraţiei publice. În ultimul timp au fost elaborate şi au început să fie exploatate sisteme de informaţie de interes general. Se dezvoltă rapid sistemul informatic bancar, statistic etc. Astfel, asigurarea coerenţei informaţionale şi a interoperabilităţii sistemelor informatice devine, deci, o măsură de importanţă majoră. III. OBIECTIVELE PROIECTULUI DIRECTOR Proiectul director al informatizării societăţii prevede realizarea următoarelor obiective principale: 1) definitivarea stategiei şi politicii naţionale de informatizare, privind metodele, standardele, tehnologiile, cercetările şi elaborările în domeniul informaticii; 2) facilitarea tranziţiei sistemului economic spre economia de piaţă şi dezvoltarea social-economică prin realizarea unui context informaţional, adecvat cerinţelor actuale; 3) renovarea şi perfecţionarea sistemelor de conducere şi gestiune ale organizţiei; 4) utilizarea largă a tehnologiilor informaţionale în cele mai diverse domenii ale activităţii sociale şi economice; 5) perfecţionarea, în baza utilizării T.I. avansate, a calităţilor profesioniste ale personalului din organele administraţiei publice. Atingerea acestor obiective principale va asigura, în consecinţă, creşterea eficienţei şi siguranţei, funcţionării administraţiei publice, optimizarea relaţiilor informaţionale (prin utilizarea unor formulare şi proceduri standard) ale instituţiilor publice, agenţilor economici şi populaţiei, aceste acţiuni fiind corelate cu exigenţele nivelului european. De asemenea, se va asigura o evidenţă mai minuţioasă a veniturilor şi cheltuielilor statului şi se vor releva noi posibilităţi de prestare a serviciilor informaţionale către agenţii economici şi populaţie. Este necesar de menţionat că realizarea prevederilor Proiectului director şi aplicarea unei politici de contex, apte să contribuie la informatizarea tuturor sferelor de activitate ale societăţii sînt posibile numai cu condiţia sporirii rolului statului. IV. ORIENTĂRI STRATEGICE Realizarea obiectivelor Proiectului director prevede promovarea anumitor orientări strategice în care se va ţine cont de situaţia curentă în informatizarea societăţii, de posibilităţile de finanţare şi perspectivele de dezvoltare ale domeniului în cauză. La momentul actual este necesar să se asigure: 1) compatibilitatea internaţională, în special la nivelul Comunităţii Economice Europene (interoperabilitate, standardizare). În acest context, Proiectul director recomandă adoptarea unui ansamblu de standarde şi de măsuri de standardizare (conform anexelor C şi D); 2) conceptul arhitecturii sistemelor deschise (O.S.I.), care asigură independenţa de furnizorii de echipamente şi include următoarele domenii: a) metode şi metodologii de planificare, proiectare şi dezvoltare a sistemelor informatice; b) limbaje de programare; c) baze de date relaţionale; d) protocoale de comunicaţie; e) achiziţii de produse informatice şi servicii compatibile recomandărilor C.E.E; 3) utilizarea în comun a informaţiei şi resurselor informatice (crearea Reţelei Publice Transport Date, Nomenclatoarelor Unitare şi Registrelor Permanente, datelor de interes general, implementarea sistemelor de informaţie prioritare cu aplicaţie largă (S.I.P.A.L. pe domenii etc.); 4) compatibilitatea sistemelor informatice în baza utilizării metodologiilor de elaborare şi tehnologiilor informaţionale de vîrf; 5) promovarea unui cadru legislativ specific informatizării, compatibil cu cel practicat în Comunitatea Economică Europeană (protecţia datelor cu caracter personal, protecţia dreptului de autor şi a produselor program etc.); 6) aplicarea conceptului de ghiseu unic în scopul minimizării surselor informaţionale şi majorării eficienţei de utilizare comună a informaţiei. V. PRIORITĂŢILE INFORMATIZĂRII Informatizarea societăţii în Republica Moldova impune, reieşind din obiectivele primordiale ale informatizării principalelor domenii de dezvoltare, următoarele priorităţi detalizate în desenul nr.1: - informatizarea sferei sociale; - informatizarea sferei producerii materiale; - informatizarea la nivel de stat şi teritorial-administrativ. Desenul nr.1 +----------------------------------------+ \| Informatizarea principalelor \| \| domenii de dezvoltare a societăţii \| +----------------------+-----------------+ Direcţiile de \| informatizare +-------------------------------+---------------------------+ +--+--------------+ +--------+---------+ +-----------+------+ +--\| Informatizarea \| \| Informatizarea \| \| Informatizarea \| \| \| sferei \| +<-+ în domeniul \| +<+ la nivel de stat \| \| \| sociale \| \| \| producerii \| \| \| şi teritorial- \| \| \| \| \| \| materiale \| \| \| administrativ \| \| +-----------------+ \| +------------------+ \| +------------------+ \| +-----------------+ \| +------------------+ \| +------------------+ \| \| Elaborarea \| \| \| Elaborarea \| \| \| Elaborarea \| \| \| proiectelor \| \| \| proiectelor \| \| \| proiectelor \| +->\| metodologico- \|->+ +->\| metodologico- \|->++->\| metodologico- \|->+ \| \| organizaţionale \| \| \| \| organizaţionale \| \|\| \| organizaţionale \| \| \| \| şi a standarde- \| \| \| \| şi a standarde- \| \|\| \| şi a standarde- \| \| \| \| lor \| \| \| \| lor \| \|\| \| lor \| \| \| +-----------------+ \| \| +------------------+ \|\| +------------------+ \| \| +-----------------+ \| \| +------------------+ \|\| +------------------+ \| \| \| Informatizarea \| \| \| \| Informatizarea \| \|\| \| Informatizarea \| \| +->\| ocrotirii \|->+ +->\| ramurii construc-\|->++->\| Parlamentului şi \|->+ \| \| sănătăţii \| \| \| \| toare de maşini \| \|\| \| Guvernului \| \| \| \| \| \| \| \| şi aparate \| \|\| \| \| \| \| +-----------------+ \| \| +------------------+ \|\| +------------------+ \| \| +-----------------+ \| \| +------------------+ \|\| +------------------+ \| \| \| Informatizarea \| \| \| \| Informatizarea \| \|\| \| Informatizarea \| \| +->\| învăţămăntului \|->+ +->\| complexului \|->++->\| complexelor inter\|->+ \| \| public \| \| \| \| energetic \| \| \| departamentale \| \| \| +-----------------+ \| \| +------------------+ \| +------------------+ \| \| +-----------------+ \| \| +------------------+ \| +------------------+ \| \| \| Informatizarea \| \| \| \| Informatizarea \| \| \| Proiecte \|<-+ +->\| deservirii \|->+ +->\| complexului \|->+ \| \| \| \| sociale \| \| \| \| agroindustrial \| \| +------------------+ \| +-----------------+ \| \| +------------------+ \| \| +-----------------+ \| \| +------------------+ \| \| \| Informatizarea \| \| \| \| Informatizarea \| \| +->\| asistenţei \|->+ \| \| sferei construc- \|->+ \| \| sociale a \| \| +->\| ţiilor \| \| \| \| populaţiei \| \| \| \| \| \| \| +-----------------+ \| \| +------------------+ \| \| +-----------------+ \| \| +------------------+ \| \| \| Informatizarea \| \| \| \| Informatizarea \| \| \| \| asistenţei \| \| +->\| sferei transpor- \| \| +->\| juridice a \|->+ \| \| tului \|->+ \| \| populaţiei \| \| \| \| \| \| \| +-----------------+ \| \| +------------------+ \| \| +-----------------+ \| \| +------------------+ \| +->\| Proiecte \| \| \| \| Informatizarea \| \| \| \|<-+ +->\|telecomunicaţiilor\|->+ +-----------------+ \| +------------------+ \| \| +------------------+ \| \| \| Informatizarea \| \| \| \|protecţiei naturii\| \| +->\| şi silviculturii \|->+ \| \| \| +------------------+ \| +------------------+ \| \| Proiecte \|<-+ +------------------+ Priorităţile incluse în Proiectul director se referă la următoarele domenii: A. Contextul tehnologiilor informaţionale pentru administraţia publică şi agenţii economico-sociali; B. Sistemele de informaţie prioritare cu aplicaţie largă ale administraţiei publice: sisteme de asigurare a compatibilităţii informaţionale (S.I.P.A.L. generale); sisteme de informaţie destinate unor aplicaţii comune ale organizaţiilor în deverse sfere ale administraţiei publice (S.I.P.A.L. pe domenii); C. Corelarea politicii de context cu dezvoltarea sistemelor informatice. A. Contextul tehnologiilor informaţionale Contextul tehnologiilor informaţionale include opt componente de importanţă majoră: 1) cadrul normativ juridic specific informatizării; 2) Reţeaua Publică Transport Date (în continuare - R.P.T.D.) - ca suport tehnic şi tehnologic al schimbului de informaţii în sistemele social-economice; 3) clasificatoarele şi nomenclatoarele unitare de interes general şi registrele permanente; 4) standardizarea în domeniul T.I.; 5) procurarea resurselor informatice pentru administraţia publică şi agenţii cu capital majoritar de stat; 6) instruirea şi perfecţionarea personalului în managementul informaţional; 7) asigurarea infrastructurii de dezvoltare a T.I.; 8) managementul activităţilor de implementare în administraţia publică. 1. Cadrul normativ juridic specific informatizării Dezvoltarea T.I. impune existenţa unui cadru legislativ specific, precum şi aprobarea unor reglementări de ordin tehnic şi procedural în următoarele domenii: protecţia persoanelor prin respectarea regimului confidenţial al fişierilor şi bazelor de date cu informaţie individuală (protecţia datelor personale); protecţia programelor de calculator; protecţia informaţiei din sisteme şi a celei transmise; prevederi generale referitoare la S.I.P.A.L.; prevederi pe domenii referitoare la S.I.P.A.L. Majoritatea ţărilor europene dispun de legislaţii specifice tehnologiilor informaţionale, însă deocamdată o armonizare deplină a acestora încă nu a fost realizată. Protecţia datelor personale --------------------------- Actuala legislaţie nu conţine prevederi referitoare la protecţia datelor personale în procesul prelucrării informaţiei. În Comunitatea Economică Europeană diferenţele dintre legislaţiile ţărilor membre au un diapazon destul de amplu, mergînd de la libertate totală pînă la stabilirea unor limite stricte de prelucrare a datelor. Diferenţele normative privind accesul şi manipularea datelor personale se relevă în: modalităţile de acces al fiecării persoane la datele ce o privesc şi controlul acestora; posibilităţile de combinare din diverse fişiere a informaţiei referitoare la una şi aceeaşi persoană; utilizarea datelor în cadrul tranzacţiilor comerciale; aplicarea principiului anonimatului în analiza statistică; exercitarea controlului asupra utilizării datelor personale de către un organ independent. Proiectul director propune constituirea Agenţiei Naţionale pentru Supravegherea Datelor, în atribuţiile căreia să fie date protecţia datelor personale şi administrarea Registrului Populaţiei Republicii Moldova, precum şi, în comun cu Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii, elaborarea legislaţiei privind protecţia datelor personale şi asigurarea respectării ei. Protecţia produselor program Actualmente, protecţia produselor program se efectuează conform dispoziţiilor Convenţiei universale privind dreptul de autor de la Jeneva, la care Moldova a aderat în anul 1993, precum şi potrivit Legii Republicii Moldova "Cu privire la drepturile de autor şi drepturile conexe" care prevede şi protecţia drepturilor de autor ale creatorilor de programe. Legea menţionată însă nu cuprinde integral aria problemelor privind protecţia dreptului de autor în domeniul informaticii. De aceea, Proiectul director preconizează definitivarea şi supunerea spre adoptare a legilor "Cu privire la protecţia juridică a produselor program şi bazelor de date" şi "Cu privire la protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal", precum şi a unor acte normative aferente vizînd securitatea datelor, contractele de muncă, comercializarea serviciilor şi produselor informatice etc. Numitele proiecte de legi sînt în proces de elaborare, urmînd să fie prezentate Guvernului spre examinare în trimestrul I anul curent. Adoptarea acestor legi ar permite: intensificarea schimburilor de produse program cu ţările avansate şi firmele furnizoare de profil; dezvoltarea industriei naţionale de produse şi servicii informatice; atragerea capitalului străin în investiţiile domeniului informatic. 2. Reţeaua Publică Transport Date (R.P.T.D.) R.P.T.D. va asigura schimbul permanent de informaţii între sistemele informatice ale administraţiei publice şi ale agenţilor economici. Crearea acestei reţele trebuie realizată pe baza echipamentelor şi softului modern, cu respectarea standardelor şi protocoalelor de comunicaţii utilizate în practica ţărilor avansate. Proiectul director propune următoarele modalităţi de organizare a lucrărilor de creare a R.P.T.D.: aderarea la serviciile firmelor de profil din străinătate (EDS COMPAQ, Computerland etc); crearea unor întreprinderi mixte cu firme de profil din străinătate; aderarea la serviciile firmelor de profil locale. Considerăm că cea mai potrivită soluţie ar fi crearea unei firme mixte specializate, care ar desfăşura, în paralel cu crearea R.P.T.D., şi şcolarizarea personalului de administrare şi utilizare a reţelei. În prealabil, este necesar să fie formulate şi sistematizate cerinţele informaţionale ale potenţialilor utilizatori din diverse domenii pentru definitivarea topologiei şi tipurilor de echipamente ale R.P.T.D. 3. Clasificatoarele şi nomenclatoarele unitare de interes general şi registrele permanente Pentru a se asigura coerenţa informaţională şi integrarea în R.P.T.D. a sistemelor informatice ale economiei naţionale, se impune elaborarea sistemului de nomenclatoare unitare de interes general şi de registre permanente (N.U.R.P.) ca entităţi informaţionale de bază. În acest context, se propune demararea lucrărilor de creare a acestui sistem conform unui program elaborat de ministerele şi departamentele interesate. Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii va fi responsabil de coordonarea lucrărilor de creare şi administrare a N.U.R.P. şi a celor de asigurare normativ-metodologică. Lista N.U.R.P. propuse pentru a fi elaborate şi gestionate de către instituţiile responsabile conform Hotărîrii nr.3 din 17 septembrie 1993 a Comisiei interdepartamentale pentru informatizare "Cu privire la crearea nomenclatoarelor unitare de interes general şi registrelor permanente", este prezentată în anexele A şi B, care constituie părţi integrante ale prezentului Proiect director. 4. Standardizarea în domeniul T.I. Standardizarea în domeniul informatizării va asigura coerenţa şi interoperabilitatea sistemelor informatice din cadrul administraţiei publice şi agenţilor social-economici. Concomitent, se va asigura o reducere considerabilă a cheltuielilor pentru procurarea (marketing, calitate, preţ) şi exploatarea produselor informatice, iar obţinerea îndependenţei faţă de furnizorii concreţi de produse din domeniu va permite promovarea unui asemenea aspect al standardizării cum este conceptul/arhitectura sistemelor deschise (O.S.I.). Aplicarea obligatorie a standardelor internaţionale în domeniul T.I. de către organele administraţiei publice şi agenţii economici cu capital majoritar de stat va minimiza în consecinţă cheltuielile pentru prestarea serviciilor informatice şi va spori calitatea lor. În anexele C şi D la prezentul Proiect director se propun standardele de bază ale O.S.I. şi unele compartibilităţi şi interfeţe ale produselor informatice de program. La momentul actual, pentru implementarea masivă a standardelor în domeniul T.I. se impune derularea următoarelor măsuri suplimentare: cooperarea cu organisme internaţionale ale C.E.E. şi ale altor ţări (I.S.O., Institutul Romăn de Standardizare, C.N.I., I.C.I. din Romănia, V.N.I.I.K. din Federaţia Rusă etc); intensificarea activităţii Centrului Republican de Informatică şi a altor firme de specialitate în scopul familizării utilizatorilor cu noile T.I., inclusiv folosirea sistemelor de operare UNIX şi bazelor de date relaţionale (SQL, ORACLE, DBASE etc); arhitectura reţelelor locale (LAN) şi cu arie largă de aplicaţie (WAN), softului aplicativ pe domenii. 5. Procurarea resurselor informatice pentru administraţia publică şi agenţii cu capital majoritar de stat Politica de achiziţie în acest domeniu are ca obiectiv reducerea costurilor T.I. ca urmare a utilizării standardelor la vînzarea mijloacelor informatice. În acest context, Proiectul director propune elaborarea şi utilizarea ghidurilor speciale de achiziţionare a produselor informatice (echipamente, programe, reţele, sisteme deschise). În ţările C.E.E. se utilizează ghidurile de bază GOSIP şi EPHOS, care propun utilizatorilor recomandări în domeniile T.I. (hard, soft, reţele, arhitectura sistemelor deschise etc). Este absolut necesar ca aceste ghiduri să fie procurate şi difuzate utilizatorilor interni din domeniul informaticii. 6. Instruirea şi perfecţionarea personalului în managementul informaţional Pentru a dispune de un personal cu o calificare optimă, este necesară perfecţionarea la scară naţională a procesului de învăţămînt universitar şi postuniversitar cu specializare în informatică şi management. Concomitent, se impune îmbunătăţirea programelor de studiu în vederea însuşirii aprofundate a următoarelor profiluri informatice: tehnologii informaţionale (sisteme deschise, UNIX, baze de date, reţele de calculatoare, metodologii de elaborare şi realizare a sistemelor informatice); managementul şi marketingul pieţei informaţionale; specialităţi în informatică (ingineri, analişti, programatori, operatori etc.). De asemenea, este necesară dezvoltarea sistemului de instruire a conducătorilor şi specialiştilor administraţiei publice şi ai unităţilor social-economice. Ca o stringentă necesitate se impune în acest context crearea în republică a centrelor de instruire şi management în informatică. 7. Asigurarea infrastructurii de dezvoltare a T.I. Un rol important în acest domeniu îl are politica de cercetare- dezvoltare. La momentul actual, este oportună orientarea spre programele de cercetare-dezvoltare ale C.E.E., îndeosebi programul ESPRIT, şi corelarea investigaţiilor deja elaborate cu aceste programe. Proiectul director prevede, de asemenea, coordonarea acestor activităţi cu C.N.I. şi Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Informatică (în continuare - I.C.I.) din Romănia, prin intermediul aderării la convenţiile şi programele comune în care se vor recomanda următoarele domenii de cercetare-dezvoltare: implementarea sistemelor informatice integrate cu baze de date şi cunoştinţe; crearea reţelelor locale, metropolitane, naţionale şi transfrontiere; automatizarea culegerii datelor; modelarea asistată pe calculator a analizei şi deciziilor în sistemele social-economice; însuşirea şi transferul T.I. avansate. Pentru crearea şi dezvoltarea infrastructurii indispensabile informatizării se consideră raţională desemnarea Centrului Republican de Informatică al M.C.I. în calitate de structură responsabilă de crearea şi, respectiv, dotarea ei adecvată. 8. Managementul activităţilor de implementare a T.I. în administraţia publică În acest domeniu managementul activităţilor privind T.I. trebuie să derive dintr-o strategie bine fundamentată de fabricare, procurare şi distribuire a produselor şi serviciilor informatice, care să fie racordată la necesităţile pieţei şi alte utilizatorilor. Aceasta presupune procurarea T.I. avansate şi intensificarea colaborării în acest domeniu cu firme de specialitate din ţările C.E.E. Aderarea Republicii Moldova la organismele internaţionale va permite rezolvarea acestor probleme. În faza iniţială, însă, este necesar să folosim în mod creator experienţa Romăniei şi a unor ţări din C.S.I. O cale eficientă de stimulare a managementului în informatică este stagierea specialiştilor autohtoni în străinătate, instruirea personalului în domeniul managementului şi marketingului informatic în instituţiile de învăţămînt existente şi crearea firmelor mixte. B. Sistemele de informaţie prioritare cu aplicaţie largă ale administraţiei publice Sistemele informaţionale prioritare din administraţia publică constituie nucleul de bază al contextului informaţional. Domeniul lor de aplicaţie este cel intersectorial şi al relaţiilor dintre administraţia publică, agenţi economici şi cetăţeni. Interacţiunea acestor sisteme face posibilă utilizarea în comun a resurselor de informaţie şi informatice. Pornind de la importanţa S.I.P.A.L., în cadrul Proiectului director se propune crearea următoarelor componente de bază ale Sistemului Informatic Naţional (în continuare - S.I.N.): 1) Nomenclatoare unitare şi registre permanente: a) sistemul de creare-administrare a nomenclatoarelor unitare (conform listei nomenclatoarelor din anexa A); b) registrul naţional de stat al unităţilor statistice; c) registrul de stat al populaţiei; d) registrul de stat al unităţilor teritorial-administrative; e) registrul permanent al cadastrului general; f) registrul permanent al actelor legislative; g) registrul permanent al produselor, materialelor şi srviciilor; h) registrul codurilor fiscale ale agenţilor economici; 2) sisteme informatice intersectoriale, orientate pe domenii: a) activitatea bugetară şi contabilitatea financiară; b) contabilitatea patrimonială; c) gestiunea personalului şi a plăţii salariilor; d) sistemul schimbului de informaţii al administraţiei publice; 3) bănci de date publice de interes larg: a) banca de date ştiinţă-tehnologie; b) banca de date geografice de referinţă; c) banca de date juridice. Ţinînd cont de importanţa contribuţiei la accelerarea dezvoltării social-economice a republicii, de dificultăţile organizaţionale şi tehnologice, lispa suportului financiar necesar pentru crearea simultană a tuturor sistemelor informatice, pentru etapa iniţială se propun următoarele priorităţi: 1) nomenclatoare unitare şi registre permanente: a) sistemul de nomenclatoare unitare de interes general; b) registrul naţional de stat al unităţilor statistice; c) registrul permanent al produselor, materialelor şi serviciilor; d) registrul de stat al populaţiei; e) registrul codurilor fiscale ale agenţilor economici; 2) sisteme S.I.P.A.L. pe domenii: a) contabilitate şi executare buget; b) gestiunea personalului şi şcolarizarea; c) gestiunea patrimoniului; d) sisteme interdepartamentale de comunicaţie; e) sistemul de decontări prin virament. 3) bănci de date publice: a) banca de date ştiinţă-tehnologie; b) banca de date juridice. Nomenclatoarele unitare şi registrele permanente vor asigura coerenţa informaţională şi identificarea univocă a unităţilor informaţionale de bază ale sistemului social-economic. Aceasta va permite, la rîndul său, integrarea activitîţilor informaţionale ale statului cu cele ale agenţilor social-economici. Ele vor servi drept bază pentru aplicaţii multiple atît la nivelul organelor administraţiei de stat, cît şi la nivelul unităţilor social-economice. Concomitent, utilizarea lor de către agenţii economici în baza taxelor de utilizare va aduce şi un anumit profit economic. Registrul naţional de stat al unităţilor statistice se va utiliza pe larg în sistemul fiscal, în relaţiile economice, programele de dezvoltare economică şi în statistica naţională. Registrul de stat al populaţiei va fi folosit în prognozare, asistenţă socială, sistemele electronice, sisteme de decontări prin virament, servicii publice etc. Registrul permanent al produselor, materialelor şi serviciilor va avea drept obiect relaţiile economice interne şi externe, reclama, marketingul şi deservirea socială. S.I.P.A.L. pe domeniile prevăzute în Proiectul director se referă la principalele procese de gestiune în administraţia publică precum sînt: contabilitatea; administrarea bugetului; gestiune personal; gestiune patrimoniu. Ele au menirea să asigure un sistem flexibil şi tipizat de gestiune generală în cadrul administraţiei publice. Băncile de date publice, inclusiv în domeniul legislaţiei, ştiinţei şi tehnologiilor, vor servi pentru prestarea largă către populaţie a serviciilor informaţionale. C. Corelarea politicii de context cu dezvoltarea sistemelor informatice Pentru asigurarea acestei corelări este necesară elaborarea, impementarea şi respectarea prioritară a cadrului normativ-juridic al informatizării, a metodologiilor de proiectare (RACINES, MERISE etc), a standardelor naţionale şi internaţionale. Promovarea unei politici unice şi ferme de contex, precum şi organizarea şi coordonarea lucrărilor de informatizare vor fi efectuate de către stat, prin intermediul Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii. Un rol important în coordonarea şi colectarea lucrărilor de informatizare îl va avea de asemenea Comisia interdepartamentală pentru informatizare pe lîngă Guvernul Republicii Moldova şi comitetele tehnice pe domenii, care vor efectua expertiza lucrărilor şi a opţiunilor tehnice şi tehnologice ale următoarelor aspecte: legislaţie şi norme; standardizare; metodologii; alinierea la practica C.E.E. şi O.N.U. în domeniul nomenclatoarelor şi registrelor permanente; simplificarea formularelor şi procedurilor administrative; informatizarea administraţiei publice; instruirea şi perfecţionarea îm management şi informatică. VI. PLANURI DE ACŢIUNI Realizarea prevederilor Proiectului director se află într-o dependenţă directă de progresul pe plan mondial al tehnologiilor informaţiilor şi telecomunicaţiilor şi evoluţia standardizării. În plus la aceasta, factorii interni cu cea mai mare pondere sînt: legislaţia nespecifică informatizării; lipsa Reţelei Publice Transport Date; nivelul redus de dezvoltare a producţiei de servicii şi produse informatice; lipsa interacţiunii sistemelor informatice sectoriale (ale ministerelor, departamentelor etc.). În vederea minimizării eventualelor perturbări, introduse în implementarea şi realizarea prevederilor Proiectului director, este necesară derularea următoarelor acţiuni: alinierea consecventă la standardele şi recomandările tehnice şi juridice internaţionale; avizarea proiectelor actelor normative ce ţin de informatizarea administraţiei publice din punct de vedere al implicaţiilor informaţionale sau informatice; elaborarea proiectelor directoare sectoriale în consens cu prevederile Proiectului director; realizarea schimbului de experienţă şi arbitrarea eventualelor litigii tehnice şi de interese prin Comisia interdepartamentală pentru informatizare. La elaborarea planurilor de acţiuni pentru realizarea prevederilor Proiectului director, factorii de decizie se vor călăuzi de următoarele principii: 1) în cazul Proiectului director la nivel naţional, planurile de acţiuni, inclusiv atribuirea responsabilităţilor şi alocarea resurselor, nu pot avea gradul de detaliere şi precizie al proiectelor directoare la nivel sectorial (ministerial ,departamental) sau al unor organizaţii; 2) se va stabili data iniţierii actiunilor (se propune 1 ianuarie 1995) şi orizontul de timp (5-7 ani); 3) estimarea costurilor, pentru minimizarea efectului inflaţiei, se va face în lei şi în dolari S.U.A.; 4) pentru o mai bună fundamentare a planului global de acţiuni se vor analiza planurile de acţiuni orientative, detaliate pe grupuri de activităţi. Pentru fiecare obiect se vor lua în considerare: activităţile specifice obiectului; activităţile însoţitoare (dotări, generalizare, exploatare); categoriile standardizate de resurse; 5) pentru asigurarea flexibilităţii în raport cu eventualele modificări este necesar să fie utilizat, ca instrument, unul din cele mai recunoscute pe plan internaţional produse programate (de exemplu, Microsoft Project Manager), ceea ce ar permite şi o uşoară actualizare pe parcurs a planurilor de acţiuni. Ansamblul obiectivelor Proiectului director intersectorial şi responsabilităţile recomandate sînt descrise în tabelul 5. Tabelul 5 Responsabilităţile recomandate pentru realizarea obiectivelor unui proiect director intersectorial ___________________________________________________________________ Activităţile preconizate ! Responsabili ___________________________________________________________________ Elaborarea legislaţiei specifice T.I. ! Ministerul Justiţiei ----------------------------------------------------------------------------------------- Crearea clasificărilor şi nomenclatoa- ! Ministerul Comunicaţiilor relor unitare de interes general ! şi Informaticii ----------------------------------------------------------------------------------------- Standardizarea specifică T.I. ! Departamentul Standarde, ! Metrologie şi Supraveghere ! Tehnică ----------------------------------------------------------------------------------------- Procurarea resurselor informatice ! Ministerul Comunicaţiilor pentru administraţia publică ! şi Informaticii ----------------------------------------------------------------------------------------- Instruirea şi perfecţionarea persona- ! Ministerul Învăţămîntului, lului ! Ministerul Comunicaţiilor ! şi Informaticii ----------------------------------------------------------------------------------------- Tehnologii informaţionale (cercetare- ! Ministerul Comunicaţiilor dezvoltare, cooperare) ! şi Informaticii ----------------------------------------------------------------------------------------- Organizarea şi dirijarea activităţilor ! Ministerul Comunicaţiilor privind T.I. în administraţia publică ! şi Informaticii ----------------------------------------------------------------------------------------- Crearea şi întreţinerea nomenclatoare- ! Ministerul Comunicaţiilor lor unitare ! şi Informaticii, ! Departamentul Statisticii ----------------------------------------------------------------------------------------- Crearea şi administrarea Registrului !Ministerul Afacerilor Interne, de stat al populaţiei !Ministerul Justiţiei ----------------------------------------------------------------------------------------- Crearea şi administrarea Registrului ! Ministerul Finanţelor codurilor fiscale ale agenţiilor eco- ! nomici ! ---------------------------------------------------------------------------------------- Crearea şi administrarea Registrului ! Departamentul Statisticii, naţional de stat al unităţilor statis ! Ministerul Justiţiei tice ! --------------------------------------------------------------------------------------- Crearea şi administarea Registrului ! Departamentul Statisticii de stat al unităţilor teritorial- ! administrative ! --------------------------------------------------------------------------------------- Crearea şi administrarea Registrului ! Agenţia Naţională pentru cadastrului general ! Geodezie, Cartografie şi ! Cadastru -------------------------------------------------------------------------------------- Crearea băncii de date geografice de ! Academia de Ştiinţe, Asocia- referinţă ! ţia de Stat de Producţie ! pentru Explorări Geologice ! şi Ridicări Topografo-Geode- ! zice "AGEOM" -------------------------------------------------------------------------------------- Crearea băncii de date juridice ! Ministerul Justiţiei -------------------------------------------------------------------------------------- Crearea băncii de date ştiinţă-teh- ! Academia de Ştiinţe, Minis- nologie ! terul Economiei ------------------------------------------------------------------------------------- Crearea sistemului informatic, a in- ! Ministerul Comunicaţiilor terfeţei Guvern/alte organe ale ad- ! şi Informaticii ministraţiei publice ! ------------------------------------------------------------------------------------ Contabilitatea organelor administra- ! Ministerul Finanţelor ţiei publice ! ------------------------------------------------------------------------------------ Propunere buget/urmărire execuţie ! Ministerul Finanţelor bugetare ! ----------------------------------------------------------------------------------- Gestiune personal, calcul/plată ! Ministerul Muncii, Protec- salarii ! ţiei Sociale şi Familiei ----------------------------------------------------------------------------------- Gestiune patrimoniu ! Departamentul Statisticii, ! Ministerul Finanţelor ----------------------------------------------------------------------------------- [Tabelul 5 modificat prin Hot. Guv. nr.492 din 17.07.95] În toate cazurile, acţiunile preconizate se vor realiza necondiţionat în colaborare cu M.C.I. Soluţiile preconizate pentru obiectele Proiectului director cu caracter intersecţional, precum şi estimările orientative de durată şi resurse sînt prezentate în anexa E. Realizarea obiectivelor de informatizare implică şi selecţia unor sisteme de informaţie sectoriale cu impact major asupra realizării obiectivelor principale ale administaţiei publice: 1) sistemul de informaţie financiar, în special din punctul de vedere al impozitării, al planificării şi urmării execuţiei bugetare, şi celelalte sisteme de gestiune financiară ale organelor administrative, care condiţionează în mare măsură executarea corespunzătoare a bugetului naţional; 2) sistemul de informaţie bancar, cu rol decisiv în eliminarea blocajelor financiare şi relansarea economică; 3) sistemul de informaţie al protecţiei sociale, inclusiv pentru minimizarea manipulărilor ilicite de plată a pensiilor; 4) sistemul de informaţie statistică, cu importanţă deosebită pentru elaborarea deciziilor macro- şi microeconomice; 5) sistemul informatic "Privatizarea" cu evidenţa patrimoniului, bonurilor patrimoniale şi urmărirea deetatizării proprietăţii de stat. Pentru crearea acestor sisteme este necesar să fie elaborate în consens cu prevederile prezentului Proiect director proiectele directoare respective, în care vor fi estimate duratele şi resursele necesare. De exemplu, pentru realizarea Sistemului Informatic "Privatizarea", conform estimărilor din Proiectul director al acestui sistem, sînt necesare eforturi de circa 700 om/lună sau resurse financiare de circa 186 mii lei, reieşind din salariul minim de 20 lei pe lună. Pentru dotarea cu echipamente şi software este necesară suma de circa 315 mii dolari S.U.A. O importanţă deosebită în informatizarea societăţii o are crearea Reţelei Publice Transport Date (R.P.T.D.) ca suport tehnic şi tehnologic al interschimbului de informaţii între sistemele informatice. R.P.T.D. va fi o reţea cu comutare de pachete, urmînd să fie realizată în două tranşe conform schemei din desenul 2 (vezi M.O. Nr.17-18). Principalele servicii oferite de ea vor fi serviciile de comunicare în sens obişnuit (servicii de circuite virtuale). În vederea asigurării securităţii şi confidenţialităţii transportului de date R.P.T.D. va prevedea nivelul de prioritare pentru principalele categorii de utilizatori şi tipuri de servicii: administraţia publică de stat; sectorul financiar şi bancar; sectorul servicii publice şi deservirea clientelor civice; conexiuni la reţelele internaţionale; servicii telematice în dezvoltare. XII. FACTORII DE SUCCES ŞI CONDIŢIILE DE REALIZARE A PREVEDERILOR PROIECTULUI DIRECTOR Orientările şi soluţiile propuse în Proiectul director sînt fundamental ancorate în preocupările tranziţiei complexului social-economic republican la economia de piaţă. Ele susţin programele economice pe termen scurt şi mediu ale tranziţiei, precum şi programele pe termen mediu şi lung ale dezvoltării social-economice. Aplicarea politicii de context relevă mobilizarea în cadrul aparatului de stat a tuturor competenţelor naţionale implicate: puterii legislative, juridice şi executive, precum şi antrenarea eficientă a specialiştilor informaticieni de cea mai înaltă clasă. Aceste orientări şi soluţii, în materie de cadru legislativ şi alegerea priorităţii sistemelor informaţionale ale administraţiei, sînt preconizate spre realizare în dependenţă directă de importanţa lor economică şi socială în faza critică de tranziţie şi reprezintă astfel fundamentarea dezvoltării informaticii naţionale. Succesul Proiectului director rezidă, în ultimă instanţă, în adeziunea la orientările stategice recomandate şi participarea efectivă la transpunerea lor în viaţă a ansamblului organelor de stat. Aderarea la orientările stategice ale Proiectului director înseamnă cooperarea intersectorială, care se bazează pe utilizarea în comun a resurselor informaţionale, în primul rînd, a registrelor permanente. Sub aspect organizaţional, aceasta implică constituirea organismelor de coordonare prevăzute - a Comisiei interdepartamentale pentru informatizare, comitetelor tehnice pe domenii (vezi desenul 3), precum şi trecerea imediată la elaborarea temelor de proiectare, respectiv, a cererilor de ofertă pentru componentele şi celelalte sisteme prioritare recomandate de Proiectul director. Desenul nr.3 +-----------------------+ \| G U V E R N \| \| \| +-----------+-----------+ \| \| +--------------------------+-------------------------+ \| COMISIA INTERDEPARTAMENTALĂ PENTRU INFORMATIZARE \| \| \| +-----+---------------------------------+------------+ \| \| +---------+--------+ \| \| Ministerul \| +-------------------+---------------------+ \| Comunicaţiilor \| \| COMITETE TEHNICE \| \| şi Informaticii \| +---+-----------+-----------+-------------+ \| \| \| \| \| \| Direcţia Princi- \| +-----+----+ +----+----+ +----+---+ \| pală Informatică \| \|Legislaţie\| \| Baze de \| \|Cerceta-\| +------------------+ \| norme, \| \| date, \| \|re, dez-\| \|standarde \| \|nomencla-\| \|voltare,\| . . . \| \| \|toare, \| \|învăţă- \| \| \| \|registre \| \|mînt \| +----------+ +---------+ +--------+ Este de asemenea necesară consolidarea colaborării tehnice cu C.N.I. şi I.C.I. din Romănia şi organele similare din celelalte ţări europene, cu organizaţiile de specialitate din cadrul C.E.E. şi O.N.U., precum şi cu structurile de profil internaţionale. Totodată, pentru realizarea programului de informatizare propus în Proiectul director, este necesară efectuarea unui bloc de măsuri incluzînd: determinarea statului juridic al Proiectului director; determinarea suporţilor financiari ai acţiunilor de informatizare; crearea fondurilor sectoriale financiare, inclusiv a fondului intersectorial pentru finanţarea elaborărilor; elaborarea documentelor necesare de argumentare a fondurilor financiare; crearea Comisiei de experţi şi a Comisiei de concurs pentru selecţia proiectelor-tip de informatizare. Pentru a obţine efectul maxim al acestui bloc de măsuri este necesar să fie evidenţiate responsabilităţile aparatului de stat şi să fie precizate în special mijloacele necesare pentru dezvoltarea de noi competenţe, perfecţionarea structurilor de organizare, definitivarea procedurilor şi regulilor de gestiune în cadrul noilor sisteme, responsabilităţile participanţilor, elaborarea planului de interacţiune şi a programelor de formare. Proiectul director preconizează, de asemenea, şi reorientarea sectorului naţional al tehnologiilor informaţionale şi al comunicaţiilor prin: alinierea ofertei de servicii şi produse în domeniul T.I. la orientările strategice ale Proiectului director, punînd accent pe sursele de valoare adăugată mai importante, care provin, de exemplu, din produse program şi servicii informatice; adaptarea sistemului educaţional şi de învăţămînt superior (informatică şi management) la cerinţele economiei actuale, conversia şi formarea de informaticieni şi experţi în administraţia publică atît pentru atingerea nivelului tehnologic mondial, cît şi pentru achiziţia de competenţe funcţionale, cerute de noile sisteme de informaţie; valorificarea potenţialului de cercetare-dezvoltare în raport cu finalităţile producţiei din domeniul T.I. Importanţa dezvoltării în ansamblul economiei naţionale a sectorului producţiei naţionale de T.I. şi a telecomunicaţiilor este pe măsura eforturilor propuse. Dezvoltarea pieţei tehnologiilor informaţiei publice, preconizată în prezentul Proiect director, constituie, în fond, amorsarea necesară dezvoltării acestui sector strategic. Anexa A LISTA NOMENCLATOARELOR UNITARE DE INTERES GENERAL ------------------------------------------------------------------------------------------ nr.! Denumirea nomenclatorului ! Instituţiile responsabile ! !------------------------------------- ! !de creare şi !de definire ! !întreţinere !conţinut ----------------------------------------------------------------------------------------- 1 ! 2 ! 3 ! 4 ----------------------------------------------------------------------------------------- 1. Activităţile din economia Departamentul Departamentul Sta- Moldovei Statisticii tisticii,Ministe- rul Economiei, Ministerul Finan- ţelor 2. Unităţi social-economice Departamentul Departamentul Sta- Statisticii tisticii, Minis- terul Justiţiei 3. Unităţi teritorial- Departamentul Cancelaria de Stat, administrative Statisticii Departamentul Sts- tisticii 4. Organele administraţiei Departamentul Cancelaria de Stat, de stat Statisticii Departamentul Statisticii 5. Indicatori social- Ministerul Ministerul Economiei, economici de bază Economiei Ministerul Finanţe- Departamentul lor, Banca Naţională Statisticii 6. Produsele şi serviciile Departamentul Departamentul Statis- asociate activităţii Statisticii, ticii, Ministerul economice Ministerul Economiei,Ministerul Economiei, Industriei,Ministerul Ministerul Agriculturii şi Ali- Industriei, mentaţiei,Ministerul Ministerul Transporturilor şi Agriculturii Gospodăriei Drumuri- şi Alimenta- lor,Uniunea MOLDOVA- ţiei,Ministe- SERVICE,Departamentul rul Transpor- Arhitecturii şi Con- turilor şi strucţiilor, Departa- Gospodăriei mentul Comerţului Drumurilor, Uniunea MOLDOVA- SERVICE, Depar- tamentul Arhitec- turii şi Const- rucţiilor, Depar- tamentul Comer- ţului 7. Specialişti/funcţii Ministerul Mun- Ministerul Muncii, calificări/profesii/ cii,Protecţiei Protecţiei Sociale şi meserii Sociale şi Fa- Familiei,Ministerul miliei,Ministe- Învăţămîntului, Depar- rul Învăţămîn- tamentul Statisticii tului, Departa- mentul Statis- ticii 8. Unităţi de măsură Departamentul Departamentul Statis- Statisticii, ticii,Departamentul Departamentul Standarde,Metrologie Standarde,Met- şi Supraveghere Teh- rologie şi nică Supraveghere Tehnică 9. Nomenclatorul produselor Ministerul Ministerul Economiei, ce fac obiectul relaţi- Economiei Departamentul ilor economice externe Statisticii 10.Ţări/naţionalităţi/cetă- Departamentul Ministerul Economiei, ţenii Statisticii, Ministerul Afacerilor Ministerul Interne Economiei 11.Conturi contabile Ministerul Ministerul Finanţelor Finanţelor 12.Valute Banca Naţională Banca Naţională 13.Resurse naturale Departamentul Departamentul Protec- Protecţia Medi- ţia Mediului Încon- ului Înconju- jurător rător 14.Adrese poştale Ministerul Ministerul Comunica- Comunicaţiilor ţiilor şi Informa- şi Informati- ticii cii 15.Forme de proprietate Departamentul Ministerul Economiei, şi forme organizatori- Statisticii Ministerul Justiţiei, co-juridice Departamentul "Moldova-Standard" 16.Clasificări bugetare Ministerul Ministerul Finanţelor Finanţelor 17.Acte legislative Ministerul Ministerul Justiţiei Justiţiei Anexa B LISTA REGISTRELOR PERMANENTE ---------------------------------------------------------------------------------------- N ! Denumirea registrelor ! Instituţiile responsabile d/o ! !------------------------------------------ ! !de creare şi întreţi !de definire ! ! nere !conţinut --------------------------------------------------------------------------------------- 1 ! 2 ! 3 ! 4 --------------------------------------------------------------------------------------- 1. Registrul de stat al Ministerul Justiţiei, Ministerul populaţiei Republicii Ministerul Afecerilor Afacerilor In- Moldova Interne terne,executi- vele locale, Ministerul Justiţiei 2. Registrul naţional de stat Departamentul Statis- Ministerul al unităţilor statistice ticii Justiţiei 3. Registrul de stat al uni- Departamentul Statis- Departamentul tăţilor teritorial-admi- ticii Statisticii nistrative 4. Registrul Agenţia Naţională pentru Ministerele, departa- permanent Geodezie, Cartografie şi mentele şi alte orga- al cadas- Cadastru nizaţii care sînt în- trelor vestite cu funcţiile de creare a cadastre- lor specializate 5. Registrul permanent al Ministerul Justiţiei Ministerul actelor legislative Justiţiei 6. Registrul permanent al Departamentul Statis- Departamentul produselor şi servicii- ticii Statisticii lor asociate activităţii Ministerul Economiei, Ministerul economice Ministerul Agricultu- Economiei, rii şi Alimentaţiei, Ministerul Ag- Ministerul Industriei, riculturii şi Ministerul Transportu- Alimentaţiei, rilor şi Gospodăriei Ministerul In- Drumurilor, Uniunea dustriei,Minis- MOLDOVA-SERVICE, terul Transpor- Departamentul Arhi- turilor şi Gos- tecturii şi Construc- podăriei Drumu- ţiilor, Departamentul rilor, Uniunea Comerţului MOLDOVA-SERVICE, Departamentul Arhitecturii şi Construcţiilor, Departamentul Comerţului [Anexa B modificată prin Hot. Guv. nr.492 din 17.07.95] Anexa C STANDARDE ŞI RECOMANDĂRI TEHNICE PRINCIPALE CE CARACTERIZEAZĂ SISTEMELE DESCHISE (versiunea 1) +---+---------------------------------------------+-------------------------------+ \|Nr.\| Domeniul \| Codul standardelor \| \|d/o\| \| \| +---+---------------------------------------------+-------------------------------+ \|1. \| Caracteristici tehnice generale \| \| \| \| a) Conectivitate (nivelele 1-4): \| ISO 7498 \| \| \| \| ISO 7498-2 \| \| \| \| ISO 7498-3 \| \| \| \| ISO 7498-4, ADD1 \| \| \| (I) reţea largă (WAN) \| ISO 7776 \| \| \| \| ISO 8878 \| \| \|(II) reţea locală (LAN) \| IEC 847 \| \| \| \| ISO 8802-2 \| \| \| \| ISO 8802-3 \| \| \| \| ISO 8802-4 \| \| \|(III) interfaţă fibre optice (FDDI) \| ISO 9314 \| \| \| b) Aplicaţii (nivelele 5-7): \| \| \| \| (I) transfer fişier (FTAM) \| ISO 8571-1,2,3,4,5, \| \| \|(II) poştă electronică (X400) \| ISO 10021-1,2,3,4,5,6,7 \| \| \|(III) schimb electronic de date (EDI) \| ISO 9735 \| \| \| c) Securitate \| ISO 7498-2 \| \| \| d) Portabilitate: \| \| \| \| (I) sisteme de operare (POSIX) \| ISO 9945-1 \| \| \| e) Limbaje: \| \| \| \| (I) C \| ISO 9899 \| \| \|(II) FORTRAN \| ISO 1539 \| \| \|(III) PASCAL \| ISO 7185 \| \| \|(IV) COBOL \| ISO 1989 \| \| \|(V) limbaj de interogare structurat (SQL) \| ISO 9075 \| \| \| f) Birotică: \| \| \| \|(I) limbaj standard generalizat de marcare \| ISO 8879 \| \| \|structurare logică documente-markup) (SGML) \| \| \| \|(II) arhitectura documentului de birou (ODA) \| ISO 8613-1,2,3,4,5,6,7,8 \| \| \| g) Grafica pe calculator: \| \| \| \|(I) metafişier pentru memorizare şi transfer \| ISO 8632-1,2,3,4 \| \| \| de imagini pe calculator \| \| \| \|(II) limbaje de interfaţă cu sistemul \| ISO 8851-1,2,3,4 \| \| \| nucleului grafic (GKS) \| \| +---+---------------------------------------------+-------------------------------+ \|2. \| Suporturi de informaţii: \| \| \| \| (I) benzi magnetice de 1/2": \| \| \| \| neînregistrate \| ISO 1864 \| \| \| înregistrate cu 1800 bpi \| ISO 1863 \| \| \| înregistrate cu 6250 bpi grup codificat \| ISO 5652 \| \| \| etichetate \| ISO 1001 \| \| \| (II) disc flexibil (dischetă) \| ISO 7565, 7901, 6596, \| \| \| \| 7487, 8378, 8630, 8860 \| \| \| (III) cartele de identificare: \| \| \| \| caracteristici fizice \| ISO 7810 \| \| \| tehnică de înregistrare magnetică \| ISO 7911 \| \| \| (IV) cod cu bare \| EAN (standard de facto) \| +---+---------------------------------------------+-------------------------------+ \|3. \| Metode de proiectare \| RACINES \| +---+---------------------------------------------+-------------------------------+ \|4. \| Arhitectura sistemelor informatice în \| Recomandări C.E.E. \| \| \| administraţia publică \| \| +---+---------------------------------------------+-------------------------------+ COMPATIBILITĂŢI SI INTERFEŢE RECOMANDATE IN PRIMA ETAPĂ PENTRU PRODUSELE INFORMATICE UTILIZATE DE ADMINISTRAŢIA PUBLICA SI AGENŢII CU CAPITAL MAJORITAR DE STAT +---+------------------+---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+ \| \| \| Recomandări \| \| \|Nr.\| Categoria +----------------------+----------------------------------------------+-----------------------------------+ Motivare şi precizări \| \| \| produsului \| Calculator \|Minicalculator/calcula- \| Microcalculator \| \| \| \| \| \| tor departamental \| \| \| +---+------------------+---------------------+----------------------------------------------+----------------------------------+-----------------------------------+ \| 1 \| 2 \| 3 \| 4 \| 5 \| 6 \| +---+------------------+---------------------+----------------------------------------------+----------------------------------+-----------------------------------+ \| 1 \| Echipament \| - \| - \|compatibilitate:IBM \| standarde de facto \| \| \| \| \| \| PC (Machintosh) \| \| +---+------------------+--------------------+-----------------------------------------------+----------------------------------+----------------------------------+ \| 2 \| Sistem de ope- \| interfaţă OSI \|compatibilitate: UNIX5.X, \| compatibilitate: \| standarde de facto \| \| \| rare/mediu de \| \| XWINDOWS (ISO 400,VMS) \| UNIX5.X, WINDOWS \| standarde în curs \| \| \| lucru \| \| (interfaţă OSI în sens \| (MS DOS, OS2, MAC) \| (POSIX) \| \| \| \| \| EPHOS-CEE) \| \| \| +---+------------------+--------------------+-----------------------------------------------+----------------------------------+-----------------------------------+ \| 3 \| Gestiune \|compatibilitate \|compatibilitate \| compatibilitate: \| \| \| \| comunicaţii \|OSI(TC-IP) \| OSI X25/X32 (TCP-IP) \| OSI X25/X32 \| \| \| \| \|X25/X32respectiv \|respectiv, \| (TCP-IP, SNA) \| standard \| \| \| \|ISO 8802/2,3,4 \| ISO 8802/2,3,4 \| respectiv \| * cu aviz Rompac \| \| \| \| \| \| ISO 8802/2,3,4 \| \| +---+------------------+---------------------+----------------------------------------------+-----------------------------------+----------------------------------+ \| \| \| 1) \| 1) \| compatibilitate \| standarde de facto \| \| \| Editare texte \| \| \| sau interfaţă \| asigurare schimb \| \| 4 \| \| \| \| Word, Word perfect \| documente pe suport \| \| \| \| \| \|(Ventura, Word star) \| magnetic \| +---+------------------+--------------------+-----------------------------------------------+----------------------------------+----------------------------------+ \| 5 \| Translator \| C, COBOL \| C, COBOL \| C, COBOL \| standarde \| \| \| \|(FORTRAN, \| (FORTRAN, PASCAL, \| (FORTRAN, PASCAL, \| întreţinere \| \| \| \| PASCAL, \| LISP, PROLOG) \| LISP, PROLOG) \| facilă de sisteme \| \| \| \| LISP, PROLOG) \| \| \| program de aplicaţie \| +---+------------------+---------------------+----------------------------------------------+----------------------------------+-----------------------------------+ \| 6 \| Generare/preluc- \| 1) \| 1) \| compatibilitate \| standarde de facto \| \| \| rare tabele \| \| \| sau interfaţă \| asigurare schimb \| \| \| \| \| \|Exel, LOTUS, Quattro \| fişiere tabel \| +---+------------------+---------------------+----------------------------------------------+-----------------------------------+---------------------------------+ \| 7 \| Gestiune fişiere/\| compatibilitate \| compatibilitate \| compatibilitate \| standarde de facto \| \| \| baze de date \| sau interfaţă \| sau interfaţă \| sau interfaţă \|facilitate schimb fişi- \| \| \| \| ORACLE, ISIS \| ORACLE, ISIS \| dBASE, FOXPRO, \|ere asigurare interfaţă \| \| \| \| \| \| ORACLE, ISIS \|baze de date distribu- \| \| \| \| \| \| \|ţie multimedia/ docu- \| \| \| \| \| \| \|mentare \| +---+------------------+---------------------+----------------------------------------------+----------------------------------+-----------------------------------+ \| 8 \| Metode de analiză\| compatibilitate \| compatibilitate \| compatibilitate \| standarde de facto \| \| \| şi proiectare \| RACINES/MERISE \| RACINES/MERISE \| RACINES/MERISE \|asig.unitate de concept \| +---+------------------+--------------------+-----------------------------------------------+----------------------------------+-----------------------------------+ 1) Poate fi utilizat orice produs informatic SOLUŢIILE PRECONIZATE PENTRU OBIECTELE PROIECTULUI DIRECTOR +----+----------------------+----------------------------------------------------------------------+----------------------+----------+ \| \| \| \| \| \| \| \| \| \| Termenul \| \| \|Nr. \| Domeniul \| Soluţia propusă \| maxim \| Costul \| \|d/o \| \| \| de \| \| \| \| \| (propuneri esenţiale) \| realizare \| orientativ \| \| \| \| \| (luni) \| (mii.lei ) \| +----+---------------------+----------------------------------------------------------------------+-----------------------+---------+ \| 1 \| 2 \| 3 \| 4 \| 5 \| \|----+-----------------------+----------------------------------------------------------------------+----------------------+---------+ \| \| \| \| \| \| \| 1. \| Legislaţia spe- \| Elaborarea şi promovarea legislaţiei referitoare la: \| \| \| \| \| cifică T.I. \| a) protecţia juridică a proprietăţii asupra produ- \| \| \| \| \| \| selor program; \| \| \| \| \| \| b) protecţia juridică a persoanelor în cazul memo- \| \| \| \| \| \| rării şi prelucrării automate a datelor lor in- \| \| \| \| \| \| dividuale; \| \| \| \| \| \| c) definirea juridică a protecţiei sistemelor in- \| \| \| \| \| \| formatice; \| \| \| \| \| \| d) alte implicaţii ale informatizării în protecţia \| \| \| \| \| \| societăţii (reprimarea fraudei,recunoaşterea pro- \| \| \| \| \| \| belor informatice, condiţii de lucru specifice, \| \| \| \| \| \| răspunderea în cazul unor defecţiuni ale pro- \| \| \| \| \| \| duselor informatice etc). \| 20 \| 32 \| \| \| \| \| \| \| \| 2. \| Clasificări şi \|1) Precizarea organizaţiilor, a atribiţiilor şi răspun- \| \| \| \| \| nomenclatoare uni-\| derilor organizaţiilor care crează şi întreţin \| \| \| \| \| tare de interes \| clasificări şi nomenclatoare de interes general \| realizat \| \| \| \| general \|2) Coordonarea problemelor metodologice şi de aliniere \| \| \| \| \| \| la practicile C.E.E. şi O.N.U. a nomenclatoarelor, \| \| \| \| \| \| registrelor permanente şi a dicţionarelor de date. \| 12-24 \| 24 \| \| \| \| \| \| \| \| 3. \| Standardizarea \|1) Alinierea progresivă la standardele şi recomandările\| \| \| \| \| specifică T.I. \| tehnice ce definesc sistemele deschise, inclusiv \| \| \| \| \| \| adoptarea procedurii ISO de elaborare a standarde- \| \| \| \| \| \| lor \| \| \| \| \| \|2) Pregătirea acestei activităţi prin recomandări teh- \| \| \| \| \| \| nice cu caracter preliminar \| \| \| \| \| \|3) Susţinerea acestei activităţi prin ghiduri de apli- \| \| \| \| \| \| care şi bănci de date specifice \| \| \| \| \| \|4) Pregătirea unui nucleu de specialişti în domeniile : \| \| \| \| \| \| UNIX,SGBD relaţional, arhitecturi client-server, \| \| \| \| \| \| reţele,instrumente programate \| 24 \| 160 \| \| \| \| \| \| \| \| 4. \| Procurarea resur- \|1) Emiterea de către M.C.I. a recomandărilor tehnice \| \| \| \| \| selor informatice \| şi a procedurilor de procurare a resurselor infor- \| \| \| \| \| pentru administra- \| matice necesare pentru informatizarea administraţiei \| \| \| \| \| ţia publică, \| publice şi a întreprinderilor de stat \| \| \| \| \| agenţii cu \|2) Evidenţierea distinctivă a costurilor informatizării \| \| \| \| \| capital majoritar \| organizaţiilor administraţiei publice în cadrul \| \| \| \| \| de stat \| bugetului de stat \| \| \| +----+-------------------+-------------------------------------------------------------------------+----------------------+---------+ Anexa E +-------+-------------------+----------------------------------------------------------------------+----------------------+----------+ \| 1 \| 2 \| 3 \| 4 \| 5 \| +-------+-------------------+----------------------------------------------------------------------+----------------------+---------+ \| \| \|3) Includerea în sistemul informaţiei statistice de \| \| \| \| \| \| stat a unei anchete statistice anuale privind sta- \| \| \| \| \| \| diul şi tendinţele informatizării societăţii în \| \| \| \| \| \| Republica Moldova \| \| \| \| \| \|4) Autorizarea unei organizaţii (de ex.: C.R.I.) pentru \| \| \| \| \| \| informarea în domeniul procurării resurselor infor- \| \| \| \| \| \| matice destinate administraţiei publice, inclusiv \| \| \| \| \| \| urmărirea comportării în exploatare, procurarea teh- \| \| \| \| \| \| nică şi juridică a produselor standardizate necesare \| \| \| \| \| \| în cantităţi mari, asistenţa tehnică şi juridică la \| \| \| \| \| \| cerere pentru contractări ale organizaţiilor utili- \| \| \| \| \| \| zatoare, atestarea conformităţii cu standardele re- \| \| \| \| \| \| comandate de M.C.I. \| \| \| \| \| \|5) Asigurarea prin programul de cercetare-dezvoltare în\| \| \| \| \| \| domeniul informaticii a mijloacelor necesare cerce- \| \| \| \| \| \| tării-proiectării şi a validării soluţiilor \| 24 \| 40 \| \| \| \| \| \| \| \| 5. \| Instruirea şi \|1) Elaborarea programului de instruire şi perfecţionare \| \| \| \| \| perfecţionarea \| simultană în management şi informatică a conducăto- \| \| \| \| \| personalului \| rilor existenţi şi potenţiali prin organizaţii \| \| \| \| \| \| specializate \| \| \| \| \| \|2) Elaborarea şi întreţinerea subnomenclatorului de \| \| \| \| \| \| profesii informatice şi a ghidului profesiilor in- \| \| \| \| \| \| formatice \| \| \| \| \| \|3) Elaborarea şi promovarea de programe pentru instru- \| \| \| \| \| \| irea personalului utilizator din administraţia pub- \| \| \| \| \| \| lică \| 12 \| 200 \| \| \| \| \| \| \| \| 6. \| Tehnologii infor- \|1) Corelarea obiectivelor din programele anuale de cer-\| \| \| \| \| maţionale \| cetări prioritare cu realizarea obiectelor prevăzute \| \| \| \| \| \| în prezentul Proiect Director \| \| \| \| \| \|2) Obţinerea asistenţei internaţionale cu caracter de \| \| \| \| \| \| consultanţă pentru problemele informatizării la \| \| \| \| \| \| nivelul societăţii \| \| \| \| \| \|3) Îmbunătăţirea activităţii de coordonare a cercetări \| \| \| \| \| \| -dezvoltării în domeniul informatizării \| 18-24 \| 2000 \| \| \| \| \| \| \| \| 7. \| Organizarea şi \|1) Propunerea bugetului anual de informatizare de \| \| \| \| \| conducerea activi-\| către M.C.I. pentru informatizarea administra- \| \| \| \| \| tăţilor de T.I.în \| ţiei publice \| \| \| \| \| administraţia pub-\|2) Prevederea bugetului anual de informatizare de către\| \| \| \| \| lică \| Guvern \| \| \| \| \| \|3) Defalcarea bugetului pe proiecte de către Comisia \| \| \| \| \| \| interdepartamentală pentru informtizarea \| \| \| \| \| \|4) Realizarea proiectelor de informatizare cu următoa- \| \| \| \| \| \| rea structură organizatorică: \| \| \| \| \| \| - M.C.I. - reprezentant al Guvernului; \| \| \| \| \| \| - executantul proiectului desemnat de ministerul / \| \| \| \| \| \| autoritatea centrală \| \| \| \| \| \| - organizaţia care asigură exploatarea, desemnată de \| \| \| \| \| \| ministerul / autoritatea centrală \| \| \| \| \| \| - instituţia de arbitrare (Comisia interdeparta- \| \| \| \| \| \| mentală) \| \| \| +-------+-------------------+----------------------------------------------------------------------+----------------------+---------+ Anexa E +-------+-------------------+---------------------------------------------------------------------+----------------------+----------+ \| 1 \| 2 \| 3 \| 4 \| 5 \| +-------+-------------------+---------------------------------------------------------------------+-----------------------+---------+ \| \| \| \| \| \| \| \| \|5) Utilizarea principiului distincţiei dintre organiza- \| \| \| \| \| \| ţia responsabilă,respectiv finanţatoare, organizaţia \| \| \| \| \| \| proiectantă,organizaţia utilizatoare, organizaţia \| \| \| \| \| \| care arbitrează eventualele diferende \| \| \| \| \| \| \| \| \| \| 8. \| Creare / întreţi- \|1) Proiectarea, realizarea şi distribuirea unui sistem \| \| \| \| \| nere nomenclatoa- \| informatic standardizat pentru crearea / întreţine- \| \| \| \| \| re unitare \| rea / interogarea nomenclatoarelor generale reali- \| \| \| \| \| \| zînd funcţii de bază de metadate pentru toate sis- \| \| \| \| \| \| temele informaţionale ( conform unei scheme funcţi-\| \| \| \| \| \| onale care are în vedere orientările C.E.E.) \| \| \| \| \| \|2) Exploatarea acestui sistem de către organizaţiile cu \| \| \| \| \| \| răspunderi în crearea / actualizarea nomenclatoare- \| \| \| \| \| \| lor unitare \| 18 \| 500 \| \| \| \| \| \| \| \| 9. \| Registrul de stat \|1) Adoptarea legii protecţiei datelor personale \| \| \| \| \| al populaţiei \|2) Reglementarea prin hotărîre guvernamentală a modu- \| \| \| \| \| \| lui de utilizare a informaţiei comune de interes \| \| \| \| \| \| general, a registrului populaţiei de către organiza- \| \| \| \| \| \| ţiile administraţiei publice, de către celelalte or- \| \| \| \| \| \| ganizaţii, inclusiv de către persoanele fizice \| \| \| \| \| \|3) Realizarea registrului permanent al populaţiei de \| \| \| \| \| \| către Ministerul Afacerilor Interne \| 24 \| \| \| \| \| \| \| \| \| 10. \| Registrul naţional\|1) Elaborarea unei legi a registrului agenţilor econo- \| \| \| \| \| de stat al unită- \| mici şi sociali compatibil cu practica europeană \| \| \| \| \| ţilor statistice \|2) Constituirea registrului permanent al agenţilor eco- \| \| \| \| \| \| nomici şi sociali ca o componentă a unui sistem de \| \| \| \| \| \| informaţie sectorial sau în cadrul unei organizaţii \| \| \| \| \| \| specializate \| 12 \| 27 \| \| \| \| \| \| \| 11. \| Registrul de stat \|1) Introducerea în înregistrare a unui cîmp referitor \| \| \| \| \| al unităţilor \| la localizarea geografică \| \| \| \| \| teritorial-admi- \|2) Detalierea treptată ierarhică pînă la nivel de stra- \| \| \| \| \| nistrative \| dă \| \| \| \| \| \|3) Aplicarea unor proceduri de întreţinere / difuzare \| \| \| \| \| \| asemănătoare celor referitoare la nomenclatoarele \| \| \| \| \| \| unitare generale \| 6 \| 30 \| \| \| \| \| \| \| \| 12. \| Registrul perma- \|1) Crearea suportului informatic necesar pentru aplica-\| \| \| \| \| nent al cadastre- \| rea legii cadastrului naţional : \| \| \| \| \| lor \| - sisteme teritoriale pentru cadastrul extravilan / \| \| \| \| \| \| intravilan \| \| \| \| \| \| - baza de date distribuită cu copie centrală \| \| \| \| \| \|2) Prevederea interfeţei cu cadastre specializate \| 36 \| 300 \| \| \| \| \| \| \| +-------+-------------------+----------------------------------------------------------------------+----------------------+--------+ Anexa E +-------+-------------------+-------------------------------------------------------+-------------+-------------+ \| 1 \| 2 \| 3 \| 4 \| 5 \| +-------+-------------------+-------------------------------------------------------+-------------+-------------+ \| 13. \| Banca de date geo-\|1) Elaborarea unui plan de digitizare a hărţilor de uz \| \| \| \| \| grafice de refe- \| general la cîteva scări uzuale \| \| \| \| \| rinţă \|2) Elaborarea unui program de culegerea a datelor/ \| \| \| \| \| \| digitizare, utilizînd metode topografice, fotogra- \| \| \| \| \| \| metrice, teledetecţie, digitizare hărţi existente, \| \| \| \| \| \| date cartografice existente \| \| \| \| \| \|3) Elaborarea unei metodologii de legătură a informa- \| \| \| \| \| \| ţiei cadastrale cu cea economico-socială şi cea re- \| \| \| \| \| \| feritoare la reţele de utilităţi \| 36-60 \| 700 \| \| \| \| \| \| \| \| 14. \| Banca de date \|1) Realizarea unei bănci de date centrale în cadrul \| \| \| \| \| juridice \| Ministerului Justiţiei, avînd următoarele secţiuni: \| \| \| \| \| \| - regisrul permanent al actelor normative; \| \| \| \| \| \| - legi naţionale; \| \| \| \| \| \| - practică juridică; \| \| \| \| \| \| - doctrină juridică; \| \| \| \| \| \| - legi din alte ţări şi internaţionale \| 18-24 \| 100 \| \| \| \| \| \| \| \| 15. \| Banca de date \|1) Banca de date centralizate,asigurînd accesul organi-\| \| \| \| \| ştiinţă-tehnologie\| zaţiilor şi persoanelor fizice interesate \| \| \| \| \| \|2) Interfaţă şi acces la reţeaua băncilor de date pen- \| \| \| \| \| \| tru cercetare şi ştiinţă a C.E.E. \| 36 \| 280 \| \| \| \| \| \| \| \| 16. \| Sistemul informa- \| Utilizarea dicţionarului datelor administrative pentru\| \| \| \| \| tic interfaţă \| asigurarea alimentării sistemului de informaţie al \| \| \| \| \| Guvern / alte or- \| Guvernului \| 24 \| 100 \| \| \| gane ale adminis- \| \| \| \| \| \| traţiei publice \| \| \| \| \| \| \| \| \| \| \| 17. \| Sistem informatic \|1) Sistem unic, parametrizat \| \| \| \| \| pentru contabili- \|2) Dezvoltare şi adaptare produs program general modern\| \| \| \| \| tatea organizaţii- \| achiziţionat \| 18-24 \| 1600 \| \| \| lor administraţiei \| \| \| \| \| \| publice \| \| \| \| \| \| \| \| \| \| \| 18. \| Sistem informatic \|1) Sistem unic, parametrizat \| \| \| \| \| pentru gestiune \|2) Dezvoltare şi adaptare produs program general modern\| \| \| \| \| patrimoniu \| achiziţionat \| 18-24 \| 1400 \| \| \| \| \| \| \| \| 19. \| Sistem informatic \|1) Sistem unic, parametrizat \| \| \| \| \| pentru propunere \|2) Dezvoltare şi adaptare produs program general modern\| \| \| \| \| buget / urmărire \| achiziţionat \| 24 \| 1400 \| \| \| execuţie bugetară \| \| \| \| \| \| \| \| \| \| \| 20. \| Sistem informatic \|1) Sistem unic, parametrizat \| \| \| \| \| pentru gestiune \|2) Dezvoltare şi adaptare produs program general modern\| \| \| \| \| perconal, calcul /\| achiziţionat \| 24 \| 1500 \| \| \| plăţi salarii \| \| \| \| +-------+-------------------+----------------------------------------------------------------------+----------------------+---------+