1. Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova (în continuare - Regulamentul) este executoriu pentru toate persoanele care declară mărfurile introduse în teritoriul naţional, cu excepţia mărfurilor şi obiectelor de uz personal (conform listei legal stabilite) deplasate o singură dată pe teritoriul vamal naţional de către persoanele fizice fără achitarea drepturilor de import.
    2. Regulamentul este destinat spre aplicare de către:
    a) declaranţi - la determinarea şi declararea valorii în vamă a mărfurilor introduse;
    b) organele vamale - la verificarea valorii în vamă a mărfurilor introduse anunţate de către declaranţi.
    3. Pentru a evita reţinerea nejustificată a mărfurilor, organul vamal va efectua procedura controlului valorii în vamă în termene cît mai restrînse. Dacă pe parcursul perioadei de vămuire a mărfurilor a fost imposibilă luarea unei decizii definitive privind acceptarea valorii în vamă, anunţate de declarant, sau privind rectificarea justificată a acesteia, organul vamal respectiv va putea adopta o decizie de eliberare condiţională a mărfurilor. În atare cazuri, eliberarea condiţională a mărfurilor înseamnă că bunurile în cauză se eliberează cu determinarea condiţională (provizorie) a valorii lor în vamă, iar procedura de stabilire a valorii definitive se amînă (după eliberarea mărfurilor) pe o anumită perioadă de timp, cu condiţia prezentării de către declarant a tuturor datelor suplimentare necesare pentru aceasta. Totodată, se admite folosirea mărfurilor eliberate condiţional, în conformitate cu regimul vamal anunţat.
    4. Conform metodelor la evaluare stabilite de art. 10 al Legii cu privire la tariful vamal, declarantul determină valoarea în vamă a mărfurilor introduse.
Organul vamal, care efectuează vămuirea mărfurilor introduse, verifică corectitudinea determinării de către declarant a valorii în vamă (pct. 1 al art. 8 din Legea cu privire la tariful vamal), inclusiv corectitudinea metodei alese de declarant pentru determinarea valorii în vamă şi oportunitatea aplicării ei (pct. 2 al art. 8 din Legea cu privire la tariful vamal), integritatea (completivitatea) documentelor (obligatorii şi suplimentare), prezentate de declarant, şi corespunderea lor cu cerinţele stabilite. În cazul în care lipsesc datele ce probează corectitudinea valorii în vamă anunţate sau există temeiuri să se considere că datele prezentate de declarant nu sînt veridice şi/sau suficiente, autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfurilor, aplicînd consecutiv metodele existente, conform pct.3 al art.8 din Legea cu privire la tariful vamal.
    5. Pentru anunţarea valorii în vamă a mărfurilor introduse se utilizează tipizatele declaraţiei valorii în vamă DVV-1 şi DVV-2 (specificate în anexa la prezentul Regulament).
    6. Tipizata DVV-1 se utilizează pentru anunţarea valorii mărfurilor în vamă, determinată prin metoda 1 "Metoda de evaluare în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau care urmează să fie plătit".
    A. Metoda 1 - "Metoda de evaluare în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau care urmează să fie plătit" - se aplică în conformitate cu prevederile art. 11 al Legii cu privire la tariful vamal referitoare la determinarea valorii în vamă a mărfurilor introduse în conformitate cu tranzacţiile de comerţ exterior de vînzare-cumpărare, avînd bază valorică (în cadrul cărora decontările pentru marfa cumpărată se fac prin plăţi băneşti).
    În scopul simplificării şi unificării evaluării vamale, metoda 1 se aplică la determinarea valorii în vamă a mărfurilor introduse în conformitate cu tranzacţiile condiţionale valorice (tranzacţiile pentru care nu se efectuează transferul real al mijloacelor băneşti). La acest gen de tranzacţii pot fi raportate diferite tranzacţii de schimb (operaţiuni de schimb al mărfurilor), de exemplu, livrările barter şi de compensare, livrările în contul garanţiei şi livrările gratuite de mărfuri sub formă de donaţie, în cazul cînd în documentele corespunzătoare (contractele, factura, declaraţia vamală a ţării de export) se indică evaluarea valorică a fiecăreia dintre mărfurile livrate în cadrul unei astfel de operaţiuni (cu condiţia respectării cerinţelor generale de aplicare a metodei 1).
    [Pct.6 lit.B abrogată prin HG929 din 13.12.12, MO263-269/21.12.12 art.1002]
    7. Tipizata DVV-2 este recomandată spre utilizare pentru anunţarea valorii în vamă conform uneia dintre metodele 2-6 (metoda 2 "Metoda determinării valorii în vamă în baza valorii tranzacţiei cu o marfă identică", metoda 3 "Metoda determinării valorii în vamă în baza valorii tranzacţiei cu o marfă similară", metoda 4 "Metoda determinării valorii în vamă în baza costului unitar al mărfii", metoda 5 "Metoda determinării valorii în vamă în baza valorii calculate a mărfii", metoda     6 "Metoda de rezervă"), în modul stabilit la art. 12-17 ale Legii cu privire la tariful vamal.
    8. În conformitate cu pct. 1, lit.a) al art. 11 din Legea cu privire la tariful vamal, în valoarea în vamă a mărfurilor introduse se includ cheltuielile privind livrarea lor pînă la locul de intrare în teritoriul vamal al Republicii Moldova.
    În scopul determinării valorii în vamă, prin "locul de introducere" se înţelege:
    a) pentru încărcăturile din traficul aerian - aeroportul de destinaţie sau primul aeroport din teritoriul Republicii Moldova, unde a aterizat avionul ce transportă mărfurile şi se efectuează descărcarea acestora;
    b) pentru încărcăturile transportate cu alte mijloace de transport - locul de dislocare a punctului de trecere a frontierei vamale a Republicii Moldova în cadrul itinerarului parcurs;
    c) pentru marfa livrată prin poştă - punctul de schimb poştal internaţional.
    [Pct.8 lit.c) modificată prin HG1043 din 23.12.13, MO304-310/27.12.13 art.1149]
    În acest context, valoarea în vamă a mărfurilor introduse şi cursul valutelor internaţionale se determină la data acceptării declaraţiei vamale.
    În cazul în care transportul mărfii este asigurat de mijlocul de transport propriu al cumpărătorului, cheltuielile de transport pînă la locul de introducere se vor calcula de către declarant potrivit mărimii cheltuielilor de transport practicate pentru aceleaşi moduri de transport şi se vor include în valoarea în vamă.
    [Pct.8 alineatul trei textul „practicate pentru aceleași moduri de transport” declarat neconstituțional prin HCC14 din 22.05.18, MO235-244/29.06.18 art.108;în vigoare 22.05.18]
    9. Dacă în procesul vămuirii şi verificării datelor din declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor, prezentată de către declarant organului vamal, se constată anumite imprecizii sau greşeli la determinarea valorii în vamă, toate corectările în declaraţia privind valoarea în vamă şi în declaraţia vamală se introduc în modul stabilit în pct.19 al prezentului Regulament.
    [Pct.9 modificat prin HG929 din 13.12.12, MO263-269/21.12.12 art.1002]
    Dacă constată că valoarea în vamă anunţată nu corespunde cu valoarea reală a mărfurilor în ziua acceptării declaraţiei vamale datorită devierilor cantitative şi/sau calitative ale mărfurilor de la condiţiile contractuale specificate de declarant, organul vamal este în drept să rectifice valoarea în vamă.
    În cazul cînd în procesul vămuirii se constată necorespunderea datelor privind cantitatea şi/sau calitatea mărfurilor, specificate de către declarant (conform documentelor prezentate şi celor reale stabilite de organul vamal în procesul verificării mărfurilor), aceste divergenţe se perfectează în modul stabilit. Totuşi, în declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor se va consemna valoarea iniţială. Recalcularea valorii în vamă, introducerea datelor precizate în declaraţiile vamale (conform regulilor prevăzute în pct.18 al prezentului Regulament), precum şi precizarea calculelor privind plata drepturilor de import se efectuează la solicitarea scrisă a declarantului, după ce acesta îşi va soluţiona revendicările cu persoana responsabilă de devierile calitative sau cantitative sus-menţionate ale mărfurilor livrate (vînzătorul, transportatorul sau agentul de asigurare).
    Dacă pierderea sau deteriorarea mărfurilor a avut loc pînă la data anunţării valorii lor în vamă, atunci preţul iniţial din factură poate fi rectificat cu mărimea sumei corespunzătoare volumelor de mărfuri deteriorate sau pierdute, însă numai după ce declarantul va prezenta în modul stabilit organului vamal ce efectuează vămuirea documentelor respective ce confirmă faptul deteriorării (pierderii), soluţionarea revendicărilor legate de pierderea sau deteriorarea mărfurilor cu persoana responsabilă de integritatea acestora (furnizorul, transportatorul sau agentul de asigurare), precum şi satisfacerea revendicărilor (documentul vamal pentru livrarea suplimentară a mărfurilor, întocmirea unei noi facturi în locul celei întocmite anterior, confirmarea plăţii efective prin documente bancare etc.).
    10. Declarantul declară organului vamal valoarea în vamă a mărfurilor introduse în teritoriul Republicii Moldova completînd tipizatele stabilite DVV-1 şi DVV-2, cu excepţia cazurilor:
    în care valoarea în vamă a mărfurilor importate în cadrul unei tranzacţii nu depăşeşte echivalentul sumei de 300 euro;
    în cazul introducerii mărfurilor de către persoanele fizice;
    în cazul plasării mărfurilor sub anumite destinaţii vamale exonerate de plata drepturilor de import, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale;
    în cazul utilizării procedurii simplificate de vămuire la domiciliu.
    Dacă se solicită trecerea mărfurilor introduse sub anumite regimuri vamale, conform cărora bunurile respective nu sînt supuse drepturilor de import (cu excepţia taxei pentru procedurile vamale), valoarea în vamă a acestor mărfuri se va declara în declaraţia vamală. În cazul în care organul vamal are îndoieli justificate în privinţa valorii declarate, el poate cere declarantului completarea unei declaraţii privind valoarea în vamă a mărfurilor în cauză.
    Declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor este un document vamal.
    Pentru toate datele, indicate în declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor şi în documentele prezentate întru confirmarea acestei valori, declarantul poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    [Pct.10 modificat prin HG929 din 13.12.12, MO263-269/21.12.12 art.1002]
    11. Declaraţia privind valoarea în vamă se depune în organul vamal respectiv în modul stabilit, concomitent cu declaraţia vamală şi alte documente necesare în scopuri vamale.
    12. Declarantul este în drept să conteste decizia luată de organul vamal în privinţa valorii în vamă a mărfurilor în conformitate cu pct. 4 al art. 7 din Legea cu privire la tariful vamal.
    13. Pentru confirmarea valorii în vamă a mărfurilor importate, declarantul este obligat să prezinte organului vamal, în corespundere cu cerinţele stabilite la alin.(1) art.7 din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, următoarele acte:
    a) contractul aferent tranzacţiei de import şi acordurile adiţionale la el (în cazul în care acestea au fost încheiate);
    b) factura (invoice) sau în cazul tranzacţiilor condiţional valorice – proforma factura (proforma invoce);
    c) documentele bancare de plată sau alte documente de plată în cazul achitării prealabile;
    d) documentele de transport care au însoţit marfa: CMR (scrisoarea de trăsură internaţională), Carnetul TIR, Declaraţia de tranzit (T₁), Air bill (fraht), bill of lading (conosament maritim), Scrisoarea de trăsură pentru transportul internaţional de mărfuri pe cale ferată;
    e) contractul (comanda) de acordare a serviciilor de transportare sau factura de expediţie în cazul în care se impun potrivit condiţiilor de livrare;
    f) poliţa sau contractul de asigurare a mărfurilor, în cazul în care acestea au fost asigurate fie potrivit condiţiilor de livrare, fie asigurate la iniţiativa declarantului.
    Declarantul, din proprie iniţiativă, este în drept să prezinte şi alte acte, în scopul confirmării valorii în vamă anunţate.
    [Pct.13 în redacţia HG1043 din 23.12.13, MO304-310/27.12.13 art.1149]
    14. În cazul în care organul vamal constată divergenţe probate între datele conţinute în actele menţionate la pct.13 din prezentul Regulament sau Sistemul informaţional integrat vamal, identifică riscul de subevaluare prin compararea valorii în vamă a mărfii de evaluat cu valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare, potrivit alin.(2) art.7 din Legea nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, organul vamal solicită în scris declarantului prezentarea necumulativă şi doar a celor acte aferente tranzacţiei de import a mărfurilor respective care pot justifica valoarea în vamă anunţată, după cum urmează:
    a) orice acord posibil între vînzător şi cumpărător care afectează valoarea în vamă a mărfurilor;
    b) contractele cu terţe persoane referitoare la tranzacţiile indirecte;
    c) corespondenţa comercială purtată în vederea încheierii şi negocierii preţului, în cazul în care aceasta a fost purtată;
    d) facturile pentru decontări către persoane terţe în beneficiul vînzătorului, dacă acestea rezultă din contractele încheiate sau alte acte;
    e) documentele contabile ale cumpărătorului, cum ar fi transferurile de fonduri către exportator sau vînzător sau pentru a obţine informaţii privind comisioanele, profitul sau cheltuielile generale prin aplicarea metodei deductive şi a valorii calculate (altele decît cele prevăzute la pct.13 al prezentului Regulament);
    f) documentele privind dreptul de proprietate asupra societăţilor comerciale implicate în tranzacţie, pentru a exclude o posibilă relaţie de interdependenţă dintre vînzător şi cumpărător în sensul art.11 alin.(6) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal;
    g) contractul în baza căruia dreptul de proprietate intelectuală este cesionat;
    h) copia autentificată de pe declaraţia de export;
    i) documentul de plată pentru cheltuielile de transportare;
    j) cataloagele, ofertele de preţ (listele de preţuri) ale firmelor producătoare/ vînzătorului;
    k) certificatul de origine, certificatul de calitate eliberat de producător;
    l) lista de încărcare.
    În cazul în care declarantul nu dispune de careva acte din cele solicitate suplimentar de organul vamal, declarantul va consemna acest fapt pe solicitarea scrisă.
    Declarantul, din proprie iniţiativă, este în drept să prezinte şi alte acte în scopul confirmării valorii în vamă anunţate.
    [Pct.14 în redacţia HG1043 din 23.12.13, MO304-310/27.12.13 art.1149]
    15. Pentru utilizarea documentelor enumerate la pct.13 şi 14 ale prezentului Regulament în calitate de acte ce confirmă valoarea în vamă a mărfurilor, acestea trebuie să conţină:
    a) rechizitele detaliate ale vînzătorului şi cumpărătorului;
    b) condiţiile de livrare;
    c) lista mărfurilor cu indicarea preţului pentru fiecare unitate şi a valorii totale a mărfurilor;
    d) semnăturile şi ştampilele necesare;
    e) rechizitele legal stabilite ale fiecărui contract;
    f) la existenţa unor rabaturi conform condiţiilor contractuale, ele trebuie să fie indicate în contract şi în factură, cu indicarea condiţiilor acordării.
    În plus la acestea, în contract şi/sau în anexele la el, care sînt părţile lui integrante, este necesar să se indice şi datele despre:
    a) natura tranzacţiei (constituie ea o tranzacţie de cumpărare-vînzare, un acord de consignaţie (de credit în mărfuri), un contract de comision, de arendă etc.);
    b) condiţiile de livrare a mărfurilor;
    c) nomenclatorul sortimental al mărfurilor;
    d) volumul (cantitatea) mărfurilor importate;
    e) preţul pentru o unitate de marfă (în valuta contractului) şi valoarea totală a contractului;
    f) cerinţele privind calitatea mărfurilor;
    g) modul de înaintare a revendicărilor în legătură cu necorespunderea reală a cantităţii şi calităţii mărfurilor cu cerinţele contractului;
    h) modul şi locul soluţionării litigiilor între vînzător şi cumpărător (condiţiile de arbitraj);
    i) condiţiile şi termenele de achitare.
    15¹. În cazul în care, în termenul prevăzut de art.199 alin.(1) din Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000, metoda de determinare a valorii în vamă în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit nu poate fi aplicată în sensul art.11 alin.(4) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, organul vamal va consemna motivul neacceptării primei metode în rubrica „Menţiunile biroului vamal” ale Declaraţiei valorii în vamă sau pe versoul acesteia.
    [Pct.15¹ introdus prin HG1043 din 23.12.13, MO304-310/27.12.13 art.1149]
    16. Pentru evaluarea vamală a mărfurilor şi verificarea valorii lor în vamă, anunţate de declarant, pot fi folosite atît informaţiile prezentate de declarant, cît şi cele deţinute de organul vamal.
Informaţiile trebuie să fie veridice, complete şi să asigure confirmarea valorii în vamă anunţate.
    A. Declarantul poate dispune de informaţii cu privire la valoarea vamală a mărfurilor identice sau similare, importate anterior, sau cu privire la preţul lor pe piaţa internă, ori de calculele sau lista de preţuri ale producătorului, de care nu dispune organul vamal, implicat în vămuirea mărfurilor. Aceste informaţii pot fi utilizate în cazul cînd întru confirmarea lor sînt prezentate documentele respective, de exemplu, documentele comerciale, vamale şi de plată, facturi, scrisori de trăsură etc. referitoare la tranzacţii cu mărfuri identice sau similare.
    B. Organul vamal antrenat în vămuirea mărfurilor poate dispune de informaţii pe care nu le are declarantul, inclusiv despre preţurile de referinţă la mărfurile din circuitul comerţului extern, precum şi de date privind mărfurile identice sau similare, a cărora perfectare vamală a efectuat-o anterior. Totodată, autoritatea vamală poate prezenta declarantului informaţiile de care dispune despre preţurile medii contractuale sau privind valoarea în vamă a unei anumite tranzacţii, însă într-o formă depersonalizată, care asigură respectarea confidenţialităţii datelor folosite (adică evitîndu-se menţionarea vînzătorului, cumpărătorului, declarantului şi celorlalte date care ar putea permite identificarea tranzacţiei).
    17. Declarantul completează de sine stătător toate rubricile declaraţiei privind valoarea în vamă a mărfurilor (tipizata DVV-1 sau DVV-2) în modul stabilit de Serviciul Vamal, cu excepţia rubricilor destinate menţiunilor organului vamal.
    [Pct.17 modificat prin HG929 din 13.12.12, MO263-269/21.12.12 art.1002]
    18. În cazul în care declarantul a completat corect declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor, a ales şi a aplicat just metoda de determinare a valorii în vamă şi datele declarate sînt confirmate documental conform cerinţelor stabilite, colaboratorul care a verificat declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor înscrie în rubrica "Menţiunile biroului vamal" (pe toate foile declaraţiei) "VV acceptată", autentificînd această consemnare prin semnătura sa şi ştampila matricolă personală.
    19. Colaboratorul vamal, care verifică şi perfectează declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor, nu are dreptul să înscrie în rubricile completate de declarant, din iniţiativă proprie ori din însărcinarea sau la rugămintea declarantului, date despre valoarea în vamă declarată sau să introducă modificări, completări şi corectări în aceste rubrici.
    După recepţia documentelor spre vămuire, toate rectificările efectuate de organul vamal privind valoarea în vamă anunţată de declarant se consideră drept evaluare vamală a mărfurilor şi pot fi contestate de declarant conform art.7 alin.(4) din Legea cu privire la tariful vamal.
    În cazul în care la data perfectării declaraţiei vamale pentru confirmarea valorii în vamă anunţate de declarant, documentele prezentate în momentul vămuirii nu sînt suficiente, se recomandă, în corespundere cu art.7 alin.(2) din Legea cu privire la tariful vamal, solicitarea în scris a prezentării în termenul prevăzut de Codul vamal a documentelor confirmative. Un exemplar al solicitării se va prezenta declarantului, iar al doilea exemplar se va anexa la declaraţia vamală. Pentru acceptarea valorii în vamă, documentele solicitate urmează a fi prezentate de declarant în original sau autentificate.
    În cazul în care se stabileşte necesitatea modificării valorii în vamă anunţate de declarant (inclusiv după prezentarea actelor suplimentare solicitate), modificările valorii în vamă a mărfurilor se reflectă fie în declaraţia valorii în vamă, fie în rubricile speciale „Menţiunile biroului (postului) vamal” ale tipizatei sau pe versoul ei, consemnîndu-le sub titlul „Menţiunile biroului (postului) vamal”, iar în actul de inspecţie doar faptul modificării acesteia.
    Colaboratorul vamal datează şi autentifică toate consemnările sale prin semnătura şi ştampila matricolă personală.
    În baza rectificărilor colaboratorului vamal, declarantul modifică datele din rubricile declaraţiei valorii în vamă şi le autentifică prin semnătură şi ştampilă, indicînd data rectificării.
    În cazul în care este necesară efectuarea unui număr mare de rectificări şi/sau modificarea metodei de evaluare, poate fi completat un alt formular al declaraţiei valorii în vamă. În acest caz, pe primul formular al declaraţiei valorii în vamă se face menţiunea „VV recalculată, s-a completat un nou formular”, iar pe formularul cu valoarea în vamă rectificată se va face menţiunea „VV rectificată”, autentificată prin semnătura şi ştampila personală a colaboratorului vamal, indicînd data rectificării. Ambele formulare se păstrează cu declaraţia vamală la biroul (postul) vamal.
    În cazul în care declarantul este de acord cu rectificările organului vamal, acesta completează rubrica 10(b) în condiţii generale.
    În cazul dezacordului, declarantul este în drept să nu modifice declaraţia valorii în vamă sau să nu completeze rubrica 10(b), iar, potrivit art.8 alin.(6) din Legea cu privire la tariful vamal, este în drept să solicite în scris organului vamal explicarea motivelor neacceptării valorii în vamă.
    Demersul declarantului către organul vamal cu referire la dezacordul evaluării în vamă a mărfurilor sau contestarea deciziei adoptate de autoritatea vamală nu scuteşte declarantul de modificarea declaraţiei vamale şi achitarea drepturilor de import recalculate din valoarea în vamă modificată.
    În cazul în care declarantul nu achită drepturile de import recalculate, în termenul stabilit de art.199 din Codul vamal, acesta poartă răspundere potrivit legislaţiei în vigoare.
    [Pct.19 în redacţia HG929 din 13.12.12, MO263-269/21.12.12 art.1002]
    19¹. În cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin aplicarea consecutivă a metodelor de determinare a valorii în vamă, specificate la art. 11, 12, 13, 15 şi 16 din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, valoarea în vamă a mărfii se determină prin metoda de rezervă, potrivit art.17 din această lege. Organul vamal este obligat să consemneze în rubrica „Menţiunile biroului vamal” ale Declaraţiei valorii în vamă sau pe versoul acesteia, motivul neacceptării metodelor precedente.
    Evaluarea mărfurilor prin metoda de rezervă se va baza pe principiile de determinare a valorii în vamă aplicate metodelor prevăzute la art.11-16 din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, dar cu o flexibilitate rezonabilă în aplicare, în sensul notelor interpretative la art. 7 la această lege, cu respectarea succesiunii aplicate metodelor de evaluare în vamă, stabilită de art.10 din Legea cu privire la tariful vamal.
    La determinarea valorii în vamă prin metoda de rezervă cu aplicarea flexibilă a metodei de tranzacţie se va lua în considerare ajustarea valorii declarate cu elementele constitutive caracteristice acestei metode, specificate la art.11 alin.(1) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.
    Valoarea în vamă determinată prin aplicarea metodei de rezervă se va baza, cu prioritate, pe valorile în vamă determinate anterior. Organul vamal va examina prin comparare valorile mărfurilor identice, apoi similare, iar în lipsa lor mărfurile de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip, utilizînd criteriile de selectare stabilite în Sistemul informaţional integrat vamal. Pentru selectarea mărfurilor identice sau similare, ca bază se iau în considerare tranzacţiile pentru care valoarea în vamă a fost acceptată în baza valorii de tranzacţie.
    În cazul în care organul vamal identifică valori pentru marfă identică sau similară cu cea de evaluat, pentru stabilirea valorii în vamă şi în scopul de a evita valorile fictive sau arbitrare, aceasta se va ajusta în funcţie de nivelul comercial sau cantitate, conform notelor interpretative la articolele 12 şi 13 din anexa nr.4 la Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.
    Organul vamal în menţiunile efectuate potrivit procedurii vizate la pct.19 din prezentul Regulament va specifica tranzacţia cu marfă identică sau similară (numărul de înregistrare şi data declaraţiei vamale) care a servit drept bază la evaluarea mărfurilor în vamă.
    La determinarea valorii în vamă prin metoda de rezervă drept bază de evaluare se vor utiliza informaţii autentice, care nu contravin prevederilor art.17 alin.(3) din Legea cu privire la tariful vamal, cum ar fi: oferte comerciale de preţuri (listele de preţuri) ale producătorilor/vînzătorilor; cataloage ce conţin descrierea detaliată a mărfurilor; cotaţiile bursiere; datele privind nivelurile admisibile ale comisioanelor, reducerilor, beneficiilor, tarifelor de transportare.
    În cazul în care, Sistemul informaţional integrat vamal nu a identificat tranzacţii cu mărfuri identice sau similare importate anterior, pentru stabilirea valorii în vamă, organul vamal va utiliza şi informaţiile privitor la preţurile de realizare pe piaţa internă a Republicii Moldova a mărfurilor identice sau similare, sau de aceeaşi clasă sau acelaşi tip definite de Legea cu privire la tariful vamal, ajustată cu deducerile permise potrivit art.15 şi cu respectarea condiţiilor menţionate la art.7 din Acordul privind aplicarea art.VII din GATT 1994 şi art.17 alin.(3) din Legea cu privire la tariful vamal.
    Organul vamal va stoca în Sistemul informaţional integrat vamal şi utiliza în procesul evaluării vamale, inclusiv informaţia cu privire la valoarea în vamă a mărfurilor determinată în baza preţurilor de comercializare pe piaţa internă a Republicii Moldova a mărfurilor identice sau similare, cu actualizarea acestora.
    [Pct.19¹ introdus prin HG1043 din 23.12.13, MO304-310/27.12.13 art.1149]
    20. Amînarea determinării definitive a valorii în vamă se efectuează în conformitate cu prevederile art.7 alin.(3) din Legea cu privire la tariful vamal.
    [Pct.20 în redacţia HG929 din 13.12.12, MO263-269/21.12.12 art.1002]
    21. În termenul stabilit de Serviciul Vamal (care nu va depăşi 30 de zile), declarantul colectează şi prezintă în biroul vamal documente concludente privind confirmarea valorii în vamă.
    După prezentarea de către declarant a tuturor documentelor necesare pentru precizarea şi/sau confirmarea valorii în vamă a mărfurilor, se efectuează recalcularea valorii în vamă şi a drepturilor corespunzătoare de import, inclusiv restituirea sumelor percepute excedentar sau a celor percepute în minus.
    [Pct.21 modificat prin HG422 din 09.06.14, MO153-159/13.06.14 art.462]
    [Pct.21 modificat prin HG1043 din 23.12.13, MO304-310/27.12.13 art.1149]
    22. În cazul neprezentării de către declarant în termenul stabilit a documentelor concludente privind determinarea valorii în vamă, sumele drepturilor de import nu se restituie.
    Note:
    1. La rectificarea valorii în vamă a mărfurilor introduse şi a drepturilor de import, toate calculele se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare la data acceptării declaraţiei vamale.
    2. Dacă declarantul nu poate confirma documentar valoarea în vamă anunţată de el, organul vamal este în drept să determine valoarea în vamă în baza aplicării consecutive a metodelor de evaluare.
    23. În cazul în care mărfurile sînt plasate în regimuri vamale suspensive, precum şi în zone economice libere, valoarea în vamă a mărfurilor în cauză, la momentul încheierii acestora prin plasarea în altă destinaţie vamală, nu va fi mai mică decît valoarea în vamă a mărfurilor, declarată în regimul vamal iniţial.
    [Pct.23 modificat prin HG422 din 09.06.14, MO153-159/13.06.14 art.462]
    [Pct.23 în redacţia HG929 din 13.12.12, MO263-269/21.12.12 art.1002]
    [Pct.23 modificat prin HG1140 din 02.11.05, MO157-160/25.11.05 art.1285; în vigoare 01.12.05]
    24. În cazul în care valoarea în vamă nu poate fi determinată prin aplicarea consecutivă a metodelor de determinare a valorii în vamă, specificate la art.11-16 din Legea cu privire la tariful vamal, mărfurile foste în folosinţă se vor evalua în baza valorii de rezervă. La determinarea valorii în vamă a mijloacelor de transport foste în folosinţă (cu excepţia celor prohibite în sensul art.20 din Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000) prin aplicarea metodei de rezervă, organul vamal va utiliza informaţiile disponibile referitor la ofertele de pe piaţa externă destinate pentru export (site-urile specializate sau cataloagele de tip SCHWACKE – ediţii curente). Valoarea mărfii identificate pe piaţa externă se va ajusta în funcţie de model, marcă, de starea tehnică, gradul de uzură, şi anume: anul fabricării, kilometrajul, parcursul, dotarea mijlocului de transport, antrenarea anterioară în accident rutier, inundarea sau orice alte deteriorări la momentul introducerii. Organul vamal va consemna în actul de control fizic caracteristicile determinante ale mijlocului de transport evaluat.
    Se va lua în considerare nivelul reducerii admisibile (10 la sută) şi a cheltuielilor pentru transport pînă la locul de introducere pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, în corespundere cu dispoziţiile art.11 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la tariful vamal.
    La determinarea valorii în vamă a utilajelor foste în folosinţă (cu excepţia celor prohibite în sensul art.20 din Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000) prin aplicarea metodei de rezervă, organul vamal va evalua marfa în funcţie de marcă, model, anul fabricării, gradul uzurii (starea tehnică), cheltuielile de demontare, ambalare, modul de transportate.
    Declarantul din iniţiativă proprie poate prezenta organului vamal şi alte acte pentru stabilirea valorii în vamă a mijloacelor de transport foste în folosinţă sau a utilajelor foste în folosinţă.
    [Pct.24 introdus prin HG1043 din 23.12.13, MO304-310/27.12.13 art.1149]
    25. În temeiul art.8 alin.(3) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, în cazul importului mărfurilor realizate prin intermediul persoanelor rezidente în jurisdicţia ce nu implementează standardele internaţionale de transparenţă, potrivit listei aprobate prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.91 din 2 mai 2013, sau companiilor rezidente ale zonelor economice libere, sau zonelor libere, pentru acceptarea valorii în vamă anunţată, suplimentar la actele vizate în pct.13 şi 14 ale prezentului Regulament, organul vamal este în drept să solicite prezentarea facturii(lor) (invoice) sau copia de pe declaraţia de export a ţării de expediere a mărfurilor, ce vor confirma lanţul valoric de formare al preţului.