HGM740/2003
ID intern unic:  295243
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 740
din  17.06.2003
pentru aprobarea actelor normative vizînd gestionarea gospodăriei silvice
Publicat : 27.06.2003 în Monitorul Oficial Nr. 126-131     art Nr : 778

   
MODIFICAT
    HG150 din 02.03.10, MO33/05.03.10 art.204

    NOTĂ:

    În tot textul Hotărîrii sintagmele „Agenţia de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva”, „Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului” se substituie prin sintagmele „Agenţia „Moldsilva”, „Ministerul Mediului”, la cazul gramatical respectiv  prin HG150 din 02.03.10, MO33/05.03.10 art.204

    În scopul perfecţionării actelor normative vizînd gestionarea fondului forestier naţional şi ajustării lor la cadrul legislativ şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi pentru îndeplinirea prevederilor Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.107 din 7 februarie 2001 "Despre executarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.595 din 29 octombrie 1996 şi unele măsuri suplimentare pentru optimizarea gestionării gospodăriei silvice şi protecţia vegetaţiei forestiere" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.19-20, art.158), Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă următoarele acte normative în domeniul gestionării gospodăriei silvice:
Regulile de eliberare a lemnului pe picior în păduri (anexa nr.1);
Regulamentul securităţii antiincendiare în păduri (anexa nr.2);
Regulamentul privind recoltarea ierbii şi păşunatul vitelor pe terenurile fondului forestier (anexa nr.3);
Regulamentul privind folosinţele silvice în scopuri de recreere şi cercetare ştiinţifică (anexa nr.4);
Regulamentul privind protecţia pădurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor (anexa nr.5);
Regulamentul cu privire la modul de determinare şi recuperare a pagubelor şi pierderilor gospodăriei silvice (anexa nr.6).
2. Se pune în sarcina Agenţiei "Moldsilva" informarea gestionarilor fondului silvic şi a populaţiei despre cerinţele stipulate în actele normative din domeniul silviculturii, aprobate prin prezenta hotărîre.  
3. Ministerele, departamentele, alte instituţii şi organizaţii care gestionează fondul forestier vor aplica, în limitele competenţelor atribuite, actele normative aprobate în punctul 1 al prezentei hotărîri.
4. Ministerul Mediului va supraveghea respectarea actelor normative sus-aprobate de către gestionarii şi beneficiarii silvici.
5. Se abrogă unele hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova, conform anexei nr. 7.


PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA                               Vasile TARLEV

Contrasemnată:
Viceprim-ministru, ministrul
agriculturii şi industriei alimentare                          Dmitrii Todoroglo
Ministrul finanţelor                                                  Zinaida Grecianîi
Ministrul mediului                                                    Gheorghe Duca
Ministrul justiţiei                                                      Vasile Dolghieru

Chişinău, 17 iunie 2003.
Nr. 740.
Anexa nr. 1
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr.740
din 17 iunie 2003
R e g u l i l e
de eliberare a lemnului pe picior în păduri
I. Dispoziţii generale
1. Regulile de eliberare a lemnului pe picior în păduri (denumite în continuare Regulile), elaborate în conformitate cu art. 36 alin.(7) al Codului silvic, stabilesc modul de delimitare şi transmitere a parchetelor către beneficiarii forestieri şi de recoltare a masei lemnoase, precum şi tipurile de încălcări a prescripţiilor silvotehnice în terenurile fondului forestier, în cadrul recoltării produselor principale (tăierilor de regenerare şi de conservare), tăierilor de reconstrucţie ecologică, tăierilor de produse secundare şi de altă natură, inclusiv tăierile legate de gestionarea terenurilor fondului forestier sau tăierile la trecerea terenurilor silvice în alte categorii de terenuri în scopul construcţiei obiectelor şi desfăşurării pe aceste terenuri a oricăror altor  lucrări ce nu ţin de gestionarea fondului forestier.
Prezentele Reguli reglementează şi folosinţele accesorii - folosirea produselor lemnoase auxiliare (cioate, coajă, frunzari etc.), recoltarea fructelor şi nucilor sălbatice, ciupercilor, plantelor medicinale, materiilor prime tehnice, fînului, păşunatul vitelor, amplasarea stupilor etc.
2. Folosirea produselor pădurii se efectuează prin atribuirea terenurilor din fondul forestier în scopurile menţionate, fără extragerea acestora de la deţinătorii forestieri, conform Regulamentului tăierilor silvice, îndrumărilor tehnice privind efectuarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor, Regulamentului privind recoltarea ierbii şi păşunatul vitelor pe terenurile fondului forestier, Regulilor sanitare în păduri, precum şi altor acte normative.
Prezentele Reguli reprezintă un sistem de norme vizînd stabilirea şi repartiţia cotelor, eliberarea autorizaţiior pentru recoltarea masei lemnoase şi altor produse ale pădurii, termenele şi modul de recoltare şi transportare a acestora.
3. Asupra vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, amplasate pe terenurile destinate agriculturii, transportului feroviar şi rutier sau pe terenurile fondului acvatic, prezentele Reguli se aplică în dependenţă de destinaţia şi funcţiile protectoare ale acestei vegetaţii, şi de modul stabilit de folosire şi gospodărire a acesteia.
4. Întreprinderile de stat pentru silvicultură, întreprinderile silvocinegetice şi rezervaţiile naturale subordonate autorităţii silvice centrale, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul fondului forestier (denumite în continuare întreprinderi silvice), prezintă aceste Reguli beneficiarilor forestieri pentru familiarizare şi executare atunci cînd le acordă autorizaţia de exploatare a pădurii, bonurile şi biletele silvice pentru recoltarea produselor lemnoase auxiliare şi valorificarea altor tipuri de produse ale pădurii.
5. La eliberarea lemnului pe picior în sectoarele fondului forestier, amplasate în zonele de frontieră, prezentele Reguli se aplică luîndu-se în considerare specificul de folosire a sectoarelor respective.
6. În pădurile rezervaţiilor şi ale altor arii naturale cu regim special de protecţie prezentele Reguli se aplică în partea care nu contravine regimului acestor teritorii, modului de gospodărire şi folosire a pădurilor, stabilite de legislaţia silvică şi legislaţia privind fondul ariilor naturale cu regim special de protecţie.
7. Tăierile de regenerare se aplică în arboretele exploatabile, cu excepţia arboretelor din anumite categorii funcţionale şi  sectoare cu regim special de protecţie (separate în modul stabilit), în care desfăşurarea acestor tăieri este interzisă.
Recoltarea masei lemnoase în procesul tăierilor de regenerare se efectuează în corespundere cu regulamentele respective în vigoare.
8. În pădurile rezervaţiilor, parcurilor naţionale, sectoarele forestiere preţioase cu o valoare deosebită, în pădurile cu importanţă istorică sau ştiinţifică şi ale monumentelor naturii, în plantaţiile de pomi fructiferi şi nuciferi, în pădurile-parc ale zonelor verzi şi cele din prima şi a doua zonă de protecţie sanitară a surselor de alimentare cu apă, în pădurile din prima şi a doua zonă de protecţie  a staţiunilor balneare, în pădurile antierozionale şi fîşiile forestiere riverane de protecţie a apelor se admit numai tăieri de produse secundare, tăieri de reconstrucţie ecologică, tăieri de conservare şi tăieri diverse (tipurile prevăzute la pct.37 al prezentelor Reguli).
9. În păduri pot fi delimitate sectoare de păduri cu regim special de gospodărire. Lista tipurilor de aceste sectoare şi parametrii lor se aprobă de către autoritatea silvică centrală.
În caz de necesitate, în  sectoarele cu regim special de gospodărire pot fi interzise tăierile rase şi alte tipuri de tăieri de regenerare.
10. Recoltarea masei lemnoase în procesul tăierilor de regenerare, tăierilor de produse secundare şi tăierilor diverse în sectoarele fondului forestier se realizează de întreprinderile silvice sau de persoanele fizice şi juridice, în sectoarele atribuite acestora în arendă ori folosinţă de scurtă durată.
11. În cadrul tăierilor de regenerare, de conservare şi reconstrucţie ecologică, eliberarea lemnului pe picior se realizează cu precădere  din contul:
- încadrării în tăieri a arboretelor exploatabile şi preexploatabile conform stării lor sanitare (afectate  de vînt, zăpadă, îngheţuri, dăunători, incendii, boli, poluate de emisii cu noxe sau   alte impacturi nefavorabile);
- parchetelor parţial exploatate în anii precedenţi, termenele de exploatare ale cărora au fost  prelungite, parchetelor neîncepute în anul precedent - prioritar beneficiarilor forestieri care nu le-au exploatat;
- masei lemnoase recoltate în procesul lucrărilor de pregătire (inclusiv în afara limitelor parchetelor în arboretele  exploatabile şi preexploatabile).
În cazul cînd calitatea arboretelor preconizate pentru exploatarea urgentă este sub clasa medie de calitate a posibilităţii de recoltare calculate, volumele acestora nu pot fi incluse în contul măsurii de parchet fără acordul beneficiarului forestier. Tăierea arboretelor neincluse în măsura de parchet, care conform stării lor necesită să fie exploatate sau sînt amplasate pe terenurile preconizate sub defrişări, se va efectua în contul tăierilor legate de administrarea gospodăriei silvice sau al tăierilor diverse.
12. Beneficiarii forestieri vor exploata parchetele conform fişelor tehnologice coordonate cu  întreprinderea silvică, fără de care acestora nu li se vor elibera autorizaţiile de exploatare a pădurii.
13. Este interzisă tăierea sorbului, părului, mărului pădureţ, cărpiniţei, arinului negru, păducelului, tulichinei, salbei pitice, mălinului, verigarului tinctorial, scoruşului, clocoticiului şi  viţei de pădure.
14. La efectuarea tăierilor rase, inclusiv a tăierilor de regenerare, arborii, arbuştii şi lianele din speciile menţionate la pct.13 vor fi lăsaţi pe picior în mod obligatoriu împreună cu pîlcurile mici din alte specii însoţitoare.
Tăierea arborilor, arbuştilor şi lianelor din speciile menţionate se permite numai ţinîndu-se cont  de starea lor sanitară şi ca excepţie - în cazul trecerii terenurilor forestiere  respective în alte categorii de terenuri în modul stabilit - la extragerea zăcămintelor, pozarea liniilor capitale, curăţirea terenurilor fondului forestier în scopul edificării clădirilor şi construcţiilor, precum şi în alte cazuri, în baza hotărîrilor de Guvern coordonate cu autoritatea silvică centrală şi autoritatea centrală pentru mediu.
15. Eliberarea lemnului pe picior în cadrul tăierilor de produse secundare se efectuează în procesul lucrărilor de îngrijire a arboretelor (degajări, curăţiri, rărituri), tăierilor de igienă selective, tăierilor de reconstrucţie şi alte tăieri, legate de tăierea arboretelor tinere.
16. Eliberarea lemnului pe picior în procesul tăierilor diverse se efectuează la curăţirea terenurilor silvice sub construcţii şi edificii, construcţia drumurilor, liniilor electrice şi de telecomunicăţii, conductelor, extragerea zăcămintelor şi în alte situaţii în legătură cu transferarea în modul stabilit a terenurilor silvice în alte categorii de terenuri, precum în cazul tăierii liniilor parcelare, creării breşelor antiincendiare, desfăşurării lucrărilor de împădurire, antiincendiare şi altor lucrări silvice, tăierilor de igienă rase, tăierilor arborilor solitari şi rariştilor şi în alte scopuri.
17. Folosirea resurselor silvice se realizează conform autorizaţiilor speciale, acordate sub formă de autorizaţii de exploatare a pădurii, bonuri pentru eliberarea lemnului pe picior şi bilete silvice.
  Autorizaţia de exploatare a pădurii se acordă la:
-  tăierile de produse principale (tăierile de regenerare şi de conservare);
-  tăierile de reconstrucţie ecologică;
-  tăierile de produse secundare;
-  tăierile diverse (toate tipurile).
Bonul pentru eliberarea lemnului pe picior (pînă la 5 m3) este acordat de către ocolul silvic persoanelor fizice în baza autorizaţiei de exploatare a pădurii, eliberate de întreprinderea silvică pentru lucrările de igienizare a pădurii.
Biletul silvic se eliberează la:
-  recoltarea produselor auxiliare;
-  realizarea folosinţelor silvice accesorii;
-  folosirea valenţelor mediogene ale pădurilor în scopuri igienice, culturale, recreative, sportive şi turistice.
18. Autorizaţia de  exploatare a pădurii, bonurile pentru eliberarea lemnului pe picior şi biletele silvice sînt documente, în baza cărora :
-  se ţine evidenţa volumelor de masă lemnoasă şi alte produse ale pădurii permise spre eliberare, se stabilesc termenele realizării folosinţelor silvice şi de transportare a produselor recoltate, precum şi termenele şi metodele de curăţire a parchetelor de resturile de exploatare;
-  se ţine evidenţa plăţilor pentru folosirea resurselor forestiere şi valenţelor mediogene ale pădurii;
-  se exercită controlul asupra îndeplinirii de către beneficiarii forestieri a cerinţelor vizînd curăţirea parchetelor de resturile de exploatare, respectarea termenelor stabilite pentru efectuarea diferitor operaţiuni, ce ţin de folosirea resurselor şi valenţelor mediogene ale pădurii, şi prevederilor legislaţiei în vigoare.
19. Recoltarea masei lemnoase şi alte tipuri de folosire a produselor pădurii, indiferent de termenul de folosinţă a terenurilor fondului forestier, se permite numai la prezentarea autorizaţiei de exploatare a pădurii, bonului sau biletului silvic. Orice alte documente sau autorizarea verbală a persoanelor cu funcţii de răspundere nu pot servi drept temei pentru recoltarea şi transportarea masei lemnoase, tăierea speciilor de arbori şi arbuşti, în contextul efectuării diferitor lucrări în păduri şi altor tipuri de folosire a resurselor silvice.
Tipizatele (formularele de tip unic) autorizaţiilor de exploatare a pădurii, ale bonurilor şi biletelor silvice sînt editate de autoritatea silvică centrală în modul stabilit de Ministerul Finanţelor, fiind documente de evidenţă strictă.
20. Anual întreprinderea silvică acordă autorizaţii de exploatare a pădurii pentru toate parchetele, acesta fiind unicul document care-i conferă beneficiarului forestier dreptul de a recolta şi transporta masa lemnoasă în volumele şi termenele stabilite.
Autorizaţiile de exploatare care conferă dreptul de tăiere a vegetaţiei forestiere, amplasate pe terenurile agricole, pe terenurile transportului feroviar, rutier şi ale fondului acvatic, sînt eliberate de organizaţiile care gestionează această vegetaţie.
Pentru îndeplinirea tăierilor de regenerare şi a lucrărilor silvice (tăieri de produse secundare, tăieri diverse şi alte lucrări, legate de tăierea arborilor şi arbuştilor), precum şi pentru alte tipuri de folosinţe a produselor pădurii întreprinderile silvice perfectează anual autorizaţii de exploatare a pădurii şi bilete silvice.
21. Transmiterea autorizaţiei de exploatare a pădurii sau a biletului silvic altui beneficiar forestier se efectuează de către organul care le-a eliberat, în baza demersurilor în scris.
Înscrierea privind transmiterea către alt  beneficiar forestier se efectuează pe toate exemplarele autorizaţiei de exploatare a pădurii sau ale biletului silvic.
22. Autorizaţiile de exploatare a pădurii, bonurile şi biletele silvice sînt nule din data adoptării de către întreprinderile silvice sau autoritatea silvică centrală a deciziei privind încetarea dreptului de folosinţă asupra  terenurilor din fondul forestier şi ele sînt anulate de către organul care le-a acordat în conformitate cu  art. 28 al Codului silvic.
Autorizaţiile de exploatare a pădurii, bonurile şi  biletele silvice pot fi anulate şi prin hotărîrea instanţelor judecătoreşti.
23. Regulile de evidenţă, păstrare, perfectare, eliberare şi anulare a tipizatelor autorizaţiilor de exploatare a pădurii, bonurilor şi biletelor silvice sînt aprobate de autoritatea silvică centrală, cu acordul Ministerului Finanţelor.
24. Tăierea pădurii sau alt tip de folosinţă a produselor pădurii, efectuate de beneficiarul forestier după emiterea  deciziei privind  încetarea drepturilor de folosinţă şi anularea autorizaţiei de exploatare a pădurii, a bonului sau  biletului silvic, se califică drept ilicite. În atare cazuri  beneficiarul forestier achită penalitatea pentru încălcările admise, iar plăţile achitate pentru autorizaţiile de exploatare a pădurii, bonurile sau biletele silvice  anulate nu i  se restituie.
25. Masa lemnoasă şi alte produse ale pădurii recoltate ilicit (inclusiv masa lemnoasă recoltată de beneficiarul forestier după luarea deciziei de suspendare sau după încetarea dreptului de folosinţă asupra terenurilor fondului forestier şi anularea autorizaţiei de exploatare a pădurii, bonului sau biletului silvic), precum şi masa lemnoasă şi alte produse ale pădurii, netransportate în termenele stabilite, sînt confiscate şi transmise gratuit în folosinţa întreprinderii silvice respective.
Întreprinderea silvică comercializează în modul stabilit masa lemnoasă, celelalte produse ale pădurii şi bunuri materiale, sechestrate şi transmise conform legii.
26. La recoltarea masei lemnoase şi folosirea altor produse ale pădurii beneficiarii forestieri sînt obligaţi:
a)  să îndeplinească cerinţele legislaţiei silvice;
b)  să purceadă la efectuarea folosinţelor silvice numai după ce vor primi autorizaţia de exploatare a pădurii, bonul sau biletul silvic şi după ce li se va transmite în teren  parchetul sau  alt teren din cadrul fondului forestier, în modul stabilit de autoritatea silvică centrală;
c)  să cureţe parchetele exploatate de resturi în perioada fără zăpadă în termen de 10 zile din data tăierii arborilor, iar  cele  exploatate iarna - pînă la începerea perioadei cu pericol incendiar;
d)  să nu admită poluarea terenurilor fondului forestier în cadrul tăierii pădurii şi curăţirii lor pentru construcţia drumurilor, depozitelor forestiere, construcţiilor şi în  alte scopuri, precum şi să nu lase arbori tăiaţi, suspendaţi sau grămezi de cioate;
e)  să asigure păstrarea arborilor seminceri, arborilor plus şi altor arbori nedestinaţi extragerii, a  seminţişului natural şi  tineretului, conservarea cărora este prevăzută în autorizaţia de exploatare a pădurii, să excludă vătămarea sau distrugerea culturilor silvice şi a arboretelor limitrofe parchetelor (pe o rază de 50 metri din fiecare parte), precum şi starea intactă a tuturor indicatoarelor geodezice, bornelor de hotar şi de parcelă, a stîlpilor de parchete şi altor semne, marcaje şi numere pe arbori şi cioate;
f)  să efectueze, în locurile de tăiere, cojirea lemnului de răşinoase şi cojirea parţială a lemnului de foioase sau prelucrarea cu insecticide în cadrul  recoltării în perioada de primăvară-vară în termen de 10 zile după tăiere, iar la recoltarea în perioada de toamnă-iarnă - la momentul  apariţiei dăunătorilor de trunchi. Masa lemnoasă, recoltată şi păstrată  în depozitele primare, de jos şi alte depozite în perioada de primăvară-vară pe un termen mai mare de 10 zile, trebuie să fie aranjată în stive conform standardelor, instrucţiunilor şi recomandărilor în vigoare;
g)  să asigure din propriul cont păstrarea şi aducerea în stare conformă a drumurilor, podurilor şi potecilor deteriorate în procesul transportării masei lemnoase sau altor încărcături, precum şi a construcţiilor rutiere şi de altă natură,  să predea întreprinderilor silvice drumurile pe care au transportat masa lemnoasă şi  alte încărcături în stare bună, potrivită  pentru folosirea lor conform  destinaţiei.
27. Drepturile  de folosinţă a terenurilor fondului forestier în scopul recoltării  masei lemnoase şi  altor produse ale pădurii pot fi limitate sau sistate de către autoritatea silvică centrală sau de către întreprinderile silvice în cazul nerespectării cerinţelor prevăzute în alin. (2) ale art. 30 al Codului silvic. În acest caz, beneficiarilor forestieri li se remit prescripţiile persoanelor oficiale ale întreprinderilor silvice sau ale autorităţii silvice centrale privind limitarea sau sistarea dreptului de folosinţă, cu indicarea cauzelor care au comportat  adoptarea acestei decizii şi termenul de lichidare a neajunsurilor. În autorizaţia de exploatare a pădurii, bonul sau biletul silvic se vor face însemnări, cu indicarea cauzelor şi termenelor de limitare sau sistare a dreptului de folosinţă.
Beneficiarul forestier este obligat să informeze  întreprinderea silvică nu mai tîrziu decît în termenul indicat în prescripţiile respective şi în autorizaţia de exploatare, bonul sau biletul silvic despre lichidarea cauzelor care au impus limitarea sau sistarea dreptului de folosinţă.
Dacă împrejurările sau condiţiile, care au atras după sine limitarea sau suspendarea dreptului de folosinţă asupra sectoarelor fondului forestier, au fost lichidate, acest drept se restabileşte în volum deplin. Beneficiarul forestier este anunţat în scris despre restabilirea dreptului de folosinţă, iar în autorizaţia de  exploatare a pădurii, bonul sau biletul silvic  se face înscrierea corespunzătoare.
28. Încetarea dreptului de folosinţă a terenurilor din fondul forestier pentru recoltarea lemnului se efectuează de către întreprinderile silvice, precum şi de către autoritatea silvică centrală, cu informarea despre aceasta în scris a beneficiarului forestier şi a organului respectiv al administraţiei publice locale în cazurile prevăzute de art. 28 al Codului silvic.
29. În cazul suspendării dreptului de folosinţă a terenurilor fondului forestier,  autorizaţiile de exploatare a pădurii, bonurile şi biletele silvice  se anulează.
II. Măsura de parchet la tăierile de regenerare,
de reconstrucţie ecologică şi de conservare
30. Măsura de parchet se formează din volumul de arborete exploatabile şi trecute de vîrsta exploatabilităţii, preconizate de amenajament pentru recoltarea  masei lemnoase în procesul tăierilor de regenerare, de reconstrucţie ecologică şi de conservare cu condiţia respectării cerinţelor expuse în pct.11 al prezentelor Reguli.
Cota de eliberare a lemnului pe picior în cadrul tăierilor de regenerare, de reconstrucţie ecologică şi de conservare se repartizează în limitele posibilităţii de recoltare a fiecărei unităţii şi subunităţi de producţie şi secţii de gospodărire.
În cazurile cînd în unele întreprinderi silvice măsura de parchet nu se valorifică în întregime, autoritatea silvică centrală poate permite exploatarea parchetelor neexploatate, delimitate în ultimii 3 ani, cu respectarea cerinţelor Regulamentului tăierilor de regenerare şi a volumului total de eliberare a lemnului pe picior pe cei trei ani indicaţi, în limitele posibilităţii de recoltare.
31. Măsura de parchet se aprobă de către Guvern cu 3 luni înainte de începerea anului pentru care aceasta este repartizată.
32. Beneficiarii forestieri interesaţi să folosească măsura de parchet pentru anul viitor examinează în prealabil parchetele preconizate pentru folosinţe şi pînă la 1 iunie a fiecărui an prezintă autorităţii silvice centrale demersul care cuprinde volumul măsurii de parchet solicitate, amplasarea acesteia, destinaţia viitoarei recolte de produse ale pădurii şi posibilităţile fiecărui solicitant de a îndeplini lucrările în conformitate cu reglementările în vigoare şi termenele stabilite.
33. Autoritatea silvică centrală examinează demersurile beneficiarilor forestieri, lund în considerare datele privind caracteristicile măsurii de parchet. La examinarea demersurilor, dreptul preferenţial asupra folosirii produselor pădurii este acordat întreprinderilor silvice.
34. Autoritatea silvică centrală generalizează propunerile privind repartizarea măsurii de parchet ministerelor şi celorlalte autorităţi publice centrale în subordinea cărora sînt beneficiarii forestieri şi, după avizarea lor de către Ministerul Economiei, le prezintă Guvernului spre aprobare pînă la data de 1 august a fiecărui an.
După aprobarea măsurii de parchet de către Guvern, autoritatea silvică centrală o repartizează, pînă la cel tîrziu 1 octombrie a fiecărui an, beneficiarilor forestieri cu înştiinţarea în scris a acestora. Măsura de parchet nerepartizată în modul stabilit poate fi distribuită prin intermediul licitaţiilor silvice.
Dacă pentru o măsură de parchet a expirat termenul de acordare a autorizaţiilor de exploatare sau de ea s-a dezis beneficiarul forestier respectiv, ea poate fi repartizată pe nou sau comercializată la licitaţie, luîndu-se în considerare termenul necesar pentru exploatarea acesteia, care nu va depăşi data de 1 octombrie a anului în curs.
III. Eliberarea lemnului pe picior la tăierile
de produse secundare şi alte tăieri. Recoltarea resurselor silvice
auxiliare şi efectuarea folosinţelor accesorii  ale pădurii
35. Posibilitatea anuală de recoltare prin tăieri de produse secundare se stabileşte de amenajamentul silvic, reieşind din starea arboretelor, şi se aprobă de către autoritatea silvică centrală.
Eliberarea anuală a lemnului pe picior la tăierile de produse secundare se realizează, pornind de la  posibilitatea anuală calculată şi luîndu-se în considerare starea reală a fondului forestier.
36. Pornind de la volumul anual stabilit de eliberare a lemnului pe picior, pe terenurile fondului forestier transmise în arendă pentru recoltarea masei lemnoase prin tăieri de regenerare (cu condiţia introducerii sumei totale a plăţii de arendă reieşind din volumul masei lemnoase eliberate anual pe picior, conform  contractelor încheiate), arendaşii pot efectua şi  recoltarea masei lemnoase prin tăieri de produse secundare.
La folosirea incompletă a posibilităţii anuale de recoltare prin tăierile de produse secundare de către beneficiarii forestieri menţionaţi, lucrările de îngrijire şi conducere şi alte tipuri de tăieri de produse secundare se efectuează de către întreprinderile silvice în volumele coordonate cu autoritatea silvică centrală.
37. Volumul masei lemnoase recoltate prin tăieri diverse este stabilit de întreprinderea silvică, reieşind din volumul de lucrări prevăzute în proiectele aprobate. Volumul tăierilor respective nu se limitează.
Eliberarea lemnului pe picior în cadrul tăierilor diverse se realizează pe următoarele tipuri:
a) tăieri rase:
tăieri de întreţinere a drumurilor şi traseelor;
tăieri de excludere a terenurilor din categoria păduri s-au plantaţii de arbori şi arbuşti pentru necesităţile publice;
tăieri după stare - de igienă rase;
b) lucrări de igienizare (curăţirea de rupturi şi doborîturi);
c) tăieri de reconstrucţie a arboretelor tinere de valoare scăzută;
d) tăieri de îngrijire a arboretelor surse de seminţe;
e) tăieri de întreţinere şi reconstrucţie a plantajelor;
f) tăieri sub liniile de comunicaţie şi reţelele electrice.
38. Posibilitatea anuală de recoltare a produselor lemnoase auxiliare şi de efectuare a folosinţelor accesorii este stabilită pentru fiecare întreprindere silvică aparte în procesul amenajamentului silvic.
IV. Punerea în valoare şi transmiterea parchetelor
către beneficiarii forestieri
39. Întreprinderile silvice efectuează delimitarea şi punerea în valoare a parchetelor la tăierile de regenerare, de reconstrucţie ecologică şi de conservare cu doi ani înainte, inclusiv luînd în considerare solicitările beneficiarilor forestieri, iar la recoltarea produselor lemnoase auxiliare şi tăierile de produse secundare - cu un an pînă la exploatarea parchetelor.
Punerea în valoare a parchetelor se efectuează de către întreprinderile silvice în conformitate cu îndrumările tehnice privind evaluarea masei lemnoase destinate exploatării, aprobate de autoritatea silvică centrală.
40. În măsura de parchet prevăzută pentru anul următor, beneficiarilor forestieri li se includ şi parchetele neterminate sau neîncepute, rămase din anii precedenţi.
Dacă beneficiarii forestieri refuză să li se includă în măsura de parchet volumul neexploatat respectiv şi parchetele puse în valoare conform pct.11 al prezentelor Reguli, atunci acestora nu li se eliberează autorizaţii de exploatare pentru alte parchete.
41. Cu un an înainte de tăiere, întreprinderile silvice prezintă pentru transmiterea prealabilă către beneficiarii forestieri parchetele delimitate pentru anul următor şi actele de punere în valoare a acestora în modul stabilit de autoritatea silvică centrală.
42. Problemele apărute la punerea în valoare a parchetelor privind aplicarea regulilor de efectuare a tăierilor de regenerare, alegerea şi aplicarea tratamentelor, îngrijirea şi conducerea arboretelor, lăţimea parchetelor şi termenele de alăturare a acestora, menţinerea în parchete a unor arbori solitari, precum şi vizînd alte tipuri de folosinţe silvice sînt soluţionate de către autoritatea silvică centrală la propunerile beneficiarilor forestieri.
43. După transmiterea prealabilă a parchetelor pentru recoltarea masei lemnoase, produselor lemnoase auxiliare şi realizarea altor folosinţe silvice, beneficiarii forestieri pot efectua lucrările de pregătire a acestora în modul stabilit de autoritatea silvică centrală.
La lucrările de pregătire se referă:
-  construcţia instalaţiilor şi mecanismelor pentru exploatarea parchetelor şi recoltarea produselor lemnoase auxiliare, precum şi a altor construcţii şi edificii provizorii (necapitale) de locuit, de producere etc.;
-  curăţirea terenurilor sub depozite forestiere şi amenajarea acestora;
-  construcţia drumurilor forestiere, amenajarea căilor de colectare, postatelor, tăierea arborilor şi subarboretului care periclitează securitatea muncii, precum şi alte lucrări legate de pregătirea parchetelor pentru exploatare.
Pentru toate tipurile de lucrări de pregătire, legate de tăierea pădurii, înainte de începerea acestora se eliberează autorizaţii de exploatare a pădurii.
Eliberarea autorizaţiilor de exploatare pentru curăţirea terenurilor fondului forestier şi tăierea arborilor în contextul lucrărilor de pregătire a parchetelor, anterior transmise cu acte beneficiarilor forestieri, se efectuează de către întreprinderea silvică numai în cazul prezentării fişelor tehnologice, coordonate în prealabil cu întreprinderea.
Masa lemnoasă recoltată în procesul lucrărilor de pregătire se include în volumul măsurii de parchet repartizat beneficiarului forestier pentru anul de exploatare a parchetului respectiv.
44. Construcţiile, edificiile, instalaţiile şi mecanismele amplasate pe parcursul efectuării lucrărilor de pregătire vor fi scoase sau demolate, iar terenurile pe care ele au fost instalate vor fi recultivate de către beneficiarii forestieri în decurs de un an după expirarea termenului de transportare a masei lemnoase şi a altor produse ale pădurii. Construcţiile şi edificiile, nedemolate de către beneficiarii forestieri în termenul stabilit, sînt demolate de către întreprinderile silvice din contul mijloacelor beneficiarului silvic respectiv.
V. Termenele şi modul de recoltare şi transportare a masei lemnoase
şi produselor lemnoase auxiliare. Efectuarea folosinţelor silvice
accesorii şi valorificarea valenţelor mediogene ale pădurilor
45. Toţi beneficiarii forestieri (cu excepţia celor care au primit măsura de parchet în procesul licitaţiilor silvice) dispun de dreptul de a primi autorizaţiile de exploatare a pădurii pe parcursul întregului an.
Beneficiarii forestieri, care au obţinut dreptul de valorificare a măsurii de parchet conform rezultatelor licitaţiilor silvice, sînt obligaţi să primească autorizaţii de exploatare a pădurii în decurs de 20 de zile după încheierea acesteia. În cazul cînd autorizaţia de exploatare a pădurii nu este ridicată de beneficiar în termenul stabilit, acesta îşi pierde dreptul de a valorifica măsura de parchet.
46. Beneficiarul forestier care a preluat în modul stabilit parchetul pentru recoltarea masei lemnoase şi  altor produse forestiere, asigură paza acestora şi îndeplinirea tuturor obligaţiunilor, prevăzute de prezentele Reguli. După primirea parchetelor, întreprinderea silvică nu examinează pretenţiile beneficiarului privind dezacordul cu actul de punere a acestora  în valoare.
47. Autoritatea silvică centrală, cu acordul beneficiarilor forestieri, este în drept să efectueze înlocuirea parchetelor, transmise acestora conform autorizaţiilor de exploatare a pădurii (inclusiv a celor în curs de exploatare din arborete sănătoase),  cu parchete din arborete afectate de calamităţi naturale, de boli şi dăunători forestieri.
48. Termenul de recoltare a masei lemnoase se stabileşte de la 1 ianuarie pînă la 31 decembrie a anului în care parchetul este preconizat spre  tăiere. Termenul de transportare a masei lemnoase se stabileşte pînă la data de 1 mai a anului următor.  Din considerente silviculturale autoritatea silvică centrală sau  întreprinderea silvică poate stabili termene mai restrînse de recoltare şi transportare a masei lemnoase.
Termenele de recoltare şi transportare a masei lemnoase şi  produselor lemnoase auxiliare se indică în autorizaţia de exploatare a pădurii sau în bonul respectiv.
49. Beneficiarilor forestieri, care şi-au folosit înainte de termen cota de recoltare pe anul curent, li se poate stabili termenul de recoltare a masei lemnoase în contul cotei de recoltare repartizată pentru anul următor de la 1 octombrie a fiecărui an.
50. Termenul de recoltare a  masei lemnoase în cadrul  tăierilor legate de îngrijirea pădurii (tăierile de produse secundare, tăierile diverse şi alte lucrări) se indică în autorizaţia de exploatare a pădurii şi expiră cel tîrziu la 31 decembrie a anului în  care au fost planificate tăierile în cauză.
Masa lemnoasă se consideră recoltată în cazul doborîrii şi curăţirii arborilor de ramuri şi crăci.
51. În cazul eliberării beneficiarilor forestieri a masei lemnoase în volume neesenţiale, întreprinderea silvică le poate stabili termene mai restrînse de recoltare şi transportare.
52. Întreprinderea silvică stabileşte termenul de recoltare a produselor lemnoase auxiliare şi de realizare a folosinţelor accesorii în conformitate cu actele normative privind folosinţele respective.
53. Termenele de folosire a valenţelor mediogene ale pădurilor în scopuri culturale şi de asanare, de recreere, de agrement sportiv şi turistic şi de efectuare a cercetărilor ştiinţifice sînt stabilite de autoritatea silvică centrală, cu acordul autorităţilor administraţiei publice locale.
54. Autoritatea silvică centrală poate interzice provizoriu recoltarea şi colectarea masei lemnoase în cazurile cînd aceasta este dictată de necesitatea de a asigura regenerarea naturală a pădurii, conservarea mediului silvic şi condiţii favorabile pentru animalele sălbatice.
55. Anual, cel tîrziu pînă la 15 ianuarie, beneficiarii forestieri prezintă întreprinderilor silvice informaţiile cuvenite despre suprafaţa pe care s-a efectuat tăierea şi despre volumul masei lemnoase recoltate (inclusiv a lemnului de lucru) pe anul precedent (conform situaţiei de la 1 ianuarie), precum şi privind suprafaţa şi soldurile de masă lemnoasă rămasă pe picior în parchetele în care tăierile nu au fost terminate, pe fiecare autorizaţie de exploatare a pădurii şi  parchet în parte.
În cazul neprezentării acestor informaţii, întreprinderea silvică sistează eliberarea autorizaţiilor de exploatare a pădurii.
56. La eliberarea lemnului pe picior după suprafaţă şi după cantitatea de arbori preconizaţi extragerii (după cioate), transportarea masei lemnoase se permite concomitent cu recoltarea acesteia (după recepţia în modul stabilit a lucrărilor efectuate).
La eliberarea lemnului pe picior după volumul masei lemnoase recoltate, se permite numai transportarea la depozitele silvice provizorii, indicate în autorizaţia de exploatare, bon sau bilet silvic. Transportarea masei lemnoase respective se permite numai după atestarea volumului de masă lemnoasă recoltată.
Masa lemnoasă se consideră transportată de la locul  tăierii, dacă aceasta este scoasă în locurile indicate în autorizaţiile de exploatare a pădurii.
57. Beneficiarilor forestieri li se acordă dreptul de prelungire a termenului:
-  de recoltare a masei lemnoase (cu stabilirea altui termen de recoltare) - pînă la 5 luni, în cazul tăierii începute şi neterminate în termen;
-  de transportare a masei lemnoase recoltate - pînă la 6 luni în cazul  cînd masa lemnoasă a fost  recoltată, dar nu a fost transportată în termen.
Prelungirea termenului o face întreprinderea silvică care a eliberat autorizaţia (bonul) de exploatare a pădurii în baza demersului scris al beneficiarului forestier, prezentat pînă la expirarea termenului stabilit pentru recoltarea sau transportarea masei lemnoase.
Prelungirea termenului de recoltare şi transportarea masei lemnoase pentru persoanele fizice poate fi permisă şi în cazul solicitărilor verbale, cu condiţia ca acestea să fie făcute nu mai tîrziu de termenul stabilit de recoltare şi transportare a masei lemnoase.
58. Atunci cînd beneficiarului forestier i se acordă dreptul de prelungire a termenului de folosire a resurselor forestiere, de la el se percepe o penalitate:
-  pentru recoltarea masei lemnoase - 1,5% din preţul pe picior al masei lemnoase rămase pe picior, indiferent de termenul pentru care acest drept se acordă;
-  pentru transportarea masei lemnoase - 1,5% din preţul pe picior al lemnului netransportat, pentru fiecare lună de prelungire.
Întreprinderile silvice exercită controlul asupra corespunderii volumelor masei lemnoase rămase pe picior sau netransportate cu volumul în demersurile beneficiarilor forestieri.
59. În acelaşi mod se acordă dreptul de prelungire a termenului de recoltare şi transportare a masei lemnoase pentru întreprinderi silvice - în cazul efectuării  lucrărilor silvice în regie proprie.
60. În caz de necesitate, beneficiarilor forestieri, care efectuează recoltarea masei lemnoase prin tăieri de regenerare potrivit contractelor de arendă, li se prelungeşte termenul de transportare a masei lemnoase recoltate pînă la 6 luni. Pentru acordarea acestui drept se percepe o penalitate de 1,5 % din preţul comercial de piaţă al masei lemnoase pentru fiecare lună de prelungire.
61. În autorizaţia de exploatare a pădurii nu se indică termenele de transportare a masei lemnoase recoltate de întreprinderi silvice în procesul efectuării lucrărilor silvice (tăieri de produse secundare, tăieri diverse şi alte lucrări), dacă aceasta este eliberată consumatorilor la  locul recoltării.
Termenele de transportare către consumători a masei lemnoase recoltate de întreprinderile silvice şi a masei lemnoase rămase la dispoziţia întreprinderilor silvice (netransportată de beneficiarii forestieri în termenul stabilit sau tăiată ilicit) se stabilesc de aceste întreprinderi în dependenţă de cantitatea masei lemnoase, sezonul de transportare şi alte condiţii în limita de pînă la 6 luni din data  transmiterii acestei mase lemnoase consumatorilor şi se  indică în actele de eliberare a acesteia.
62. Eliberarea lemnului pe picior din sectoarele destinate despăduririi în legătură cu construcţia drumurilor, liniilor electrice şi de telecomunicaţii, conductelor, exploatarea carierelor, precum şi în alte cazuri de tăiere a pădurii în scopul transferării terenurilor silvice în alte categorii de  terenuri se efectuează în termenele stabilite  pentru desfăşurarea acestor lucrări. Autorizaţiile de exploatare a pădurii sînt eliberate în acest caz pe parcursul întregului an pentru cantitatea de masă lemnoasă, prevăzută spre exploatare în anul respectiv.
63. Ca excepţie, se admite perfectarea autorizaţiilor de exploatare a pădurii în decurs de o lună de la începutul tăierii în cazurile:
a)  arborilor care pot cădea pe liniile electrice, de telecomunicaţii şi autoblocare, la lichidarea avariilor care au avut loc la  aceste linii, precum şi arborilor care prezintă pericole pentru viaţa şi sănătatea populaţiei;
b)  arborilor extraşi la punerea în valoare a parchetelor, efectuarea amenajamentului silvic sau cercetărilor silvopatologice, executarea lucrărilor de cercetare ştiinţifică, stingerea incendiilor silvice, reparaţia şi reconstrucţia drumurilor forestiere şi antiincendiare, efectuarea lucrărilor de salvare în cazuri de accidente.
Întîrzierea perfectării autorizaţiei de exploatare a pădurii în cazurile menţionate nu scuteşte unitatea care a efectuat tăierea de plata pentru masa lemnoasă tăiată şi achitarea penalităţii în conformitate cu prezentele Reguli.
64. Masa lemnoasă recoltată, percum şi alte produse ale pădurii refuzate (nesolicitate) de beneficiarii forestieri trece în folosinţa întreprinderii silvice şi se comercializează în modul stabilit.
65. Autoritatea silvică centrală, ca excepţie, poate prelungi în mod repetat termenul de transportare, dar nu mai mult de 3 luni. Concomitent, beneficiarul forestier va achita o penalitate lunară în mărime de 5% din preţul lemnului pe picior netransportat în termen.
Despre prelungirea termenului de recoltare şi transportare a masei lemnoase  se fac înscrierile corespunzătoare în toate exemplarele autorizaţiei de exploatare a pădurii sau ale  bonului.
66. Eliberarea biletului silvic se efectuează de către întreprinderile silvice conform hotărîrilor autorităţilor administraţiei publice locale.
67. Transmiterea neautorizată a drepturilor de folosire a unui sector din fondul forestier este calificată drept nevalabilă, iar masa lemnoasă şi alte produse ale pădurii recoltate în atare circumstanţe se consideră recoltate ilicit.
VI. Atestarea  locurilor de recoltare a masei lemnoase şi
altor produse ale pădurii. Folosirea valenţelor mediogene ale pădurilor
68. Întreprinderile silvice exercită controlul sistematic asupra respectării de către beneficiarii forestieri a prezentelor Reguli. După expirarea termenului de valabilitate al autorizaţiei de exploatare a pădurii, al bonului sau biletului silvic, se efectuează atestarea parchetelor şi locurilor de recoltare a produselor lemnoase, altor produse ale pădurii şi de folosire a valenţelor mediogene ale  pădurilor.
Sînt supuse atestării parchetele destinate tăierilor de regenerare, de conservare, de reconstrucţie ecologică, tăierilor de produse secundare şi tăieri diverse, precum şi terenurile fondului forestier, transmise beneficiarilor pentru realizarea altor folosinţe silvice.
69. În cazul depistării încălcărilor prezentelor Reguli, beneficiarilor forestieri li se înmînează prescripţii pentru înlăturarea abaterilor şi li se impune achitarea despăgubirilor de rigoare. Acţiunile privind achitarea despăgubirilor se pot înainta pe tot termenul de valabilitate  al autorizaţiei de  exploatare a pădurii, bonului şi biletului silvic, indiferent de perioada efectuării controlului.
70. La finisarea lucrărilor de exploatare şi altor lucrări înainte de termenul indicat în autorizaţia de exploatare a pădurii, bonul şi biletul silvic şi/sau la expirarea termenului de valabilitate a documentelor respective  în perioada fără zăpadă, întreprinderea silvică este obligată să efectueze în termen de 20 zile atestarea locurilor de recoltare a masei lemnoase şi de realizare a altor folosinţe silvice. La expirarea termenului de valabilitate al autorizaţiei de exploatare a pădurii, al bonului şi biletului silvic sau la finisarea lucrărilor pe timp de iarna (cu zăpadă), atestarea locurilor de valorificare a produselor pădurii se va efectua odată cu topirea zăpezii.
La eliberarea masei lemnoase trecute în evidenţă după volumul masei lemnoase recoltate, pînă la începerea transportării se va efectua atestarea cantităţii recoltate de masă lemnoasă din locurile de depozitare, indicate în autorizaţia de exploatare a pădurii sau în bonul respectiv.
Despre ziua  atestării, cantitatea de masă lemnoasă recoltată şi  locurile de tăiere, precum şi despre alte folosinţe silvice, întreprinderea silvică sau ocolul silvic informează beneficiarul forestier în scris.
Dacă beneficiarul forestier se eschivează să participe la atestarea parchetelor şi a locurilor de recoltare a masei lemnoase şi de practicare a altor folosinţe silvice, întreprinderea silvică poate efectua atestarea unilateral, informînd beneficiarul despre ziua efectuării acesteia. Procesul-verbal de atestare se expediază beneficiarului, iar cerinţele acestui document sînt obligatorii pentru el.
La atestarea locurilor de recoltare a masei lemnoase şi de derulare a altor folosinţe silvice, tipurile încălcărilor admise şi volumele prejudiciilor se determină prin metode biometrice şi alte metode  în modul stabilit de autoritatea silvică centrală.
Rezultatele atestării locurilor de recoltare a masei lemnoase, a altor produse ale pădurii şi de valorificare a valenţelor mediogene ale pădurilor se consemnează într-un proces-verbal, semnat de beneficiarul forestier şi întreprinderea silvică, şi care în cazul depistării încălcărilor, serveşte drept temei pentru calcularea despăgubirilor. Acest proces-verbal constituie documentul oficial pentru examinarea în judecată a dosarelor cu privire la încasarea despăgubirilor pentru contravenţiile silvice şi nerespectarea prezentelor Reguli.
71. În cazul cînd, la atestarea locurilor de recoltare a masei lemnoase, altor produse ale pădurii şi de folosire a valenţelor mediogene ale pădurilor, se depistează încălcarea cerinţelor silvice, întreprinderile silvice calculează despăgubirile  şi le remit beneficiarilor forestieri pentru achitarea benevolă în termen de o lună. Pentru încălcările depistate suplimentar în procesul atestărilor de control, beneficiarului forestier i se calculează despăgubirile  corespunzătoare.
Dacă beneficiarul forestier nu achită  benevol despăgubirile în termenul stabilit, întreprinderea silvică este obligată să perfecteze şi să expedieze în termen de o săptămînă materialele respective în judecată pentru încasarea despăgubirilor în mod forţat.
72. La eliberarea lemnului pe picior cu evidenţa după suprafaţa tăierii, dacă cantitatea lemnului recoltat depăşeşte cantitatea indicată în autorizaţia de exploatare a pădurii cu mai mult de 10%, beneficiarul forestier achită plata pentru cantitatea suplimentară de masă lemnoasă  recoltată peste volumul indicat în autorizaţia de exploatare a pădurii.
Beneficiarul forestier, care a asigurat recoltarea lemnului de lucru, supra indicelui stabilit în autorizaţia de exploatare a pădurii, nu achită plata pentru surplusul obţinut de lemn de lucru.
73. Atestarea se efectuează în conformitate cu Regulile de atestare a parchetelor şi locurilor de recoltare a masei lemnoase, a produselor pădurii şi de valorificare a valenţelor mediogene ale pădurilor, care sînt aprobate de autoritatea silvică centrală.
VII. Plăţile pentru folosinţa fondului forestier
74. În autorizaţia de exploatare a pădurii se indică pentru fiecare parchet costul masei lemnoase, calculat conform taxelor minime de plată pentru lemnul eliberat pe picior, stabilite de Guvern sau conform rezultatelor licitaţiilor silvice.
75. Plata pentru lemnul eliberat pe picior nu se încasează în cazul cînd acesta a fost recoltat:
a)  de către întreprinderile silvice subordonate autorităţii silvice centrale la efectuarea tăierilor de reconstrucţie ecologică, de conservare, a tăierilor de produse secundare şi altor lucrări silvice, efectuarea amenajamentului silvic, lucrărilor de cercetare şi proiectare pentru necesităţile gospodăriei silvice;
b)  în procesul efectuării activităţilor expuse la litera a) din prezentul punct, cînd întreprinderea silvică respectivă îndeplineşte aceste măsuri pe teritoriul altei întreprinderi silvice.
76. Plata de arendă a terenurilor fondului forestier se stabileşte în conformitate cu legislaţia în vigoare (Codul silvic, Legea cu privire la arendă, Legea privind preţul normativ al pămîntului etc.). Modul, condiţiile şi termenele de achitare a acesteia se stabilesc în contractul de arendă a terenurilor fondului forestier.
77. Plata pentru lemnul eliberat pe picior se achită pentru parchetele rămase nerecoltate în anul precedent, care le-au fost  transmise beneficiarilor forestieri spre exploatare pentru anul curent, precum şi pentru parchetele neîncepute în anul trecut.
78. Plata pentru produsele lemnoase auxiliare şi alte folosinţe se încasează conform preţurilor aprobate de autoritatea silvică centrală.
VIII. Responsabilitatea pentru încălcarea cerinţelor silvice
79. Beneficiarii forestieri, întreprinderile silvice şi alte organizaţii, care efectuează lucrări de gospodărire în fondul forestier, în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier amplasată pe terenurile agricole, terenurile transportului rutier şi feroviar, terenurile fondului acvatic, şi au admis  încălcarea prescripţiilor silvice, achită despăgubiri în următoarele cazuri:
a)  tăierea sau vătămarea arborilor plus, arborilor  semincieri şi a arborilor din grupe şi pîlcuri seminciere;
b)  tăierea ilicită, distrugerea şi vătămarea arborilor, arbuştilor şi lianelor interzise  pentru extragere în corespundere cu pct. 13 al prezentelor Reguli;
c)  recoltarea sau colectarea masei lemnoase în perioada interzisă (indicată în autorizaţia de exploatare sau în bon);
d)  recoltarea sau colectarea masei lemnoase, inclusiv în parchetele transmise în prealabil beneficiarului forestier conform actelor, pînă la primirea autorizaţiilor de exploatare a pădurii sau a bonurilor; la primirea autorizaţiei de exploatare a pădurii (bonului), dar pînă la alocarea  parchetului ca teren în natură; după expirarea termenului indicat în autorizaţia (bonul) de exploatare a pădurii, precum şi recoltarea sau colectarea masei lemnoase după sistarea sau încetarea dreptului de folosinţă în conformitate cu pct. 22-25 ale prezentelor Reguli;
e)  perfectarea inoportună a autorizaţiilor (bonurilor) de exploatare a pădurii pentru tăierea deja executată, permisă în conformitate cu punctul 63 al prezentelor Reguli;
f)  lăsarea arborilor pe picior:
•  în sectoarele de pădure compactă (cu suprafaţa mai mare de 0,10 ha);
•  în grupe (cu suprafaţa pînă la 0,10 ha) şi arbori solitari sau sectoare brăcuite prin tăieri selective în parchetele destinate  tăierilor rase.
Parchetul se consideră început în exploatare, iar după expirarea termenului de valabilitate al autorizaţiei de exploatare a pădurii - neexploatat, în cazul extragerii a peste  5 m3 de masă lemnoasă;
g)  netransportarea în termenele stabilite (inclusiv termenele prelungite) a masei lemnoase din parchete, din locurile  lucrărilor de curăţire a sectoarelor pentru depozite silvice, drumuri forestiere, construcţii, edificii şi instalaţii, precum şi a masei lemnoase accidentale de-a lungul drumurilor forestiere într-un termen de peste 4 luni;
h)  transportarea, descărcarea sau prelucrarea masei lemnoase pînă la atestare, în cazul eliberării lemnului după cantitatea recoltată; transportarea masei lemnoase într-un loc neindicat în autorizaţia de exploatare a pădurii, bonul sau biletul silvic, în cazul tuturor tipurilor de evidenţă;
i)  secţionarea iraţională a masei lemnoase, cînd volumul lemnului de lucru recoltat este  sub indicii din autorizaţiile pentru exploatarea pădurii  sau bonuri cu mai mult de 10%;
j)  tăierea (extragerea) arborilor doborîţi de vînt, rupţi de zăpadă ori uscaţi fără autorizaţia de exploatare a pădurii (bonul);
k)  nimicirea mărcilor sau a numerelor de pe arbori şi cioate;
l)  depăşirea cotelor stabilite de eliberare a masei lemnoase (în cazul cînd depăşirea cotei de eliberare este mai mare decît o unitate rotunjită);
m)  recoltarea produselor lemnoase auxiliare, efectuarea folosinţelor accesorii şi altor folosinţe silvice fără primirea biletului silvic sau cu încălcarea termenelor şi regulilor de folosire;
n)  defrişarea neautorizată a cioatelor;
o) curăţirea necalitativă sau inoportună a parchetelor de resturi de exploatare (inclusiv în cazul depăşirii intervalului de 10 zile de la tăierea arborilor şi pînă la curăţire în perioada de primăvară-vară), nedegajarea suplimentară a parchetelor exploatate pe timp de iarnă pînă la începutul perioadei de pericol incendiar; poluarea cu resturi de exploatare a pădurilor şi terenurilor  împădurite în cadrul lucrărilor de curăţire a terenurilor sub căi de acces, depozite silvice şi în alte scopuri, precum şi a benzilor de 50 m limitrofe acestor obiecte şi a drumurilor forestiere, lăsarea arborilor doborîţi şi a arborilor aninaţi;
p)  lăsarea în parchete a arborilor suspendaţi;
q)  lăsarea în pădure pe perioada de vară a lemnului de răşinoase necojit în termenul stabilit, a lemnului de foioase fără decojire parţială, dacă masa lemnoasă menţionată nu este prelucrată cu insecticide sau nu este stivuită  în depozitele primare, finale şi alte depozite în corespundere cu standardele, instrucţiunile şi recomandările în vigoare;
r)  lăsarea cioatelor cu înălţimea mai mare de 1/3 din  diametrul secţiunii, iar la tăierea arborilor cu diametrul sub 30 cm - cu înălţimea mai mare de 10 cm.
Pentru lăsarea cioatelor înalte în pădurile de luncă din motive silviculturale, nu se aplică despăgubiri;
s)  neîndeplinirea cerinţelor indicate în contract privind demolarea construcţiilor, edificiilor, instalaţiilor şi altor obiecte, recultivarea terenurilor fondului forestier, ori recoltarea masei lemnoase sau altor resurse forestiere la demararea valorificării terenului forestier, precum şi neexecutarea clauzelor privind  aducerea drumurilor existente în stare bună, potrivită  pentru utilizare conform destinaţiei;
t)  cedarea neautorizată a drepturilor de folosinţă acordate beneficiarului forestier conform autorizaţiei de exploatare  sau bonului.
80. Cuantumurile despăgubirilor pentru încălcările menţionate în prezentele Reguli sînt stabilite în conformitate cu art.84-85 şi anexele corespunzătoare ale Codului silvic.
81. Achitarea despăgubirilor pentru încălcările, prevăzute de prezentele Reguli, nu-i eliberează pe beneficiarii forestieri de responsabilitatea administrativă şi de alte tipuri de răspundere, stabilite de legislaţia în vigoare.
82. Litigiile apărute în domeniul folosirii, pazei, protecţiei şi regenerării pădurilor, inclusiv limitarea, sistarea şi încetarea dreptului de folosinţă şi încasare a despăgubirilor pentru încălcările prevăzute de prezentele Reguli, se soluţionează în instanţele de judecată.
Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr.740
din 17 iunie 2003
REGULAMENTUL
securităţii antiincendiare
I. Dispoziţii generale
1. Regulamentul securităţii antiincendiare, denumit în continuare Regulamentul, este elaborat conform prevederilor art. 57 alin.(2) al Codului silvic şi ale altor acte legislative în domeniu şi stabileşte modul de prevenire şi stingere a incendiilor în păduri.
2. În scopul prevenirii şi stingerii incendiilor în păduri şi în celelalte terenuri cu vegetaţie forestieră, autoritatea silvică centrală, ceilalţi gestionari de terenuri din fondul forestier şi autorităţile administraţiei publice locale au următoarele sarcini:
a) organizează anual elaborarea şi îndeplinirea de către întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile responsabile de paza şi protecţia pădurilor, precum şi de către beneficiarii forestieri a măsurilor de profilaxie şi amenajare antiincendiară a pădurilor şi a vegetaţiei forestiere, neincluse în fondul forestier, precum şi pregătirea întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor menţionate pentru apărarea împotriva incendiilor în perioada de pericol incendiar;
b) aprobă anual, pînă la începutul perioadei cu pericol de incendiu, planurile operative de combatere a incendiilor în păduri;
c) determină modul de mobilizare a populaţiei şi a tehnicii speciale de intervenţie la incendiu, a mijloacelor de transport şi cu altă destinaţie din întreprinderi şi organizaţii la stingerea incendiilor în păduri, asigură persoanele antrenate în aceste lucrări cu mijloace de transport, hrană şi asistenţă medicală;
d) prevăd în perioada cu un nivel sporit de pericol incendiar în păduri crearea din rîndurile forţelor şi cu mijloacele mobilizate a unor formaţiuni benevole silvice de pompieri şi asigurarea pregătirii lor pentru intervenţii operative în caz de declanşare a incendiilor în păduri;
e) acordă ajutor la construcţia şi reparaţia drumurilor cu destinaţie antiincendiară, asigură formaţiunile benevole silvice de pompieri cu lubrifianţi, iar în perioada cu pericol de incendiu pun la dispoziţia întreprinderilor de stat pentru silvicultură, întreprinderilor silvocinegetice şi rezervaţiilor ştiinţifice numărul necesar de tractoare, automobile şi alte mijloace de transport de serviciu cu rezerva cuvenită de combustibil;
f) organizează cu regularitate mediatizarea, prin intermediul presei scrise şi a mijloacelor audiovizuale, a chestiunilor ce ţin de conservarea pădurilor şi respectarea securităţii antiincendiare;
g) asigură coordonarea tuturor măsurilor de combatere a incendiilor în păduri.
3. Responsabilitatea pentru încălcarea cerinţelor de aparare împotriva incendiilor în păduri o poartă persoanele cu funcţii de răspundere, care efectuează conducerea lucrărilor în fondul forestier, sau persoanele responsabile de desfăşurarea diferitelor activităţi educaţionale şi de recreere în păduri, persoanele fizice şi juridice care dispun de dreptul de folosinţă silvică în fondul forestier.
4. Controlul de stat asupra îndeplinirii prevederilor prezentului Regulament este exercitat de autoritatea centrală pentru mediu, organele supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor în comun cu autorităţile administraţiei publice locale.
Controlul departamental asupra respectării regulilor de apărare împotriva incendiilor în pădurile şi masivele cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier îl efectuează ministerele, departamentele, întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile, care deţin aceste terenuri.
5. Prezentul Regulament este obligatoriu pentru toate persoanele fizice şi juridice (inclusiv întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile), indiferent de apartenenţa lor departamentală şi forma juridică de organizare.
II. Cerinţe generale faţă de persoanele fizice şi juridice
6. În perioada cu pericol de incendiu (de la topirea zăpezii în pădure şi pînă la sezonul stabil al ploilor de toamnă sau pînă la căderea stratului de zăpadă) se interzice:
a) aprinderea rugurilor în arboretele tinere de răşinoase, în sectoarele de pădure calamitate (rupturi, doborîturi), pe parchetele nedegajate de resturile exploatării forestiere şi de masa lemnoasă recoltată, pe terenurile cu iarbă uscată, precum şi sub coronamentul arborilor. În celelalte locuri se permite aprinderea rugurilor pe goluri înconjurate de o fîşie mineralizată (curăţită pînă la stratul mineral de sol) cu o lăţime de cel puţin 0,5 m. Rugurile trebuie stinse acoperindu-se cu un strat de sol sau stropindu-se cu apă pînă la stingerea completă;
b) aruncarea chibriturilor aprinse, a mucurilor de ţigări şi a scrumului aprins din lulele;
c) folosirea la vînătoare a dopurilor din materiale uşor inflamabile şi care mocnesc;
d) aruncarea cîrpelor îmbibate cu unsoare, motorină, benzină etc. În alte locuri decît cele destinate acestor scopuri;
e) alimentarea cu carburanţi a unităţilor de transport auto cu motorul în funcţiune ori cu defecţiuni ale sistemului de alimentare a motorului, precum şi fumatul ori folosirea focului deschis alături de maşinile care se alimentează cu carburanţi.
7. Se interzice, de asemenea, arderea de către orice persoană fizică sau juridică a litierei şi păturii vii, a golurilor, miriştii (inclusiv pe terenurile agricole) pe terenurile fondului forestier şi pe sectoarele limitrofe pădurilor, perdelelor forestiere de protecţie şi cu altă vegetaţie forestieră.
8. Persoanele fizice şi juridice (inclusiv întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile) sînt obligate:
a) să efectueze concomitent cu executarea lucrărilor de construcţie a drumurilor, liniilor electrice, telefonice şi altor comunicaţii recoltarea, depozitarea şi transportarea masei lemnoase recoltate şi altor materiale uşor inflamabile în modul şi în termenele stabilite de întreprinderile silvice1 ;
b) la efectuarea lucrărilor în pădure, să păstreze carburanţii şi lubrifianţii în ambalaje închise, să cureţe în perioada cu pericol de incendiu locurile de păstrare a acestora de învelişul ierbos, de rămăşiţe de arbori, de alte materiale uşor inflamabile şi să înconjoare aceste locuri cu o fîşie mineralizată cu lăţimea de cel puţin l,4 m;
c) la defrişarea cioatelor cu ajutorul substanţelor explozibile, să anunţe în prealabil întreprinderile silvice despre locul şi ziua efectuării acestor lucrări, să oprească defrişarea cioatelor cu aceste substanţe, dacă pericolul incendiar atinge clasa IV-V conform condiţiilor climaterice şi Îndrumărilor cu privire la profilaxia împotriva incendiilor în păduri;
d) cu avizul întreprinderii silvice,  să elaboreze şi să aprobe pentru fiece obiect amplasat în pădure planul măsurilor antiincendiare şi să le îndeplinească în termenele stabilite;
e) să dispună în păduri, în locurile de efectuare a lucrărilor şi de amplasare a obiectelor sau în zonele de desfăşurare a diferitelor acţiuni educaţionale, de recreere şi de altă natură, de mijloace şi tehnică specială de intervenţie la incendiu în păduri conform normativelor aprobate de autoritatea silvică centrală şi Departamentul Situaţii Excepţionale şi să le menţină în perioada cu pericol de incendiu în stare de alertă;
f) să constituie în perioada cu pericol incendiar, în subdiviziunile care efectuează folosinţe silvice ori lucrări în păduri (inclusiv în localităţile amplasate în păduri), echipe benevole de pompieri din rîndurile muncitorilor, funcţionarilor şi altor cetăţeni, asigurîndu-le cu mijloace de transport, utilaje şi inventar antiincendiar în locurile coordonate cu întreprinderile silvice.
9. Se interzice poluarea pădurilor cu deşeuri şi reziduuri de construcţie, gunoaie menajere şi de altă natură şi constituirea gunoiştilor neautorizate. În apropierea pădurii se admite arderea gunoiului transportat din localităţi numai în locuri special rezervate, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) locurile pentru arderea gunoiului (gropile sau platformele) vor fi amplasate la o depărtare de cel puţin 100 m de liziera pădurilor de răşinoase sau de arborii solitari şi tineretul de răşinoase şi de cel puţin 50 m de marginea arboretelor de foioase sau arborii de foioase solitari;
b) suprafaţa din jurul locurilor de ardere a gunoiului (gropilor sau platformelor) va fi curăţită pe o rază de 25-30 m de arborii uscaţi, doborîturi, resturi de exploatare şi alte materiale uşor inflamabile, aceste locuri urmînd să fie înconjurate cu două fîşii mineralizate cu o lăţime de peste 1,4 m fiecare, iar în apropierea pădurilor de răşinoase - de două fîşii mineralizate cu o lăţime de peste 2,6 m fiecare şi la o distanţă între ele de 5 metri.
Pe parcursul perioadei de pericol incendiar arderea gunoiului se permite în păduri numai în cazul pericolelor incendiare de clasele I-II conform condiţiilor climaterice, sub supravegherea persoanelor cu pregătire specială.
10. Anterior declarării perioadei de pericol incendiar, conducătorii întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor, care efectuează lucrări ori dispun de obiecte în pădure (iar persoanele responsabile de desfăşurarea în fondul silvic a diferitelor acţiuni de recreere şi educaţionale - înainte de plecarea la pădure), sînt obligaţi să instructeze muncitorii, funcţionarii şi participanţii la acţiunile respective despre obligaţiunea lor de a respecta cerinţele securităţii antiincendiare în păduri şi despre metodele de stingere a incendiilor în păduri.
III. Cerinţele faţă de întreprinderi, organizaţii, instituţii şi alte
persoane fizice şi juridice, care efectuează exploatări forestiere
11. Întreprinderile, organizaţiile, instituţiile şi alte persoane fizice şi juridice (inclusiv întreprinderile silvice), care efectuează exploatări forestiere, sînt obligate, indiferent de metodele şi timpul tăierilor, să efectueze concomitent cu recoltarea masei lemnoase curăţirea parchetelor de resturi de exploatare.
Metodele de curăţire a parchetelor sînt indicate de către întreprinderile silvice în autorizaţiile de exploatare a pădurii.
La efectuarea tuturor tipurilor de tăieri silvice se aplică, de regulă, metode de curăţire a parchetelor de resturi de exploatare fără ardere. La curăţirea parchetelor de resturi de exploatare beneficiarii forestieri sînt obligaţi:
a) în cazul executării lucrărilor de exploatare şi curăţire pe parcursul iernii  să efectueze curăţirea totală de primăvară a parchetelor;
b) să aranjeze resturile de exploatare în grămezi sau valuri cu lăţimea de pînă la 3 m pentru putrezire ori să le farîmiţeze, aruncîndu-le la o distanţă de cel puţin 10 m de la liziera pădurii. Distanţa între grămezi trebuie să fie de cel puţin 20 m, dacă în tehnologia lucrărilor de exploatare nu este specificată altă distanţă;
c) în cazuri excepţionale, arderea resturilor de exploatare în parchete poate fi efectuată numai pînă la începutul perioadei de pericol incendiar ori toamna, după încheierea acesteia.
De rînd cu arderea completă a resturilor de exploatare, se va asigura în mod obligatoriu păstrarea seminţişului din parchete şi integritatea arborilor rămaşi pe picior.
Arderea resturilor lemnoase printr-un incendiu cu flacără continuă este interzisă.
12. Dacă au fost lăsaţi în parchet pe perioada cu pericol de incendiu, arborii doborîţi trebuie să fie curăţiţi de crengi şi aşezaţi compact pe sol, iar producţia recoltată, rămasă pe parchet în perioada de pericol incendiar, trebuie să fie stivuită sau aranjată în steri.
13. Depozitarea masei lemnoase recoltate trebuie să fie efectuată numai în locuri deschise la o distanţă de peste 20 m de liziera arboretelor de foioase şi de peste 40 m de liziera arboretelor de răşinoase şi amestecate. În arboretele de foioase locurile de depozitare şi breşele antiincendiare din jurul lor trebuie să fie curăţite de materiale uşor inflamabile şi înconjurate cu o fîşie mineralizată cu lăţimea de peste 1,4 m, iar în arboretele de răşinoase - cu două fîşii cu distanţa între ele de 5-10 m.
14. Concomitent cu îndeplinirea cerinţelor prevăzute în pct. 12 şi 13 ale prezentului Regulament, arendaşii terenurilor fondului forestier sînt datori:
a) să elaboreze şi să aprobe pentru fiecare sector al fondului forestier arendat, cu acordul autorităţilor silvice de stat, măsuri de prevenire a incendiilor în conformitate cu planurile de organizare antiincendiară şi să asigure îndeplinirea lor;
b) să asigure stingerea incendiilor în păduri la locul efectuării lucrărilor, iar pe celelalte suprafeţe să acorde, la cererea întreprinderilor silvice, ajutor la stingerea incendiilor, repartizînd în acest scop şi mijloace de intervenţie la incendiu.
IV. Cerinţele faţă de întreprinderile şi organizaţiile
care administrează căi ferate şi automagistrale
15. Întreprinderile şi organizaţiile, în administrarea cărora se află căi ferate şi automagistrale în stare de funcţiune ce intersectează masive silvice, sînt obligate:
a) să întreţină fîşiile aferente căilor ferate şi automagistralelor curate şi să înlăture de pe ele resturile şi alte materiale uşor inflamabile;
b) să construiască în arboretele de răşinoase, adiacente hotarelor fîşiilor indicate la lit. a) a prezentului punct, două fîşii mineralizate cu lăţimea de l ,4 m fiecare cu distanţa între ele de 5 m şi să le menţină în stare curată pe parcursul perioadei de pericol incendiar;
c) să construiască în arboretele de răşinoase de pe soluri uscate o fîşie mineralizată cu lăţimea de peste 1,4 m în jurul stivelor, traverselor şi barierelor de protecţie contra zăpezii, precum şi în jurul podurilor de lemn, platformelor din staţii şi caselor de locuit, amplasate în apropierea drumurilor, şi s-o menţină pe parcursul perioadei de pericol incendiar în stare curată.
16. Întreprinderile şi organizaţiile care administrează căile ferate sînt obligate:
a) să asigure locomotivele, care circulă pe tronsoanele de căi ferate ce intersectează masive silvice, cu parascîntei sau tobe de eşapament în stare de funcţionare şi să informeze prompt autorităţile silvice de stat despre acest fapt;
b) să organizeze în perioada de pericol incendiar în pădurile în care există pericole incendiare de clasele IV-V conform condiţiilor climaterice patrularea sectoarelor de cale ferată, care intersectează masive silvice, în scopul depistării şi lichidării oportune a focarelor de incendii;
c) în cazul declanşării incendiilor pe benzile aferente căilor ferate sau în apropierea acestora, să organizeze imediat stingerea lor, informînd despre incidentul în cauză autorităţile silvice de stat şi serviciul de pompieri.
17. Pe sectoarele de cale ferată  care intersectează masivele silvice este interzisă în perioada de pericol incendiar aruncarea zgurii fierbinţi şi cenuşii din focare, cazane şi sistemele de încălzire a vagoanelor, precum şi a mucurilor de ţigări şi chibriturilor arzînde prin ferestrele vagoanelor.
V. Cerinţele faţă de întreprinderile, organizaţiile, alte persoane
fizice şi juridice care practică activităţi silvice
18. Întreprinderile, organizaţiile, alte persoane fizice şi juridice, care au dreptul să practice în păduri carbonizarea lemnului (să producă mangal) sau alte activităţi silvice, ce pot prezenta un anumit pericol incendiar, au obligaţia:
a) să amplaseze obiectele de producere la o distanţă de peste 50 m de liziera pădurii în locurile indicate de întreprinderile silvice;
b) să asigure în perioada cu pericol incendiar paza obiectelor de producere, în perimetrele de concentrare a acestora, în afara timpului de lucru;
c) să menţină teritoriile aferente obiectelor de producere în raza de 50 m curate, fără resturi lemnoase şi alte materiale uşor inflamabile, să construiască pe hotarele acestor teritorii o fîşie mineralizată cu lăţimea de peste 1,4 m, iar în pădurile de răşinoase - două fîşii mineralizate de aceeaşi lăţime cu o distanţă între ele de 5-10 m.
VI. Cerinţele faţă de întreprinderile şi organizaţiile
care au în gestiune linii electrice, de comunicaţii,
de radioficaţie şi conducte
19. Întreprinderile şi organizaţiile, care au în gestiune linii electrice, de comunicaţii şi de radioficaţie, sînt obligate să păstreze,  în perioada de pericol incendiar, potecile traversate de aceste linii în conformitate cu normele în vigoare şi să mineralizeze solul în jurul pilonilor şi stîlpilor de lemn ale acestor linii amplasaţi în locuri uscate.
20. Întreprinderile şi organizaţiile, care au în gestiune conducte, sînt obligate să păstreze, în perioada de pericol incendiar, benzile aferente şi zonele de protecţie de-a lungul conductelor ce intersectează masive silvice în starea corespunzătoare normelor în vigoare, construind peste fiecare 5-7 km de conducte treceri pentru tehnica specială de intervenţie la incendiu şi înconjurînd gospodăriile ce supraveghează liniile şi fîntînile conductelor cu fîşii mineralizate cu lăţimea de 2-2,5 m.
VII. Cerinţele faţă de întreprinderile şi organizaţiile
care efectuează lucrări de explorare în păduri
21. Înainte de a începe lucrările, expediţiile geodezice, geologice, de amenajări silvice şi de alte profiluri, grupurile şi detaşamentele sînt obligate să se înregistreze în întreprinderile silvice pe teritoriul cărora urmează să-şi desfăşoare activitatea, să le informeze cu privire la locurile în care vor lucra, amplasarea bazelor lor principale, traseele şi durata parcurgerii itinerarului lor prin pădure, inclusiv să ia cunoştinţă de regulile securităţii antiincendiare în păduri.
VIII. Cerinţele faţă de organizaţiile care desfăşoară
în păduri activităţi educaţionale şi de recreere
22. În perioada de pericol incendiar organizaţiilor care desfăşoară în păduri activităţi educaţionale şi de recreere (bazele turistice, taberele de odihnă, casele de odihnă etc.) li se autoriză folosirea sectoarelor de pădure în calitate de locuri permanente de odihnă, pentru amplasarea parcărilor turistice şi desfăşurarea activităţilor educaţionale numai cu acordul întreprinderilor silvice şi cu condiţia amenajării în aceste sectoare a locurilor pentru ruguri şi depozitarea gunoiului.
IX. Cerinţele faţă de întreprinderile silvice
23. Întreprinderile silvice sînt obligate:
a) să efectueze, în conformitate cu proiectele aprobate, amenajarea antiincendiară a teritoriului fondului forestier aflat în gestiune, să întreţină pe parcursul perioadei de pericol incendiar obiectele şi tehnica specială de intervenţie la incendiu în starea corespunzătoare;
b) să familiarizeze populaţia, inclusiv elevii şi colectivele întreprinderilor, organizaţiilor, instituţiilor şi salariaţii persoanelor juridice, care efectuează folosinţe silvice sau gestionează obiectele amplasate pe teritoriul fondului forestier, cu regulile privind precauţiile în utilizarea focului în păduri şi stingerea incendiilor silvice;
c) pe parcursul perioadei de pericol incendiar să asigure recepţionarea informaţiilor privind nivelul de pericol de incendiu în păduri conform condiţiilor climaterice şi să informeze de urgenţă lucrătorii pazei silvice de stat, conducătorii organizaţiilor, întreprinderilor, instituţiilor, alte persoane fizice şi juridice, care efectuează folosinţe silvice sau au în gestiune obiecte din fondul forestier, precum şi populaţia;
d) să întreprindă măsurile necesare pentru depistarea oportună şi lichidarea operativă a incendiilor silvice, să mobilizeze în modul stabilit beneficiarii forestieri, întreprinderile, organizaţiile şi populaţia şi să organizeze stingerea incendiilor;
e) să elaboreze şi să îndeplinească în teritoriul întreprinderilor silvice măsurile pentru prevenirea încălcării cerinţelor securităţii antiincendiare în păduri, depistarea vinovaţilor de declanşarea incendiilor în păduri şi sancţionarea lor conform legislaţiei în vigoare.
X. Cerinţele faţă de persoanele fizice şi juridice
privind stingerea incendiilor silvice
24. La declanşarea incendiilor silvice în perimetrele lucrărilor, în apropierea drumurilor, depozitelor şi altor obiecte, precum şi în sectoarele arendate ale fondului forestier, întreprinderile, organizaţiile, instituţiile, alte persoane fizice şi juridice, care efectuează lucrări în păduri sau care dispun de drumuri, depozite, edificii şi alte obiecte amplasate în păduri, sînt obligate să ia măsuri urgente pentru lichidarea acestor incendii cu forţele şi mijloacele proprii, anunţînd concomitent despre izbucnirea focului întreprinderile silvice respective sau autorităţile administraţiei publice locale.
25. La depistarea incendiilor silvice, persoanele fizice sînt obligate să întreprindă de urgenţă măsuri pentru stingerea lor, iar dacă nu le pot stinge cu propriile forţe - să anunţe angajaţii întreprinderii silvice, poliţia sau autorităţile respective ale administraţiei publice locale.
26. Conducătorii întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor sînt obligaţi să trimită la stingerea incendiilor silvice în termenele stabilite muncitori şi mijloace tehnice, conform hotărîrilor autorităţilor administraţiei publice locale.
27. Persoanele fizice implicate în stingerea incendiilor silvice execută aceste lucrări sub conducerea angajaţilor pazei silvice de stat din cadrul întreprinderilor silvice.
XI. Responsabilitatea pentru încălcarea cerinţelor
securităţii antiincendiare în păduri
28. Persoanele fizice şi juridice vinovate de declanşarea incendiilor poartă răspundere administrativă, penală şi materială pentru prejudiciul cauzat fondului forestier, în modul stabilit.
29. Dosarele privind încălcarea cerinţelor regulilor de apărare împotriva incendiilor în păduri sînt examinate, cu adoptarea hotărîrilor privind aplicarea sancţiunilor administrative, în conformitate cu Codul cu privire la contravenţiile administrative.
30. Persoanele fizice şi juridice, precum şi persoanele cu funcţii de răspundere, care au încălcat prevederile prezentului Regulament, poartă răspundere administrativă, cu excepţia cazurilor cînd aceste încălcări atrag după sine responsabilitatea penală, conform legislaţiei în vigoare.
31. Aplicarea amenzii sau altor sancţiuni administrative pentru încălcarea securităţii antiincendiare în păduri nu scutesc persoanele cu funcţii de răspundere şi cetăţenii de obligaţia de a lichida încălcările admise în termenul stabilit de unitatea silvică de stat.
32. Autoritatea silvică centrală este în drept să înainteze conducătorilor de ministere, departamente, întreprinderi, organizaţii şi instituţii prescripţii de lichidare a încălcărilor regulilor de securitate antiincendiară în păduri, iar în caz de necesitate să prezinte materialele în organele de drept pentru sancţionarea vinovaţilor conform legii.
1Prin sintagma "întreprindere silvică" se subînţeleg toţi deţinătorii de terenuri din fondul forestier şi cu vegetaţie forestieră, care nu intră în fondul forestier.
Anexa nr. 3
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 740
din 17 iunie 2003
Regulamentul
privind recoltarea ierbii şi păşunatul vitelor
pe terenurile fondului forestier
I. Dispoziţii generale
1. Regulamentul privind recoltarea ierbii şi păşunatul vitelor pe terenurile fondului forestier (în continuare - Regulamentul) este elaborat în conformitate cu art. 38 alin.(5) al Codului silvic şi se aplică în toate pădurile şi terenurile  vegetaţie forestieră ale Republicii Moldova, indiferent de forma de proprietate şi apartenenţa lor departamentală.
2. Prevederile prezentului Regulament sînt obligatorii pentru persoanele fizice şi juridice care desfăşoară diverse activităţi în pădurile şi terenurile fondului forestier, precum şi pentru toţi deţinătorii de terenuri destinate păşunatului şi recoltării ierbii.
II. Modul de recoltare a ierbii
3. Autoritatea silvică centrală, inclusiv structurile ei teritoriale, ţine evidenţa terenurilor practicabile pentru recoltarea ierbii în pădurile gestionate de organele silvice de stat.
4. Pentru recoltarea ierbii se atribuie preponderent terenurile agricole, deţinute de întreprinderile silvice de stat.
Determinarea acestor terenuri se face în baza materialelor cartografice ale amenajamentelor silvic şi funciar.
5. Recoltarea ierbii poate fi permisă şi în parchetele neregenerate, în poieni, pe bermele teraselor, în rarişti, lizierele pădurii, pe marginile drumurilor şi în terenurile neîmpădurite care nu sînt destinate regenerării naturale, precum şi pe alte terenuri practicabile pentru recoltarea ierbii.
În caz de necesitate, recoltarea ierbii se poate efectua şi în arboretele slab productive sau degradate, repartizate pentru reconstrucţie.
Terenurile menţionate sînt desemnate şi precizate anual de către unităţile silvice de stat, în comun cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale.
III. Păşunatul vitelor
  6. Păşunatul vitelor este interzis:
•  în fondul ariilor naturale protejate de stat;
•  în pădurile-parc din cadrul zonelor verzi ale localităţilor;
•  în parchetele şi alte terenuri neîmpădurite, destinate regenerării naturale;
• în parchetele cu tăieri rase din fondul de parchet, destinate regenerării naturale pentru următorii 2 ani;
• în plantaţiile şi sectoarele semincere;
•  în zonele de protecţie sanitară a surselor de aprovizionare cu apă potabilă şi a staţiunilor balneare;
• în pădurile amplasate în fîşiile riverane de protecţie a apelor;
•  în arboretele natural-fundamentale (cvercinee, fag, frasin, carpen etc.), cu excepţia pădurilor degradate, rărite, neproductive care, conform amenajamentelor silvice, sînt prevăzute sub tăieri rase sau substituiri integrale, cu plantarea ulterioară a culturilor silvice;
•  pe terenurile în care arboretele sînt esenţial afectate de uscări în masă sau calamităţi naturale;
•  pe terenurile cu destinaţie cinegetică;
•  în pădurile situate pe versanţi în pantă de peste 10o, în care se atestă  eroziuni şi alunecări de teren, precum şi pe soluri nisipoase şi calcaroase;
•  în pădurile din luncile rîurilor Nistru şi Prut.
7. Păşunatul vitelor este permis:
•  în pădurile degradate cu productivitate redusă, fără  seminţiş natural şi preexistent viabil unde, conform amenajamentelor silvice, sînt prevăzute tăieri rase cu plantarea ulterioară a culturilor silvice;
• în salcîmete cu vîrste de peste 15 ani, neafectate de alunecări sau procese de eroziune;
• pe terenurile repartizate angajaţilor şi pensionarilor întreprinderilor silvice, care au în posesie  bovine şi cabaline.
8. Desemnarea terenurilor, în care conform pct.6 păşunatul vitelor este interzis, se efectuează de către întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, care gestionează fondul forestier, cu participarea autorităţilor administraţiei publice locale, ţinîndu-se cont de starea pădurilor şi terenurilor neîmpădurite, precum şi de planul lucrărilor silvotehnice.
9. În toate cazurile este interzis păşunatul vitelor fără păstori.
10. În păduri este interzisă amenajarea stînilor şi a adăposturilor pentru animale domestice.
11. În păduri este interzis păşunatul  caprinelor şi ovinelor.
12. În caz de necesitate, la indicaţia întreprinderilor silvice, pentru protejarea culturilor silvice, pepinierelor şi altor terenuri din fondul forestier, beneficiarii forestieri sînt obligaţi să îngrădească anumite porţiuni de drumuri pentru asigurarea trecerii vitelor prin fondul forestier spre păşuni.
13. Perioada păşunatului vitelor în păduri se stabileşte de la 1 mai pînă la 1 octombrie a anului în curs.
Norma de păşunat în păduri se stabileşte în mărime de cel puţin 3 ha pentru un animal adult şi 1 ha pentru un animal tînăr.
IV. Modul de atribuire şi folosire a sectoarelor
pentru păşunat şi recoltarea ierbii
14. Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, care gestionează fondul forestier, sînt autorizate să atribuie în modul stabilit, din suprafeţele disponibile, terenuri pentru recoltarea  ierbii şi păşunatul vitelor, inclusiv:
•  fîneţe şi păşuni pentru recoltarea ierbii şi păşunatul vitelor, clasificate ca loturi auxiliare conform art.17 al Codului funciar - personalului silvic şi muncitorilor, inclusiv pensionarilor acestor unităţi;
• terenuri pentru îndeplinirea sarcinilor de recoltare a ierbii, precum şi pentru asigurarea cu hrană a animalelor din dotarea unităţilor silvice atribuite conform prevederilor art.38 al Codului silvic.
Unei familii i se poate atribui un singur lot auxiliar, indiferent de numărul membrilor acesteia care beneficiază de acest drept.
15. Instituţiile, întreprinderile şi organizaţiile gestionare de terenuri din fondul forestier prezintă informaţiile vizînd terenurile destinate pentru recoltarea ierbii şi păşunatul vitelor (cu excepţia celor indicate în pct.14 al prezentului Regulament) autorităţilor administraţiei publice locale cu două luni înainte de începutul perioadei păşunatului şi recoltării ierbii, pentru a le distribui beneficiarilor.
16. Hotărîrile privind atribuirea către beneficiari a terenurilor pentru recoltarea ierbii şi păşunatul vitelor, sînt adoptate de deţinătorii terenurilor respective şi coordonate cu autorităţile administraţiei publice locale.
17. La atribuirea terenurilor pentru recoltarea ierbii şi pentru păşunatul vitelor, cetăţenii care participă la lucrările de regenerare şi alte lucrări silvice, beneficiază de priorităţi.
18. Autorităţile administraţiei publice locale sînt obligate să anunţe întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile cu profil silvic, cu cel puţin două săptămîni înainte de începutul perioadei păşunatului sau recoltării ierbii, despre intenţiile lor de a utiliza terenurile respective.
Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile cu profil silvic asigură eliberarea către beneficiari a autorizaţiilor de exploatare a pădurii (a biletelor silvice).
19. Tuturor beneficiarilor, cărora li s-a atribuit în folosinţă terenuri sub formă de loturi auxiliare, li se înmînează autorizaţii de folosinţă a sectoarelor pentru recoltarea ierbii şi păşunatul vitelor (bilete silvice) conform tipizatelor stabilite de către autoritatea silvică centrală. În autorizaţie se indică termenul de folosinţă, suprafaţa şi amplasarea terenului (ocolul silvic, parcela etc.), restricţiile, drepturile şi obligaţiunile beneficiarului.
20. Litigiile, apărute între întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care gestionează terenuri din fondul forestier şi beneficiari privind folosirea terenurilor fondului forestier în scopul recoltării ierbii şi păşunatului, se soluţionează în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
21. Recoltarea ierbii şi păşunatul vitelor pe  terenurile atribuite se efectuează numai în perioada indicată în biletele silvice.
22. Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile cu profil silvic sînt obligate să controleze sistematic folosirea raţională a terenurilor atribuite pentru recoltarea ierbii şi păşunatul vitelor conform prevederilor prezentului Regulament.
23. Terenurile destinate recoltării  ierbii şi păşunatului vitelor (cu excepţia celor indicate în pct. 14 al prezentului Regulament) sînt  atribuite anual, iar în cazul unor posibilităţi - pentru o perioadă mai îndelungată, conform condiţiilor contractelor de folosinţă sau arendă a terenurilor fondului forestier.
24. Recoltarea ierbii şi păşunatul vitelor în pădurile aflate în gestiunea organelor silvice de stat se efectuează contra unei plăţi, mărimea căreia se stabileşte de către autoritatea silvică centrală.
Sus-numitele folosinţe în pădurile gestionate de alţi deţinători (primării, întreprinderi agricole etc.) se realizează, de asemenea, contra plată, deţinătorii acestora stabilind mărimea acesteia şi scutirile corespunzătoare.
Salariaţii permanenţi şi pensionarii întreprinderilor silvice sînt scutiţi de plată pentru recoltarea ierbii şi păşunatul vitelor pentru cel mult două capete, fără prăsila anului curent, aflate în proprietate personală. Pentru celelalte capete de animale ei vor achita taxele în mărimile stabilite.
V. Responsabilitatea pentru încălcarea prevederilor
prezentului Regulament
25. Pentru recoltarea ierbii şi păşunatul vitelor fără autorizaţia corespunzătoare, deteriorarea păşunilor şi pentru alte încălcări ale legislaţiei silvice, întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, alte persoane fizice  şi juridice poartă, după caz, răspundere materială, administrativă şi penală conform legislaţiei în vigoare.
Anexa nr. 4
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 740
din 17 iunie 2003
Regulamentul
privind folosinţele silvice  în scopuri de recreere
şi cercetare ştiinţifică
I. Dispoziţii generale
1. Prezentul Regulament este elaborat în  conformitate cu art.39 alin.(2) şi art.41 alin.(2) din Codul silvic şi stabileşte modul de folosire a terenurilor din fondul forestier în scopuri de recreere şi cercetare ştiinţifică.
II. Efectuarea folosinţelor silvice în scopuri de recreere
2. În categoria pădurilor cu funcţii de recreere sînt încadrate pădurile-parc ale fondului forestier din zonele verzi ale localităţilor, folosite pentru organizarea odihnei populaţiei, sport şi turism, precum şi pentru alte acţiuni curative şi de asanare, cu menţinerea mediului silvic şi a landşafturilor naturale şi respectarea cerinţelor sanitare.
3. Delimitarea zonelor verzi ale localităţilor în pădurile din fondul forestier se face de către gestionarii acestora în comun cu autorităţile administraţiei publice locale, în cadrul amenajamentului silvic, care stabileşte măsurile de amenajare a terenurilor silvice cu conservarea mediului silvic şi a landşafturilor naturale.
4. Activitatea de gospodărire în pădurile cu funcţii de recreere este subordonată scopului de extindere a oportunităţilor de amenajare a teritoriului şi creare a unor arborete rezistente la influenţele antropice, care corespund concomitent cerinţelor estetice, sanitare şi igienice, precum şi altor necesităţi de recreere ale populaţiei.
5. Presingul recreativ se stabileşte prin gradul de degradare a pădurilor, condiţionînd planificarea activităţilor de gospodărire şi tehnico-organizaţionale întru ameliorarea stării arboretelor din pădurile cu funcţii de recreere, precum şi întru asigurarea pazei acestora.
6. Pentru asanarea stării pădurilor cu funcţii de recreere şi evidenţierea aspectului lor decorativ în ele se operează tăieri de reconstrucţie, igienice şi de formare a landşaftului. În scopul atingerii efectului scontat, este binevenită efectuarea complexă a acestora. Aceste acţiuni se planifică prioritar în zonele de recreere intensivă şi în sectoarele cu o certă perspectivă pentru asemenea folosinţe recreative.
7. Tăierile de formare a landşaftului se efectuează în scopul constituirii unor arborete de compoziţia şi structura corespunzătoare, precum şi pentru formarea tipurilor necesare de landşaft: închis (arboret cu indicele de acoperire de 1,0-0,6), semideschis (arboret cu indicele de acoperire 0,6-0,3), deschis (arboret cu indicele de acoperire sub 0,3), cu calităţi estetice şi sanitaro-igienice mai valoroase. În dependenţă de scopurile stabilite, arboretele pot fi de esenţe pure sau amestecate,  vertical şi orizontal închise, cu amplasarea uniformă sau în biogrupe.
Pe parcursul creşterii şi dezvoltării arboretelor, tăierile de formare a landşaftului se efectuează în cîteva etape.
8. În locurile de agrement scurt (de plimbări şi picnicuri) se vor evita rărirea exagerată a arboretelor şi crearea poienilor mari deschise. Este necesar să se formeze poieni semideschise din contul arborilor cu coronament dezvoltat. În locurile de agrement din apropierea bazinelor acvatice mari este necesar să se creeze condiţii pentru odihna activă şi odihna în umbră prin aplicarea diferitor grade de rărire a arboretelor.
9. Este necesar ca tăierile de igienă să fie combinate cu tăierile de formare a landşaftului. Conform regulilor sanitare în vigoare, sînt destinaţi extragerii arborii şi grupele de arbori în curs de uscare, arborii vătămaţi de boli şi dăunători,  precum şi copacii care şi-au pierdut aspectul decorativ.
10. În scopul substituirii parţiale sau integrale a arboretelor brăcuite din specii de bază, a arboretelor derivate, culturilor silvice vătămate sau cu creşteri scăzute cu arborete mai valoroase în plan estetic, igienico-sanitar şi economic, pe suprafeţe ce nu depăşesc un hectar se vor aplica tăieri de reconstrucţie.
11. Pentru amenajarea teritoriului şi crearea unor condiţii favorabile pentru agrement (amenajarea reţelei de drumuri şi poteci, terenurilor pentru jocuri şi practicarea sporturilor, pentru parcări auto, crearea formelor mici arhitecturale etc.) se vor efectua tăieri selective a arborilor vătămaţi şi puţin valoroşi.
12. În scopul creării unor arborete cu proprietăţi decorative, estetice şi sanitaro-igienice înalte se vor întreprinde lucrări de regenerare a fondului silvic, prin plantarea culturilor silvice şi constituirea plantaţiilor decorative (alei, biogrupe).
13. Pentru conservarea mediului silvic în condiţiile presingului recreativ şi crearea unor condiţii confortabile de agrement se impune efectuarea unor măsuri biotehnice (delimitarea remizelor cu suprafeţe între 0,05 şi 0,2 ha, amplasarea cuiburilor artificiale pentru păsări, organizarea hrănitoarelor etc.) şi reglementarea fluxului de vizitatori.
14. Beneficiarii forestieri:
au dreptul:
•  să primească în folosinţă terenuri din fondul forestier pentru organizarea activităţilor de recreere;
•  să construiască în conformitate cu legislaţia în vigoare obiecte pentru activităţi social-economice (chioşcuri, pavilioane, terenuri pentru sport şi odihnă);
sînt obligaţi:
• să respecte regulile securităţii antiincendiare;
• să nu admită sub nici un motiv tăierea neautorizată a arborilor şi arbuştilor sau vătămarea lor;
•  să menţină în starea igienică corespunzătoare cele mai solicitate locuri de agrement;
•  să amplaseze în locurile de agrement indicatoare, pancarte şi postere cu regulile de comportament în fondul forestier şi alte mijloace de sensibilizare ecologică.
15. În zonele vizitate mai moderat şi cu un presing recreativ nesemnificativ (stadiile I şi II de degresie recreativă) principalele activităţi trebuie să fie îndreptate spre crearea oportună a reţelei de drumuri şi poteci (folosindu-se la maxim drumurile şi potecile forestiere existente), amenajarea izvoarelor şi spre desfăşurarea lucrărilor de gospodărire a pădurilor (lucrări de îngrijire, tăieri de igienă etc.), care vor contribui la formarea unor arborete permanent funcţionale şi rezistente la presingul recreativ.
16. În arboretele, unde impactul recreativ afectează limitele stabilităţii (stadiul III de degresie) este necesar să se localizeze suprafeţele de agrement activ, prin amplasarea optimă a mobilierului respectiv în parcurile silvice şi prin crearea formelor arhitecturale mici.
17. Arboretele trecute sub limita stabilităţii bioecologice prin activităţi de agrement sînt excluse din circuitul turistic şi supuse procesului de regenerare.
III. Efectuarea folosinţelor silvice în scopuri de cercetare ştiinţifică
18. Pe terenurile fondului forestier naţional lucrările de cercetare ştiinţifice şi de explorare pot fi efectuate de diferite instituţii şi organizaţii naţionale şi internaţionale.
19. În Republica Moldova terenurile fondului forestier sînt folosite în scopuri de cercetare ştiinţifică fără plată.
20. În vederea amplasării obiectelor experimentale pentru folosinţă în scopuri de cercetare provizorie sau permanentă, organizaţia (instituţia) ştiinţifică se adresează în scris proprietarului/deţinătorului terenului forestier, în care indică volumele, termenele şi periodicitatea efectuării lucrărilor de explorare şi cercetare respective, precum şi locul amplasării (ocolul silvic, trupul de pădure, parcela, subparcela) obiectelor (provizorii sau permanente) experimentale.
21. Pentru lucrările de explorare şi cercetare ştiinţifică care prevăd tăierea pădurii, organizaţia (instituţia) ştiinţifică trebuie să-i solicite proprietarului eliberarea unei autorizaţii de exploatare, iar masa lemnoasă tăiată în scopuri ştiinţifice se ia la cont, conform actului respectiv, de către proprietarul forestier. Pentru amplasarea obiectelor ştiinţifice fără tăierea arborilor, proprietarul (deţinătorul) forestier îi eliberează organizaţiei (instituţiei) ştiinţifice un bilet silvic.
22. În sectoarele fondului forestier, în care este autorizată efectuarea lucrărilor de cercetare ştiinţifică, proprietarul forestier poate limita sau interzice folosinţele silvice efectuate de alte întreprinderi, instituţii, organizaţii, precum şi de cetăţeni, dacă activitatea lor este incompatibilă cu metodologia şi scopurile cercetărilor ştiinţifice.
23. La amplasarea pe teritoriul fondului forestier a suprafeţelor de probă permanente, destinate cercetărilor ştiinţifice de lungă durată, aceste obiecte se vor transmite pe bază de act proprietarului forestier sub pază. Toate lucrările planificate de proprietarul forestier pe teritoriul acestor suprafeţe de probă  vor fi coordonate cu organizaţia (instituţia) ştiinţifică.
24. Cercetările ştiinţifice se vor desfăşura pe terenurile fondului forestier fără a se afecta echilibrul şi stabilitatea ecologice în arboretele limitrofe suprafeţelor de probă.
25. Persoanele fizice şi juridice, care au prejudiciat integritatea ecosistemelor forestiere în cadrul efectuării lucrărilor de cercetare ştiinţifică, sînt lipsite de dreptul de a continua aceste cercetări, urmînd să fie trase la răspunderea prevăzută de legislaţia în vigoare.
IV. Dispoziţii finale
26. Pentru încălcarea prevederilor prezentului Regulament persoanele fizice şi juridice poartă răspunderea stabilită de legislaţia în vigoare.
Anexa nr. 5
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 740
din 17 iunie 2003
REGULAMENTUL
privind protecţia pădurilor  împotriva bolilor şi dăunătorilor
I. Dispoziţii generale
1. Regulamentul privind protecţia pădurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor (în continuare - Regulamentul), elaborat conform art.68 alin.(2) din Codul silvic, reglementează activitatea de ocrotire a fondului forestier naţional (în continuare - fondul  forestier) împotriva dăunătorilor, bolilor şi altor acţiuni şi impacturi dăunătoare cu caracter natural sau antropogen şi stabileşte modul de realizare a  măsurilor de protecţie a pădurilor.
2. Noţiunile de bază folosite în prezentul Regulament au  următoarele semnificaţii:
prejudiciu (daunele cauzate pădurilor şi produselor pădurii) - vătămările cauzate arboretelor şi vegetaţiei forestiere ce conduc la înrăutăţirea stării acestora sau la peirea lor, precum şi la diminuarea calităţii produselor pădurii;
bolile pădurii - procesele patologice ce apar şi se dezvoltă sub acţiunea organismelor patogene (ciuperci, bacterii, virusuri, plante, nematode etc.), care prejudiciază masiv pădurile şi  produsele acestora, precum şi factorii de mediu naturali (secete, îngheţuri, căderile de chiciură şi inundaţiile) sau antropogeni nefavorabili (poluarea, presingul recreativ etc.) care pot provoca apariţia şi răspîndirea bolilor infecţioase şi neinfecţioase ale pădurilor şi vegetaţiei forestiere;
dăunătorii pădurilor - organismele (în special cele fitofage: insectele, copitatele, rozătoarele etc.), ale căror populaţii pot prejudicia masiv pădurile şi produsele acestora;
protecţia pădurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor (protecţia pădurilor) - activitatea autorităţilor şi beneficiarilor silvici, ce cuprinde un complex de reguli, metode şi tehnologii folosite în scopul sporirii  rezistenţei a masivelor forestiere, pepinierelor silvice, plantaţiilor, culturilor silvice, produselor pădurii şi altor obiecte ale gospodăriilor silvice şi protecţiei lor de boli şi dăunători;
măsurile de combatere a bolilor şi dăunătorilor pădurilor - măsurile de reducere a efectivelor populaţilor, care limitează proliferarea în masă şi răspîndirea focarelor de dăunători şi boli (inclusiv localizarea lor);
starea patologică a pădurilor - complexul de caracteristici ce relevă gradul de vătămare şi afectare a arboretelor, seminţişului şi altor elemente ale pădurii, efectivul numeric şi alţi indici de dezvoltare ai populaţiilor de dăunători şi concentraţiilor de organisme patogene, aprecierea mărimii impactului negativ a altor factori de mediu asupra pădurii;
monitoringul silvopatologic - sistem de supraveghere, colectare, analiză şi folosire continuă a informaţiilor despre starea sanitară şi patologică a pădurilor în scopul pronosticării, luării la timp a deciziilor de planificare şi realizare a măsurilor de protecţie a pădurilor;
supravegherea silvopatologică - sistem de observaţii, analiză, colectare şi utilizare a informaţiilor pentru a ţine la  control apariţia, dezvoltarea şi răspîndirea dăunătorilor şi bolilor în păduri în scopul planificării şi realizării măsurilor de protecţie silvică. Este o parte componentă a monitoringului silvopatologic;
focare de dăunători (de boli) - sectoare (terenuri) silvice caracterizate prin efective sporite de dăunători şi concentraţii mari de organisme patogene (boli) ce pot prejudicia funcţiile principale ale pădurilor, care impun supravegherea silvopatologică şi/sau aplicarea măsurilor cuvenite de protecţie;
măsurile profilactice de protecţie a pădurilor - măsurile de stopare a dezvoltării şi răspîndirii dăunătorilor şi bolilor, îndreptate spre prevenirea  apariţiei focarelor şi sporirea rezistenţei pădurilor;
starea fitosanitară a pădurilor - caracteristica arboretelor în baza datelor privind distribuirea arborilor şi volumelor (rezervelor) lor pe categoriile stării de sănătate;
regulile sanitare în păduri - actul normativ de drept, care reglementează modul de executare a prescripţiilor sanitare şi a unui complex de măsuri, orientate spre menţinerea echilibrului stabil şi principalelor funcţii ale pădurii;
efectuarea cercetării silvopatologice speciale a pădurii - complexul lucrărilor de cercetare-proiectare şi investigaţii diagnostice de laborator, efectuate în scopul obţinerii informaţiilor operative despre starea sanitară a pădurilor şi situaţia silvopatologică pentru  fundamentarea  necesităţii  organizării şi derulării măsurilor de protecţie a pădurilor.
3. Autoritatea silvică centrală realizează administrarea de stat a activităţii de protecţie a pădurilor nemijlocit prin intermediul întreprinderilor de stat pentru silvicultură, întreprinderilor silvocinegetice şi rezervaţiilor naturale subordonate (în continuare - gospodăriile silvice).
4. Activităţii de protecţie contra dăunătorilor, bolilor şi altor impacturi dăunătoare cu caracter natural sau antropogen sînt supuse pădurile naturale, culturile silvice, pepinierele, plantaţiile semincere permanente, seminţele, plantaţiile şi materialele forestiere destinate regenerării, în conformitate cu cerinţele Regulilor sanitare în păduri.
5. Protecţia pădurilor se realizează ţinîndu-se cont de particularităţile naturale ale  ecosistemelor forestiere şi de destinaţia  funcţională a pădurilor şi reprezintă un sistem de acţiuni orientate spre sporirea rezistenţei pădurilor; eliminarea prejudiciului de nimicire, deteriorare, slăbire şi poluare a pădurilor, prevenirea în gospodăriile silvice a pierderilor cauzate de dăunători, boli şi de impactul negativ  cu caracter natural sau antropogen.
6. Acţiunile de protecţie a pădurilor includ:
-  proiectarea şi realizarea măsurilor profilactice de combatere a bolilor şi dăunătorilor;
-  măsuri de asanare şi de igienă;
-  planificarea şi efectuarea în focare a  măsurilor pentru nimicirea efectivelor de insecte dăunătoare şi  reducerea gradului de afectare a arboretelor de boli;
-  măsuri de protecţie a produselor pădurii, inclusiv arborii şi materialul  lemnos recoltat;
-  monitoringul silvopatologic, inclusiv supravegherea dezvoltării dăunătorilor, extinderii bolilor pădurilor, a proceselor de degradare şi deteriorare a pădurilor, pepinierelor, sectoarelor semincere şi plantaţiilor perene;
-  cercetări silvopatologice speciale;
-  controlul îndeplinirii prescripţiilor normative de protecţie silvică în cadrul activităţilor de gospodărire a pădurilor şi realizării  folosinţelor silvice.
II. Organizarea protecţiei pădurilor şi funcţiile
structurilor administrative
7. Activitatea privind protecţia pădurilor este dată în competenţa pazei silvice de stat (în continuare - paza silvică) şi a structurilor specializate ale serviciului de protecţie silvică, în componenţa cărora intră: subdiviziunea structurală responsabilă de protecţia pădurii din cadrul aparatului central al autorităţii silvice centrale şi Staţia de protecţie silvică (în continuare - staţia de protecţie).
8. Autoritatea silvică centrală îndeplineşte următoarele funcţii:
-    efectuează conducerea generală a activităţii de protecţie a pădurilor;
-  determină politica (strategia) ramurală unitară, baza metodologică-normativă şi tehnico-ştiinţifică privind protecţia pădurilor;
-  asigură controlul îndeplinirii Regulilor sanitare în păduri;
-   ţine evidenţa informaţiilor privind starea sanitară generală a pădurilor şi  situaţia silvopatologică în masivele silvice (potrivit monitoringului silvopatologic şi observărilor permanente);
-  asigură controlul stării sanitare a  pădurilor şi al situaţiei silvopatologice în baza datelor monitoringului silvopatologic şi ale cercetărilor silvopatologice speciale;
- asigură analiza situaţiei curente şi prognozarea stării sanitare şi silvopatologice de perspectivă;
-  organizează şi desfăşoară măsuri de protecţie în păduri contra bolilor şi dăunătorilor;
-    încheie, în limitele competenţelor sale, acorduri internaţionale în domeniul protecţiei pădurilor;
-  coordonează planurile de acţiuni ale Staţiei de protecţie silvică.
9. Gospodăriile silvice îndeplinesc următoarele funcţii:
-  efectuează supravegherea  silvopatologică;
-  ţin  evidenţa informaţiilor privind starea sanitară a pădurii şi  condiţiile silvopatologice;
-  efectuează măsurile de protecţie a pădurii;
-  în limitele competenţelor atribuite, exercită controlul îndeplinirii Regulilor sanitare în păduri de către beneficiarii silvici.
10. Staţia de protecţie silvică exercită următoarele atribuţii:
-  cercetarea şi monitoringul silvopatologice în scopul determinării stării arboretelor;
-  elaborarea recomandărilor privind prevenirea proliferării în masă, localizarea şi nimicirea focarelor de boli şi dăunători;
-  elaborarea rezumatului informativ privind starea sanitară a pădurilor şi alcătuirea pronosticului privind evoluţia extinderii bolilor şi dăunătorilor pădurii;
-  planificarea curentă şi de perspectivă a acţiunilor de protecţie silvică şi estimarea eficienţei aplicării metodelor şi mijloacelor de protecţie a pădurilor;
-  exercitarea controlului asupra stării sanitare şi nivelului de protecţie a pădurilor, asupra respectării regulilor de păstrare, transportare şi folosire a mijloacelor necesare pentru protecţia masivelor silvice;
-  organizarea şi desfăşurarea lucrărilor de protecţie silvică în baza contractelor cu gospodăriile silvice, alte întreprinderi şi organizaţii;
-  acordarea asistenţei metodologice gospodăriilor silvice privind măsurile de protecţie a pădurilor şi controlul calităţii îndeplinirii lor.
11. Responsabilitatea pentru protecţia pădurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor este dată în seama autorităţii silvice centrale şi inginerilor-şefi în silvicultură, inginerilor pentru protecţia silvică şi şefilor de ocoale silvice din gospodăriile silvice.
III. Planificarea activităţii de protecţie a pădurilor
şi dările de seamă
12. Documentele de bază privind gestiunea activităţii de protecţie a pădurilor şi dările de seamă ale organului autorităţii silvice centrale sînt:
"Starea sanitară generală a pădurilor" (pe anul de referinţă);
"Pronosticul dezvoltării bolilor şi dăunătorilor în păduri" (pe următorul an calendaristic).
13.  Gospodăriile silvice prezintă anual autorităţii silvice centrale sau organizaţiei specializate din subordinea acesteia:
► tipizatele rapoartelor statistice de stat şi ale observărilor statistice ramurale;
► raportul (darea de seamă) privind rezultatele măsurilor de combatere aeriană a dăunătorilor pădurii, inclusiv informaţii privind volumele preparatelor folosite, cheltuielile şi efectul obţinut, care se  depune  în decurs de o lună după finalizarea lucrărilor de combatere;
►  pînă la 31 octombrie a fiecărui an:
-  comanda pentru planul de cercetări silvopatologice speciale, alcătuită în baza rezultatelor monitoringului silvopatologic şi a observărilor în teren;
►  pînă la 15 noiembrie a fiecărui an:
-  fundamentarea tehnico-economică a lucrărilor preconizate de combatere şi de profilaxie a bolilor şi dăunătorilor pădurii;
-  tipizatele de evidenţă a informaţiilor silvopatologice prevăzute conform înstrucţiunilor privind organizarea şi funcţionarea monitoringului silvopatologic, care includ:
1)  volumul şi suprafeţele plantaţiilor deteriorate, al arboretelor în curs de uscare curentă pronunţată, precum şi cauza slăbirii lor;
2)  caracteristica focarelor dăunătorilor defoliatori ai foioaselor şi răşinoaselor;
3)  informaţia despre volumul  lucrărilor de protecţie şi efectul combaterii dăunătorilor pădurii;
4)  caracteristica focarelor altor dăunători ai pădurii (în afară de defoliatori);
5)  caracteristica focarelor bolilor pădurii;
6)  nota informativă privind volumul şi efectul celorlalte lucrări de protecţie a pădurii (pe lîngă cele de profilaxie şi lichidare);
► pînă la 5 ianuarie a fiecărui an:
-  raportul privind  starea sanitară a pădurilor.
14. Anual, pînă la 1 noiembrie a fiecărui an, gospodăriile expediază autorităţii silvice centrale:
-  nota informativă privind îndeplinirea planurilor rectificate  de măsuri sanitaro- igienice şi datele despre plantaţiile, în care în decursul anului au fost efectuate lucrări sanitaro-igienice, inclusiv volumul lor în tranşă pe suprafeţe şi rezervele de masă lemnoasă;
-  caracteristica lucrărilor de protecţie a culturilor silvice;
-  nota informativă privind rezultatele controlului asupra stării sanitare a pădurilor (inclusiv  în locurile tăierilor de regenerare) şi caracteristica acţiunilor de protecţie a lemnului recoltat.
15. Anual, pînă la 15 ianuarie, staţia de protecţie prezintă autorităţii silvice centrale raportul anual despre acţiunile şi planul ei  de lucru pe următorul an calendaristic.
16. Proiectele privind fundamentarea tehnico-economică a lucrărilor preconizate de nimicire a populaţiilor de insecte dăunătoare şi de profilaxie a bolilor şi dăunătorilor se întocmesc în conformitate cu normativele aprobate de autoritatea silvică centrală.
17. Planificarea activităţii de protecţie silvică se efectuează în baza monitoringului silvopatologic, cercetărilor silvopatologice speciale, proiectelor privind lucrările de protecţie silvică, evidenţei informaţiilor silvopatologice şi a cererilor parvenite din gospodăriile silvice.
18.  Autoritatea silvică centrală, în baza rezultatelor monitoringului silvopatologic, cercetărilor silvopatologice speciale, proiectelor lucrărilor de protecţie a pădurii şi dărilor de seamă ramurale ale gospodăriilor silvice, formează comanda de stat privind protecţia pădurilor.
19. Controlul asupra realizării măsurilor de protecţie a pădurilor de către proprietarii şi gestionarii terenurilor din cadrul fondului forestier este exercitat de autoritatea silvică centrală, autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi protecţia mediului înconjurător, precum şi de autorităţile administraţiei publice locale.
IV. Dispoziţii finale
20. Pentru încălcarea prevederilor prezentului Regulament persoanele fizice şi juridice poartă răspunderea stabilită de legislaţia în vigoare şi alte acte normative.
Anexa nr. 6
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 740
din 17 iunie 2003
Regulamentul
cu privire la modul de determinare şi recuperare a pagubelor
şi pierderilor gospodăriei silvice
1. Regulamentul cu privire la modul de determinare şi recuperare a pagubelor şi pierderilor gospodăriei silvice (în continuare - Regulamentul) defineşte modul de determinare şi recuperare a pagubelor şi pierderilor gospodăriei silvice, fiind elaborat în  temeiul art. 89 alin.(4) şi 90 alin.(2)  ale Codului silvic.
2. Pagubele (prejudiciile) şi pierderile, cauzate de extragerea (cumpărarea) ori ocuparea temporară a terenurilor fondului forestier, precum şi de limitarea drepturilor deţinătorilor de terenuri din fondul forestier, persoanelor care gestionează o gospodărie silvică şi beneficiarilor forestieri (inclusiv arendaşilor), de înrăutăţirea calităţii pădurilor şi aducerea lor în stare inutilizabilă pentru folosirea conform destinaţiei în rezultatul activităţii întreprinderilor, organizaţiilor, instituţiilor şi cetăţenilor, sînt  recuperate.
Prejudiciile silvice, inclusiv veniturile ratate, sînt recuperate în mărime deplină proprietarilor de terenuri din fondul forestier, persoanelor care gestionează o gospodărie silvică şi beneficiarilor forestieri, care au suportat pagubele respective.
3. Mărimea pagubelor şi pierderilor se determină de comisiile constituite de autorităţile administraţiei publice locale.
În componenţa unei asemenea comisii se includ reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale, ai proprietarilor de terenuri din fondul forestier, persoanelor care practică silvicultura şi ai beneficiarilor forestieri, cărora li s-au cauzat pagube şi pierderi; ai întreprinderilor, organizaţiilor, instituţiilor şi cetăţenii, care le vor recupera, şi reprezentanţii  autorităţii silvice centrale şi ai organelor financiare.
În cazul cînd pagubele cauzate au contribuit la înrăutăţirea calităţii pădurilor, în componenţa comisiei se includ, de asemenea, şi reprezentanţii autorităţilor sanitare şi de ecoprotecţie.
Rezultatele activităţii sus-numitelor comisii se reflectă în actele corespunzătoare, aprobate de organele care au creat aceste comisii.
4. În cazul stabilirii prejudiciului, sînt recuperate în mod executoriu:
- valoarea caselor de locuit, spaţiilor de serviciu şi celor auxiliare, a încăperilor de producere, altor clădiri şi edificii, inclusiv cele nefinalizate, cu excepţia cazurilor cînd întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile cărora li se pun la dispoziţie terenuri din fondul forestier, construiesc pe aceste terenuri noi locuinţe de serviciu, construcţii auxiliare, clădiri de producere, alte clădiri şi edificii în locul celor luate (cumpărate) de la proprietarii de terenuri din fondul forestier, persoanele care practică silvicultura ori beneficiarii forestieri;
- valoarea arboretelor şi a plantaţiilor compromise de arbori şi arbuşti;
-  valoarea plantaţiilor compromise de arbori şi arbuşti fructiferi;
- cheltuielile suportate la lucrările silvice nefinalizate (aratul, semănatul şi alte tipuri de lucrări);
- alte daune şi pierderi suportate de deţinătorii de terenuri din fondul forestier, beneficiarii forestieri, de persoanele care  practică silvicultura, inclusiv  venitul ratat de proprietarii  terenurilor din fondul forestier, persoanele care practică silvicultura şi beneficiarii forestieri din cauza înstrăinării (cumpărării) sau ocupării temporare, limitării drepturilor, înrăutăţirii calităţii pădurilor ori aducerii lor în stare inutilizabilă pentru destinaţia lor prin activităţile distructive ale întreprinderilor, organizaţiilor, instituţiilor şi cetăţenilor.
5. De recuperarea pierderilor cauzate producerii silvice sînt scutite persoanele fizice şi juridice în cazul transmiterii în posesia lor a sectoarelor de păduri în folosinţă temporară, inclusiv  în condiţii de arendă, pe termenul construcţiei obiectelor (comunicaţiilor, liniilor electrice, drumurilor temporare, platformelor pentru depozitarea solului şi materialelor de construcţie), pentru executarea lucrărilor de cercetare-proiectare, cu condiţia restituirii acestor sectoare în starea lor iniţială, precum şi pentru construcţia şcolilor, grădiniţelor pentru copii, a obiectelor de stat de protecţie a sănătăţii, cultură fizică şi sport, asistenţă socială, drumurilor de însemnătate naţională şi locală, clădirilor administrative ale organelor puterii de stat şi ale administraţiei publice locale, edificiilor de cult ale organizaţiilor religioase, cimitirelor, sistemelor  ameliorative, antierozionale şi construcţiilor contra alunecărilor de teren, la amplasarea obiectelor auxiliare ale întreprinderilor silvice, a obiectelor şi teritoriilor fondului ariilor naturale protejate de stat.
6. Mărimea pagubelor şi pierderilor se calculează în volum deplin conform preţului real al patrimoniului la data cauzării lor, luîndu-se în considerare şi cheltuielile suportate pentru îmbunătăţirea calităţii pădurilor (operîndu-se cu  preţurile de piaţă ori costurile lucrărilor  de restabilire).
7. Întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile, care au cauzat  pagube fondului forestier, le recuperează din contul mijloacelor proprii în cel tîrziu o lună  după aprobarea proceselor-verbale întocmite de comisii. La înstrăinarea (răscumpărarea) terenurilor fondului forestier în scopuri nelegate de gestionaea gospodăriei silvice, pierderile le recuperează întreprinderile, organizaţiile, instituţiile şi cetăţenii cărora le-au fost  delimitate terenuri din fondul forestier după adoptarea deciziilor de excludere a acestor terenuri de către organele respective în perioada de pînă la eliberarea documentelor, decizii prin care persoanelor juridice sau fizice li s-a acordat dreptul asupra sectoarelor fondului forestier.
La înstrăinarea (răscumpărarea) terenurilor fondului forestier pentru fondarea terenurilor de rezervă, pagubele şi pierderile sînt recuperate de proprietarii terenurilor fondului forestier, persoanele care practică silvicultura, beneficiarii forestieri şi de autorităţile administraţiei publice locale, care au adoptat deciziile respective de înstrăinare (răscumpărare).
8. La ocuparea temporară a terenurilor fondului forestier pentru executarea lucrărilor de proiectare-cercetare, pagubele se determină prin negocieri între proprietarii terenurilor fondului forestier, persoanele care practică silvicultura, beneficiarii forestieri şi întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile care efectuează lucrările de proiectare-cercetare. Mărimea pagubelor şi modul de recuperare a acestora se stabilesc în contract. Dacă părţile nu au ajuns la o  înţelegere, mărimea pagubelor se determină de comisiile formate de autorităţile  administraţiei publice locale.
9. Pierderile gospodăriei silvice cauzate de înstrăinarea terenurilor silvice (terenurilor acoperite cu vegetaţie silvică, culturilor silvice netrecute în stare de masiv, pepinierelor silvice, plantaţiilor, rariştilor, arboretelor pierite ori distruse de incendii, parchetelor neregenerate, golurilor, drumurilor forestiere, liniilor parcelare, breşelor antiincendiare) pentru folosirea lor în scopuri nelegate de gestionarea gospodăriei silvice se determină în baza normativelor de pierderi după formula:
Mp - Ss x Np x Kp x Ke, unde:
Mp reprezintă mărimea  pierderilor cauzate gospodăriei silvice;
Ss - suprafaţa sectorului, care se înstrăinează;
Np - normativul pierderilor cauzate gospodăriei silvice în dependenţă de productivitatea arboretelor (anexa nr.1);
Kp - coeficientul de productivitate a pădurilor (anexa nr.2);
Ke - coeficientul valorii ecologice a pădurilor (anexa nr.3).
Pierderile gospodăriei silvice, cauzate de limitarea drepturilor proprietarilor sectoarelor din fondul forestier, se determină după formula:
Mp - T x 65 x 0,02-0,1 x Ss x N ? Ss x Vr, unde:
T reprezintă tariful pentru calculul preţului normativ al pămîntului (pentru 1 bal-hectar), în lei (conform Legii cu privire la preţul normativ şi modul de cumpărare-vînzare a pămîntului nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997);
65- indicele mediu de bonitate al terenurilor;
0,02-0,1- mărimea plăţii pentru arendă - pornind de la valoarea terenurilor;
Ss- suprafaţa sectorului (ha);
N- termenul de limitare a drepturilor proprietarilor de terenuri din fondul forestier (ani);
Vr- venitul ratat, egal cu costul producţiei obţinute de întreprindere în medie de pe un ha de teren gestionat pe parcursul termenului de limitare a drepturilor deţinătorului de terenuri din fondul forestier.
Pierderile gospodăriei silvice, cauzate de înrăutăţirea calităţii pădurilor în rezultatul activităţii întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor, se determină după formula:
Mp - P x Ln x Vl.n. x Ss, unde:
P reprezintă perioada de timp, rămasă pînă la vîrsta tăierii de produse principale (ani, conform normelor tehnice);
Ln- masa lemnoasă neobţinută în legătură cu înrăutăţirea calităţii pădurilor, calculată pornind de la  media ei anuală de creştere (m3);
Vl.n.- valoarea masei lemnoase nedobîndite, reieşind din calitatea pădurilor (procentul mediu al lemnului de lucru la tăierile de produse principale);
Ss- suprafaţa sectorului (ha).
În cazul restituirii sectoarelor silvice, puse la dispoziţie pentru folosire temporară (inclusiv în arendă), într-o stare mai proastă decît starea lor iniţială, mărimea pierderilor cauzate gospodăriei silvice se determină ca diferenţa dintre productivitatea acestor sectoare pînă la arendarea lor  şi productivitatea atestată după restituirea lor.
Dacă sectoarele silvice se pun la dispoziţie cu scopul îmbunătăţirii productivităţii lor, atunci recuperarea pagubelor se efectuează ţinîndu-se cont de cheltuielile suportate la realizarea acestor lucrări.
10. În cazul extragerii definitive din gestiune (proprietate) a terenurilor fondului forestier, noul deţinător achită costul terenului conform preţurilor stabilite în Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului.
Anexa nr. 1
la Regulamentul cu privire la modul
de  determinare şi recuperare a
pagubelor şi pierderilor
gospodăriei silvice
Normativul pierderilor cauzate gospodăriei silvice
în funcţie de productivitatea arboretelor

Productivitatea arboretelor (m3 /ha) Pierderile (mii lei)
Pînă la 100 35,0
101 - 150 50,0
151 - 200 90,0
201 - 260 144,0
peste 260 200,0

                  
Anexa nr.2
la Regulamentul cu privire la modul
de determinare şi recuperare
a pagubelor şi pierderilor
gospodăriei silvice
Coeficienţii productivităţii arboretelor
Speciile de arburi şi arbuşti Clasa de bonitate
1b 1a 1 2 3 4 5 5a
Pin 0,77 0,69 0,62 0,54 0,46 0,38 0,30 0,22
Molid 0,60 0,54 0,48 0,42 0,36 0,30 0,23 0,17
Stejar, frasin, arţar 1,68 1,51 1,34 1,17 1,00 0,82 0,65 0,48
Fag 1,53 1,37 1,22 1,06 0,91 0,75 0,59 0,44
Mesteacăn, carpen, ulm, tei, anin 0,27 0,24 0,21 0,19 0,16 0,13 0,10 0,08
Plop 0,15 0,14 0,12 0,11 0,09 0,07 0,06 0,04
Nuc, sorb 3,83 3,44 3,06 2,67 2,28 1,87 1,48 1,09
Păr, corn 3,06 2,75 2,43 2,13 1,82 1,49 1,18 0,87
Cais, corcoduş, vişin, prun, cireş, dud, măr 2,30 2,07 1,84 1,60 1,37 1,12 0,89 0,66
Castan 1,92 1,72 1,53 1,33 1,14 0,93 0,74 0,55
Glădiţă 1,52 1,37 1,22 1,06 0,91 0,75 0,59 0,44
Salcîm alb, catalpă, călin, scoruş, mălin 1,14 1,02 0,91 0,80 0,68 0,56 0,44 0,33
Răchită, soc, sălcioară, cenuşar, sofora 0,39 0,35 0,31 0,27 0,23 0,19 0,15 0,11

Anexa nr. 3
la Regulamentul cu privire la modul
de  determinare şi recuperare a
pagubelor şi pierderilor
gospodăriei silvice
Coeficienţii valorii ecologice a pădurilor
Procentul de împădurire a unităţii administrativ-teritorial Coeficienţii
1-4 2,995
5-8 2,710
9-12 2,425
13-16 2,140
17-20 1,855
21-24 1,570
25-28 1,285
29-32 1,000

Anexa nr. 7
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 740
din 17 iunie 2003
L I S T A
hotărîrilor Guvernului Republicii Moldova care se abrogă
Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti nr.234 din 30 iulie 1971 "Cu privire la măsurile de intensificare a pazei pădurilor contra incendiilor" (Veştile R.S.S. Moldoveneşti, 1971, nr.8, art.121);
punctele 12 şi 18 din Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti nr.298 din 10 august 1977 "Cu privire la măsurile de intensificare a pazei împotriva incendiilor în localităţi şi la unităţile economiei naţionale";
Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti nr.472 din 1 decembrie 1981 "Cu privire la Hotărîrea Sovietului Miniştrilor al U.R.S.S. nr.1045 din 30 octombrie 1981 "Despre aprobarea Regulilor de eliberare a lemnului pe picior din pădurile U.R.S.S.";
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.294 din 25 mai 1993 "Despre aprobarea Regulilor provizorii cu privire la recoltarea ierbii şi păşunatul animalelor pe terenurile Fondului forestier al Republicii Moldova" (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1993, nr.5, art.162).