HGA207/2003
ID intern unic:  292534
Версия на русском 		Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 207
din  26.02.2003
despre aprobarea regulamentelor cu privire
la aplicarea regimurilor vamale
Publicat : 04.03.2003 în Monitorul Oficial Nr. 30-34     art Nr : 219
Abrogată prin HG1140 din 02.11.05, MO157-160/25.11.05 art.1285
MODIFICAT
HG230 din 24.02.05, MO36-38/04.03.05 art.276
În conformitate cu Legea cu privire la Guvern şi în scopul executării prevederilor art.325 al Codului vamal, adoptat prin Legea nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 (Monitorul Oficial al  Republicii Moldova, 2000, nr.160-162, art.1201), Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă şi se pun în aplicare începînd cu data de 20 martie 2003:
Regulamentul privind regimul vamal de import (conform anexei nr.1);
Regulamentul privind regimul vamal de reimport (conform anexei nr.2);
Regulamentul privind regimul vamal de tranzit (conform anexei nr.3);
Regulamentul privind regimul vamal de depozit vamal (conform anexei nr.4);
Regulamentul privind regimul vamal magazin duty-free (conform anexei nr.5);
Regulamentul privind regimul vamal de perfecţionare activă (conform anexei nr.6);
Regulamentul privind regimul vamal de transformare sub  supraveghere vamală (conform anexei nr.7);
Regulamentul privind regimul vamal de admitere temporară (conform anexei nr.8);
Regulamentul privind regimul vamal de zonă liberă (zona antreprenoriatului liber) (conform anexei nr.9);
Regulamentul privind regimul vamal de perfecţionare pasivă (conform anexei nr.10);
Regulamentul privind regimul vamal de export (conform anexei nr.11);
Regulamentul privind regimul vamal de reexport (conform anexei nr.12);
Regulamentul privind regimul vamal de nimicire (conform anexei nr.13);
Regulamentul privind regimul vamal de renunţare în folosul statului (conform anexei nr.14).
2. Controlul asupra îndeplinirii prevederilor prezentei hotărîri se pune în sarcina Departamentului Vamal.
3. Se abrogă anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.777 din 13 august 1997 "Privind perfecţionarea mecanismului de reglementare a comerţului exterior" (Monitorul Oficial al  Republicii Moldova, 1997, nr.59-60, art.635).
Prim-ministru
al Republicii Moldova                                Vasile TARLEV
Contrasemnată:
Viceprim-ministru,
ministrul economiei                                    Ştefan Odagiu
Ministrul finanţelor                                    Zinaida Grecianîi
Ministrul justiţiei                                        Vasile Dolghieru
Chişinău, 26 februarie 2003.
Nr. 207. 
Anexa nr.1
la hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 207
din 26 februarie 2003
REGULAMENTUL
privind regimul vamal de import
I. Dispoziţii generale
1. Regimul vamal de import este regimul în care mărfurile introduse în teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în circulaţie numai după ce au fost plătite drepturile de import prevăzute de legislaţia în vigoare şi după ce au fost perfectate toate actele vamale.
2. Importul mărfurilor se efectuează în conformitate cu prevederile Codului vamal, Codului fiscal, Legii cu privire la tariful vamal, precum şi cu alte acte normative în vigoare, de care se conduc organele vamale, în condiţiile stabilite de prezentul regulament.
3. Nu pot fi plasate sub regimul vamal de import mărfurile specificate în anexa la prezentul regulament, introducerea cărora în teritoriul vamal al Republicii Moldova este interzisă.  
II. Condiţiile plasării mărfurilor în regimul vamal de import
4.  Mărfurile pot fi plasate în regimul vamal de import dacă:
a) au fost plătite drepturile de import prevăzute de Codul vamal, prezentul regulament şi de alte acte normative;
b) sînt respectate măsurile de politică economică şi alte prohibiţii sau restricţii prevăzute de legislaţie.
5. La plasarea mărfurilor în regimul vamal de import se aplică două tipuri de reglementări:
a) tarifare;
b) netarifare.
6. Reglementarea tarifară a importului de mărfuri cuprinde aplicarea drepturilor de import, achitarea cărora este o condiţie obligatorie pentru plasarea mărfurilor în acest regim.
7. Masurile de bază ale reglementării netarifare includ restricţiile cantitative (cotarea), licenţierea şi certificarea.
8. În cazul în care prevederile actelor normative nu permit plasarea mărfurilor, deja intrate în zona de control vamal, sub regimul de import, mărfurile respective urmează să fie returnate.
III. Unele particularităţi ale calculării
şi achitării drepturilor de import
9. În cazul contractului de leasing  baza de calcul a drepturilor de import o constituie suma totală a plăţilor de leasing din contract, în dependenţă de plăţile concrete de leasing şi răscumpărarea anticipată a mărfurilor.
10. Drepturile de import sînt plătite nemijlocit de către declarant sau de altă persoană prevăzută de legislaţie.
IV. Stabilirea originii mărfurilor importate
11. Mărfurile pot fi exonerate de taxa vamală în cazul importului acestora din ţările cu care Republica Moldova are încheiate acorduri respective sau în cazul importului de mărfuri fără achitarea drepturilor de import, în conformitate cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, numai cu prezentarea certificatului de origine a mărfurilor.
12. Biroul vamal poate solicita autorităţii emitente confirmarea datelor din certificatul de origine a mărfurilor în următoarele cazuri:
a) cînd se constată neconcordanţe între datele înscrise în certificatul de origine şi celelalte documente care însoţesc declaraţia vamală. În acest caz regimul preferenţial se acordă numai după obţinerea rezultatului  verificării, care atesă conformitatea;
b) cînd autoritatea vamală are îndoieli privitor la  autenticitatea datelor din certificatul de origine. În aceste cazuri regimul preferenţial se acordă numai după verificarea şi confirmarea datelor din certificatul în cauză.
13. În toate cazurile în care, în urma verificării certificatelor de origine, rezultă că regimul preferenţial a fost acordat neîntemeiat, autoritatea vamală ia măsuri pentru încasarea drepturilor de import neachitate prin întocmirea actelor de constatare.
14. Statutul mărfurilor străine introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova în regim vamal de import se echivalează cu statutul mărfurilor autohtone după acordarea "Liber de vamă". Certificatul de origine în acest caz nu se eliberează.
V. Vămuirea mărfurilor plasate sub regimul vamal de import
15. Vămuirea mărfurilor importate se efectuează în biroul vamal,  în raza de activitate a căruia se află agentul economic (importatorul), sau în alte locuri stabilite de legislaţia în vigoare.
16. La plasarea mărfurilor sub regimul vamal de import, agentul economic trebuie să prezinte organului vamal următoarele documente:                  
declaraţia vamală întocmită conform Normelor privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale în detaliu;
certificatul de înregistrare a întreprinderii, eliberat de Camera Înregistrării de Stat;
certificatul de înregistrare, eliberat de organele statistice abilitate, cu indicarea codului de înregistrare;
certificatul de atribuire a codului fiscal, eliberat agentului economic de către inspectoratul fiscal de stat teritorial;
contractul  şi (sau) copia lui;
factura, invoice şi alte acte, cu indicarea cantităţii, valorii  mărfurilor şi altor informaţii privind mărfurile importate;
foaia de trăsură (CMR ş.a.), cu indicarea tipului de transport (rutier, aerian, feroviar etc.);
declaraţia privind valoarea în vamă, în cazul cînd aceasta se completează;
certificatele de origine şi de  conformitate ale mărfurilor şi alte certificate, după caz;
procura eliberată persoanei fizice împuternicite cu vămuirea mărfurilor;
alte documente, necesare vămuirii, conform legislaţiei în vigoare.
17. După efectuarea controlului documentar şi controlului fizic al mărfurilor importate, persoana responsabilă a organului vamal ia decizia privind  încheierea perfectării regimului de import.
Încheierea perfectării regimului de import se efectuează prin aplicarea ştampilei "Liber de vamă" şi punerea lor în circulaţie liberă.
Anexă
la Regulamentul privind
regimul vamal de import
LISTA
mărfurilor prohibite plasării sub regimul vamal de import*
1. Armamente, cu excepţia armelor cu valoare artistică, tehnică militară, articole speciale de completare pentru fabricarea lor.
2. Praf de puşcă, substanţe explozive şi mijloace detonante.
3. Materiale nucleare, utilaje tehnologice şi dispozitive nucleare, surse radioactive, inclusiv deşeuri radioactive.
4. Substanţe otrăvitoare.
5. Stupefiante, substanţe psihotrope şi cu efect puternic, care nu sînt preparate medicinale.
6. Mijloace radioelectronice (instalaţii de frecvenţă înaltă)**.
7. Deşeuri industriale***.
_______________________
*Cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie.
**Prin mijloace radioelectronice (instalaţii de frecvenţă înaltă) se subînţeleg mijloacele tehnice care conţin unul sau mai multe radioemiţătoare ori instalaţii de radiorecepţie, sau combinaţii ale acestora, precum  şi echipamentele auxiliare (staţiile radio, sistemele de radionavigaţie, radiodetecţie, sistemele televiziunii prin cablu şi alte instalaţii, care utilizează undele electromagnetice cu o frecvenţă de peste 9 kiloherzi).
*** În conformitate cu Legea nr.1347-XIII din 9 octombrie 1997.
Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 207
din 26 februarie 2003
Regulamentul
privind regimul vamal  de reimport
I. Dispoziţii generale
1. Regimul vamal de reimport este regimul  în care mărfurile autohtone scoase din teritoriul vamal al Republicii Moldova în conformitate cu regimul vamal de export se reintroduc în ţară în termenul stabilit, în conformitate cu prezentul regulament şi alte acte normative.
2. În regimul vamal de reimport nu pot fi plasate mărfurile interzise pentru introducere în Republica Moldova.
3. Plasarea mărfurilor sub regimul vamal de reimport se admite cu autorizarea birourilor vamale.
II. Condiţiile plasării mărfurilor sub regimul vamal de reimport
4. Pentru a fi plasate sub regimul vamal de reimport, mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii:
a)   să fi fost anterior scoase din teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu regimul vamal de export;
b)   la momentul exportului, să fi fost mărfuri autohtone;
c)   să fie în starea în care au fost la data scoaterii, cu excepţia uzurii lor normale şi a pierderilor naturale, aferente transportării şi păstrării în condiţii bune, sau în starea specificată pentru cazurile prevăzute în pct.8 şi 9 ale prezentului regulament;
d)   să fie introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova în decurs de trei ani din data scoaterii lor din acest teritoriu.  
Data introducerii şi data scoaterii mărfurilor se consideră data traversării frontierei de stat a Republicii Moldova.
5. Identitatea mărfurilor, care se plasează în regimul  vamal de reimport, cu cele scoase anterior în conformitate cu regimul vamal de export, modul şi data scoaterii mărfurilor şi originea lor trebuie să fie legal confirmate de către persoana interesată.
6. Mărfurile pot fi plasate în regimul vamal de reimport numai de către  persoana care a efectuat exportul sau de reprezentantul ei.
7. În cazul deteriorării, avarierii, situaţiilor de forţă majoră sau altor factori ce  înrăutăţesc starea mărfurilor, ele pot fi reimportate numai cu condiţia confirmării documentare a producerii unor asemenea circumstanţe.
8. În cazul aflării mărfurilor în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, ele pot fi supuse unor operaţiuni de asigurare a integrităţii şi unor reparaţii neînsemnate (inclusiv sortarea), cu condiţia ca valoarea mărfurilor determinată la momentul scoaterii să nu se majoreze în  urma unor astfel de operaţiuni.
9. Determinarea valorii mărfurilor la momentul scoaterii şi introducerii lor se efectuează în valută naţională. Dacă în contract sau în alte documente preţurile sînt indicate în alte valute, acestea se recalculează în lei moldoveneşti la cursul oficial  de schimb al Băncii Naţionale în ziua scoaterii sau introducerii mărfurilor respective.
III. Vămuirea mărfurilor plasate sub regimul vamal de reimport
10. Vămuirea mărfurilor reimportate se efectuează la organul vamal,  în raza de activitate a căruia se află destinatarul lor (agentul economic).
11. La plasarea mărfurilor sub regimul vamal de reimport, agentul economic trebuie să prezinte organului vamal următoarele documente :                    
declaraţia vamală întocmită conform Normelor privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale în detaliu şi addenda la ea, conform anexei;
autorizaţiile altor  organe de stat,  în cazul în care controlul mărfurilor reimportate ţine de competenţele lor;
exemplarul declaraţiei vamale, în conformitate cu care mărfurile au fost plasate în regimul vamal de export, sau alte documente de transport şi comerciale, care confirmă data şi scoaterea lor  de facto din ţară;      
alte acte (după caz) prevăzute de legislaţia în vigoare, necesare pentru vămuirea  mărfurilor.                    
12. Decizia privind plasarea mărfurilor sub regimul vamal de reimport o ia şeful biroului vamal sau persoana care îl înlocuieşte.    
13. În cazul cînd importatorul nu dispune de informaţiile veridice privind mărfurile reintroduse şi de documentele confirmătoare cuvenite, regimul vamal de reimport nu se acordă.
14. Perceperea şi restituirea drepturilor de import/export se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Anexă
la Regulamentul privind regimul vamal de reimport
(se completează în cazurile în care mărfurile reimportate au suferit modificări)
Addenda la declaraţia vamală
Este  parte integrantă a declaraţiei vamale.

Informaţii privind mărfurile scoase din teritoriul Republicii Moldova în regimul vamal  de export Informaţii privind mărfurile plasate în regimul vamal de reimport
1. Numele, prenumele, patronimicul declarantului sau denumirea organizaţiei - declarant.
2.Data scoaterii , nr. DV sau nr. actului ce confirmă data scoaterii. Nr. DV (completează  colaboratorul vamal la introducere).
3. Identitatea mărfurilor, codul  lor tarifar, denumirea şi caracteristicile lor.*
4. Valoarea în vamă  a mărfurilor şi valuta  estimării.
5. Semnătura şi  ştampila declarantului.
6. Solicitaţi restituirea sumelor încasate anterior? (Se barează cu o linie).  DA      NU
7. Menţiunile birourilor vamale privind autorizarea plasării mărfurilor în  regimul  vamal  de reimport.
Data, semnătura şi  ştampila colaboratorului.  

____________________
* Se va indica temeiul (actul), care  confirmă natura uzurii sau pierderii (condiţiile şi  normele de păstrare şi de transportare) şi se vor prezenta calculele, care să ateste că valoarea mărfurilor, inclusă în declaraţia vamală  la data scoaterii, nu s-a majorat în comparaţie cu valoarea lor la reintroducerea în teritoriul naţional.
Anexa nr.3
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 207
din 26 februarie 2003
REGULAMENTUL
privind regimul vamal de tranzit
I. Dispoziţii generale
1. Regimul vamal de tranzit este regimul în care mărfurile sînt transportate sub supraveghere vamală de la un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel.
2. La solicitarea proprietarului (posesorului) mărfurilor, regimul vamal de tranzit poate fi schimbat într-un alt regim vamal, cu permisiunea organului vamal şi cu  respectarea măsurilor de politică economică.
3. Transportarea mărfurilor în tranzit se efectuează sub supraveghere  vamală. Supravegherea vamală a mărfurilor, deplasate în tranzit, se efectuează din momentul introducerii în şi pînă la scoaterea lor definitivă din ţară sau pînă la plasarea acestor mărfuri sub un alt regim vamal.
4. Termenii utilizaţi în prezentul regulament au următoarele semnificaţii:
mărfuri tranzitate - mărfurile aflate în regim de tranzit şi transportate sub supraveghere vamală de la organul vamal de expediere pînă la organul vamal de destinaţie;
organul vamal de expediere - organul vamal de frontieră care deschide regimul vamal de tranzit;
organul vamal de destinaţie - organul vamal de frontieră care închide regimul vamal de tranzit;
organul vamal intermediar - organul (punctul) vamal sub supravegherea căruia se efectuează operaţiunile autorizate de trafic cu mărfurile aflate în regim de tranzit;
transportator - persoana care deplasează de facto bunurile sau este responsabilă pentru folosirea mijlocului de transport.
II. Condiţiile de plasare a mărfurilor în regimul vamal de tranzit
5. Pentru a fi plasate în regimul vamal de tranzit mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii:
să fie intacte (cu excepţia uzurii lor normale şi a pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune) şi să nu fie folosite în alte scopuri (exceptînd cazurile prevăzute în pct.2 al acestui rеgulament) decît în cel de tranzit;
să fie transportate la organul vamal de destinaţie în termenul care nu va depăşi 72 de ore din momentul acordării regimului solicitat de organul vamal de expediere, ţinînd cont de specificul mijlocului de transport şi al rutei indicate, de condiţiile climaterice etc.
6. Tranzitul mărfurilor prin teritoriul ţării poate fi efectuat pe orice cale şi în orice direcţie, dacă Departamentul Vamal nu stabileşte altfel.
7. În conformitate cu legislaţia şi actele normative ale Departamentului Vamal, pentru introducerea şi scoaterea unor categorii de mărfuri tranzitate  pot fi indicate puncte de trecere concrete şi itinerarul tranzitului.
8. În cazul în care legislaţia interzice plasarea mărfurilor, deja intrate în zona de control vamal, în regimul vamal de tranzit, scoaterea lor din teritoriul vamal al Republicii Moldova va fi posibilă numai cu aceleaşi mijloace de transport (de regulă)  şi prin acelaşi punct de trecere a frontierei vamale, prin care mărfurile în cauză au fost transportate pînă în zona de control vamal.
9. Prevederile prezentului regulament nu se aplică mărfurilor tranzitate prin conductele de gaze  şi liniile electrice, tranzitul acestora fiind reglementat aparte de legislaţia în vigoare.
III. Autorizarea tranzitului mărfurilor
10. Tranzitul mărfurilor se efectuează cu autorizarea organului vamal de expediere, situat în locul intrării acestora în ţară.
11. Tranzitul de mărfuri se autorizează conform condiţiilor stabilite în capitolul II  al prezentului regulament în cazurile cînd:
mărfurile nu sînt interzise introducerii în teritoriul Republicii Moldova;
sînt prezentate toate documentele necesare, prevăzute în capitolul IV al prezentului regulament;
a fost efectuat controlul mărfurilor de către serviciile veterinar, fito-sanitar şi alte structuri ale controlului de stat, dacă mărfurile sînt supuse unui asemenea  control potrivit legislaţiei în vigoare;
este asigurată identificarea mijlocului de transport.
12. Plasarea în regimul vamal de tranzit a mărfurilor specificate în anexa   nr. 1 "Lista mărfurilor prohibite plasării sub regimul vamal de tranzit" la prezentul regulament este interzisă.
IV. Actele necesare pentru autorizarea
plasării mărfurilor în regimul vamal de tranzit
13. Pentru a tranzita mărfurile prin teritoriul vamal al Republicii Moldova, transportatorul (persoana împuternicită) depune la organul vamal de expediere declaraţia vamală respectivă, tipizata căreia este aprobată de Departamentul Vamal.
14. În cazul transportării mărfurilor în conformitate cu convenţiile şi acordurile internaţionale privind tranzitul, la care Republica Moldova este parte, se aplică procedura stipulată în aceste acte internaţionale.
15. La declaraţia vamală nominalizată se ataşează:
  documentele de transport şi documentele de însoţire a mărfurilor;
  documentele ce confirmă statutul mărfurilor (certificatul de origine, certificatul de calitate, certificatul de conformitate etc.), după caz;
  documentele care servesc pentru identificarea mărfurilor (descrierea mărfurilor, scheme, desene tehnice, fotografii, ilustraţii etc.), după caz;
  alte documente necesare în scopuri vamale.
V. Modul de vămuire şi control vamal al mărfurilor tranzitate
16. Organele vamale de expediere autorizează tranzitul mărfurilor prin teritoriul vamal al Republicii Moldova, cu condiţia respectării prevederilor stipulate în capitolele III şi IV ale prezentului regulament.
17. Organul vamal de expediere:
  verifică documentele însoţitoare  ale mărfurilor şi documentele mijlocului de transport;
  determină statutul mărfurilor;
  verifică, în caz de necesitate, starea tehnică a compartimentelor mărfare ale mijlocului de transport;
  efectuează controlul fizic al mijlocului de transport, iar în caz de necesitate - şi controlul detaliat al mărfurilor.
18. După verificările sus-menţionate, persoana cu funcţii de răspundere a organului vamal ia decizia privind tranzitarea mărfurilor, asigurînd identificarea mărfurilor şi stabilind ruta tranzitului.
19. La ieşirea din ţară, transportatorul (persoana împuternicită) este obligat să prezinte organului vamal de destinaţie un exemplar al declaraţiei vamale (în cazul perfectării ei).
VI. Măsurile de asigurare a respectării legislaţiei vamale
20. În cazul în care organul vamal de expediere are suficiente temeiuri de a considera că transportatorul sau mijlocul  de transport utilizat nu va putea satisface întocmai prevederile legale privind tranzitul de mărfuri, el este în drept să decidă ca transportarea ulterioară a mărfurilor şi perfectarea  documentelor să se efectueze numai cu condiţia utilării cuvenite a mijlocului de transport.
Cheltuielile în legătură cu utilarea corespunzătoare a mijlocului de transport, aferente supravegherii vamale, sînt suportate de către transportator sau persoana împuternicită să tranziteze mărfurile.
21. Mărfurile tranzitate vor fi identificate de către organul vamal de expediere şi  organul vamal de destinaţie.
22. Identificarea se înfăptuieşte prin aplicarea sigiliilor şi ştampilelor, prin marcarea cu cifre sau litere şi simboluri de identificare, prin executarea desenelor tehnice, confecţionarea amprentelor de scară, a fotografiilor, ilustraţiilor, prin folosirea documentelor însoţitoare ori de altă natură şi altor mijloace de identificare.
23. Mijloacele de identificare pot fi modificate, scoase sau nimicite numai de către organele vamale sau cu permisiunea acestora, exceptînd cazurile apariţiei unui pericol real de distrugere, pierdere irecuperabilă sau deteriorare esenţială a mărfurilor. Organelor vamale respective li se va comunica imediat despre deteriorarea, lipsa sau nimicirea  mijloacelor de identificare şi li se vor  prezenta dovezi care vor confirma imposibilitatea de a evita schimbarea mijloacelor de identificare.
VII. Operaţiunile de trafic cu mărfurile aflate în regim de tranzit
24. Mijloacele de transport, utilizate pentru deplasarea mărfurilor prin teritoriul Republicii Moldova, pot fi antrenate în operaţiuni de încărcare suplimentară a mărfurilor de tranzit. În acest caz se perfectează o nouă declaraţie vamală, care va reflecta schimbările produse, iar  mărfurile aflate în regim de tranzit pot fi transbordate în alte mijloace de transport.  
Operaţiunile de încărcare-descărcare a mărfurilor în timpul tranzitării se desfăşoară sub supraveghere vamală.
25. Decizia de a încărca suplimentar mijlocul ce transportă mărfuri în tranzit ţine de competenţa organului vamal, în raza de activitate a căruia are loc încărcarea suplimentară, în conformitate cu regimul vamal  declarat.
26. Decizia despre descărcarea parţială a mărfurilor tranzitate (în cazul schimbării regimului vamal de tranzit) este luată de Departamentul Vamal. Mărfurile descărcate se declară în conformitate cu regimul vamal acordat. Organul vamal care a efectuat vămuirea mărfurilor informează despre aceasta organul vamal de expediere pentru a scoate mărfurile de sub supravegherea vamală.
Restul mărfurilor urmează să fie  transportate pînă la organul vamal de destinaţie sub supraveghere vamală.
27. Decizia despre transbordarea mărfurilor tranzitate într-un alt mijloc de transport este adoptată de organul vamal,  în raza de activitate a căruia se efectuează transbordarea.
Organul vamal în cauză informează despre această transbordare organul vamal de expediere. Mărfurile transbordate urmează să fie transportate pînă la organul vamal de destinaţie sub supraveghere vamală.
28. Dacă în urma unui accident sau a unor circumstanţe de forţă majoră transportatorul mărfurilor tranzitate nu-şi poate îndeplini obligaţiile prevăzute în prezentul regulament, el este dator să întreprindă toate măsurile posibile pentru a asigura integritatea mărfurilor tranzitate şi să nu admită folosirea lor neautorizată, informînd imediat cel mai apropiat organ vamal despre evenimentul produs şi indicînd locul aflării mărfurilor în cauză. În acest caz organul vamal respectiv preia sus-numitele mărfuri de tranzit sub supravegherea sa vamală.
După cercetarea circumstanţelor în care s-a produs evenimentul inevitabil, organul vamal respectiv întocmeşte un proces-verbal în patru exemplare: primul rămîne la organul vamal care l-a întocmit, al doilea  este trimis organului vamal de expediere pentru a scoate mărfurile de sub supraveghere, iar al treilea şi al patrulea sînt înmînate transportatorului, care este obligat să le prezinte organului vamal de destinaţie.
29. Decizia privind ambalarea sau reambalarea mărfurilor este luată de organul vamal care a întocmit procesul-verbal. Toate acţiunile specificate în acest punct se desfăşoară sub supraveghere vamală.
VIII. Dispoziţii finale
30. Responsabilitatea pentru transportarea mărfurilor în regim de tranzit o poartă transportatorul, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
31. Transportatorul este degrevat de răspundere în cazurile cînd:
mărfurile au fost distruse ori pierdute irecuperabil în rezultatul unor accidente sau în circumstanţe de forţa majoră. Nimicirea sau pierderea mărfurilor în rezultatul accidentelor sau în situaţii de forţă majoră se confirmă printr-un proces-verbal, întocmit de către reprezentanţii organului vamal în formă liberă, cu participarea transportatorului (persoanei împuternicite) şi a reprezentantului Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova;
pierderile au fost cauzate în rezultatul uzurii naturale în condiţii normale de transportare şi păstrare. Uzura naturală în condiţii normale de transportare şi păstrare se evaluează conform standardelor şi altor acte normative în vigoare referitoare la categoria respectivă de mărfuri.
Anexă
la Regulamentul privind
regimul vamal de tranzit
LISTA
mărfurilor prohibite plasării sub regimul vamal de tranzit*
1. Armamente, cu excepţia armelor cu valoare artistică, tehnică militară, articole speciale de completare pentru fabricarea lor.
2. Praf de puşcă, substanţe explozive şi mijloace detonante.
3. Materiale nucleare, utilaje tehnologice şi dispozitive nucleare, surse radioactive, inclusiv deşeuri radioactive.
4. Substanţe otrăvitoare.
5. Stupefiante,  substanţe psihotrope şi cu efect puternic, care nu sînt preparate medicinale.
6. Mijloace radioelectronice (instalaţii de frecvenţă înaltă)**.
7. Deşeuri industriale***.
______________________
* Cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie.
**Prin mijloace radioelectronice (instalaţii de frecvenţă înaltă) se subînţeleg mijloacele tehnice care conţin unul sau mai multe radioemiţătoare ori instalaţii de radiorecepţie, sau combinaţii ale acestora, precum şi echipamentele auxiliare (staţiile radio, sistemele de radionavigaţie, radiodetecţie, sistemele televiziunii prin cablu şi alte instalaţii, care utilizează undele electromagnetice cu o frecvenţă de peste 9 kiloherzi).
*** În conformitate cu Legea nr. 1347-XIII din 9 octombrie 1997.
Anexa nr. 4
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 207
din 23 februarie 2003
REGULAMENTUL
privind regimul vamal de depozit vamal
I. Dispoziţii generale
1. Regimul vamal de depozit vamal este regimul ce constă în depozitarea mărfurilor sub supraveghere vamală, fără perceperea drepturilor de import şi/sau de export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, şi fără aplicarea măsurilor de politică economică în perioada de depozitare. Mărfurile destinate exportului în conformitate cu regimul vamal de export sînt depozitate sub supraveghere vamală, beneficiind de facilităţile acordate de Codul vamal, de prezentul regulament şi alte acte normative.
2. Deţinători de depozite vamale pot fi numai organele vamale şi structurile subordonate Departamentului Vamal.
II. Condiţiile plasării
3. În regimul de depozit vamal pot fi plasate orice fel de mărfuri, inclusiv produsele rezultate din prelucrarea mărfurilor plasate anterior sub regimul vamal de perfecţionare activă sau de transformare sub supraveghere vamală, precum şi deşeurile şi resturile ce s-au format după nimicirea mărfurilor, cu excepţia celor prohibite introducerii în sau scoaterii din teritoriul vamal al Republicii Moldova conform legislaţiei.
4. Mărfurile periculoase, cele susceptibile să deterioreze alte mărfuri sau care necesită să fie păstrate în condiţii speciale sînt depozitate în încăperi special amenajate.
5. Sub regimul de depozit vamal nu pot fi plasate:
mărfurile prohibite introducerii în sau scoaterii din teritoriul vamal naţional;
orice tip de energie şi mărfurile specificate în anexa nr. 1 la prezentul regulament;
mărfurile folosite pentru funcţionarea normală a depozitului vamal (ca exemplu: utilajele de încărcare-descărcare, utilajele frigorifice, calculatoarele, îmbrăcămintea specială etc.).
6. Poate solicita plasarea mărfurilor în regim de depozit vamal şi le poate introduce spre păstrare în depozitul vamal transportatorul de mărfuri, declarantul sau brokerul vamal, care declară mărfurile în conformitate cu regimul de depozit vamal.
7. Păstrarea mărfurilor plasate în regim de depozit vamal este asigurată prin folosirea încăperilor special amenajate sau altor locuri destinate depozitării.
8. Depozitele vamale pot fi de tip deschis şi de tip închis.
9. Depozitul vamal de tip deschis este destinat depozitării de mărfuri de către orice persoană, iar depozitul vamal de tip închis se utilizează exclusiv pentru depozitarea mărfurilor anumitor persoane, stabilite de către deţinătorul depozitului vamal cu acordul organului vamal la fondarea depozitului vamal.
10. Depozitul vamal este considerat zonă de control vamal. Teritoriul aferent depozitului vamal şi marcat conform cerinţelor stabilite în pct. 33 al prezentului regulament se consideră zonă de supraveghere vamală.
11. În incinta depozitului vamal şi în teritoriul lui aferent nu se admite efectuarea operaţiunilor de producere şi a celor comerciale cu mărfurile, plasate sub regimul de depozit vamal, cu excepţia celor indicate în pct. 24 şi 25 ale prezentului regulament.
12. Depozitul vamal trebuie să fie creat şi să funcţioneze în conformitate cu cerinţele legislaţiei privind protecţia mediului înconjurător.
13. Mărfurile enumerate în anexa nr. 2 la prezentul regulament, plasate în regimul de depozit vamal, se vor păstra numai la depozitele vamale de tip închis.
14. Responsabilitatea deţinătorului depozitului vamal începe din momentul recepţionării mărfurilor spre păstrare la depozitul vamal, este stabilită de legislaţia în vigoare şi se confirmă prin semnarea documentelor de depozitare (certificatelor).
15. Certificatul de depozitare a mărfurilor reprezintă un contract încheiat de titularul mărfurilor şi deţinătorul depozitului vamal.
Certificatul de depozitare a mărfurilor se întocmeşte în trei exemplare. Primul exemplar se păstrează la depozitul vamal şi serveşte drept temei pentru eliberarea mărfurilor. Al doilea exemplar este înmînat titularului mărfurilor depozitate, iar al treilea se utilizează în scopuri de evidenţă financiară.
Tipizata certificatului de depozitare este aprobată de Departamentul Vamal.
III. Autorizaţia de activitate a depozitului vamal
16. Departamentul Vamal autorizează fondarea depozitelor vamale de către organele vamale şi alte structuri din subordinea sa prin eliberarea unei tipizate de autorizaţie.
17. Activitatea depozitului vamal se autorizează dacă sînt întrunite următoarele condiţii:
Departamentului Vamal i-au fost prezentate argumente privind necesitatea fondării depozitului vamal;
sînt respectate cerinţele privind amplasamentul şi dotarea tehnică a depozitului vamal (inclusiv a teritoriului lui aferent);
încăperile sau alte locuri, declarate în calitate de depozit vamal, se află la aceeaşi adresă poştală;
biroul vamal, în raza de activitate a căruia se află depozitul vamal, a elaborat şi aprobat schema tehnologică de lucru.
18. Termenul de valabilitate a autorizaţiei de activitate a depozitului vamal este de trei ani.
19. Autorizaţia de activitate a depozitului vamal poate fi retrasă sau suspendată de Departamentul Vamal în conformitate cu legislaţia în vigoare .
IV. Termenul de păstrare a mărfurilor în depozitul vamal
20. Mărfurile se pot afla sub regimul de depozit vamal în decursul a trei ani. Acest termen poate fi limitat de Departamentul Vamal pentru anumite categorii de mărfuri sau persoane. Termenul limitat de aflare a mărfurilor sub regimul de depozit vamal nu poate fi mai mic de un an.
21. La expirarea termenului stabilit în pct. 20 al prezentului regulament, mărfurile urmează să fie plasate în alt regim vamal sau în depozitele provizorii ale organului vamal. Statutul depozitului provizoriu şi condiţiile de plasare a mărfurilor în acest depozit sînt stabilite în secţiunea 24 a Codului vamal.
22. Mărfurile care au termen limitat de valabilitate pentru păstrare, folosire sau comercializare trebuie plasate în alt regim vamal şi scoase din depozitul vamal cu cel mult 90 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate.
23. Durata păstrării mărfurilor la un depozit vamal este stabilită de persoana care
le-a plasat, de comun acord cu deţinătorul depozitului vamal.
V. Operaţiunile efectuate
cu mărfurile plasate sub regimul de depozit vamal
24. Mărfurile plasate sub regimul de depozit vamal, în scopul asigurării integrităţii lor, pot fi supuse următoarelor operaţiuni:
curăţire;
ventilare;
uscare (inclusiv cu producerea căldurii);
crearea unui regim al temperaturilor optime de păstrare (refrigerare, congelare, climatizare);
amplasarea în ambalaj protector;
tratament cu lubrifianţi de protecţie sau conservanţi;
vopsirea pentru protecţia împotriva coroziunii;
introducerea aditivilor de siguranţă;
aplicarea învelişului antioxidant înaintea transportării.
25. În afara operaţiunilor specificate la pct. 24 al prezentului regulament, mărfurile plasate în regimul de depozit vamal pot fi supuse unor operaţiuni de pregătire pentru vînzare sau transportare, cum ar fi:
divizarea în partide;
formarea expediţiilor;
sortarea;
împachetarea şi reambalarea;
marcarea;
încărcarea/descărcarea;
diferite operaţiuni simple legate de completarea sau de conservarea mărfurilor;
deplasarea mărfurilor în interiorul depozitului vamal în scopul raţionalizării spaţiului;
amplasarea mostrelor pe standurile de prezentare în incinta depozitului vamal;
testarea.
26. Operaţiunile efectuate cu mărfurile conform pct. 24 şi 25 ale prezentului regulament nu trebuie să modifice caracteristicile lor tehnice, calitative şi cantitative în asemenea mod încît să comporte schimbarea clasificării lor la nivelul primelor 4 cifre conform Nomenclatorului de Mărfuri al Republicii Moldova.
27. Operaţiunile indicate în pct. 24 şi 25 ale prezentului regulament pot fi efectuate de către titularul mărfurilor numai cu autorizarea organelor vamale.
VI. Vămuirea mărfurilor conform regimului de depozit vamal
28. Regimul de depozit vamal se încheie cu plasarea mărfurilor sub un alt regim vamal.
29. În cazul încetării regimului de depozit vamal prin punerea mărfurilor în circulaţie liberă, perceperea drepturilor de import se efectuează reieşind din valoarea în vamă a mărfurilor, care nu trebuie să fie mai mică decît valoarea în vamă a mărfurilor în momentul amplasării lor în depozitul vamal.
30. Responsabil de plata drepturilor de import şi de export este titularul mărfurilor depozitate în depozitul vamal.
VII. Condiţiile pe care trebuie să le întrunească
depozitul vamal şi obligaţiile deţinătorului lui
31. În scopul asigurării controlului vamal, depozitul vamal trebuie să fie astfel amenajat, încît să nu permită altor persoane accesul în depozit fără autorizarea organelor vamale.
32. Teritoriul aferent depozitului vamal, fiind şi zonă de control vamal, trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
să fie special marcat (îngrădit) pe întreg perimetrul său;
să nu aibă în interiorul său alte construcţii şi clădiri ce nu aparţin depozitului vamal;
să existe posibilităţi de manevrare a camioanelor mari;
să aibă marcaje cu inscripţia "Zonă de control vamal" în limbile de stat, rusă şi engleză.
33. Fiind o zonă de control vamal, depozitul vamal şi teritoriul lui aferent trebuie să fie îngrădit cu un gard continuu şi să aibă puncte de trecere şi control la toate ieşirile - intrările, marcate cu inscripţia "Depozit vamal":
34. Depozitul vamal trebuie să fie echipat şi dotat cu:
utilaje de descărcare-încărcare şi mijloace de transport;
echipamente de depozitare;
mijloace de cîntărire a mărfurilor;
mijloace de comunicaţie;
tehnică de birou;
mobilier şi alte echipamente necesare pentru funcţionarea sa normală.
VIII. Lichidarea depozitului vamal şi consecinţele ei
35. Depozitul vamal poate fi lichidat la expirarea termenului autorizaţiei de activitate. Din data emiterii hotărîrii de lichidare, depozitul vamal devine depozit provizoriu şi păstrarea mărfurilor în depozitul provizoriu se efectuează în conformitate cu secţiunea XXIV al Codului vamal.
36. Biroul vamal, în subordinea căruia se află depozitul vamal, este obligat să informeze persoanele care au predat mărfuri despre intenţia sa de a lichida depozitul vamal cu cel tîrziu trei luni înainte de data lichidării.
37. Pe perioada de lichidare, în depozitul vamal este interzisă plasarea altor mărfuri, iar scoaterea mărfurilor din el se efectuează în conformitate cu actele normative în vigoare.
38. În termen de trei zile din data la care i-a fost înmînată hotărîrea de lichidare a depozitului vamal, deţinătorul depozitului prezintă Departamentului Vamal darea de seamă privind mărfurile înmagazinate de modelul elaborat şi stabilit de Departamentul Vamal, iar în termen de şapte zile face inventarierea mărfurilor păstrate în regim de depozit vamal.
IX. Darea de seamă
39. Biroul vamal, în raza de activitate a căruia a fost creat depozitul vamal, ţine evidenţa şi prezintă Departamentului Vamal în modul stabilit informaţiile necesare despre activitatea depozitului în cauză.
Anexa nr. 1
la Regulamentul privind
regimul vamal de depozit vamal
Lista mărfurilor prohibite plasării în regimul vamal de depozit vamal
1. Arme şi armament, cu excepţia celor cu valoare artistică, tehnică militară, articole speciale de completare pentru fabricarea lor.
2. Praf de puşcă, substanţe explozive şi detonante.
3. Materiale nucleare, utilaje tehnologice şi dispozitive nucleare, surse radioactive, inclusiv deşeuri radioactive.
4. Stupefiante, substanţe psihotrope, otrăvitoare şi cu efect puternic, care nu sînt preparate medicinale (prevăzute în Listele I şi II ale Convenţiei ONU privind combaterea traficului ilicit de substanţe stupefiante din anul 1998).
5. Mijloace radioelectronice*.
6. Deşeuri indistriale.
_______________________
*Prin mijloace radioelectronice (instalaţii de frecvenţă înaltă) se subînţeleg mijloacele tehnice ce conţin unul sau mai multe radioemiţătoare ori instalaţii de radiorecepţie, sau combinaţii ale acestora, precum şi echipamentele auxiliare (staţiile radio, sistemele de radionavigaţie, radiodetecţie, sistemele televiziunii prin cablu şi alte instalaţii, care utilizează undele electromagnetice cu o frecvenţă de peste 9 kiloherzi).
Anexa nr. 2
la Regulamentul privind
regimul vamal de depozit vamal
Lista mărfurilor, a căror plasare sub regimul vamal de depozit vamal
se permite numai la depozitele vamale de tip închis
1. Substanţe chimice de protecţie a plantelor.
2. Materii prime de tutun şi deşeurile lor.
Anexa nr. 5
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 207
din 26 februarie 2003
Regulamentul
privind regimul vamal magazin duty free
I. Dispoziţii generale
1. Regimul vamal magazin duty free este regimul care constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturi internaţionale şi la bordul navelor aeriene. În magazinele duty free mărfurile se vînd numai persoanelor care pleacă în străinătate şi au trecut controlul vamal, controlul actelor de identitate şi al biletelor de călătorie.
2. Magazinele duty free pot fi create şi pot funcţiona în aeroporturi internaţionale şi la bordul navelor aeriene antrenate în curse internaţionale de zbor.
3. Teritoriul magazinului duty free include spaţiile sălilor comerciale, încăperilor auxiliare şi ale depozitelor.
4. Teritoriul magazinului duty free este zonă de control vamal.
5. Mărfurilor aflate în regimul vamal de magazin duty free li se aplică măsurile de reglementare netarifară, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
6. Sub regimul vamal al magazinului duty free pot fi plasate orice mărfuri (cu excepţia celor indicate în pct.7), inclusiv:
mărfurile introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova şi plasate în alt regim vamal;
mărfurile de provenienţă autohtonă şi cele aflate în circulaţie liberă pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.
7. Sub regimul vamal al magazinului duty free nu pot fi plasate:
a) mărfurile prohibite introducerii în şi scoaterii din Republica Moldova;
b) mărfurile interzise spre comercializare pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi mărfurile specificate în anexa nr. 1 la prezentul regulament.
8. Mărfurile aflate în regimul vamal magazin duty free se vînd cu amănuntul nemijlocit în magazinele speciale (în continuare - magazinele duty free)  persoanelor fizice, care urmează  şi trebuie să le scoată în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova. Aceste mărfuri se vînd persoanelor fizice la prezentarea documentelor, ce confirmă intenţia lor de a părăsi teritoriul vamal al Republicii Moldova. Comercializarea mărfurilor în magazinul duty free se efectuează în numerar, contra valută străină sau prin carduri de credit. În cadrul magazinului duty free nu se admite vînzarea mărfurilor cu ridiciata, cu mica ridicată, inclusiv comercializarea mărfurilor după modele ori comenzi anticipate, cu livrarea la domiciliu, cu eşalonarea plăţii, precum şi acordarea unor servicii suplimentare (în afară de pregătirea înainte de vînzare, ambalarea, demonstrarea, reambalarea lor şi alte operaţiuni analoge). De asemenea, se interzice comercializarea mărfurilor din încăperi auxiliare şi de la depozitul magazinului duty free.
9. Mărfurile, a căror comercializare este limitată pe teritoriul Republicii Moldova, pot  fi vîndute în regimul vamal de magazin duty free numai cu condiţia respectării cerinţelor legale (inclusiv a legislaţiei privind regulile de comerţ şi de efectuare a operaţiunilor de casă).
10. Pentru deservirea reprezentanţelor diplomatice şi a personalului lor, pot fi înfiinţate magazine duty free diplomatice, al căror mod de funcţionare este prevăzut de reglementările specifice în vigoare.
11. Responsabilitatea pentru respectarea condiţiilor de folosire a regimului vamal  magazin duty free o poartă deţinătorul magazinului duty free.
II. Autorizaţia de activitate a magazinului duty free
12. Magazinul duty free poate fi înfiinţat de orice persoană juridică ce deţine autorizaţia eliberată în acest scop de Ministerul Economiei (cu acordul Departamentului Vamal), precum şi autorizaţia Băncii Naţionale a Moldovei pentru comercializarea mărfurilor contra valută străină.
13. Autorizaţia de activitate a magazinului duty  free diplomatic se eliberează de Ministerul Economiei, cu acordul Departamentului Vamal şi cu avizul favorabil al Ministerului Afacerilor Externe privind oportunitatea înfiinţării şi locul de amplasare a magazinului.
14. Autorizaţia de activitate a  magazinului duty free se eliberează persoanei juridice, care dispune de săli comerciale, încăperi auxiliare şi depozite în conformitate cu  cerinţele prezentului regulament, ce sînt destinate utilizării  în calitate de magazin duty free.
15. Deţinător al magazinului duty free este persoana juridică, ce a obţinut autorizaţia de activitate a magazinului duty free.
16. Termenul de valabilitate al autorizaţiei de activitate a magazinului duty free, amplasat la frontiera vamală sau la  bordul unei nave aeriene, este de cinci ani.
17. Autorizaţia de activitate a magazinului duty free nu poate fi transmisă altei persoane.
18. Autorizaţia de activitate poate fi anulată, retrasă sau suspendată de Ministerul Economiei în baza materialelor corespunzătoare privind încălcarea dispoziţiilor Codului vamal şi a prezentului regulament, depuse de Departamentul Vamal, precum şi în alte cazuri  prevăzute de lege.
III. Cerinţele faţă de locul de amplasare, amenajarea
şi utilarea magazinului duty free
19. Teritoriul magazinului duty free trebuie să fie compartimentat în încăperi separate cu destinaţie specială, cum ar fi:
a) sălile comerciale;
b) încăperile auxiliare;
c) depozitele.
20. Suprafaţa fiecăreia dintre încăperile indicate în pct.19  trebuie să fie suficientă pentru funcţionarea normală a magazinului, ţinînd cont de cerinţele prevăzute în prezentul regulament.
21. Încăperile indicate în pct.19 trebuie să fie amplasate compact, în vecinătate nemijlocită una de alta.
22. Dacă sălile comerciale, încăperile auxiliare şi depozitul magazinului duty free sînt amplasate în alt mod decît cel indicat în pct.21, la o anumită depărtare unele de altele, deplasarea mărfurilor de la depozite în sălile comerciale sau încăperile auxiliare se efectuează sub supraveghere vamală.
23. Amplasarea şi amenajarea sălilor comerciale, încăperilor auxiliare şi a depozitului magazinului duty free trebuie să excludă posibilitatea sustragerii  mărfurilor prin eludarea controlului vamal, să asigure integritatea mărfurilor şi imposibilitatea  accesului la ele a persoanelor neautorizate.
24. Sălile comerciale duty free trebuie să se afle dincolo de linia controlului vamal (după limitele locului determinat pentru vămuirea mărfurilor scoase de persoanele fizice la trecerea peste frontiera vamală).
25. Sălile comerciale ale magazinului duty free trebuie să fie situate în aşa mod, încît să se excludă posibilitatea accesului în ele a persoanelor fizice, care intră în teritoriul Republicii Moldova.
26. Încăperile magazinului duty free trebuie să corespundă cerinţelor tehnice, sanitare, antiincendiare şi altor condiţii, stabilite de legislaţia în vigoare.
27. Biroul vamal, în raza de activitate a căruia se află magazinul duty free, are dreptul să stabilească cerinţe concrete faţă de locul amplasării sau faţă de  amenajarea şi utilarea încăperilor magazinului duty free.
IV. Cerinţele faţă de deţinătorul magazinului duty free
28. Deţinătorul magazinului duty free este obligat să respecte condiţiile autorizaţiei  de activitate a  magazinului duty free şi să îndeplinească cerinţele stabilite de organele vamale.
29. Deţinătorul magazinului duty free este obligat să ţină evidenţa zilnică a mărfurilor, introduse şi comercializate în magazinul duty free, şi să prezinte birourilor vamale dările de seamă despre aceste mărfuri în modul stabilit de compartimentul VI al prezentului regulament.
30. Deţinătorul magazinului duty free este obligat să respecte regulile sanitare, normele de depozitare, regulile regimului de păstrare, prescripţiile standardelor de stat şi să îndeplinească şi alte cerinţe şi condiţii obligatorii, stabilite de actele normative ce reglementează domeniul comerţului.
31. Deţinătorul magazinului duty free poate să efectueze operaţiunile de import, export, păstrare, transportare sau alte operaţiuni cu mărfurile destinate comercializării în magazinul duty free numai în cazul cînd deţine autorizaţia pentru desfăşurarea tipurilor respective de activitate, conform prevederilor legale.
32. Deţinătorul magazinului duty free efectuează marcarea specială a mărfurilor în depozitul lui şi le comercializează în sălile comerciale ale magazinului duty free numai după ce se asigură că ele au fost marcate corespunzător.
33. În caz de necesitate, deţinătorul magazinului duty free trebuie să pună la dispoziţia colaboratorilor împuterniciţi ai biroului vamal încăperi, utilaje şi mijloace de comunicaţie ale magazinului duty free pentru efectuarea controlului vamal şi  vămuirea mărfurilor la depozitul magazinului.
V. Vămuirea mărfurilor aflate în regimul vamal magazin duty free
34. Locul vămuirii mărfurilor, care urmează să fie plasate în regimul vamal magazin duty free, poate fi numai depozitul unui asemenea magazin.
35. Mărfurile sînt stocate în depozitul magazinului duty free în prezenţa colaboratorilor împuterniciţi ai biroului vamal respectiv.
36. Vămuirea mărfurilor în conformitate cu regimul vamal magazin duty free este permisă numai pe parcursul termenului de acţiune al autorizaţiei de activitate a magazinului duty free.
37. La vămuirea mărfurilor (inclusiv a celor autohtone), plasate în regimul vamal  magazin duty free, drepturile de import (export) prevăzute de legislaţia în vigoare se percep în momentul plasării mărfurilor în acest regim.
38. La plasarea mărfurilor în regimul vamal magazin duty free, mărfurile urmează a fi declarate prin prezentarea la organul vamal a declaraţiei vamale, completată în conformitate cu Normele privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale în detaliu, şi declararea valorii în vamă (în cazurile cînd actele normative ale Departamentului Vamal prevăd completarea acesteia). Concomitent cu declaraţia vamală se prezintă următoarele documente:
documentele de însoţire pentru mărfurile importate (scrisori de trăsură, conosamente, specificaţii, facturi etc.);
autorizările altor organe de stat, dacă controlul mărfurilor, plasate în regimul vamal  magazin duty free, constituie competenţa acestor organe;
alte documente, prevăzute de prezentul regulament, necesare pentru vămuire  şi verificarea vamală.
39. Responsabilitatea pentru plata drepturilor de import şi de export o poartă titularul autorizaţiei de activitate a magazinului duty free.
40. La plasarea în regimul magazin duty free a producţiei importate de origine vegetală şi animală, organele de stat corespunzătoare efectuează controlul fitosanitar şi veterinar, dacă ea nu a fost supusă acestor verificări la introducerea în teritoriul  vamal al Republicii Moldova.
41. Pentru plasarea în regimul vamal magazin duty free a mărfurilor, supuse certificării la introducerea lor în teritoriul vamal al Republicii Moldova, se va  prezenta certificatul corespunzător.
42. Articolele de bijuterie şi articolele de uz casnic, confecţionate din metale preţioase, pot fi plasate sub regimul vamal magazin duty free, dacă acestea au fost marcate cu marcajele de stat.
VI. Controlul vamal şi dările de seamă privind mărfurile
comercializate în magazinul duty free
43. Controlul vamal şi evidenţa mărfurilor comercializate în magazinul duty free este efectuat de biroul vamal, în raza de activitate a căruia este înfiinţat magazinul duty free.
44. Mărfurile plasate sub regimul vamal magazin duty free pot fi supuse operaţiunilor  necesare pentru asigurarea integrităţii lor, precum şi pregătirii pentru vînzare (deschiderea ambalajelor, scoaterea din tare etc.).
Operaţiunile de asigurare a integrităţii se efectuează la depozitul magazinului duty free, iar pregătirea  mărfurilor pentru vînzare - la depozitul sau în încăperile auxiliare ale acestuia. Sus-numitele operaţiuni se efectuează sub supraveghere vamală.
45. În scopul controlului mărfurilor aflate în regimul vamal  magazin duty free, ele urmează să fie supuse unei marcări speciale. Forma şi tipul marcării mărfurilor vor fi coordonate cu organul vamal.
46. Pentru efectuarea supravegherii vamale, biroul vamal, în raza de activitate a căruia este înfiinţat magazinul duty free, aprobă modul de funcţionare a magazinului duty free.
Procedura de elaborare şi de aprobare a modului de funcţionare a magazinului duty free este stabilită în anexa nr.2 la prezentul regulament.
47. Organele vamale controlează deplasarea de facto a mărfurilor la introducerea în şi scoaterea lor din teritoriul vamal al Republicii Moldova.
48. Deţinătorul prezintă darea de seamă privind mărfurile aflate în regimul vamal magazin duty free şi comercializate într-un asemenea magazin în conformitate cu anexa nr. 3 la prezentul regulament.
49. O dată în lună deţinătorul magazinului duty free este obligat să prezinte biroului vamal darea de seamă ordinară cu privire la mărfurile aflate în regimul vamal magazin duty free şi comercializate într-un asemenea magazin, precum şi cu privire la mărfurile al căror regim vamal magazin duty free le-a fost schimbat în alt regim vamal conform anexei nr.4.
50. În cazul în care există temeiuri suficiente pentru intensificarea regimului de control, organul vamal este în drept să oblige deţinătorul magazinului duty free să prezinte darea de seamă înainte de termen. Darea de seamă trebuie să fie depusă în forma stabilită de Departamentul Vamal în decurs de şapte zile din data primirii notificării  scrise de la şeful biroului vamal sau adjunctul său.
51. Biroul vamal este în drept să inventarieze mărfurile aflate în sălile comerciale, încăperile auxiliare şi la depozitul magazinului duty free.
VII. Suspendarea acţiunii autorizaţiei de activitate
a magazinului duty free
52. Decizia privind suspendarea acţiunii autorizaţiei de activitate a magazinului duty free, precum şi restabilirea ei este luată de Ministerul Economiei în coordonare cu Departamentul Vamal.
53.Începînd cu data luării deciziei privind suspendarea acţiunii autorizaţiei, comercializarea mărfurilor la magazinul duty free este interzisă. Plasarea mărfurilor în regimul vamal magazin duty free se efectuează în modul prevăzut de prezentul regulament. Toate mărfurile plasate în regimul vamal magazin duty free, inclusiv cele nevîndute şi aflate în sălile comerciale şi încăperile auxiliare, urmează a fi plasate şi păstrate numai la depozitul magazinului duty free.
VIII. Retragerea autorizaţiei de activitate a magazinului duty free
54. Autorizaţia este retrasă dacă deţinătorul magazinului duty free nu respectă reglementările Codului vamal, precum şi cerinţele stabilite de Departamentul Vamal în conformitate cu legislaţia vamală a Republicii Moldova.
55. Autorizaţia poate fi retrasă în calitate de măsură de pedeapsă pentru încălcarea regulilor vamale în conformitate cu secţiunea VIII a Codului vamal.
56. Decizia privind retragerea autorizaţiei de activitate a magazinului duty free este luată de Ministerul Economiei, în coordonare cu Departamentul Vamal.
57. Retragerea acţionează din data adoptării deciziei cu privire la retragere, iar la retragerea autorizaţiei în calitate de măsură de pedeapsă pentru încălcarea regulilor vamale - din data intrării în vigoare a hotărîrii privind  cazul respectiv.
58. La retragerea autorizaţiei de activitate,  taxa achitată la eliberarea ei nu se restituie, magazinul duty free se lichidează, iar mărfurile care se află în magazin trebuie să fie vămuite din nou în alt regim vamal, termenul curgînd din data emiterii hotărîrii de retragere.
59. Decizia despre retragerea autorizaţiei de activitate a magazinului duty free poate fi atacată în modul stabilit.
IX. Anularea autorizaţiei de activitate a magazinului duty free
60. Autorizaţia de activitate a magazinului duty free se anulează în baza deciziei de radiere a întreprinderii (titularului autorizaţiei în cauză) din Registrul de stat, dacă au fost depistate date neautentice în documentele, în baza cărora a fost eliberată autorizaţia, sau dacă pe parcursul anului deţinătorul magazinului menţionat a încălcat în mod repetat prevederile Codului vamal.  
61. Decizia şi mecanismul de anulare a autorizaţiei de activitate a magazinului duty free se adoptă de Ministerul Economiei, în coordonare cu Departamentul Vamal.
62. În cazul anulării autorizaţiei, mărfurile străine comercializate anterior se declară în regim vamal de import, iar mărfurile autohtone - în regim vamal de export. Vămuirea se efectuează la data plasării mărfurilor menţionate în regimul vamal duty free.
63. La anularea  autorizaţiei de activitate, magazinul duty free se lichidează.
X. Lichidarea magazinului duty free şi măsurile
întreprinse referitor la mărfuri
64. Magazinul duty free se lichidează în cazurile anulării sau  retragerii  autorizaţiei de activitate, în baza cererii deţinătorului magazinului sau la expirarea termenului de acţiune a autorizaţiei.
65. Decizia privind lichidarea magazinului duty free la expirarea termenului de acţiune a autorizaţiei sau în baza cererii deţinătorului este adoptată de Ministerul Economiei.
66. Din data adoptării deciziei cu privire la lichidarea magazinului duty free, mărfurile necomercializate, aflate în sălile comerciale şi în încăperile auxiliare, obţin statut de mărfuri depozitate provizoriu. Depozitarea provizorie se efectuează conform Codului vamal, prezentului regulament şi altor acte normative.
67. Pe perioada de lichidare a magazinului duty free şi de suspendare, retragere sau anulare  a autorizaţiei, este interzisă comercializarea mărfurilor şi plasarea  altor mărfuri în acest magazin.
68. În termen de trei zile din data primirii înştiinţării cu privire la lichidarea magazinului duty free, deţinătorul lui este obligat să prezinte la biroul vamal darea de seamă completă despre mărfurile aflate în acest regim, de forma stabilită de Departamentul Vamal.
69. Biroul vamal, în raza de activitate a căruia este deschis magazinul duty free, în termen de cel mult şapte zile din data luării deciziei privind lichidarea magazinului  efectuează inventarierea mărfurilor aflate în acest regim.
70. În cazul lichidării magazinului duty free în legătură cu anularea autorizaţiei, pentru mărfurile plasate în regimul vamal magazin duty free şi comercializate în magazin (cu excepţia mărfurilor autohtone şi a celor care, pînă la plasarea lor în regimul vamal magazin duty free, se aflau în circulaţie liberă pe teritoriul Republicii Moldova) se percep  drepturile de import impuse mărfurilor care urmează să fie puse în circulaţie liberă.
Pentru mărfurile autohtone plasate sub regim vamal magazin duty free se percep drepturi de export ca pentru mărfurile scoase din teritoriul vamal al Republicii Moldova, în conformitate cu regimul vamal de export. Achitarea drepturilor de export se efectuează în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
71. În cazul lichidării magazinului duty free, deţinătorul achită taxele de păstrare pe întreaga perioadă de aflare a mărfurilor la depozit, după cum urmează:
la anularea autorizaţiei - din data intrării mărfurilor în magazin;
la retragerea autorizaţiei în calitate de măsură de pedeapsă pentru încălcarea regulilor vamale - din data  intrării în vigoare a hotărîrii privind cazul respectiv;
în alte cazuri - din data adoptării hotărîrii cu privire la lichidare.
72. Păstrarea provizorie a mărfurilor se efectuează potrivit Codului  vamal.
XI. Dispoziţii finale
73. Nu se permite folosirea sălilor comerciale, încăperilor auxiliare şi depozitului magazinului duty free pentru păstrarea şi comercializarea mărfurilor, ce nu au fost declarate sub regimul vamal magazin duty free.
74. Prevederile prezentului regulament se extind şi asupra magazinelor care deservesc misiunile diplomatice.
75. Schimbul şi restituirea mărfurilor, procurate în magazinul duty free de către persoana fizică ce părăseşte teritoriul vamal al Republicii Moldova, se efectuează în modul stabilit de legislaţia Republicii Moldova. Totodată, dacă marfa procurată nu este scoasă din teritoriul vamal al Republicii Moldova, introducerea ei este condiţionată de plata drepturilor de import.
76. La vămuirea mărfurilor  plasate sub regimul vamal magazin duty free, valoarea în vamă este determinată în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.
77. Livrarea mărfurilor în magazinul duty free se efectuează în conformitate cu regulile de transportare a mărfurilor sub supraveghere vamală.
78. Persoanele care au încălcat modul de folosire şi dispunere de mărfurile plasate sub regimul vamal magazin duty free sau care nu au îndeplinit condiţiile de folosire a acestui regim poartă răspunderea stabilită de legislaţie.
79. Biroul vamal, în raza de activitate a căruia este înfiinţat magazinul duty free, ţine evidenţa şi prezintă Departamentului Vamal dările de seamă privind mărfurile plasate sub regimul vamal magazin duty free şi comercializate într-un asemenea  magazin conform tipizatelor dărilor de seamă statistice operative în modul şi termenele stabilite.
Anexa nr. 1
la Regulamentul privind
regimul vamal magazin duty  free
Lista mărfurilor interzise spre plasare
în regimul vamal magazin  duty free
1. Mărfurile  supuse controlului de către organele controlului de stat, fără permisiunea acestor organe.
2. Mărfurile care nu sînt destinate pentru satisfacerea necesităţilor personale.
3. Mărfurile a căror greutate depăşeşte 20 kg sau a căror lungime, lăţime şi înălţime însumate este mai mare de 200 cm.
4. Mărfurile întrebuinţate pentru funcţionarea magazinului duty free (cabine frigorifice, standuri, aparate de casă, material publicitar etc.).
5. Mărfurile autohtone supuse licenţierii la export, cu excepţia  produselor alcoolice, de tutungerie, articolelor de bijuterie confecţionate din metale şi pietre preţioase şi perlelor.
Anexa nr. 2
la Regulamentul privind
regimul vamal magazin duty  free
Procedura de elaborare şi aprobare a modului
de funcţionare a magazinului duty free
1. Persoana juridică ce deţine autorizaţia de activitate a magazinului duty free, împreună cu reprezentantul biroului vamal, în raza de activitate a căruia este amplasat magazinul, elaborează modul de funcţionare a magazinului în regimul vamal magazin duty free.
2. În modul de funcţionare a magazinului în regimul vamal magazin duty  free se stipulează şi se concretizează următoarele aspecte:
amenajarea sălilor comerciale, încăperilor auxiliare, depozitelor, iar în caz de necesitate - a încăperilor speciale pentru lucrătorii vamali;
regimul de lucru al magazinului;
metodele şi formele de marcare a mărfurilor comercializate în magazinele duty free;
modalitatea de transportare a mărfurilor de la depozit la magazin şi invers;
tipizatele de evidenţă a mărfurilor;
termenele de prezentare a dărilor de seamă privind intrările de mărfuri şi comercializarea lor în magazinele duty free;
procedura de schimb şi restituire a mărfurilor procurate în magazinele duty free;
alte cerinţe.
3. Modul de funcţionare a magazinului duty free se aprobă de către şeful biroului vamal.
Anexa nr. 3
la Regulamentul privind
regimul vamal magazin duty free
Modalitatea de prezentare a dărilor de seamă
privind mărfurile plasate  în regimul vamal
magazin duty free şi comercializate într-un
asemenea magazin
1. Deţinătorul magazinului duty free ţine evidenţa la zi şi prezintă dări de seamă periodice despre mărfurile aflate în regimul vamal magazin duty free (intrate în depozitul magazinului). Evidenţa se ţine în registrul de evidenţă de modelul prezentat mai jos.
2. Registrul de evidenţă se completează pentru fiecare an calendaristic.
3. Registrul trebuie să fie cusut şi sigilat, iar paginile numerotate şi contrasemnate de şeful biroului vamal şi prin ştampila biroului vamal.
4. După efectuarea ultimei înscrieri, registrul de evidenţă se transmite pentru verificare în biroul vamal.
5. După verificare, registrul de evidenţă se înapoiază deţinătorului magazinului duty free.
6. După verificarea lui de către autorităţile vamale, se interzice efectuarea în registrul de evidenţă a unor careva înscrieri sau corectări.
7. Registrul de evidenţă se completează chiar dacă deţinătorul magazinului utilizează alte forme de evidenţă a mărfurilor, inclusiv sistemul computerizat.
8. Registrul de evidenţă a mărfurilor se prezintă la cererea colaboratorului serviciului vamal.
9. În afară de evidenţa mărfurilor conform pct.1-8 ale prezentei anexe, deţinătorul magazinului duty free prezintă dări de seamă suplimentare în forma şi în modul cerute de biroul vamal.
Model
Registrul de evidenţă
a mărfurilor plasate în regimul vamal magazin duty free

Nr. crt. Nr. DV Denumireamărfurilor Codulmărfurilor Originea mărfurilor (străine/autohtone) Cantitatea mărfurilor conform declaraţiei vamale Note
Numărul de locuri, masa brută în kg unitatea de măsură  
1 2 3 4 5 6 7 8

Anexa nr. 4
la Regulamentul privind
regimul vamal magazin duty free
Darea de seamă privind mărfurile  plasate în regimul vamal
magazin duty free  şi comercializate într-un asemenea  magazin
                

La "__"_________200_,/în perioada de la "__"__________200_, pînă la "__"__________200_,
   


Nr.crt. Declaraţia vamală Denumireamărfurilor Originea mărfurilor (străine/autohtone) Uni-tateade mă-sură Nu-mărul de locuri, masa brută în kg Cantitatea mărfurilor comercia-lizate la data prezentării dării de seamă (în unităţi de măsură) Mărfurile al căror regim vamal magazin duty free a fost schumbat în alt regim vamal Soldul mărfurilor plasate în regimul vamal duty free la data prezentării dării de seamă (în unităţi de măsură)
cantitatea mărfurilor în unităţi de măsură regi-mul va-mal nr. dec-lara-ţiei va-male
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Anexa nr. 6
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 207
din 26 februarie 2003
REGULAMENTUL
privind regimul vamal de perfecţionare activă
I. Principii generale
1. Regimul vamal de perfecţionare activă este regimul în care mărfurile străine sînt supuse unor operaţiuni de transformare sau prelucrare pe teritoriul vamal, fără aplicarea măsurilor de politică economică şi cu restituirea drepturilor de import încasate, dacă legislaţia nu prevede altfel, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, dacă produsele rezultate sînt scoase din teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export.
2. Termenii utilizaţi în prezentul regulament au următoarele semnificaţii.
a) obiectul prelucrării - mărfurile străine destinate prelucrării şi mărfurile autohtone, care urmează  a fi supuse perfecţionării;
b) mărfuri destinate prelucrării - mărfurile străine introduse cu scopul de a fi plasate sub regimul vamal de perfecţionare activă pe teritoriul vamal;
c) proces de perfecţionare - totalitatea acţiunilor persoanelor şi uneltelor de muncă necesare pentru fabricarea producţiei-marfă;
d) proces tehnologic - partea procesului de perfecţionare constînd din acţiunile orientate spre schimbarea şi determinarea ulterioară a stării obiectului supus prelucrării;
e) mărfuri autohtone - mărfurile provenite din Republica Moldova;
f) mărfuri străine - mărfurile care nu sînt indicate la  litera "e)" a acestui punct;
g) producţie-marfă - mărfurile obţinute din obiectele prelucrării (materia primă iniţială, materialele, semifabricatele etc. destinate prelucrării, precum şi cele autohtone) în rezultatul procesului de perfecţionare, utilizat de prelucrător, pentru transformarea lor completă, suficientă pentru scoaterea lor din ţară în  conformitate cu regimul vamal de export;
h) deşeuri de producere - mărfurile (materiale, substanţe, produse etc.) care rezultă în mod inevitabil în procesul de perfecţionare a producţiei-marfă şi care nu sînt utilizate la solicitant;
i) resturi - partea rămasă din mărfurile introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova pentru a fi prelucrate, care nu a fost utilizată pentru fabricarea producţiei-marfă şi clasificată conform Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova la aceeaşi poziţie tarifară de 9 semne ca şi mărfurile destinate prelucrării;
j) pierderi de producere - materiale, substanţe etc. ce se formează şi/sau se pierd irevocabil în procesul de perfecţionare a producţiei-marfă;
k) produse rezultate în procesul perfecţionării - mărfurile obţinute în rezultatul perfecţionării mărfurilor introduse pentru a fi prelucrate şi a mărfurilor autohtone utilizate, care includ producţia-marfă, deşeurile şi pierderile de producere;
l) volumul produselor rezultate din perfecţionarea mărfurilor  în scopuri vamale - volumul produselor obţinute în urma perfecţionării mărfurilor destinate prelucrării şi a mărfurilor autohtone utilizate în procesul de perfecţionare indicat de solicitantul regimului;
m) solicitant - persoana juridică care solicită plasarea mărfurilor sub regimul vamal de perfecţionare activă, care a obţinut autorizaţia de perfecţionare activă şi care poartă răspundere deplină pentru executarea corectă şi în termen a condiţiilor acestui regim  şi pentru  încheierea lui;
n) prelucrător - persoana care utilizează nemijlocit obiectele prelucrării în procesul de perfecţionare a lor pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.
3. Mărfurilor străine şi produselor rezultate din perfecţionarea lor activă nu li se aplică măsurile  de politică economică şi drepturile de export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, dacă legislaţia nu prevede altfel.
4. Sub regimul vamal de perfecţionare activă nu pot fi plasate mărfurile străine prohibite introducerii în Republica Moldova.
Lista mărfurilor prohibite plasării în regimul vamal de perfecţionare activă este stabilită în anexa la prezentul regulament.
5. Se interzice agenţilor economici rezidenţi ai Republicii Moldova să plaseze mărfuri în regimul vamal de perfecţionare activă, dacă acestea sînt livrate din zonele economice libere înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova.
6. Pentru producerea unei unităţi de producţie-marfă se utilizează în mod obligatoriu mărfuri destinate prelucrării şi, suplimentar, pot fi folosite mărfuri autohtone.
7. Deşeurile de producere pot fi plasate în regimul vamal de import sau de export al mărfurilor.
8. Resturile mărfurilor vor fi vămuite şi supuse controlului vamal în conformitate cu regimurile vamale prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.
9. Pierderile de producere vor rămîne pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. Ele nu vor fi vămuite, însă vor fi supuse controlului vamal.
10. Perfecţionarea urmează a fi realizată cu respectarea legislaţiei Republicii Moldova cu privire la protecţia mediului ambiant.
11. Mărfurile marcate cu timbru de acciz nu pot fi plasate în regim vamal de perfecţionare activă fără înlăturarea preliminară sau deteriorarea timbrelor de acciz într-un mod care să excludă reutilizarea lor. Timbrele deteriorate urmează a fi predate biroului vamal, care le-a eliberat.
II. Autorizaţia de perfecţionare activă
12. Perfecţionarea obiectelor destinate prelucrării pe teritoriul vamal al Republicii Moldova se efectuează în baza autorizaţiei eliberate de biroul vamal în raza de activitate a căruia activează agentul economic.
Totodată, utilizarea mărfurilor destinate prelucrării în conformitate cu regimul vamal de perfecţionare activă şi scoaterea producţiei-marfă în conformitate cu regimul vamal de export, plasarea în regimul vamal de export sau import a deşeurilor, precum şi scoaterea, în conformitate cu regimul vamal de export, sau plasarea în alt regim vamal a resturilor se efectuează în baza autorizaţiei de perfecţionare activă, eliberată de biroul vamal,  în termenul de valabilitate a acesteia.
III. Operaţiunile de perfecţionare activă a mărfurilor
13. Operaţiunile de perfecţionare activă a mărfurilor includ:
prelucrarea propriu-zisă şi transformarea obiectelor prelucrării. Criteriul distinctiv al acestei operaţiuni - pierderea caracteristicilor individuale ale mărfurilor prelucrate şi ale mărfurilor autohtone utilizate şi păstrarea lor în producţia-marfă;
fabricarea producţiei-mărfă, inclusiv montarea, asamblarea şi adaptarea lor la alte mărfuri. Criteriul distinctiv al acestei operaţiuni - păstrarea caracteristicilor principale ale mărfurilor prelucrate şi ale mărfurilor autohtone utilizate pentru fabricarea producţiei-marfă;
restabilirea formei iniţiale. Criteriul distinctiv al acestei operaţiuni - reînnoirea mărfurilor destinate prelucrării uzate şi înlăturarea defectelor reclamate;
utilizarea unor mărfuri care contribuie la sau facilitează obţinerea de produse, chiar dacă în procesul perfecţionării aceste mărfuri dispar integral sau parţial. Semnul distinctiv al acestei operaţiuni - utilizarea integrală sau parţială în procesul de perfecţionare a mărfurilor străine, care contribuie la sau facilitează fabricarea producţiei-marfă.
14. Nu se consideră operaţiuni de perfecţionare a mărfurilor:
  împachetarea, ambalarea sau sortarea mărfurilor;
  obţinerea prăsilei, creşterea şi îngrăşarea animalelor, păsărilor, peştilor, crustaceelor şi moluştelor;
  cultivarea arborilor şi a plantelor;
  recoltarea ciupercilor şi a plantelor;
  asigurarea integrităţii mărfurilor în timpul păstrării sau transportării;
  pregătirea mărfurilor pentru vînzare şi transportare;
  copierea şi multiplicarea informaţiei, a înregistrărilor audio-şi video-  pe orice fel de purtători de informaţie;
  obţinerea energiei electrice, termice şi altor tipuri de energie;
  utilizarea mărfurilor străine în calitate de mijloace auxiliare în procesul tehnologic (de exemplu, echipamente, maşini-unelte, dispozitive ş.a.).
15. Se limitează aplicarea operaţiunilor propriu-zise de perfecţionare activă, de finisare şi de restabilire a formei iniţiale următoarelor mărfuri:
  anvelope pneumatice de cauciuc, restabilite sau uzate, anvelope compacte sau semipneumatice, protectoare de anvelope interschimbabile şi benzi de obadă  din cauciuc;
  insecticide, rodenticide, fungicide, erbicide şi mijloace de reglare a creşterii plantelor, dezinfectanţi şi alte produse similare, ambalate în forme sau pachete pentru vînzarea cu amănuntul sau în formă de preparate finite sau produse (de exemplu, benzi prelucrate cu sulf, fitiluri, lumînări, hîrtie lipicioasă pentru muşte).
Condiţiile de realizare a acestor operaţiuni sînt stabilite de Departamentul Vamal de comun acord cu Ministerul Economiei pentru fiecare caz aparte.
IV. Utilizarea mărfurilor autohtone la perfecţionarea activă
16. În procesul perfecţionării mărfurilor destinate prelucrării pot fi folosite materiale şi materie primă autohtone (în proporţie de cel mult 45% din valoarea producţiei-marfă).
V. Identificarea mărfurilor destinate prelucrării în producţia-marfă
17. Identificarea în producţia-marfă a mărfurilor destinate prelucrării reprezintă metodele de confirmare a faptului că anume mărfurile destinate prelucrării au fost supuse operaţiilor de perfecţionare activă în scopul obţinerii producţiei-marfă.
18. Metodele de identificare pot fi următoarele:
  aplicarea specimenelor vamale în formă de sigilii în încăperile depozitului, pe segmentele de linii tehnologice, care execută anumite operaţiuni tehnologice, în scopul neadmiterii utilizării lor în procesul de perfecţionare a mărfurilor ce nu sînt specificate în autorizaţia de perfecţionare activă;
  aplicarea de către solicitant, prelucrător sau persoanele responsabile ale organelor vamale a ştampilelor, marcajelor cifrate şi/sau altor marcaje pe mărfurile destinate prelucrării şi/sau pe mărfurile autohtone;
  descrierea mărfurilor destinate prelucrării;
  fotografierea, reprezentarea în scară a mărfurilor destinate prelucrării;
  compararea probelor şi a mostrelor mărfurilor destinate prelucrării,  luate anterior, cu producţia-marfă;
  utilizarea marcajelor mărfurilor destinate prelucrării în formă de numere de fabricare (nr. motorului, al părţilor caroseriei etc.).
În cazul în care metodele de identificare specificate mai sus nu pot fi utilizate, solicitantul are dreptul să prezinte concluziile organizaţiilor de expertiză independente şi/sau ale laboratorului vamal pentru stabilirea unei metode adecvate de identificare a mărfurilor destinate prelucrării în producţia-marfă.
În scopul identificării sus-numitelor mărfuri în producţia-marfă, persoanele responsabile ale organelor vamale au dreptul să asiste la procesul de perfecţionare.
19. În cazul în care operaţiunea de perfecţionare are loc în cîteva etape, cu utilizarea unor diverse procese tehnologice la unul sau la diferiţi prelucrători, în scopul identificării mărfurilor destinate prelucrării iniţiale pentru obţinerea producţiei-marfă, metodele menţionate mai sus pot fi aplicate la fiecare etapă în parte.
20. Identificarea mărfurilor destinate prelucrării în producţia-marfă nu este necesară în următoarele cazuri:
  prelucrătorul utilizează unul din procesele tehnologice cu ciclu neîntrerupt de producere;
  prelucrătorul utilizează un proces tehnologic unic, care exclude fabricarea în teritoriul vamal al Republicii Moldova a producţiei-marfă similare şi/sau identice.
21. Metoda de identificare a mărfurilor destinate prelucrării în producţia-marfă se stabileşte de organul vamal de comun acord cu prelucrătorul.
VI. Stabilirea volumului produselor rezultate
la perfecţionarea activă a mărfurilor
22. Volumul produselor rezultate la perfecţionarea activă a mărfurilor destinate prelucrării este stabilit de solicitant cu prezentarea actului de expertiză eliberat de unul dintre organele abilitate prin lege.
23. Pentru stabilirea volumului produselor rezultate, solicitantul va prezenta la biroul vamal calculul volumului produselor rezultate, efectuat conform normelor de consum sau normelor de producere a acestor produse.
Totodată, normele de consum se stabilesc ca volum al mărfurilor destinate prelucrării şi al mărfurilor autohtone utilizate în procesul de perfecţionare pentru obţinerea unei unităţi de producţie-marfă în valoare absolută. Norma de producere reprezintă volumul de produse rezultate în procesul  perfecţionării unei unităţi din cantitatea mărfurilor destinate prelucrării şi a mărfurilor autohtone, exprimată în valoare absolută sau în raport procentual.
Aplicarea normei de producere a produselor rezultate sau a normei de consum la calcularea volumului produselor rezultate în procesul perfecţionării active se stabileşte doar pentru a-i facilita solicitantului efectuarea calculului respectiv.
24. La utilizarea normelor de producere,  volumul fiecărui produs rezultat în procesul de perfecţionare se calculează prin înmulţirea volumului mărfurilor destinate prelucrării cu norma de producere a produsului rezultat.
25. La utilizarea normelor de consum, volumul fiecărui produs obţinut în rezultatul procesului de perfecţionare se calculează prin împărţirea volumului mărfurilor destinate prelucrării la norma de consum al mărfurilor utilizate pentru producerea unei unităţi de producţie-marfă.
26. Normele de producere  pentru produsele rezultate sau  normele de consum utilizate la fabricarea mărfurilor pentru o unitate de producţie-marfă sînt stabilite de solicitant în baza actului de expertiză. Aceste norme trebuie să fie stabilite atît pentru mărfurile destinate prelucrării, cît şi pentru mărfurile autohtone.
27. La stabilirea normelor de producere (de consum) se indică volumul deşeurilor şi pierderilor de producere rezultate în procesul de perfecţionare.
28. Verificarea şi aprobarea de către organul vamal a normelor de producţie (de consum) se efectuează în modul stabilit de Departamentul Vamal.
29. În  unele cazuri, organul vamal poate stabili norme de producţie sau norme de consum obligatorii.
30. Avînd motive să considere neîntemeiate normele de producere (de consum), prezentate de solicitant, organul vamal poate, în scopuri vamale, să stabilească norme de producere (de consum) obligatorii, luînd în considerare concluziile Camerei de Comerţ şi Industrie şi/sau ale laboratoarelor vamale, precum şi concluziile întreprinderilor care produc mărfuri similare şi/sau identice.
31. Normele de producere (de consum) stabilite sînt indicate în autorizaţia de perfecţionare activă.
VII. Stabilirea şi prelungirea termenelor de perfecţionare
şi  de valabilitate a autorizaţiei
32. Perfecţionarea obiectelor prelucrării pe teritoriul vamal se efectuează în termenele stabilite de birourile vamale care eliberează autorizaţia de perfecţionare, ţinîndu-se cont de durata procesului de fabricare a producţiei-marfă.
33. Termenul de perfecţionare indicat în autorizaţie reprezintă termenul de valabilitate a autorizaţiei şi include perioada necesară pentru:
  vămuirea mărfurilor destinate prelucrării;
  determinarea şi includerea obiectelor prelucrării în procesul de perfecţionare pînă la fabricarea producţiei-marfă finite;
  scoaterea de facto, în conformitate cu regimul vamal de export, a tuturor produselor rezultate şi a resturilor sau scoaterea de facto, în conformitate cu regimul vamal de export, a producţiei-marfă, plasarea sub regim vamal de import a deşeurilor de producere, precum şi plasarea sub alt regim vamal a resturilor.
34. Pentru stabilirea termenului de valabilitate a autorizaţiei, solicitantul prezintă la biroul vamal descrierea procesului de perfecţionare a obiectelor prelucrării (pentru unul sau mai mulţi prelucrători), indicînd durata proceselor tehnologice principale şi volumul prezumtiv al mărfurilor destinate prelucrării, cu argumentarea în formă scrisă a termenelor de perfecţionare a volumului prezumtiv  de mărfuri destinate prelucrării.
35. Biroul vamal verifică informaţiile prezentate în scopul excluderii cazurilor de mărire  nejustificată a termenelor de perfecţionare şi stabileşte termenul de valabilitate a autorizaţiei şi volumul mărfurilor care pot fi prelucrate în acest termen cu utilizarea procesului de perfecţionare declarat.
36. Termenul de valabilitate a autorizaţiei, stabilit de biroul vamal, nu poate depăşi termenul-limită de perfecţionare activă.
37  Termenele-limită de perfecţionare activă a oricărui tip de marfă se calculează luînd în considerare durata procesului de perfecţionare plus două luni după finalizarea acestuia.
38. În cazul în care operaţia de perfecţionare nu poate fi realizată în termenele stabilite, care nu depăşesc termenul-limită fixat, termenul de valabilitate a autorizaţiei poate fi prelungit la cererea motivată în scris a solicitantului.
39. Departamentul Vamal stabileşte procedura şi prelungeşte termenul de perfecţionare activă a mărfurilor.
VIII. Acordarea autorizaţiei de perfecţionare activă şi introducerea
modificărilor în autorizaţia eliberată
40. Autorizaţia pentru plasarea mărfurilor sub regimul vamal de perfecţionare activă şi scoaterea, în conformitate cu regimul vamal de export, a tuturor produselor şi resturilor sau scoaterea, în conformitate cu regimul vamal de export, a producţiei-marfă, plasarea sub regim vamal de import a deşeurilor, precum şi plasarea resturilor sub alte regimuri vamale se acordă solicitantului în baza cererii scrise.
41. Autorizaţia se eliberează solicitantului dacă:
  pentru producerea unei unităţi de producţie-marfă se utilizează mărfuri destinate prelucrării şi dacă,  suplimentar, pot fi utilizate mărfuri autohtone;
  mărfurile  destinate prelucrării pot fi identificate în produsele rezultate, cu excepţia cazurilor prevăzute în prezentul regulament;
  prelucrarea facilitează exportul produselor rezultate şi utilizarea capacităţilor industriale ale Republicii Moldova.
42. Autorizaţia nu poate fi  acordată dacă:
  la data depunerii cererii solicitantul deţinea deja o autorizaţie de perfecţionare şi dacă:
a) termenul ei  de valabilitate a expirat;
b) codul producţiei-marfă, indicat în autorizaţie conform Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova, coincide cu codul producţiei-marfă, indicat în cerere, la nivelul  primelor patru cifre;
c) produsele obţinute în cadrul acestor autorizaţii (producţia-marfă şi deşeurile), precum şi resturile în volumul corespunzător mărfurilor destinate prelucrării, reieşind din normele de producere (de consum) ale produselor rezultate, nu au fost prezentate pentru vămuire sau vămuirea lor nu a fost încheiată;
  în rezultatul perfecţionării se formează, sub formă de pierderi de producere, substanţe interzise pentru importul în teritoriul vamal al Republicii Moldova;
  nu sînt respectate condiţiile stipulate în prezentul regulament.
43. Autorizaţia biroului vamal este valabilă un anumit termen, indicat în mod obligatoriu în ea.
44. În autorizaţie trebuie indicate (în conformitate cu codurile Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova), de asemenea:
  mărfurile destinate prelucrării*;
  mărfurile autohtone utilizate*;
  produsele rezultate: producţia-marfă scoasă în conformitate cu regimul vamal de export, deşeurile, cu indicarea regimului vamal în conformitate cu care ele for fi vămuite, şi pierderile de producere*;
  resturile, cu indicarea regimului vamal în conformitate cu care ele vor fi vămuite*;    
  normele de consum sau normele de producere a producţiei-marfă;
  descrierea procesului de perfecţionare a producţiei-marfă;
  organul vamal în care urmează a fi vămuite mărfurile destinate prelucrării, produsele rezultate şi resturile.
La poziţiile marcate cu asterisc se indică codul mărfii conform Nomenclatorului Mărfurilor  al Republicii Moldova şi se prezintă descrierea mărfurilor în conformitate cu regulile stabilite de completare a rubricii 31 a declaraţiei vamale.
Dacă deşeurile nu sînt scoase din teritoriul vamal al Republicii Moldova, în autorizaţie se menţionează că ele sînt plasate sub regim vamal de import. Dacă deşeurile obţinute la prelucrare sînt atribuite la mărfurile interzise pentru importul în teritoriul vamal al Republicii Moldova, autorizaţia poate fi acordată cu condiţia ca solicitantul să-şi  asume obligaţia de a scoate aceste deşeuri din teritoriul vamal naţional în conformitate cu regimul vamal de export.
45. Autorizaţia este eliberată în două exemplare, dintre care unul este înmînat solicitantului regimului în persoana reprezentantului său, iar celălalt se păstrează la biroul vamal. O copie a autorizaţiei este expediată organului vamal, în a cărui rază de activitate se va efectua controlul executării ei.  
Modul de eliberare a autorizaţiei de perfecţionare activă se stabileşte de Departamentul Vamal.
46. În autorizaţie pot fi introduse modificări, dar numai în interiorul  perioadei ei de valabilitate, la cererea scrisă a solicitantului, depusă la biroul vamal, în cazul în care acestea nu contravin prezentului regulament.
La schimbarea datelor din autorizaţie, modificările se introduc în exemplarul eliberat solicitantului şi în cel de la organul vamal şi se autentifică prin semnătura persoanei responsabile şi ştampila organului vamal.
În cazul în care introducerea modificărilor în termenul de valabilitate a autorizaţiei este imposibilă, biroul vamal expediază solicitantului un refuz motivat.
47. Biroul vamal poate refuza acordarea autorizaţiei, dacă datele prezentate sînt incomplete şi/sau neautentice, precum şi în alte cazuri în care nu se respectă condiţiile prezentului regulament.
Refuzul de a acorda autorizaţia poate fi atacat în conformitate cu capitolul XI al Codului vamal.
48. Birourile vamale ţin evidenţa autorizaţiilor eliberate.
49. La eliberarea autorizaţiei, în funcţie de circumstanţele, scopurile şi volumul  mărfurilor prelucrate, se percepe o taxă în cuantumul prevăzut de legislaţia în vigoare.
IX. Vămuirea  mărfurilor destinate prelucrării
şi a produselor rezultate
50. Vămuirea mărfurilor destinate prelucrării, a produselor rezultate şi a resturilor trebuie efectuată în perioada de valabilitate a autorizaţiei şi numai la biroul vamal indicat în ea.
51. Mărfurile autohtone utilizate la perfecţionarea activă nu sînt supuse vămuirii.
Vămuirea mărfurilor destinate prelucrării
52. Vămuirea mărfurilor destinate prelucrării,  plasate în regimul vamal de perfecţionare activă, se efectuează la biroul vamal, în raza de activitate a căruia se află destinatarul, sau la o subdiviziune structurală a acestuia şi se desfăşoară dacă sînt respectate concomitent următoarele condiţii:
  prezenţa autorizaţiei de perfecţionare activă a acestor mărfuri;
  achitarea drepturilor de import/export în mărimea echivalentă sumei de plată în cazul în care aceste mărfuri ar fi fost impozitate la momentul plasării lor în regim de import, dacă legislaţia nu prevede altfel;
  respectarea măsurilor de reglementare netarifară.
În cazul plasării mărfurilor destinate prelucrării în regimul vamal de perfecţionare activă, la biroul vamal se vor prezenta următoarele documente:
  declaraţia vamală, completată în conformitate cu Normele privind completarea, circulaţia şi utilizarea formularelor declaraţiei vamale în detaliu - la plasarea mărfurilor sub regimul vamal de perfecţionare activă, şi declaraţia valorii în vamă - în cazurile cînd actele normative în vigoare prevăd completarea ei;
  actele de expediere şi de însoţire a mărfurilor destinate prelucrării (acordurile în conformitate cu care are loc deplasarea mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova şi prelucrarea lor: contractul de perfecţionare activă sau alt act ce confirmă intenţiile părţilor, precum şi facturile de expediţie, conosamentele, specificaţiile, facturile, facturile-proformă ş.a.);
  autorizaţiile emise de  alte organe de stat, dacă mărfurile destinate prelucrării sînt supuse controlului acestor organe;
  alte documente prevăzute de prezentul regulament sau care derivă din el, precum şi actele necesare pentru vămuire, prevăzute de alte acte legislative ale Republicii Moldova, care stabilesc condiţiile aplicării regimului vamal de perfecţionare activă.
53. La plasarea în regimul vamal de perfecţionare activă a mărfurilor destinate prelucrării de origine vegetală sau animală, importate de peste hotare, organele de stat abilitate vor efectua controlul lor fitosanitar şi veterinar.
Vămuirea produselor rezultate şi a resturilor
54. Vămuirea producţiei-marfă, a deşeurilor şi a resturilor se efectuează în modul  stabilit în actele normative ale Departamentului Vamal pentru regimurile vamale respective, dacă sînt îndeplinite concomitent următoarele condiţii:
  prezenţa copiei autorizaţiei de perfecţionare activă;
  achitarea drepturilor de import/export, prevăzute în conformitate cu regimul solicitat, dacă legislaţia nu prevede altfel;
  respectarea măsurilor de reglementare netarifară.
La plasarea în regim vamal a mărfurilor menţionate în primul alineat al prezentului punct, în conformitate cu prezentul regulament la organul vamal se prezintă următoarele documente:
  declaraţia vamală, completată în conformitate cu Normele privind completarea, circulaţia şi utilizarea formularelor declaraţiei vamale în detaliu - la plasarea mărfurilor în regim vamal de perfecţionare activă şi la expirarea termenului acestui regim, şi declaraţia valorii în vamă - în cazurile cînd actele normative în vigoare prevăd completarea ei;
  actele de expediere şi de însoţire a produselor rezultate şi a resturilor - la scoaterea lor din teritoriul vamal al Republicii Moldova (acordurile în conformitate cu care are loc plasarea produselor rezultate şi a resturilor sub regimul solicitat: contractul de perfecţionare activă ce confirmă intenţiile părţilor, precum şi facturile de expediţie, conosamentele, specificaţiile, facturile ş.a.);
  autorizaţiile emise de alte organe de stat, dacă produsele rezultate şi resturile sînt supuse controlului acestor organe;
  alte documente prevăzute de prezentul regulament sau care derivă din el, precum şi actele necesare pentruvămuire, prevăzute de alte acte legislative ale Republicii Moldova, care stabilesc condiţiile aplicării regimului vamal de perfecţionare activă.
În timp de trei zile, biroul vamal de frontieră trebuie să expedieze în mod obligatoriu biroului vamal, care efectuează vămuirea producţiei-marfă exportate, a deşeurilor şi resturilor, actul ce confirmă scoaterea de facto din ţară a acestor mărfuri în modul stabilit.
X. Restituirea şi scutirea de drepturile de import/export a mărfurilor
destinate prelucrării şi a produselor rezultate
55. La scoaterea în conformitate cu legislaţia în vigoare,  a producţiei-marfă sau a deşeurilor obţinute la fabricarea producţiei-marfă din teritoriul vamal naţional, în temeiul autorizaţiei eliberate pentru perfecţionare activă sînt restituite drepturile de import (cu excepţia taxei pentru procedurile vamale), plătite de facto pentru mărfurile destinate  prelucrării la plasarea lor în regimul vamal de perfecţionare activă, doar pentru acea parte din ele, în expresie cantitativă, care a fost utilizată pentru fabricarea acestei producţii-marfă şi pentru deşeurile obţinute în procesul de perfecţionare. Sumele plătite de facto  sînt restituite în cazul în care au fost îndeplinite, concomitent, condiţiile de scoatere efectivă a producţiei-marfă în conformitate cu regimul vamal de export, precum şi de importare sau exportare a  deşeurilor în conformitate cu regimul vamal de export şi dacă aceste acţiuni au fost realizate:
în limitele termenului de valabilitate a autorizaţiei;
cel mult peste doi ani din data trecerii mărfurilor destinate prelucrării peste frontiera vamală a Republicii Moldova (această zi este considerată ziua traversării reale a frontierei vamale a Republicii Moldova).
Procedura  restituirii mijloacelor băneşti, stabilită mai sus, se aplică la scoaterea fiecărei partide de producţie-marfă, precum şi la plasarea în regim vamal de import a deşeurilor, obţinute în procesul fabricării acestei partide de producţie-marfă, sau la scoaterea lor din ţară în conformitate cu regimul vamal de export.
56. La exportul resturilor din teritoriul vamal naţional în conformitate cu regimul vamal de export, se restituie taxele şi impozitele de import plătite anterior, dacă au fost îndeplinite următoarele condiţii şi dacă un astfel de export are loc:
În limitele termenului de valabilitate a autorizaţiei;
cel mult peste doi ani din data deplasării mărfurilor destinate prelucrării peste frontiera vamală a Republicii Moldova (această zi este considerată ziua traversării reale a frontierei vamale a Republicii Moldova).
În cazul plasării resturilor în alte regimuri vamale, sumele drepturilor de import, plătite la plasarea în  regimul vamal de perfecţionare activă a mărfurilor  destinate prelucrării, se compensează în funcţie de cantităţile corespunzătoare de resturi, în contul plăţii drepturilor de import/export în conformitate cu regimul solicitat. Suma drepturilor de import plătite anterior, care depăşeşte suma drepturilor de import/export în conformitate cu regimul solicitat, recalculată pentru cantitatea corespunzătoare de resturi, se restituie dacă plasarea resturilor în  alt regim vamal are loc în limitele termenului autorizaţiei, dar cel mult peste doi ani din data deplasării mărfurilor destinate prelucrării peste frontiera vamală a Republicii Moldova (această zi este considerată ziua traversării reale a frontierei vamale a Republicii Moldova).
57. Restituirea  TVA şi accizei plătite la importare se efectuează de organele  fiscale conform legislaţiei în vigoare.
Restituirea taxei vamale se efectuează de către birourile vamale, pe contul cărora au fost virate iniţial aceste mijloace băneşti, în modul stabilit de Departamentul Vamal.
58. Biroul vamal care a restituit mijloacele băneşti sau le-a trecut în contul plăţilor viitoare întocmeşte în mod obligatoriu un act de restituire a lor. Modelul formularului actului de restituire a mijloacelor băneşti se stabileşte de către Departamentul Vamal.
El trebuie să indice, de asemenea, în coloana "C" a primului exemplar al declaraţiei vamale, conform căreia s-a efectuat vămuirea mărfurilor destinate prelucrării,  plasate în regim vamal de perfecţionare activă şi pentru care s-au restituit mijloacele băneşti, cantitatea mărfurilor destinate prelucrării, pentru care s-au restituit drepturile de import, sumele restituite, separat pentru fiecare tip de impozit şi taxă, precum şi numărul şi data eliberării actului de restituire a mijloacelor băneşti. Această inscripţie trebuie autentificată cu semnătura şi ştampila personală a factorului de decizie al biroului vamal.
XI. Modul de efectuare a controlului vamal şi de evidenţă
a  mărfurilor destinate prelucrării şi a produselor rezultate
în conformitate cu autorizaţia eliberată
59. Controlul general al mărfurilor destinate prelucrării, al mărfurilor autohtone utilizate, produselor rezultate şi resturilor se efectuează de către organul vamal în raza de activitate a căruia are loc vămuirea lor. În aceste scopuri se întocmeşte un dosar pentru fiecare autorizaţie eliberată, la care se anexează:
  copiile cererii de acordare a autorizaţiei şi altor acte, în baza cărora a fost  eliberată autorizaţia;
  copia autorizaţiei eliberate, care se află la biroul vamal;
  copiile declaraţiilor vamale, declaraţiilor valorii în vamă, conform cărora s-a efectuat vămuirea mărfurilor destinate prelucrării, a produselor rezultate şi a resturilor;
  copiile concluziilor de restituire a mijloacelor băneşti conform acestei autorizaţii;
  toate celelalte documente referitoare la autorizaţia respectivă, prezentate la  biroul vamal;
  copiile ordinelor şi altor documente referitoare la autorizaţia eliberată, emise de Departamentul Vamal.
60. Dacă există motive suficiente de a presupune că mărfurile destinate prelucrării nu vor fi utilizate în conformitate cu regimul vamal solicitat, biroul vamal are dreptul de a obliga solicitantul să prezinte în termenul de valabilitate a autorizaţiei darea de seamă periodică necesară pentru realizarea controlului vamal.
61. Persoanele responsabile ale birourilor vamale, în raza cărora se află prelucrătorii ce realizează operaţiunile de perfecţionare activă în conformitate cu autorizaţia eliberată, au dreptul să efectueze, în termenul de valabilitate a autorizaţiei, controlul vamal al utilizării mărfurilor destinate prelucrării în scopul perfecţionării şi fabricării produselor rezultate  indicate în autorizaţie.
62. Controlul şi evidenţa mărfurilor destinate prelucrării, a produselor rezultate şi resturilor se efectuează în temeiul formularului de control şi evidenţă, prezentat de solicitant pentru fiecare autorizaţie, al cărei termen de valabilitate a expirat, şi al copiilor declaraţiilor vamale şi  declaraţiilor valorii în vamă depuse.
63. În aceste scopuri solicitantul va prezenta, pînă la data expirării termenului de valabilitate a autorizaţiei, formularul de control şi evidenţă la biroul vamal. Formularul trebuie să conţină informaţii despre mărfurile destinate prelucrării şi produsele rezultate, vămuite în conformitate cu autorizaţia, a cărei termen de valabilitate a expirat, şi să includă patru tabele:
tabelul 1 - Mărfurile destinate prelucrării;
tabelul 2 - Mărfurile autohtone (utilizate de facto la perfecţionare);
tabelul 3 - Produsele rezultate;
tabelul 4 - Bilanţul (corespunderea volumului mărfurilor destinate prelucrării,  plasate de facto în regimul vamal  de perfecţionare activă, cu volumele produselor rezultate şi resturilor vămuite în modul stabilit).
Modelele tabelelor incluse în formularul de control şi evidenţă conform autorizaţiei, precum şi modul de completare a lor se stabilesc de Departamentul Vamal.
64. În termen de cincisprezece zile din data prezentării formularului de control şi evidenţă de către solicitant, biroul vamal verifică conformitatea datelor din autorizaţia de perfecţionare activă cu datele din formularul de control şi evidenţă, declaraţiile vamale, declaraţiile valorii în vamă, precum şi calculul din formularul de control şi evidenţă.
65. Procedura de verificare a formularului de control şi evidenţă se stabileşte în mod autonom de birourile vamale.
La verificarea formularului de control şi evidenţă, datele din tabelele formularului trebuie să corespundă cu datele din declaraţiile vamale, prezentate de organele vamale.
Verificarea trebuie să stabilească dacă:
  vămuirea mărfurilor destinate prelucrării şi a produselor rezultate s-a efectuat în biroul vamal indicat în autorizaţie;
  codurile mărfurilor destinate prelucrării conform Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova, indicate în declaraţiile vamale, corespund codurilor indicate în autorizaţie;
  volumul mărfurilor destinate prelucrării, plasate de facto în regimul vamal de perfecţionare activă, nu depăşeşte volumul stabilit în autorizaţie;
  codurile producţiei-marfă şi ale deşeurilor conform Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova corespund codurilor indicate în autorizaţie;
  volumul producţiei-marfă, scoasă de facto din teritoriul vamal în conformitate cu regimul vamal de export, corespunde, ţinînd cont de normele de producere (de consum), cu volumul mărfii destinate prelucrării,  vămuite de facto;
  volumul mărfurilor autohtone utilizate de facto corespunde, ţinînd cont de normele de producere (de consum), cu volumul producţiei-marfă efectiv exportată;
  deşeurile şi resturile sînt plasate în regimul vamal prevăzut în autorizaţie;
  volumul deşeurilor şi resturilor vămuite de facto corespunde cantităţii de deşeuri şi resturi care trebuie să fie obţinute la prelucrarea unei cantităţi reale de mărfuri destinate prelucrării şi de mărfuri autohtone, ţinînd cont de normele de producere (de consum) stabilite în autorizaţie;
  în cazul  refuzului perfecţionării active, resturile, producţia-marfă şi deşeurile obţinute în rezultatul prelucrării au fost scoase din teritoriul vamal în cantităţile corespunzătoare volumelor de mărfuri destinate prelucrării plasate de facto în regimul vamal de perfecţionare activă pe teritoriul vamal;
  valoarea în vamă totală a producţiei-marfă, a deşeurilor şi resturilor depăşeşte suma valorii în vamă a mărfurilor destinate prelucrării utilizate şi a valorii mărfurilor autohtone.
66. Dacă la verificarea formularului de control şi evidenţă nu s-au depistat încălcări, în colţul din dreapta de sus al formularului de control şi evidenţă verificat se face inscripţia: "Verificat. Încălcări nu s-au depistat. "_____"___________ 20____", autentificată prin semnătura şi ştampila personală a persoanei responsabile a biroului vamal. Formularul de control şi evidenţă verificat se anexează la dosarul autorizaţiei verificate.
În cazul depistării unor încălcări, în colţul de sus din dreapta al formularului de control şi evidenţă a autorizaţiei se face inscripţia: "Verificat. Sau depistat încălcări. "_____"___________ 20____", autentificată prin semnătura şi ştampila personală  a persoanei responsabile a biroului vamal. Se întocmeşte o listă de încălcări, în care se enumeră în mod arbitrar toate încălcările depistate în cadrul verificării formularului de control şi evidenţă a autorizaţiei verificate. Lista încălcărilor de asemenea se autentifică prin semnătura şi ştampila personală a persoanei responsabile a biroului vamal.
Formularul de control şi evidenţă verificat şi lista încălcărilor se anexează la dosarul autorizaţiei verificate.
67. După efectuarea controlului conform formularului de control şi evidenţă, prezentat de solicitant, se realizează controlul mijloacelor băneşti. În acest scop biroul vamal completează tabelul "Controlul mijloacelor băneşti". Tipizata acestui tabel şi modul de completare a lui se stabileşte de Departamentul Vamal.
Tabelul verificat "Controlul mijloacelor băneşti" şi "Lista încălcărilor. Mijloace băneşti" se anexează la dosarul autorizaţiei verificate.
68. Dacă nu au fost depistate încălcări în ceea ce priveşte respectarea  autorizaţiei, în colţul din dreapta de sus al exemplarului autorizaţiei aflat la  biroul vamal se face inscripţia: "Închisă "___"______ 20__", autentificată cu semnătura şi ştampila personală a factorului de decizie responsabil al biroului vamal. Autorizaţia închisă cu documentele anexate, în baza cărora a fost eliberată, formularul de control şi evidenţă, tabelul "Controlul mijloacelor băneşti", copiile tuturor declaraţiilor vamale, perfectate în conformitate cu autorizaţia, şi alte documente din dosar se transmit în arhivă pentru a fi păstrate timp de patru ani.
69. În cazul în care la verificarea respectării regimului vamal de perfecţionare activă au fost depistate încălcări ce constau în primirea nejustificată de  mijloace băneşti sau neachitarea drepturilor de import pentru plasarea mărfurilor destinate prelucrării în regimul vamal de perfecţionare activă, biroul vamal care efectuează verificarea trebuie să perceapă de la solicitant aceste mijloace băneşti în modul stabilit de legislaţia naţională în vigoare.
70. Dacă în perioada utilizării autorizaţiei eliberate solicitantul a încălcat regulile vamale, el trebuie să ia măsuri privind înlăturarea încălcărilor şi să prezinte suplimentar documentele necesare pentru închiderea autorizaţiei în termenele stabilite de biroul vamal.
XII. Procedura de anulare, suspendare a acţiunii
şi/sau de retragere a autorizaţiei
71. Autorizaţia poate fi anulată, dacă după eliberarea ei biroul vamal primeşte informaţii veridice cu privire la faptul că a fost eliberată în baza unor date incomplete sau neautentice, care au avut o importanţă esenţială la adoptarea deciziei de acordare a autorizaţiei.
72. La primirea informaţiei care implică examinarea chestiunii privind suspendarea acţiunii autorizaţiei, biroul vamal decide printr-un ordin, expunînd motivele şi, în mod obligatoriu, în termen de trei zile din data emiterii ordinului, expediază solicitantului o copie a deciziei cu aviz de primire. Dacă solicitantul, în termenele stabilite de biroul vamal, nu întreprinde măsuri pentru înlăturarea motivelor care au determinat suspendarea acţiunii autorizaţiei, aceasta este retrasă.
73. Din data emiterii ordinului privind suspendarea acţiunii autorizaţiei, biroul vamal sistează vămuirea mărfurilor destinate prelucrării şi a  produselor rezultate în cadrul acestei autorizaţii.
74. Decizia privind suspendarea acţiunii autorizaţiei poate fi atacată în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
75. Autorizaţia este retrasă dacă titularul ei nu respectă cerinţele Codului vamal sau nu a îndeplinit condiţiile stipulate, în conformitate cu care solicitantului i-a fost eliberată respectiva autorizaţie.
76. În cazul depistării unor  încălcări ale regimului de perfecţionare activă, se întocmeşte un proces-verbal de încălcare a regulilor vamale.
77. Decizia privind anularea sau retragerea autorizaţiei se ia prin ordinul biroului vamal, cu indicarea obligatorie a cauzelor care au determinat luarea acestei decizii şi, în termen de trei zile din data emiterii ordinului, se expediază solicitantului indicat în autorizaţia retrasă, cu aviz de primire.
78. Din data emiterii ordinului de anulare sau de retragere a autorizaţiei, biroul vamal sistează vămuirea mărfurilor destinate prelucrării şi a produselor rezultate în cadrul autorizaţiei retrase.
79. Decizia privind anularea sau retragerea autorizaţiei poate fi atacată în conformitate cu prevederile capitolului XI al Codului vamal.
80. Anularea sau retragerea autorizaţiei poate fi aplicată şi ca măsură suplimentară de sancţionare pentru încălcarea regulilor vamale, în conformitate cu prevederile capitolului  X al Codului vamal. În acest caz hotărîrea de anulare sau de retragere se perfectează în formă de decizie pentru aplicarea sancţiunii  în dosarul de încălcare a regulilor vamale, iar retragerea se realizează din data emiterii deciziei privind executarea.
XIII. Dispunerea de mărfurile destinate prelucrării şi de  produsele
rezultate, după anularea sau retragerea autorizaţiei
81. În termen de zece zile din data emiterii deciziei de anulare sau de retragere  a autorizaţiei, solicitantul trebuie:
  să asigure, începînd cu data anulării sau retragerii autorizaţiei, schimbarea regimului vamal de perfecţionare activă a mărfurilor destinate prelucrării, care au fost deja folosite la fabricarea producţiei-marfă sau care se află în proces de perfecţionare, în alt regim vamal conform ordinii stabilite.
În cazul schimbării regimului vamal al mărfurilor destinate prelucrării în regim vamal de import, drepturile de import, plătite anterior, sînt trecute în contul achitării taxelor aferente plasării mărfurilor în regimul vamal de import. Pentru  mărfurile destinate prelucrării, din care s-a produs deja şi,  începînd din  data anulării sau retragerii autorizaţiei, s-a exportat producţie-marfă, iar drepturile de import au fost restituite, aceste drepturi de import se percep din ziua solicitării noului regim vamal;
  să prezinte formularul de control şi evidenţă a mărfurilor destinate prelucrării şi a produselor rezultate, care au fost deplasate, în conformitate cu autorizaţia anulată sau retrasă, pînă la data emiterii ordinului de anulare sau de retragere a autorizaţiei sau a deciziei în dosarul de încălcare a regulilor vamale.
82. La anularea sau retragerea autorizaţiei, în termen de douăzeci de zile din data emiterii ordinului de anulare sau de retragere, biroul vamal efectuează controlul gestiunii  mărfurilor destinate prelucrării şi a produselor rezultate.
83. Dacă cerinţele prevăzute de prezentul regulament privind autorizaţia anulată sau retrasă sînt respectate, în colţul de sus din dreapta al exemplarului (copiei) autorizaţiei biroului vamal se face inscripţia: "Anulată. (Retrasă.)  "___"_____ 20__", autentificată prin semnătura persoanei responsabile şi ştampila biroului vamal. Autorizaţia anulată sau retrasă cu documentele anexate, în baza cărora a fost eliberată, copia ordinului de anulare sau de retragere, formularul de control şi evidenţă, tabelul "Controlul mijloacelor băneşti", copiile tuturor declaraţiilor vamale perfectate în conformitate cu prevederile autorizaţiei şi ale celor perfectate în legătură cu anularea sau retragerea acesteia,  precum şi alte documente din dosar se transmit la arhiva biroului vamal pentru a fi păstrate timp de patru ani.
84. În cazul nerespectării de către solicitant a cerinţelor menţionate mai sus, se întocmeşte un proces-verbal de încălcare a regulilor vamale.
XIV. Dispoziţii finale
85. Biroul vamal eliberează autorizaţia de perfecţionare activă, ţine evidenţa şi prezintă la Departamentul Vamal darea de seamă referitor la mărfurile plasate sub regimul vamal de perfecţionare activă şi la produsele rezultate conform tipizatelor de evidenţă statistică operativă în modul şi termenele stabilite  de Departamentul Vamal.
86. Autorizaţia de perfecţionare activă a mărfurilor nu poate fi transmisă altei persoane.
87. La vămuirea mărfurilor destinate prelucrării şi a produselor rezultate se aplică metodele de determinare a valorii în vamă în conformitate cu legislaţia naţională.
88. Introducerea mărfurilor destinate prelucrării şi exportul producţiei-marfă, a deşeurilor şi resturilor se efectuează sub supraveghere vamală.
89. Persoanele care au comis încălcări ale regimului de perfecţionare activă a mărfurilor sau au efectuat operaţii ilicite cu mărfurile plasate în regimul vamal de perfecţionare activă, sau care nu au îndeplinit condiţiile de utilizare a regimului vamal sînt trase la răspundere în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.
Anexă
la Regulamentul privind regimul
vamal de  perfecţionare activă
L I S T A
mărfurilor prohibite plasării sub regimul vamal de perfecţionare activă
Armamente, cu excepţia armelor cu valoare artistică, tehnică militară, articole speciale de completare pentru fabricarea lor.
Praf de puşcă, substanţe explozive şi mijloace detonante.
Materiale nucleare, utilaj tehnologic şi dispozitive nucleare, surse radioactive, inclusiv deşeuri radioactive.
Metale preţioase, aliaje şi articole din ele, minerale concentrate şi deşeuri de metale preţioase.
Pietre preţioase naturale şi articole confecţionate din acestea, deşeurile lor, praful din ele, perle şi articole confecţionate din acestea.
Stupefiante, substanţe psihotrope, otrăvitoare, cu efect puternic, care nu sînt preparate medicinale.
Deşeuri industriale*.
Mijloace radioelectronice (instalaţii de frecvenţă înaltă)**.
________________________
* În conformitate cu Legea nr.1347-XIII din 9 octombrie 1997.
** Prin mijloace radioelectronice (instalaţii de frecvenţă înaltă) se subînţeleg mijloacele tehnice care conţin unul sau mai multe radioemiţătoare ori instalaţii de radiorecepţie, sau combinaţii ale acestora, precum şi echipamentele auxiliare (staţiile radio, sistemele de radionavigaţie, radiodetecţie, sistemele televiziunii prin cablu şi alte instalaţii, care utilizează undele electromagnetice cu o frecvenţă de peste 9 kiloherzi).
Anexa nr. 7
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 207
din 26 februarie 2003
REGULAMENTUL
privind regimul vamal  de transformare sub supraveghere vamală
I. Principii generale
1. Regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală este  regimul în care mărfurile străine sînt supuse în modul stabilit, sub supraveghere vamală, pe teritoriul vamal unor operaţiuni ce le transformă felul sau starea iniţială, fiind exonerate de drepturile de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, precum şi de aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel. Produsele rezultate la transformarea sub supraveghere vamală se plasează în alt regim vamal.
2. Termenii utilizaţi în prezentul regulament au următoarele semnificaţii:
a) obiectul transformării - mărfurile destinate transformării cu  sau fără utilizarea mărfurilor autohtone, care urmează a fi supuse transformării;
b) mărfuri destinate transformării " mărfurile străine introduse cu scopul de a fi plasate în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală;
c) proces de producere - totalitatea  acţiunilor forţelor de producţie şi uneltelor de producere, necesare pentru fabricarea producţiei-marfă;
d) proces tehnologic - partea procesului de producere  constînd din acţiunile orientate spre modificarea şi  determinarea ulterioară  a  stării  obiectului transformării;
e) mărfuri autohtone - mărfurile provenite din Republica Moldova;
f) mărfuri străine - mărfurile care nu sînt indicate la litera e) al acestui punct;
g) producţie-marfă - mărfurile obţinute din obiectele transformării (materie primă iniţială, materialele, semifabricatele etc. destinate transformării, precum şi cele autohtone) în rezultatul realizării depline a procesului de producere, utilizat de întreprinderea  prelucrătoare;
h) deşeuri de producere - mărfurile (materiale, substanţe, produse etc.) care rezultă în mod inevitabil în procesul de producere a producţiei-marfă şi care nu sînt utilizate de întreprinderea prelucrătoare;
i) resturi - partea rămasă din mărfurile destinate transformării, introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova, care nu a fost utilizată pentru fabricarea producţiei-marfă, clasificată conform Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova la aceeaşi poziţie tarifară din 9 cifre ca şi mărfurile destinate transformării;
j) pierderi de producere - materiale, substanţe etc. ce se formează şi/sau se pierd irevocabil în rezultatul procesului de fabricare a producţiei-marfă;
k) produse rezultate - mărfurile obţinute în rezultatul transformării mărfurilor introduse pentru a fi  transformate cu sau fără utilizarea mărfurilor autohtone, care includ producţia-marfă, deşeurile şi pierderile de producere;
l) volumul produselor rezultate - expresia cantitativă a produselor obţinute în urma transformării mărfurilor destinate transformării şi a mărfurilor autohtone utilizate în procesul de producere indicat de întreprinderea prelucrătoare;
m) întreprindere prelucrătoare - persoana juridică ce utilizează nemijlocit obiectele transformării în procesul de producere sub supravegherea vamală a Republicii Moldova.
3. Mărfurile străine, a căror  introducere în Republica Moldova este interzisă, precum şi mărfurile accizate, plasarea cărora în regimul nominalizat este prohibită, dacă aceasta e prevăzută de legislaţia în vigoare, nu pot fi plasate în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală.
4. Nu pot fi plasate în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală energia electrică, termică şi alte tipuri de energie, precum şi mărfurile, ale căror produse rezultate reprezintă energia electrică, termică şi alte tipuri de energie, întrucît aceste mărfuri nu pot fi identificate.
5. Se interzice agenţilor economici rezidenţi ai Republicii Moldova să plaseze în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală mărfurile livrate din zonele economice libere aflate în teritoriul Republicii Moldova.
6. Pentru fabricarea oricărei unităţi de producţie-marfă se utilizează în mod obligatoriu mărfuri destinate transformării şi, suplimentar, pot fi folosite  mărfuri autohtone.
7. Deşeurile de producere pot fi plasate în alt regim vamal.
8. Resturile mărfurilor vor fi vămuite şi supuse supravegherii în conformitate cu regimurile vamale prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.
9. Pierderile de producere vor rămîne  sub  supravegherea vamală a Republicii Moldova. Ele nu vor fi vămuite, însă vor fi supuse controlului vamal.
10. Transformarea sub supraveghere vamală urmează a fi realizată cu respectarea legislaţiei Republicii Moldova cu privire la protecţia mediului ambiant.
11. Responsabilitatea pentru încălcarea regimului de transformare a obiectelor transformării, operarea ilicită cu mărfurile plasate în regim vamal de transformare sub supraveghere vamală şi pentru respectarea condiţiilor de utilizare a acestui regim şi-o asumă întreprinderea prelucrătoare.
II. Autorizaţia pentru transformarea sub supraveghere vamală
12. Transformarea obiectelor transformării sub supravegherea vamală a Republicii Moldova se efectuează în baza autorizaţiei eliberate de unul din birourile vamale.
Totodată, utilizarea mărfurilor destinate transformării în conformitate cu regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală şi plasarea producţiei-marfă, resturilor şi deşeurilor în alt regim vamal se efectuează în baza autorizaţiei de transformare sub supraveghere vamală, eliberată de  biroul vamal, în termenul de valabilitate a acesteia.
13. Autorizaţia se acordă întreprinderii prelucrătoare, dacă:
mărfurile se introduc în Republica Moldova pentru transformare nemijlocit de către întreprinderea-prelucrătoare, care efectuează operaţiunile de transformare;
întreprinderea care introduce mărfuri spre transformare are statut de persoană juridică;
pentru producerea unei unităţi de producţie-marfă se utilizează mărfuri destinate transformării cu sau fără utilizarea suplimentară a mărfurilor autohtone;
pentru produsele rezultate, puse în circulaţie liberă după  plasarea lor  în regim vamal  de import, se percep taxe   vamale, care nu trebuie să fie mai mici decît cele pentru  importul mărfurilor în scopul transformării;
operaţiunile de transformare se execută în conformitate cu procesul tehnologic ordinar al întreprinderii;
mărfurile destinate transformării pot fi identificate în produsele rezultate, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul regulament.
Lista mărfurilor prohibite plasării în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală este stabilită în anexa nr. l la prezentul regulament.
III. Operaţiunile de transformare sub supraveghere vamală a mărfurilor
14. Operaţiunile de transformare sub supraveghere vamală a mărfurilor includ:
producerea propriu-zisă şi transformarea obiectelor transformării. Criteriul distinctiv al acestei operaţiuni - pierderea caracteristicilor individuale ale mărfurilor destinate transformării cu sau fără utilizarea mărfurilor autohtone şi păstrarea lor în producţia-marfă;
fabricarea producţiei-marfă, inclusiv montarea, asamblarea şi adaptarea  la alte mărfuri. Criteriul distinctiv al acestei operaţiuni - păstrarea caracteristicilor principale ale mărfurilor destinate transformării cu sau fără utilizarea mărfurilor autohtone în producţia-marfă;
restabilirea formei iniţiale. Criteriul distinctiv al acestei  operaţiuni - repararea uzurii mărfurilor destinate transformării şi  înlăturarea defectelor reclamate;
utilizarea unor mărfuri care contribuie la sau facilitează obţinerea de produse chiar dacă în procesul transformării aceste mărfuri sînt utilizate integral sau parţial. Criteriul distinctiv al acestei operaţiuni - utilizarea integrală sau   parţială în procesul de transformare a mărfurilor străine care contribuie la sau  facilitează fabricarea producţiei-marfă.
15. Nu se consideră  operaţiuni de transformare a mărfurilor:
împachetarea, ambalarea sau sortarea mărfurilor;
obţinerea prăsilei, creşterea şi îngrăşarea animalelor, păsărilor, peştilor, crustaceelor şi moluştelor;
cultivarea arborilor şi a plantelor;
asigurarea integrităţii mărfurilor în timpul păstrării sau transportării;
pregătirea mărfurilor pentru vînzare şi transportare;
copierea şi multiplicarea informaţiei, a înregistrărilor audio- şi video- pe orice fel de  purtători de informaţie;
obţinerea energiei electrice, termice şi altor tipuri de energie;
utilizarea mărfurilor străine în calitate de mijloace auxiliare în procesul tehnologic (de exemplu, echipamente, maşini-unelte, dispozitive etc.).
16. Se limitează aplicarea operaţiunilor propriu-zise de transformare, finisare şi de restabilire a formei iniţiale a următoarelor mărfuri:
anvelope pneumatice din cauciuc, restabilite sau uzate, anvelope compacte sau semipneumatice, protectoare interschimbabile pentru anvelope şi benzi de obadă din cauciuc;
insecticide, rodenticide, fungicide, erbicide, mijloace de stimulare a creşterii plantelor, dezinfectanţi şi alte produse similare, ambalate în forme sau pachete pentru vînzarea cu amănuntul sau în formă de preparate finite sau produse (de exemplu, benzi prelucrate cu sulf, fitiluri, lumînări, hîrtie lipicioasă pentru muşte).
Condiţiile de realizare a acestor operaţiuni sînt stabilite de Departamentul Vamal de comun acord cu Ministerul Economiei pentru fiecare caz  aparte şi se indică în autorizaţia eliberată de  Departamentul Vamal.
IV. Utilizarea mărfurilor autohtone la transformarea
sub supraveghere vamală
17. În procesul transformării mărfurilor pot fi folosite şi mărfurile autohtone (în proporţie  de cel mult 45% din valoarea producţiei-marfă).
V. Identificarea mărfurilor destinate
transformării în producţia-marfă
18. Identificarea în producţia-marfă a mărfurilor destinate transformării reprezintă metodele de confirmare a faptului că anume mărfurile destinate transformării au fost supuse operaţiunilor de transformare în scopul obţinerii producţiei-marfă.
19. Metodele de identificare pot fi următoarele:
aplicarea specimenelor vamale  în  formă  de  sigilii  în încăperile  depozitului, pe segmentele de  linii tehnologice, care  execută anumite operaţiuni tehnologice, în scopul neadmiterii utilizării lor în procesul de producere a mărfurilor ce nu sînt menţionate în autorizaţia de  transformare sub supraveghere vamală;
aplicarea de către întreprinderea prelucrătoare sau de către colaboratorii vamali a ştampilelor, marcajelor cifrate şi/sau altor marcaje pe mărfurile destinate transformării şi/sau pe mărfurile autohtone;
descrierea mărfurilor destinate transformării;
fotografierea, reprezentarea la scară a mărfurilor destinate transformării;
compararea probelor şi a  mostrelor mărfurilor destinate transformării, luate anterior, cu producţia-marfă;
utilizarea marcajelor mărfurilor destinate transformării în formă de numere de fabricare (nr. motorului, al părţilor caroseriei etc.).
În cazul în care metodele de identificare specificate mai sus nu pot fi utilizate, întreprinderea prelucrătoare are dreptul să prezinte concluziile organizaţiilor de expertiză independente şi ale laboratoarelor vamale pentru stabilirea unei metode adecvate de identificare a mărfurilor destinate transformării în producţia-marfă.
În scopul identificării sus-numitelor mărfuri în producţia-marfă, persoanele responsabile ale organelor vamale au dreptul să asiste la procesul de producere.
20. Identificarea mărfurilor destinate transformării în producţia-marfă nu este necesară în următoarele cazuri:
întreprinderea prelucrătoare utilizează unul dintre procesele tehnologice cu ciclu neîntrerupt de producere;
întreprinderea prelucrătoare utilizează un proces tehnologic unic, care exclude fabricarea în Republica Moldova a producţiei-marfă similare şi/sau identice.
VI. Stabilirea volumului produselor rezultate
la transformarea mărfurilor  în scopuri vamale
21. Volumul produselor rezultate la transformarea sub supraveghere vamală a mărfurilor destinate transformării este stabilit de  întreprinderea prelucrătoare cu prezentarea actului de expertiză eliberat de unul dintre organele abilitate prin lege.
22. Pentru stabilirea,  în scopuri vamale, a volumului produselor  rezultate, întreprinderea prelucrătoare va prezenta la biroul vamal calculul volumului produselor rezultate, efectuat conform normelor de consum sau normelor de producere a acestor produse.
Totodată, normele de consum se stabilesc ca volum al mărfurilor destinate transformării şi al mărfurilor autohtone utilizate în procesul de producere pentru obţinerea unei unităţi de producţie-marfă în valoare absolută. Norma de producere reprezintă volumul produselor rezultate în procesul de producere dintr-o unitate de volum al mărfurilor destinate transformării cu sau fără utilizarea mărfurilor autohtone, în valoare absolută sau în raport procentual.
Aplicarea normei de producere a produselor rezultate sau a normei de consum la calcularea volumului produselor rezultate se stabileşte exclusiv pentru a-i facilita întreprinderii prelucrătoare efectuarea calculului respectiv.
23. La utilizarea normelor de producere, volumul fiecărui produs rezultat în  procesul de producere se calculează prin înmulţirea volumului mărfurilor destinate transformării cu norma de producere a produsului rezultat.
24. La utilizarea normelor de consum, volumul fiecărui produs obţinut în rezultatul procesului de transformare se calculează prin împărţirea volumului mărfurilor destinate  transformării la norma de consum al mărfurilor utilizate la producerea unei unităţi de producţie-marfă.
25. Normele de producere a produselor rezultate sau  normele de consum
utilizate la fabricarea mărfurilor pentru o unitate de producţie-marfă sînt stabilite de întreprinderea prelucrătoare. Aceste norme trebuie să fie    stabilite atît pentru mărfurile destinate transformării, cît şi pentru mărfurile autohtone.
26. La stabilirea normelor de producere (de consum) se indică volumul deşeurilor şi pierderilor de producere rezultate în procesul de transformare.
27. Stabilirea de către biroul vamal a normelor de producere (de consum) se efectuează în modul stabilit de  Departamentul Vamal.
28. Avînd motive să considere neîntemeiate normele de producere (de consum) prezentate de întreprinderea prelucrătoare, biroul vamal care autorizează regimul nominalizat poate, în scopuri vamale, să stabilească norme de producere (de consum) obligatorii, luînd în considerare concluziile Ministerului Economiei, expertizele şi investigaţiile laboratoarelor vamale, precum şi informaţia referitor la normele de producere (de consum) a unor  organizaţii de cercetări  ştiinţifice imparţiale  din ţară şi din străinătate şi a întreprinderilor  care produc mărfuri similare şi/sau identice.
29. Normele de producere (de consum) stabilite sînt indicate în autorizaţia de transformare sub supraveghere vamală.
VII. Stabilirea şi prelungirea termenelor de transformare
sub supraveghere vamală şi de valabilitate a autorizaţiei
30. Prelucrarea obiectelor transformării sub supraveghere vamală se efectuează în termenele stabilite de birourile vamale care eliberează autorizaţia de transformare, ţinînd cont de durata procesului de fabricare a producţiei-marfă.
31. Termenul  de  transformare  indicat în  autorizaţie  reprezintă termenul  de valabilitate a autorizaţiei şi include perioada necesară pentru:
vămuirea mărfurilor destinare transformării;
determinarea şi includerea obiectelor transformării în procesul de producere pînă la fabricarea producţiei-marfă finite;
plasarea în alt regim vamal a tuturor produselor rezultate şi resturilor.
32. Pentru stabilirea termenului de valabilitate  a autorizaţiei, întreprinderea prelucrătoare prezintă la biroul vamal descrierea procesului de producere a obiectelor transformării, indicînd durata proceselor tehnologice principale şi volumul prezumtiv al mărfurilor destinate transformării, cu argumentarea  în formă scrisă a termenelor de transformare a volumului prezumtiv de mărfuri destinate transformării.
33. Biroul vamal verifică informaţiile prezentate în scopul excluderii cazurilor de mărire nejustificată a termenelor de transformare şi stabileşte termenul de valabilitate a autorizaţiei şi volumul mărfurilor care pot fi transformate în acest termen cu utilizarea procesului de producere declarat.
34. Termenul de valabilitate al autorizaţiei, stabilit de biroul vamal, nu poate depăşi termenul-limită de transformare sub supraveghere vamală.
35. Termenul-limită de transformare sub supraveghere vamală  a oricărui tip de marfă se stabileşte în funcţie de durata ciclului de producere plus două  luni după finalizarea acestuia, şi nu poate depăşi şase luni.
36. În cazul  în care operaţia de transformare nu poate fi realizată  în termenele stabilite, care nu depăşesc termenul-limită fixat, termenul de valabilitate a autorizaţiei poate fi prelungit la cererea motivată în scris a întreprinderii prelucrătoare.
Procedura de prelungire a termenului de transformare sub supraveghere vamală este stabilită în anexa nr.2 la prezentul regulament.
VIII. Acordarea autorizaţiei de  transformare sub supraveghere vamală
şi  introducerea modificărilor în  autorizaţia eliberată
37. Autorizaţia  pentru plasarea mărfurilor destinate transformării în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală şi plasarea în alt regim vamal a producţiei-marfă, a deşeurilor şi resturilor se acordă întreprinderii prelucrătoare în baza cererii scrise.
38. Autorizaţia nu poate fi acordată  dacă:
la data  depunerii cererii întreprinderea prelucrătoare deţinea deja o autorizaţie de transformare sub supraveghere vamală şi dacă:
a) termenul ei de valabilitate a expirat;
b) codul  producţiei-marfă, indicat în autorizaţie conform Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova, coincide cu codul producţiei-marfă, indicat în cerere, la nivelul primelor patru cifre;
c)produsele obţinute în cadrul acestei  autorizaţii  (producţia-marfă şi deşeurile), precum şi resturile în volumul corespunzător volumului mărfurilor destinate transformării, reieşind din normele de producere (de consum) ale produselor rezultate, nu au fost prezentate pentru vămuire sau vămuirea lor nu a fost încheiată;
colaboratorii biroului vamal nu dispun de posibilităţi reale pentru a efectua de facto controlul vizual şi documentar al procesului de producere şi de păstrare a mărfurilor amplasate în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală şi a produselor rezultate din acestea;
întreprinderea prelucrătoare  nu  este în stare să evite cazurile de  sustragere,  eludînd controlul vamal al mărfurilor, plasate în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală;
termenul  de  transformare  solicitat depăşeşte  considerabil  durata  justificată economic de transformare a mărfurilor şi de scoatere a produselor rezultate;
în rezultatul transformării se formează, sub formă de pierderi de producere, substanţe interzise pentru importul  în teritoriul vamal al Republicii Moldova.
39.Autorizaţia se eliberează pe un anumit termen, care trebuie să fie indicat în mod obligatoriu în ea.
40. În autorizaţie trebuie indicate (în conformitate cu codurile Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova), de asemenea:
mărfurile destinate transformării*;
mărfurile autohtone utilizate*;
produsele rezultate: producţia-marfă, deşeurile, cu indicarea regimului vamal în conformitate cu care ele vor fi vămuite, şi pierderile de producere;
resturile, cu indicarea regimului vamal în conformitate cu care ele vor fi vămuite;
normele de consum sau normele de producere a producţiei-marfă;
organul vamal în care urmează a fi vămuite mărfurile destinate transformării sub supraveghere vamală, produsele rezultate şi resturile.
La poziţiile marcate cu asterisc se indică codul mărfii conform Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova şi se prezintă descrierea mărfurilor în conformitate cu regulile stabilite de completare a rubricii 31 a declaraţiei vamale.
Dacă deşeurile obţinute în urma transformării sînt atribuite  la mărfurile prohibite introducerii în teritoriul vamal al Republicii Moldova, autorizaţia poate fi acordată cu condiţia ca întreprinderea prelucrătoare să-şi asume obligaţia de a scoate aceste deşeuri din teritoriul vamal naţional în conformitate cu regimul vamal de export şi să prezinte, în scris, garanţia partenerului străin privind disponibilitatea acestuia de a primi deşeurile în cauză.
41. Autorizaţia   este   eliberată  în   două   exemplare, dintre care   unul este înmînat întreprinderii prelucrătoare în persoana reprezentantului său, iar celălalt se păstrează la biroul vamal. O copie a autorizaţiei este expediată organului vamal, în a cărui rază de activitate se va efectua controlul asupra executării ei.
Modul de eliberare a autorizaţiei de transformare sub supraveghere vamală este expus în anexa nr.3 la prezentul regulament.
42. În autorizaţie pot fi introduse modificări, dar numai în perioada ei de valabilitate, la cererea scrisă a întreprinderii prelucrătoare, depusă la biroul vamal, în cazul în care acestea nu contravin prezentului regulament.
La schimbarea datelor din autorizaţie, modificările se introduc în toate exemplarele autorizaţiei eliberate şi se legalizează prin aplicarea semnăturii persoanei responsabile şi ştampilei biroului vamal.
În cazul refuzului de a introduce modificări în autorizaţia eliberată, biroul vamal informează întreprinderea prelucrătoare asupra  motivelor  refuzului.
43. Biroul vamal poate refuza acordarea autorizaţiei dacă datele prezentate sînt incomplete şi/sau neautentice, precum şi în alte cazuri în care nu se respectă condiţiile prezentului regulament.
Refuzul de a acorda autorizaţia şi(sau) de a introduce modificări în autorizaţia eliberată poate fi atacat în conformitate cu capitolul XI al Codului vamal.
44. Birourile vamale ţin evidenţa autorizaţiilor eliberate.
45. La eliberarea autorizaţiei se percepe taxa prevăzută de legislaţia în vigoare.
IX. Vămuirea mărfurilor destinate transformării
şi a produselor rezultate
46. Vămuirea mărfurilor destinate transformării  sub supraveghere vamală, a produselor rezultate şi resturilor trebuie  efectuată în perioada de valabilitate  a autorizaţiei.
47. Mărfurile autohtone utilizate la transformare nu sînt supuse vămuirii.
Vămuirea mărfurilor destinate transformării sub supraveghere vamală
48. Vămuirea mărfurilor destinate transformării, plasate in regimul vamal  de transformare sub supraveghere vamală, se efectuează la biroul vamal în raza de activitate a căruia se află întreprinderea prelucrătoare, şi se desfăşoară dacă sînt respectate concomitent următoarele condiţii:
prezenţa copiei exemplarului autentificat de  biroul vamal al autorizaţiei de transformare sub supraveghere vamală a acestor mărfuri şi în conformitate cu aceasta;
achitarea taxei pentru procedurile vamale  în mărimea  stabilită  de  legislaţia vamală a Republicii Moldova;
respectarea măsurilor de reglementare netarifară.
49. În cazul plasării mărfurilor destinate transformării în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală, la organul vamal se vor prezenta următoarele documente:
declaraţia vamală, completată în conformitate cu Normele privind completarea, circulaţia şi utilizarea formularelor declaraţiei vamale în detaliu - la plasarea mărfurilor  în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală, şi declaraţia valorii în vamă - în cazurile cînd completarea ei este prevăzută de actele normative în vigoare;
actele de expediere şi de însoţire a mărfurilor destinate transformării (acordurile în conformitate cu care are loc trecerea mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova şi transformarea lor: contractul de transformare sau alt act ce confirmă intenţiile părţilor, precum şi facturile de expediţie, conosamentele, specificaţiile, facturile, facturile-proformă etc.);
autorizaţiile emise de alte organe de stat, dacă mărfurile destinate transformării sînt supuse controlului acestor organe;
alte documente prevăzute de prezentul regulament, precum şi actele necesare pentru vămuire,  prevăzute de alte  acte normative ale Republicii Moldova, care stabilesc condiţiile aplicării regimului vamal de transformare sub supraveghere vamală.
50. La plasarea în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală a mărfurilor destinate transformării de origine vegetală sau animală, importate de peste hotare, organele de stat abilitate vor efectua controlul lor fitosanitar şi veterinar.
Vămuirea produselor rezultate şi a resturilor
51. Vămuirea producţiei-marfă, deşeurilor şi a resturilor se efectuează în modul stabilit de Departamentul Vamal  pentru regimurile vamale respective, dacă sînt îndeplinite concomitent următoarele condiţii:
prezenţa autorizaţiei de transformare sub supraveghere vamală şi în conformitate cu ea;
achitarea drepturilor de import la vămuire în mărimea stabilită de legislaţia vamală a Republicii Moldova;
respectarea măsurilor de reglementare netarifară.
La plasarea în regim vamal a  mărfurilor nominalizate, în conformitate cu  prezentul regulament, la organul vamal se prezintă următoarele documente:
declaraţia vamală, completată în conformitate cu Normele privind completarea, circulaţia şi utilizarea formularelor declaraţiei vamale în detaliu, şi declaraţia valorii în vamă - în cazurile cînd completarea ei este prevăzută de actele normative în vigoare;
actele de expediere şi de însoţire a produselor rezultate şi a resturilor - la plasarea lor în alt regim vamal (acordurile în conformitate cu care are loc plasarea produselor rezultate şi a resturilor în regimul solicitat: contractul de transformare sau alt document ce confirmă intenţiile părţilor, precum şi facturile de expediţie, conosamentele, specificaţiile, facturile etc.);
autorizaţiile emise de alte organe de stat, dacă produsele rezultate şi resturile sînt supuse controlului acestor organe;
alte documente prevăzute de prezentul regulament, precum şi actele necesare pentru vămuire,  prevăzute  de alte  acte normative ale Republicii Moldova, care stabilesc condiţiile aplicării regimului vamal de transformare sub supraveghere vamală.
X. Supunerea mărfurilor destinate transformării şi a
produselor rezultate drepturilor de import/export
52. La plasarea în regim vamal de transformare sub supraveghere vamală, mărfurile sînt exonerate de drepturile de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.
La plasarea producţiei-marfă, deşeurilor de producere şi resturilor în alte regimuri vamale se achită toate drepturile de import/export aplicate produselor rezultate plasate în regimul solicitat, conform legislaţiei vamale în vigoare.
53.  Mărfurile care au fost plasate în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală şi nu au fost supuse transformării pot fi plasate în regim de import cu achitarea  drepturilor de import cuvenite şi a cotei procentuale din aceste plăţi în mărimea stabilită de Banca Naţională a Moldovei. La calcularea sumelor indicate se utilizează cursul Băncii Naţionale a Moldovei în ziua înregistrării declaraţiei vamale la solicitarea regimului vamal de import.
XI. Modul de efectuare a controlului vamal şi de evidenţă a mărfurilor
destinate transformării şi a produselor rezultate în conformitate cu
autorizaţia eliberată
54. Controlul general al  mărfurilor destinate transformării, al mărfurilor autohtone utilizate, produselor rezultate şi resturilor se efectuează de către organul vamal în raza de activitate a căruia se desfăşoară transformarea. În acest scop biroul vamal întocmeşte un dosar pentru fiecare autorizaţie eliberată, la care se anexează:
copiile cererii de acordare a  autorizaţiei şi  altor acte, în baza cărora a fost eliberată autorizaţia;
copia autorizaţiei eliberate, care se află la biroul vamal;
copiile declaraţiilor vamale, declaraţiilor valorii în vamă, conform cărora s-a efectuat vămuirea mărfurilor destinate transformării, a produselor rezultate şi a resturilor;
toate celelalte documente referitoare la autorizaţia respectivă, prezentate la biroul vamal;
copiile altor documente referitoare la modificările ulterioare ale autorizaţiei eliberate.
55. Dacă există motive suficiente de a presupune că mărfurile destinate transformării nu vor fi utilizate în conformitate cu regimul vamal solicitat, biroul vamal are dreptul de a obliga întreprinderea prelucrătoare să prezinte în termenul de valabilitate a autorizaţiei dări de seamă periodice şi/sau inopinate necesare pentru realizarea controlului vamal.
56. Persoanele responsabile ale birourilor vamale, în raza cărora se află întreprinderea prelucrătoare care realizează operaţiunile de transformare în conformitate cu autorizaţia eliberată, au dreptul să efectueze, în termenul de valabilitate a autorizaţiei, controlul vamal asupra utilizării mărfurilor destinate transformării în scopul transformării şi fabricării produselor rezultate indicate în autorizaţie.
57. Controlul şi evidenţa mărfurilor destinate transformării, a produselor rezultate, deşeurilor şi resturilor se efectuează în temeiul formularului de control şi evidenţă, prezentat de întreprinderea prelucrătoare pentru fiecare autorizaţie, şi al copiilor declaraţiilor vamale şi declaraţiilor valorii în vamă depuse.
58. În scopul realizării evidenţei şi controlului, întreprinderea prelucrătoare va prezenta, pînă la data expirării termenului de valabilitate a autorizaţiei, formularul de control şi evidenţă la biroul vamal. Formularul trebuie să conţină informaţii despre mărfurile destinate transformării şi produsele rezultate, vămuite în conformitate cu autorizaţia, a cărei termen de valabilitate a expirat, şi să includă patru tabele:
tabelul 1 - Mărfurile destinate transformării;
tabelul 2 - Mărfurile autohtone (utilizate de facto la transformare);
tabelul 3 - Produsele rezultate;
tabelul 4 - Bilanţul (corespunderea volumului de mărfuri destinate transformării, plasate de facto în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală, cu volumele produselor rezultate, resturilor şi deşeurilor vămuite).
Modelele tabelelor, incluse în formularul de control şi evidenţă conform autorizaţiei, precum şi modul de completare a lor se stabilesc de Departamentul Vamal.
59. În termen de cincisprezece zile din data prezentării formularului de control şi evidenţă de către întreprinderea prelucrătoare, biroul vamal verifică conformitatea datelor din autorizaţia de transformare sub supraveghere vamală cu datele din formularul de control şi evidenţă, declaraţiile vamale, declaraţiile valorii în vamă, precum şi calculul din formularul de control şi evidenţă.
60. Procedura de verificare a formularului de control şi evidenţă se stabileşte de Departamentul Vamal.
La verificarea formularului de control şi evidenţă, datele din tabele trebuie să corespundă cu datele din declaraţiile vamale.
Verificarea trebuie să stabilească dacă:
vămuirea mărfurilor destinate transformării sub supraveghere vamală şi a produselor rezultate s-a efectuat în biroul vamal indicat în autorizaţie;
codurile mărfurilor destinate transformării conform Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova, indicate în declaraţiile vamale, corespund codurilor indicate în autorizaţie;
volumul mărfurilor destinate transformării, plasate de facto în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală, nu depăşeşte volumul stabilit în autorizaţie;
codurile producţiei-marfă şi ale deşeurilor conform Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova corespund codurilor indicate în autorizaţie;
volumul producţiei-marfă, plasate de facto în alt regim vamal, corespunde ţinînd cont de normele de producere (de consum), volumului mărfii destinate transformării vămuite de facto;
volumul mărfurilor autohtone utilizate de facto corespunde, ţinînd cont de normele de producere (de consum), cu volumul producţiei-marfă vămuite de facto;
deşeurile şi resturile sînt plasate în regimul vamal prevăzut în autorizaţie;
volumul deşeurilor şi resturilor vămuite de facto corespunde acelei cantităţi de deşeuri şi resturi care trebuie să fie obţinute la transformarea unei cantităţii reale de mărfuri destinate transformării şi de mărfuri autohtone, ţinînd cont de normele de producere (de consum) stabilite în autorizaţie;
valoarea în vamă totală a producţiei-marfă, a deşeurilor şi resturilor depăşeşte suma valorii în vamă a mărfurilor destinate transformării utilizate şi a valorii mărfurilor autohtone.
61. Dacă la verificarea formularului de control şi evidenţă nu s-au depistat încălcări, în colţul din dreapta de sus al formularului de control şi evidenţă verificat se face inscripţia: "Verificat. Încălcări nu s-au depistat. " ___ " ___20___ ", autentificată prin semnătura şi ştampila personală a  persoanei responsabile a biroului vamal. Formularul de control şi evidenţă verificat se anexează la dosarul autorizaţiei verificate.
În cazul depistării unor încălcări în colţul din dreapta de sus al formularului de control şi evidenţă se face inscripţia: "Verificat. S-au  depistat  încălcări." ___ " ___20___ ", autentificată prin  semnătura şi ştampila personală a persoanei responsabile a biroului vamal. Se întocmeşte o listă de încălcări, în care se enumeră în mod arbitrar toate încălcările depistate la verificarea formularului de control şi evidenţă. Lista  încălcărilor de asemenea se autentifică prin  semnătura şi ştampila personală a persoanei responsabile a biroului vamal.
Formularul de control şi evidenţă verificat şi  lista încălcărilor se anexează la dosarul autorizaţiei verificate.
62. Dacă în cadrul verificării autorizaţiei nu au fost depistate încălcări, în colţul din dreapta de sus al exemplarului ei aflat la  biroul vamal  se face inscripţia: "Scoasă de la control.  
" ___ " ___20___ ", autentificată prin semnătura şi ştampila personală a persoanei responsabile a biroului vamal.  Autorizaţia închisă cu documentele anexate, în baza cărora a fost eliberată, formularul de control şi evidenţă, copiile tuturor declaraţiilor vamale, perfectate în conformitate cu autorizaţia, şi alte documente din dosar se transmit în arhivă pentru a fi păstrate timp de cinci ani.
63. În cazul în care la verificarea respectării regimului vamal de transformare sub supravghere vamală au fost depistate încălcări privind neachitarea drepturilor de import/export, biroul vamal care efectuează verificarea trebuie să perceapă de la întreprinderea prelucrătoare aceste mijloace băneşti (drepturi de import, penalităţi) în modul stabilit de legislaţia naţională în vigoare.
64. Dacă în perioada utilizării autorizaţiei eliberate întreprinderea prelucrătoare a încălcat regulele vamale, ea trebuie să înlăture încălcările şi să prezinte suplimentar documentele necesare pentru scoaterea de la control a autorizaţiei în termenele stabilite de biroul vamal.
XII. Procedura de anulare, suspendare a acţiunii
şi (sau) de retragere a autorizaţiei
65. Autorizaţia poate fi anulată, dacă după eliberarea ei biroul vamal primeşte informaţii veridice cu privire la faptul că autorizaţia a fost eliberată în baza unor date incomplete sau neautentice.
66. La primirea informaţiei care implică  examinarea chestiunii privind suspendarea acţiunii autorizaţiei, biroul vamal decide printr-un ordin, expunînd motivele, şi în mod obligatoriu, în termen de trei zile din data emiterii ordinului, expediază o copie a deciziei, cu aviz de primire, întreprinderii prelucrătoare şi organului vamal indicat în autorizaţia eliberată. Dacă întreprinderea prelucrătoare în termenele stabilite de biroul vamal (pînă la 15 zile) nu întreprinde măsuri pentru înlăturarea motivelor care au determinat suspendarea acţiunii autorizaţiei, aceasta este retrasă sau anulată.
67. Din data emiterii ordinului privind suspendarea acţiunii autorizaţiei biroul vamal sistează vămuirea mărfurilor destinate transformării sub supraveghere vamală şi a produselor rezultate în cadrul acestei autorizaţii.
68. Decizia privind suspendarea acţiunii autorizaţiei poate fi atacată în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
69. Autorizaţia este retrasă dacă întreprinderea prelucrătoare nu respectă cerinţele Codului vamal sau nu a îndeplinit condiţiile stipulate, în conformitate cu care solicitantului i-a fost eliberată autorizaţia.
70. În cazul depistării unor încălcări ale regimului de transformare sub supraveghere vamală, se întocmeşte un proces-verbal de încălcare a regulilor vamale.
71. Decizia privind anularea sau retragerea autorizaţiei se ia prin ordinul biroului vamal cu indicarea obligatorie a cauzelor care au determinat luarea acestei decizii şi, în termen de trei zile din data emiterii ordinului, se expediază cu aviz de primire întreprinderii prelucrătoare şi biroului vamal indicat în autorizaţia retrasă sau anulată.
72. Din data emiterii ordinului de anulare sau retragere, biroul vamal sistează vămuirea mărfurilor destinate transformării sub supraveghere vamală şi a produselor rezultate în cadrul autorizaţiei retrase.
73. Decizia privind anularea sau retragerea autorizaţiei poate fi atacată în conformitate cu capitolul XI al Codului vamal.
74. Anularea sau retragerea autorizaţiei poate fi aplicată şi ca măsură suplimentară de sancţionare pentru încălcarea regulilor vamale, în conformitate cu prevederile capitolului X al Codului vamal. În acest caz hotărîrea de anulare sau de retragere se perfectează în formă de decizie pentru aplicarea sancţiunii în dosarul de încălcare a regulilor vamale, iar retragerea sau anularea se realizează din data emiterii deciziei privind executarea.
XIII. Dispunerea de mărfurile destinate transformării şi de produsele rezultate,
după anularea sau retragerea autorizaţiei
75. În termen de zece zile din data emiterii deciziei biroului vamal privind anularea sau retragerea autorizaţiei, întreprinderea prelucrătoare trebuie:
să asigure, începînd cu data anulării sau retragerii autorizaţiei, schimbarea regimului vamal al mărfurilor destinate transformării, plasate anterior în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală, care au fost deja folosite la fabricarea producţiei-marfă sau care se află în proces de producere, în alt regim vamal conform modului stabilit;
să prezinte formularul de control şi evidenţă a mărfurilor destinate transformării şi a produselor rezultate, care au fost deplasate, în conformitate cu autorizaţia anuală sau retrasă, pînă la data emiterii ordinului cu privire la anularea sau retragerea autorizaţiei sau a deciziei în dosarul de încălcare a regulilor vamale.
76. La anularea sau retragerea autorizaţiei, în termen de douăzeci de zile din data emiterii ordinului de anulare sau retragere, biroul vamal efectuează controlul gestiunii mărfurilor destinate transformării şi a produselor rezultate.
77. Dacă cerinţele prevăzute de prezentul regulament privind anularea sau retragerea autorizaţiei sînt respectate, în colţul din dreapta de sus al exemplarului (copiei) autorizaţiei de transformare sub supraveghere vamală se face inscripţia "Anulată (Retrasă). " ___ " ___20___ ", autentificată prin semnătura persoanei responsabile şi ştampila biroului vamal. Autorizaţia anulată sau retrasă cu documentele anexate, în baza cărora a fost eliberată, copia ordinului de anulare sau de retragere, formularul de control şi evidenţă, copiile tuturor declaraţiilor vamale perfectate în conformitate cu autorizaţia nominalizată şi ale celor perfectate în legătură cu anularea sau retragerea acesteia, precum şi alte documente din dosar se transmit la arhiva biroului vamal pentru a fi păstrate timp de patru ani.
78. În cazul nerespectării de către întreprinderea prelucrătoare a cerinţelor menţionate mai sus, se întocmeşte un proces-verbal de încălcare a regulilor vamale.
XIV. Evidenţa
79. Birourile vamale ţin evidenţa şi prezintă Departamentului Vamal, în modul şi termenele stabilite, dări de seamă privind mărfurile plasate în regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală şi produsele rezultate în conformitate   cu  modelele rapoartelor statistice operative.
XV. Dispoziţii finale
80. Autorizaţia de transformare sub supraveghere vamală a mărfurilor nu poate fi transmisă altei persoane.
81. La vămuirea mărfurilor destinate transformării şi a produselor rezultate se aplică metodele de determinare a valorii în vamă în conformitate cu legislaţia naţională.
82. Introducerea mărfurilor destinate transformării şi exportul producţiei-marfă, a deşeurilor şi resturilor se efectuează sub supraveghere vamală.
83. Dacă există motive suficiente de a presupune că transformarea poate cauza daune substanţiale mediului ambiant, biroul vamal are dreptul să oblige întreprinderea prelucrătoare să prezinte concluzia organelor controlului ecologic special autorizate în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova privind protecţia mediului ambiant.
84. Persoanele care au comis încălcări ale regimului de transformare sub supraveghere vamală a mărfurilor sau au efectuat operaţii ilicite cu mărfurile plasate sub regimul vamal de transformare sub supraveghere vamală, sau care nu auîndeplinit condiţiile de utilizare a regimului vamal sînt trase la răspundere în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.
                  
Anexa nr. 1
la Regulamentul privind regimul vamal    
de transformare sub supraveghere vamală
LISTA
mărfurilor prohibite  plasării în regimul vamal de transformare sub
supraveghere vamală
Armamente, cu excepţia armelor de valoare artistică, tehnică militară, articole speciale de completare pentru fabricarea lor.
Praf de puşcă, substanţe explozive şi mijloace detonante.
Materiale nucleare, utilaj tehnologic şi dispozitive nucleare, surse radioactive, inclusiv deşeuri radioactive.
Metale preţioase, aliaje, articole confecţionate din acestea, minerale şi deşeuri din metale preţioase.
Stupefiante, substanţe psihotrope, otrăvitoare, cu efect puternic, care nu sînt preparate medicinale.
Mijloace radioelectronice (instalaţii de frecvenţă înaltă) *.
Deşeuri industriale** .
Mărfuri accizate.
Mărfuri cu destinaţie dublă.
______________________
* Prin mijloace radioelectronice (instalaţii de frecvenţă înaltă) se subînţeleg mijloacele tehnice care  conţin unul sau mai multe radioemiţătoare ori instalaţii de radiorecepţie, sau combinaţii ale acestora, precum şi echipamentele auxiliare (staţiile radio, sistemele de radionavigaţie, de radiodetecţie, sistemele televiziunii prin cablu şi alte instalaţii, care utilizează undele electromagnetice cu o frecvenţă de peste 9 kiloherzi) .
** În conformitate cu Legea Republicii Moldova nr.1347-XIII din 9 octombrie 1997.
Anexa nr. 2
la Regulamentul privind regimul vamal
de transformare sub supraveghere vamală
PROCEDURA
de prelungire a termenului de transformare
sub supraveghere vamală
1. Pentru prelungirea termenului de transformare sub supraveghere vamală, întreprinderea prelucrătoare va depune la Departamentul Vamal o cerere în formă scrisă, indicînd motivele care impun prelungirea şi durata termenului solicitat suplimentar, şi concluzia de modelul stabilit a biroului vamal care realizează controlul asupra regimului în cauză privind oportunitatea prelungirii ulterioare a termenului de transformare sub supraveghere vamală a mărfurilor.
Cererea trebuie să fie depusă la Departamentul Vamal cu cel puţin 20 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei, cu prezentarea concomitentă a tuturor actelor necesare prelungirii autorizaţiei.
Cererea întreprinderii prelucrătoare se examinează în termen de 15 zile.
În caz de necesitate, Departamentul Vamal poate solicita acte şi informaţii suplimentare (documentaţia tehnică, motivele prelungirii termenului de transformare sub supraveghere vamală etc.). În acest caz termenul de examinare a cererii începe să curgă din ziua prezentării actelor şi informaţiilor menţionate.
Departamentul Vamal poate să primească cererea spre examinare şi în cazul depăşirii termenelor de depunere a ei, dacă există motive întemeiate.
Faptul depunerii la Departamentul Vamal a cererii, în care întreprinderea prelucrătoare solicită prelungirea termenului de transformare sub supraveghere vamală, nu întrerupe şi nici nu suspendă termenul de transformare a mărfurilor, indicat în autorizaţia de transformare sub supraveghere vamală.
2. În  cazul încălcării termenului  de  transformare  sub  supraveghere  vamală, prelungirea lui  se  efectuează numai după adoptarea  şi  executarea deciziei de sancţionare a întreprinderii prelucrătoare pentru încălcarea regulilor vamale.
3. Departamentul  Vamal, după examinarea  cererii, ia decizia de prelungire  a termenului de transformare sub supraveghere vamală în formă scrisă şi stabileşte un nou termen, dacă termenul general de transformare sub supraveghere vamală (luînd în calcul şi durata prelungirii) nu depăşeşte termenul-limită.
Decizia cu privire la prelungirea termenului de transformare sub supraveghere vamală se aduce la cunoştinţa întreprinderii prelucrătoare prin modificarea autorizaţiei de transformare sub supraveghere vamală.
4. În cazul în care Departamentul Vamal acceptă cererea şi ia decizia privind prelungirea termenului de transformare sub supraveghere vamală, în exemplarul autorizaţiei aflat la întreprinderea prelucrătoare se face inscripţia: "Prelungit pînă la " ___ " ___20___ ", autentificată prin semnătura factorului de decizie şi ştampila Departamentului Vamal, cu înştiinţarea biroului vamal în cauză despre modificările efectuate. Actele  în  baza  cărora  se  prelungeşte  termenul  de  transformare   sub supraveghere vamală şi decizia de prelungire se păstrează la Departamentul Vamal.
5. În cazul în care Departamentul Vamal refuză cererea de prelungire a termenului de transformare sub supraveghere vamală, întreprinderea  prelucrătoare poate ataca acest refuz în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
Anexa nr. 3
la Regulamentul cu privire la regimul vamal
de  transformare sub supraveghere vamală
MODUL
de eliberare a autorizaţiei de  transformare sub supraveghere vamală
1. Pentru obţinerea autorizaţiei de transformare sub supraveghere vamală, întreprinderea prelucrătoare trebuie să depună la biroul vamal o cerere, în care se indică:
  denumirea mărfurilor destinate transformării;
  mărfurile autohtone utilizate;
  producţia-marfă, deşeurile şi pierderile de producere rezultate în urma transformării;
  descrierea procesului de producere a producţiei-marfă cu indicarea principalelor
procese tehnologice;
  calculul termenelor de transformare sub supraveghere vamală;
  calculul normelor de producere (de consum);
  metodele de identificare;
  dispunerea de producţia-marfă, deşeurile de producere şi resturile obţinute;
  denumirea biroului vamal, în a cărui rază de activitate se realizează vămuirea mărfurilor destinate transformării, a produselor rezultate şi a  resturilor.
Biroul vamal are dreptul să solicite de la organele de stat, bănci şi alte organizaţii acte suplimentare care confirmă informaţiile cuprinse în cerere.
La examinarea actelor prezentate, în caz de necorespundere a datelor din documente, biroul vamal este în drept să solicite informaţii suplimentare.
Biroul vamal trebuie să ia decizia privind acordarea sau refuzul de a acorda autorizaţia şi să o aducă la cunoştinţa întreprinderii prelucrătoare, în scris, în termen  de 30 de zile din data primirii tuturor actelor necesare pentru adoptarea deciziei. Termenul general de examinare a cererii nu trebuie să depăşească două luni.
La luarea de către biroul vamal a unei decizii favorabile,  primul exemplar al autorizaţiei de transformare sub supraveghere vamală a mărfurilor pe teritoriul vamal, de modelul stabilit de Departamentul Vamal, se transmite întreprinderii prelucrătoare, al doilea exemplar împreună cu actele anexate, în baza cărora a fost  eliberată această autorizaţie, se păstrează la biroul vamal şi se foloseşte pentru control.
În cazul refuzului de a acorda autorizaţia, biroul vamal informează întreprinderea prelucrătoare despre aceasta în scris, explicînd motivele refuzului. Întreprinderea prelucrătoare poate ataca acest refuz în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
Evidenţa autorizaţiilor eliberate se ţine în Registrul biroului vamal de evidenţă a autorizaţiilor de transformare sub supraveghere vamală eliberate,  de modelul stabilit de Departamentul Vamal.
Modul de completare a autorizaţiei este stabilit de Departamentul Vamal.
Anexa nr. 8  
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 207
din 26 februarie 2003
REGULAMENTUL
privind regimul vamal  de admitere temporară
I. Dispoziţii generale
  
1. Prin regim vamal  de admitere temporară, definit în art. 68 al Codului vamal, se subînţelege regimul de introducere/scoatere temporară, în care se permite utilizarea mărfurilor pe teritoriul vamal sau în afara lui cu exonerarea, totală sau parţială, de drepturile de import şi de export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, şi fără aplicarea măsurilor de politică economică.
2. Mărfurile plasate în regimul vamal de admitere temporară se află sub supraveghere vamală şi nu pot fi înstrăinate, vîndute, cesionate sau gajate fără permisiunea organelor vamale.
3. Nu pot fi plasate în regimul vamal de admitere temporară mărfurile prevăzute în anexa la prezentul regulament.
4. Autorizaţia de plasare a mărfurilor în regimul vamal de admitere temporară este acordată de birourile vamale.  
II. Condiţiile de plasare a mărfurilor în
   regimul vamal de admitere temporară
5. Mărfurile pot fi plasate în regimul vamal de admitere temporară cu condiţia ca ele pe toată durata regimului să rămînă în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii şi a pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune, şi ca plasatorul lor să prezinte organului vamal obligaţia de returnare a mărfurilor în termenele stabilite.
6. Mărfurile plasate de agenţi economici în regimul vamal de admitere temporară pe teritoriul Republicii Moldova:
  pe toată durata regimului trebuie să rămînă în proprietatea persoanei juridice din străinătate, care este constituită şi înregistrată în conformitate cu legislaţia în vigoare a statului său, sau a persoanei fizice cetăţean străin cu domiciliul permanent peste hotare;
  trebuie să fie identificabile.
7. Pentru  plasarea mărfurilor în regimul vamal de admitere temporară se  prezintă următoarele acte:
persoanele juridice:
a) cererea, care va cuprinde:
  denumirea întreprinderii;
  adresa juridică şi codul fiscal ale întreprinderii;
  denumirea, cantitatea şi codul mărfurilor, în conformitate cu Nomenclatorul Mărfurilor al  Republicii Moldova;
  scopul şi locul în care urmează a fi utilizată marfa;
  termenul pentru care se solicită acordarea regimului vamal;
  criteriile de identificare a mărfurilor.
b) actele de constituire a întreprinderii;
c) certificatul de înregistrare a întreprinderii;
d) contractul, invitaţia oficială sau alt document, care confirmă intenţiile oficiale ale părţilor privind plasarea mărfurilor sub regimul vamal respectiv;
e)  documentele de transport (după caz);
f)  documentele de însoţire a mărfurilor (după caz);
g)  documentaţia tehnică a mărfurilor (după caz);
persoanele fizice:
a) cererea;
b) permisul de şedere în Republica Moldova;
c) autorizaţia de muncă,  contractul de muncă, contractul de studii sau foaia de tratament pe teritoriul Republicii Moldova;
d) documentele de transport, documentele de însoţire, documentaţia tehnică a mărfurilor (în caz de necesitate).
8. Este permisă admiterea temporară a următoarelor mărfuri, fără autorizaţia organelor vamale şi fără depunerea declaraţiei vamale:
a) mijloace de transport în trafic internaţional, înmatriculate permanent în străinătate, inclusiv containere şi alte instalaţii de transport;  
b) prelate şi rechizite de vagon, înscrise în documentele de însoţire a mijloacelor de transport;
c) stelaje, grătare, separaţii, obloane şi alte amenajări aflate pe mijlocul de transport;
d) mărfuri şi obiecte folosite de persoanele fizice nerezidente în scop turistic, sportiv sau de odihnă, la scoaterea acestora din sau introducerea în Republica Moldova.  
III. Vămuirea mărfurilor plasate în regimul
vamal de admitere temporară
9. Mărfurile pot fi plasate în regimul vamal de admitere temporară numai cu autorizaţia birourilor vamale. Pînă la eliberarea acestei autorizaţii, mărfurile trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova pot fi plasate în depozitele provizorii. Statutul depozitelor provizorii şi condiţiile de plasare a mărfurilor în ele sînt stipulate în secţiunea a 24-a  a Codului vamal.
10. La acordarea regimului vamal de admitere temporară se perfectează declaraţia vamală şi se percep drepturile de import sau de export prevăzute de legislaţie.
11. Pot fi plasate în regimul vamal de admitere temporară mărfurile ce aparţin misiunilor diplomatice, oficiilor consulare,  precum şi personalului acestora, fiind exonerate de drepturile de import şi de export, cu condiţia declarării lor la organele vamale. Astfel de mărfuri pot fi plasate în regimul vamal de admitere temporară pe întreaga perioadă de acreditare  a acestor persoane.
12. Birourile vamale ţin evidenţa strictă a mărfurilor plasate în regimul de admitere temporară şi sancţionează persoanele care încalcă prevederile acestui regim.
13. Birourile vamale şi participanţii la tranzacţia de admitere temporară sînt obligaţi să păstreze documentele, în baza cărora a fost acordat regimul vamal de admitere temporară, pe parcursul perioadei stabilite de actele normative în vigoare.
14. Termenul de aflare a mărfurilor în regimul de admitere temporară este stabilit de organul vamal în funcţie de scopul,  de stipulările din contract, circumstanţele şi condiţiile acceptării acestui regim şi nu poate depăşi termenul maxim stabilit de Codul vamal.
Cererea de prelungire a termenului iniţial solicitat trebuie să fie prezentată  la organul vamal cu cel mult o lună înainte de expirarea lui.
15. Termenul de aflare sub regim de admitere temporară a utilajului pentru producerea mărfurilor destinate în exclusivitate exportului poate fi prelungit, pe o perioadă mai mare de trei ani, de Comisia guvernamentală.
Cererea de prelungire a acestui termen se înaintează comisiei  de către agentul economic respectiv cu două luni înainte de expirarea lui.
Comisia va examina materialele şi va infroma solicitantul despre decizia adoptată сu cel puţin 10 zile înainte de expirarea termenului stabilit în primul alineat.
IV. Încheierea regimului vamal de admitere temporară
16. Mărfurile admise temporar trebuie să fie scoase/returnate în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii  normale şi a pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării lor în condiţii bune.
17. Pînă la data expirării termenului de aflare sub regimul de admitere temporară, mărfurile, care nu au fost returnate, trebuie să fie plasate sub  alt regim vamal sau transmise pentru păstrare la depozitul provizoriu al organului vamal.
18. Mărfurile plasate în regimul vamal de admitere temporară pot fi vîndute, închiriate, împrumutate sau date în comodat altor persoane numai după achitarea drepturilor de import/export, în urma obţinerii autorizării biroului vamal, care a acordat regimul de admitere temporară.
19. Încheierea regimului vamal de admitere temporară se efectuează  prin declararea mărfurilor la reîntoarcerea lor în sau din teritoriul vamal al Republicii Moldova, cu indicarea în prima casetă a rubricii 37 "Regim" a declaraţiei vamale în detaliu a codurilor pentru prima pereche de cifre-"31", pentru a doua "Regim precedent" - "31" şi în caseta a doua - specificul regimului vamal respectiv.
În rubrica 40 "Document precedent" a declaraţiei vamale în detaliu se indică numărul declaraţiei prin care a fost acordat regimul nominalizat.
20. Persoana care a importat/exportat temporar mărfuri şi nu le-a scos/returnat în termenele stabilite nu va purta răspundere în faţa organelor vamale doar în cazul în care faptul deteriorării, nimicirii sau pierderii irecuperabile a mărfurilor în urma unui caz de forţă majoră va fi confirmată de Camera de Comerţ şi Industrie şi alte organe abilitate ale statului respectiv.
Anexă
la Regulamentul privind regimul
vamal de admitere temporară
Mărfurile care nu pot fi plasate în regimul
vamal de admitere temporară
  
Nu pot fi plasate în regimul vamal de admitere temporară  mărfurile prohibite importului în sau exportului din teritoriul vamal al Republicii Moldova, precum şi mărfurile specificate mai jos  (cu excepţia celor ce urmează să fie prezentate la expoziţii, iarmaroace, reuniuni internaţionale şi în cadrul altor acţiuni de acest gen):
mărfurile sînt neidentificabile;
mărfurile scoase din uzul civil;
materialele consumabile;
produsele alimentare, băuturile, inclusiv alcoolice, produsele din tutun;
deşeurile industriale;
anvelopele.
Anexa nr. 9
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 207
din 26 februarie 2003
Regulamentul
privind regimul vamal de zonă liberă
I. Dispoziţii generale
1. Regimul vamal de zonă liberă este regimul în care mărfurile străine sînt plasate şi utilizate într-un teritoriu anumit al Republicii Moldova fără plata drepturilor de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, în modul stabilit de Codul vamal, de prezentul regulament şi de alte acte normative, dacă legislaţia nu prevede altfel, iar mărfurile autohtone sînt introduse şi utilizate în acel  teritoriu cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul de export.
2. Zonele libere sînt părţi ale teritoriului Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe întreg perimetrul lor şi pot fi alcătuite din subzone - părţi izolate teritorial de restul zonelor libere.
3. În teritoriul zonelor libere regimul vamal este asigurat de subdiviziunile birourilor vamale create conform legislaţiei în vigoare şi subordonate Departamentului Vamal, a căror activitate privind asigurarea regimului de trecere în zone este coordonată sub aspect organizatoric cu administraţia zonelor  libere respective.
4. În teritoriul zonelor libere se stabileşte regimul de declarare obligatorie în vamă a mărfurilor, introduse în şi scoase din teritoriul respectiv.
5. În zonele libere mărfurile străine sînt considerate, din punct de vedere al aplicării drepturilor de import şi a măsurilor de politică economică,  mărfuri care nu se află în teritoriul ţării.
6. Se interzice introducerea în teritoriul zonelor libere a mărfurilor şi altor obiecte în cazul în care comercializarea lor este interzisă de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile internaţionale la care  Republica Moldova este parte, precum şi  în cazul în care acestea :
  prezintă pericol pentru alte mărfuri şi obiecte din zona liberă;
  pun în pericol morala şi securitatea publică;
  nu corespund normelor şi regulilor ecologice, sanitare şi epidemiologice prevăzute de legislaţia în vigoare;
  nu corespund cerinţelor de calitate stabilite de legislaţia în vigoare.
II. Aflarea  mărfurilor în zona liberă
7. Mărfurile aflate în zona liberă, pînă în momentul traversării frontierelor ei, au regim de circulaţie liberă şi se transmit de la un rezident la altul fără perfectarea declaraţiei vamale.
8. Termenul aflării mărfurilor în zonele libere poate fi condiţionat de termenul lor de păstrare, luîndu-se în calcul particularităţile mărfurilor. In acest caz, în scopul evitării consecinţelor grave pentru sănătatea oamenilor şi a încălcării normelor ecologice şi de altă natură, organele vamale şi celelalte organe abilitate pot cere persoanelor responsabile de păstrarea mărfurilor să ia  măsurile ce se impun, inclusiv privind  nimicirea lor.
9. Mărfurile destinate exportului, introduse în perimetrul zonelor libere din cealaltă parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova, în conformitate cu regimul vamal de export se pot afla în teritoriul zonelor libere cel mult şase luni.
10. Mărfurile străine plasate în zonele libere nu pot fi abandonate sau distruse decît în condiţiile legii.
III. Operaţiunile cu mărfurile introduse în zona liberă
11. În zona liberă pot fi desfăşurate următoarele genuri de activitate:
a) producerea industrială a mărfurilor destinate exportului, cu excepţia alcoolului etilic (alcoolului etilic rectificat, alcoolului etilic cu tăria mai mare de 80% vol., alcoolului tehnic, alcoolului denaturat, distilatelor de vin noi şi mature, altor derivaţi ai alcoolului etilic) şi a producţiei alcoolice;
b) sortarea, ambalarea, marcarea şi alte operaţiuni similare efectuate cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova;
c) alte genuri auxiliare de activitate, cum ar fi serviciile comunale, de depozitare, de construcţie, de alimentaţie publică etc., necesare desfăşurării activităţilor indicate  la literele a) şi b).
12. Mărfurile aflate în zona liberă, pe lîngă operaţiunile de încărcare, descărcare, transportare şi depozitare, pot fi supuse operaţiunilor necesare pentru asigurarea păstrării şi circulaţiei lor, ameliorarea calităţilor lor marfare, precum şi de ambalare în scopul pregătirii lor pentru transportare.
13. În teritoriul zonelor libere sînt admise orice lucrări de construcţie a clădirilor, obiectelor administrative şi cu menire gospodărească în strictă concordanţă cu prevederile art.79 (3) al Codului vamal, precum şi introducerea materialelor de construcţie, utilajului, mecanismelor, elementelor de construcţie şi  materialelor consumabile în scopuri de construcţie şi deservire.
14. Se permite introducerea în teritoriul zonelor libere a mărfurilor străine şi autohtone în scopuri de producere, prelucrare şi transformare, cu plasarea lor ulterioară în alte regimuri vamale.
IV. Vămuirea mărfurilor introduse în sau scoase din zonele libere
15. Vămuirea mărfurilor introduse în sau scoase din teritoriul zonelor libere se efectuează în baza declaraţiei vamale de modelul stabilit.
16. Controlul vamal  al mărfurilor şi unităţilor de transport, sosite pe adresa întreprinderii  rezident al zonei libere, nu se admite în afara teritoriului zonelor libere, ci numai în locurile stabilite de organul vamal, de comun acord cu administraţiile zonelor libere respective.
17. mărfurile străine, care se află sub supraveghere vamală în teritoriul vamal al Republicii Moldova şi care urmează să fie introduse în teritoriul zonelor libere din cealaltă parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova,  transportate pînă la punctul de trecere a frontierei zonei libere sub supraveghere vamală şi pot fi plasate în zona liberă numai după încheierea, în modul stabilit, a regimului vamal în care mărfurile au fost plasate anterior.
18. Organul vamal autorizează trecerea mărfurilor şi a mijloacelor de transport peste frontiera zonei libere numai după:
a) controlul documentelor vamale, ce confirmă dreptul de deplasare a mărfurilor peste frontiera zonei libere, precum şi a altor documente de însoţire a mărfurilor;
b) controlul vamal al mijloacelor de transport şi valorilor materiale, pentru a nu admite încălcarea regulilor de trecere a frontierei, precum şi pentru a depista cazurile de tăinuire a substanţelor şi mărfurilor prohibite  introducerii în teritoriul vamal al  Republicii Moldova.
19. Vămuirea mărfurilor, scoase din teritoriul zonei libere peste frontiera vamală a Republicii Moldova, se efectuează la solicitarea rezidentului, în conformitate cu regimurile vamale de export şi reexport.
20. Livrările de mărfuri în zonele libere din cealaltă parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova echivalează cu exportul, iar livrările de mărfuri din zonele libere în cealaltă parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova - cu importul şi se reglementează în conformitate cu legislaţia.
21. Se admite depunerea declaraţiei vamale periodice în cazurile introducerii sistematice în teritoriul zonelor libere a mărfurilor, destinate utilizării în procesul de fabricare a producţiei-marfă, cu excepţia mărfurilor accizate.
O astfel de declarare periodică se va efectua cel puţin o dată în lună pentru mărfurile autohtone introduse în teritoriul zonelor libere şi de două ori pe lună - în celelalte cazuri.
22. La cererea rezidentului, biroul vamal determină de sine stătător cazurile şi mărfurile pentru care se admite depunerea declaraţiei vamale periodice. Cererea, prezentată în formă liberă, trebuie să conţină lista mărfurilor şi argumentele întemeiate privind oportunitatea depunerii declaraţiei periodice pentru astfel de mărfuri.
23. Punerea în circulaţie a mărfurilor, plasate în regimul vamal de zonă liberă prin depunerea declaraţiei vamale periodice, se efectuează în baza actelor însoţitoare de transport. În aceste cazuri, în declaraţia vamală periodică se vor face trimiteri la toate actele însoţitoare de transport, în baza cărora s-a livrat marfa.
V. Cerinţele faţă de teritoriu, amenajarea şi utilarea zonelor libere
24. Perimetrele zonelor libere, punctele de trecere, precum şi persoanele şi mijloacele de transport, care introduc şi scot mărfuri, sînt supuse controlului vamal.
Trecerea frontierei zonei libere se efectuează numai prin posturile de control  vamal, care reprezintă locuri special amenajate pentru efectuarea controlului la trecerea peste frontiera zonei libere a mijloacelor de transport, a valorilor materiale şi a persoanelor fizice.
25. Teritoriul zonelor libere este delimitat de restul teritoriului ţării printr-o îngrădire sigură, capitală, neîntreruptă, impenetrabilă pentru mijloacele de transport şi persoanele fizice, care trebuie să fie bine luminată şi vizibilă. Lăţimea spaţiului liber din faţa ei nu poate fi mai mică de un metru.
26. Posturile de control vamal trebuie să aibă porţi sigure, iluminare adecvată, platforme de observare amenajate, cu înveliş dur şi să dispună de condiţiile tehnice necesare pentru controlul mijloacelor de transport, a valorilor materiale, care sînt transportate peste frontiera zonei libere, de încăperi bine amenajate pentru colaboratorii vamali, precum şi de mijloace de telecomunicaţii şi alte dispozitive pentru activitate stabilă.
27. Infrastructura zonelor libere trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, şi terenuri speciale destinate staţionării camioanelor care se află sub controlul serviciului vamal şi a celui de pază. Mijloacele de transport staţionează pe aceste terenuri pînă la  finalizarea controlului vamal, după care părăsesc teritoriul zonei libere.
28. Mărfurile periculoase, a căror deţinere sau circulaţie este stabilită prin reglementări speciale, mărfurile uşor alterabile, precum şi cele care necesită încăperi speciale de depozitare sînt admise în zonele libere numai dacă acestea dispun de spaţii sau incinte special utilate pentru plasarea şi depozitarea lor.
VI. Drepturile de import/export şi responsabilitatea
pentru achitarea lor
29. În cazul introducerii de mărfuri străine şi autohtone în zona liberă nu se percep drepturile de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, şi nu se aplică măsuri de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel.
Dacă mărfurile sînt scoase din  zona liberă şi introduse în cealaltă parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova în circulaţie liberă, se percep drepturi de import conform  legislaţiei şi se aplică măsuri de politică economică.
Dacă mărfurile sînt scoase din zona liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, nu se percep drepturi de import şi de export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, şi nu se aplică măsuri de politică economică.
30. Persoana care deplasează mărfurile peste frontiera zonei libere este responsabilă de plata drepturilor de import şi de export.
31. Asupra mărfurilor care nu au fost prelucrate suficient în zona liberă, la scoaterea lor din această zonă în cealaltă parte a  teritoriului vamal al Republicii Moldova, se extind prevederile legislaţiei vamale, în partea ce se referă la conţinutul în ele a componenţilor importaţi.
VII. Rapoartele şi evidenţa
32. Persoana care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă este obligată să ţină evidenţa operativă a mărfurilor, de modelul aprobat de autoritatea vamală, şi să o pună la dispoziţia acesteia pentru control. Mărfurile se înregistrează în evidenţe în momentul în care sînt introduse în locurile sau în încăperile deţinute de persoana în cauză.
33. Rezidenţii zonei libere sînt obligaţi să ţină  evidenţa la zi a mărfurilor introduse sau scoase, precum şi a mărfurilor fabricate, prelucrate, transformate, stocate, cumpărate sau comercializate în zonă şi să prezinte organului vamal raportul privind aceste mărfuri, în conformitate cu procedura stabilită de Departamentul Vamal.
34. Rezidenţii zonelor libere, care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în aceste zone, prezintă cel puţin o dată în lună un raport amplu despre aceste mărfuri, luînd în considerare datele din registrele de evidenţă şi din alte acte prevăzute de legislaţie.
În cazul în care există date contradictorii sau dacă aceste date nu coincid, organul vamal este în drept să oblige rezidentul zonei libere să prezinte un raport extraordinar şi să efectueze inventarierea mărfurilor.
35. Biroul vamal care ţine evidenţa activităţii rezidenţilor zonei libere acumulează şi prezintă Departamentului Vamal rapoarte lunare cu informaţii despre traficul de mărfuri prin zona liberă respectivă conform modului stabilit.
VIII. Dispoziţii finale
36. În zonele libere este interzisă activitatea agenţilor economici, care nu au statut de rezidenţi ai acestor zone, precum şi păstrarea, stocarea şi comercializarea de către ei a mărfurilor şi prestarea serviciilor.
37. La vămuirea mărfurilor, plasate în regim vamal de zonă liberă, valoarea în vamă a acestora este determinată în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.
38. Deplasarea mărfurilor de la birourile vamale de frontieră în zonele libere şi invers se efectuează în conformitate cu regulile de deplasare a mărfurilor sub supraveghere vamală.
Anexa nr. 10
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 207
din 26 februarie 2003  
Regulamentul
privind regimul vamal de perfecţionare pasivă
I. Principii generale
1. Regimul vamal de perfecţionare pasivă este  regimul vamal în care mărfurile autohtone sînt prelucrate sau transformate în afara teritoriului Republicii Moldova fără aplicarea măsurilor de politică economică, iar produsele rezultate sînt importate cu exonerarea  totală sau parţială de drepturile de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, dacă legislaţia nu prevede altfel.
II. Operaţiunile de perfecţionare pasivă a mărfurilor
2. Operaţiunile de perfecţionare pasivă includ:
  fabricarea produsului - inclusiv montarea, asamblarea şi adaptarea la alte mărfuri. Criteriul  distinctiv al acestei operaţiuni - fabricarea unui produs nou din materie primă şi articole de completare, cu utilizarea unor operaţiuni complexe;
  prelucrarea propriu-zisă şi transformarea obiectelor prelucrării. Criteriul distinctiv al acestei operaţiuni - pierderea caracterului individual al mărfurilor destinate prelucrării şi păstrarea lor în producţia-marfă;
  fabricarea producţiei-marfă, inclusiv montarea, asamblarea şi adaptarea la alte mărfuri. Criteriul distinctiv al acestei operaţiuni - păstrarea caracteristicilor principale ale mărfurilor destinate  prelucrării utilizate în producţia-marfă;
  restabilirea  formei iniţiale. Criteriul distinctiv al acestei operaţiuni - restabilirea mărfurilor destinate  prelucrării, care sînt uzate, şi înlăturarea defectelor;
  utilizarea unor mărfuri care contribuie sau facilitează fabricarea produselor rezultate, chiar dacă în procesul perfecţionării aceste mărfuri sînt utilizate integral sau parţial. Criteriul distinctiv al acestei operaţiuni - utilizarea integrală sau parţială în procesul de perfecţionare a mărfurilor  care contribuie la sau facilitează fabricarea producţiei- marfă.
Pentru unele operaţiuni de perfecţionare pasivă a mărfurilor Departamentul Vamal şi Ministerul Economiei şi Reformelor  pot stabili restricţii.
3. Regimul vamal de perfecţionare pasivă nu poate fi aplicat în următoarele cazuri :
a)  dacă la scoaterea mărfurilor din  teritoriul vamal există temeiuri pentru a solicita exonerarea lor de drepturile de import sau restituirea  drepturilor  încasate;
b)  dacă mărfurile ce urmează să fie scoase din  teritoriul vamal la  importare au fost  exonerate  de toate drepturile de import - pînă la expirarea termenelor de exonerare.
4. Nu se consideră  operaţiuni  de perfecţionare pasivă a mărfurilor:
  împachetarea, ambalarea sau sortarea mărfurilor;
  obţinerea prăsilei, creşterea şi îngrăşarea animalelor, păsărilor, peştilor, crustaceelor şi moluştelor;
  cultivarea arborilor şi a plantelor;
  asigurarea integrităţii mărfurilor în timpul păstrării sau transportării;
  pregătirea mărfurilor pentru vînzare şi transportare;
  copierea şi multiplicarea informaţiei, a înregistrărilor audio- şi video- pe orice fel de purtători de informaţie;
  obţinerea energiei electrice, termice şi altor tipuri de energie.
III. Autorizaţia de perfecţionare pasivă a mărfurilor
5. Perfecţionarea pasivă a  mărfurilor poate fi efectuată în bază de autorizaţie, eliberată de biroul vamal din raza de activitate a agentului economic în termen de 30 de zile din data depunerii cererii.
6. Ţara, în care va avea loc perfecţionarea pasivă, nu poate servi drept pretext pentru a refuza acordarea autorizaţiei pentru scoaterea mărfurilor autohtone în scopul  prelucrării lor.
7. Acordarea autorizaţiei pentru scoaterea mărfurilor autohtone în scopul  prelucrării poate fi refuzată persoanelor interesate în cazul în care  identificarea  produselor destinate  prelucrării este imposibilă.
IV. Termenul de perfecţionare pasivă a mărfurilor
8. Termenul de perfecţionare pasivă se stabileşte în funcţie de durata procesului  de perfecţionare pasivă justificată din punct de vedere economic.  
9. Produsele rezultate la perfecţionarea pasivă trebuie să fie returnate în  teritoriul vamal al Republicii Moldova în cel mult  12 luni din ziua autorizării scoaterii mărfurilor autohtone peste hotare pentru prelucrare.
10. Organul vamal poate prelungi acest termen, la prezentarea de către persoanele interesate a cererii motivate, în caz de forţă majoră.
V. Volumul produselor  rezultate la perfecţionarea
pasivă a mărfurilor
11. Biroul vamal poate stabili în scopuri vamale, conform legislaţiei în vigoare, volumul  obligatoriu al produselor  rezultate la perfecţionarea pasivă a mărfurilor.
12. Pentru fiecare operaţiune de prelucrare a mărfurilor scoase temporar din teritoriul vamal al Republicii Moldova, organul vamal stabileşte norme de producere (de consum). Totodată, dacă apar divergenţe, concluziile finale privind normele de producere (consum) sînt formulate luîndu-se în considerare  expertizele şi cercetările experţilor independenţi şi ale laboratoarelor vamale, precum şi informaţia referitor la normele de producere (de consum) de care dispun organizaţiile de cercetări  ştiinţifice neutre străine sau autohtone şi  întreprinderile  care produc mărfuri similare şi/sau identice.
VI. Identificarea mărfurilor destinate prelucrării
în producţia-marfă
13. Identificarea în producţia-marfă a mărfurilor destinate  prelucrării reprezintă metodele de confirmare a faptului că anume mărfurile destinate prelucrării au fost supuse operaţiilor de prelucrare în scopul obţinerii producţiei-marfă.
14. Metodele de identificare pot fi  următoarele:
  aplicarea specimenelor vamale în formă de sigilii, ştampile, amprente, semne, marcaje  cifrice sau alte marcaje pe mărfurile iniţiale destinate prelucrării;
  descrierea mărfurilor pentru prelucrare;
  fotografierea, reprezentarea în scară a mărfurilor destinate prelucrării;
  compararea probelor şi a mostrelor mărfurilor destinate prelucrării, luate anterior, cu producţia-marfă;
  utilizarea marcajelor mărfurilor destinate prelucrării în formă de numere de fabricare (nr. motorului, al părţilor caroseriei etc.).
15. În scopul identificării sus-numitelor mărfuri în producţia-marfă, organele vamale pot folosi certificatele de origine a mărfurilor, precum şi documentele comerciale referitoare la operaţiunile de prelucrare a mărfurilor peste hotare.
16. Din cauza imposibilităţii identificării  mărfurilor autohtone în produsele rezultate, nu pot fi plasate în regimul vamal  de perfecţionare pasivă următoarele mărfuri:
  grîu, melasă,  scoase în afara teritoriului vamal al ţării în scopul producerii spirtului sau băuturilor alcoolice;
  tutun - pentru producerea ţigărilor sau altor articole de tutungerie;
  mobilă;
  material forestier;
  alcool etilic;
  băuturi alcoolice;
  articole de tutungerie;
  bere;
  ciocolată;
  bomboane;
  zahăr;
  piei de animale prelucrate;
  articole din piele naturală, inclusiv încălţăminte;
  articole de bijuterie.
VII. Perceperea drepturilor de import/export
17. Mărfurile plasate sub regimul de perfecţionare pasivă sînt supuse drepturilor de export cu restituirea ulterioară a acestor drepturi, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, dacă produsele rezultate la perfecţionarea pasivă sînt introduse în teritoriul vamal şi dacă se respectă prevederile Codului vamal şi ale altor acte normative.
18. Drepturile de export se transferă la contul organului vamal, care a vămuit mărfurile autohtone, scoase din teritoriul vamal al Republicii Moldova în regim de perfecţionare pasivă.
19. Restituirea drepturilor de export se efectuează după introducerea produselor rezultate şi vămuirea lor, dacă sînt respectate condiţiile stipulate în autorizaţia de perfecţionare pasivă.
20. În cazul în care mărfurile autohtone nu au fost supuse prelucrării în afara teritoriului vamal, la cererea posesorului mărfurilor sau persoanei responsabile, organul vamal autorizează introducerea acestor mărfuri cu restituirea drepturilor de export achitate anterior, dacă aceste drepturi au fost percepute în conformitate cu legislaţia în vigoare.
21. Termenul maxim de restituire a drepturilor de export este de un an.
22. Produsele rezultate la prelucrarea pasivă pot fi exonerate, integral sau parţial, de drepturile de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.
Exonerarea integrală sau parţială de drepturile de import a produselor rezultate la prelucrare se acordă în cazul în care aceste produse sînt importate în Republica Moldova de către un titular de autorizaţie  sau de brokerul lui vamal.
VIII. Responsabilitatea faţă de organul vamal
23. Titularul autorizaţiei de perfecţionare pasivă a mărfurilor nu este răspunzător faţă de organul vamal pentru nereturnarea mărfurilor ori produselor rezultate din perfecţionarea pasivă, sau importul lor cu încălcarea termenului stabilit, numai în cazul în care acest fapt a fost cauzat de o avarie sau de un caz  de forţă majoră, confirmat de autoritatea de resort a ţării respective în modul stabilit.
IX. Vămuirea mărfurilor destinate prelucrării
şi a produselor rezultate
24. Vămuirea mărfurilor autohtone, scoase în scopul  prelucrării, se efectuează la biroul vamal, în raza de activitate a căruia funcţionează agentul economic  deţinător de autorizaţie, cu condiţia prezentării:
  contractului pentru perfecţionare pasivă;
  autorizaţiei de perfecţionare pasivă;
  declaraţiei vamale completate în modul stabilit;
  actelor de însoţire a mărfii;
  documentului bancar ce confirmă transferul drepturilor de export, în cazul în care aceste plăţi au fost percepute;
  mărfurilor destinate perfecţionării pasive - pentru control şi identificare.
25. Transportarea mărfurilor, plasate sub regimul de perfecţionare pasivă, pînă la punctul de trecere a frontierei se efectuează sub supraveghere vamală.
26. Produsele rezultate în procesul  prelucrării în afara teritoriului vamal se transportă sub supraveghere vamală la biroul vamal de destinaţie pentru a fi puse în  circulaţie liberă sau plasate în  alt regim.
27. Produsele rezultate sînt puse în circulaţie liberă numai la prezentarea:
  copiilor declaraţiei vamale de export, autentificate de biroul vamal care a vămuit mărfurile la scoaterea lor în afara teritoriului vamal naţional;
  declaraţiei vamale de import, completată în modul stabilit;
  contractului de perfecţionare pasivă, înregistrat la organul vamal;
  autorizaţiei  de perfecţionare pasivă;
  actelor de însoţire a mărfurilor;
  produselor rezultate la perfecţionarea pasivă - pentru verificare, identificare şi controlul respectării condiţiilor autorizaţiei pentru scoaterea mărfurilor destinate prelucrării în afara teritoriului vamal;
  actelor ce confirmă plata drepturilor de import şi a impozitelor din costul prelucrării, dacă ele sînt stabilite;
  actele ce confirmă plata taxei pentru procedurile vamale;
  altor acte şi informaţii necesare pentru vămuire.
28. În cazul în care posesorul mărfurilor destinate prelucrării nu respectă condiţiile autorizaţiei  de perfecţionare pasivă, declaraţia vamală de import se perfectează condiţionat şi se întocmeşte un proces-verbal de încălcare a regulilor vamale. Decizia în temeiul  procesului-verbal este luată de  biroul vamal care a vămuit marfa  plasată în regimul de perfecţionare pasivă.
29. În cazul retragerii sau anulării autorizaţiei de perfecţionare pasivă de către organul care a eliberat-o, vămuirea obiectelor prelucrării şi produselor rezultate este sistată din ziua  informării organului vamal despre retragerea sau anularea autorizaţiei.
30. În cazul retragerii sau anulării autorizaţiei, pentru  produsele rezultate, introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova şi puse în circulaţie liberă, se achită integral toate drepturile de import. Dacă la introducerea lor pe teritoriul vamal  produsele rezultate au fost exonerate parţial de plata drepturilor de import,  se încasează  suma drepturilor de import echivalentă cu suma neachitată.
31. În cazul în care titularul autorizaţiei refuză plasarea în continuare a mărfurilor sub regimul de perfecţionare pasivă, la data prezentării  refuzului se solicită  autorizarea pentru plasarea mărfurilor în alt regim vamal. Drepturile de import se percep în modul  stabilit din ziua  anunţării noului regim vamal.
Anexa nr. 11
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 207
din 26 februarie 2003
       Regulamentul
privind regimul vamal  de export
I. Dispoziţii generale
1. Regimul vamal de export este regimul în care mărfurile sînt scoase din teritoriul vamal al Republicii  Moldova fără obligaţia returnării lor în acest teritoriu (inclusiv mărfurile scoase de rezidenţii Republicii Moldova pentru a fi depuse ca aporturi în capitalul statutar al întreprinderilor fondate de ei  în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi mărfurile scoase în baza contractului de leasing).
2. Nu pot fi plasate în regimul  vamal de export mărfurile prohibite exportului sau mărfurile supuse unor restricţii la scoaterea din  teritoriul vamal  al  Republicii  Moldova.
3. Mărfurile pot fi plasate în regimul  vamal de export numai cu  permisiunea  organului vamal.
II. Condiţiile plasării mărfurilor în regimul  vamal de export
4. Mărfurile pot fi plasate în regimul de export dacă:
  au fost achitate drepturile de export;
  sînt respectate măsurile de politică economică;
  sînt respectate alte condiţii prevăzute de Codul vamal, prezentul regulament şi alte acte normative.
5. La plasarea mărfurilor sub regimul vamal de export se aplică reglementările tarifare şi netarifare.
6. Reglementarea tarifară a exportului de mărfuri cuprinde aplicarea drepturilor de export, altor plăţi, achitarea cărora este o condiţie obligatorie pentru plasarea mărfurilor în acest regim.
7. Măsurile de bază ale reglementării netarifare sînt: aplicarea cotelor, licenţierea şi certificarea.
8. Exportatorii (responsabili financiar) de mărfuri sînt obligaţi să repatrieze valuta (în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare).

[Pct.8 modificat prin HG230/24.02.05, MO36-38/04.03.05, art.276]
[Pct.8 modificat prin HG230/24.02.05, MO36-38/04.03.05, art.276]
8. Exportatorii (responsabili financiar) de mărfuri sînt obligaţi să repatrieze valuta (în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare). Pentru fiecare tranzacţie de export, efectuată  în baza contractelor de vînzare-cumpărare, agenţii economici sînt obligaţi să completeze declaraţia de repatriere de modelul stabilit.
9. Pentru  plasarea mărfurilor în regimul vamal de export, la organul vamal trebuie să se prezinte  următoarele acte:
  declaraţia vamală întocmită conform Normelor privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale în detaliu;
  certificatul de înregistrare a întreprinderii eliberat de Camera Înregistrării de Stat;
  certificatul de înregistrare eliberat de organele de statistică abilitate, cu indicarea codului de înregistrare;
  certificatul de atribuire a codului fiscal eliberat agentului economic de către inspectoratul fiscal de stat teritorial;
  contractul;

[Pct.9, al.6 exclus prin HG230/24.02.05, MO36-38/04.03.05, art.276]
[Pct.9 al.6 exclus prin HG230/24.02.05, MO36-38/04.03.05 art.276]
  declaraţia de repatriere, după caz;
  licenţă, dacă marfa este supusă licenţierii la export;
  factura, invoice;
  foaia de trăsură (CMR sau altele) cu indicarea tipului de transport (rutier, aerian, feroviar etc.);
  declaraţia valorii în vamă, după caz;
  certificatele de origine, de conformitate a mărfurilor şi alte certificate, după caz;
  procura (contractul)  eliberată persoanei care efectuează vămuirea mărfurilor în numele agentului economic;
  alte documente, necesare vămuirii, conform legislaţiei în vigoare.
III. Vămuirea mărfurilor plasate în regimul vamal de export
10. Declarantul mărfurilor este obligat să depună declaraţia vamală de export la organul vamal, în raza de activitate a  căruia este situat exportatorul, sau, cu autorizarea  organului nominalizat, la alt organ vamal la locul ambalării sau încărcării mărfurilor destinate exportului.
11. La vămuirea mărfurilor în regimul vamal de export se percep drepturile de export în conformitate cu legislaţia în vigoare.
12. Secţiile marfare ale mijloacelor de transport, încărcate cu mărfuri destinate exportului, a căror vămuire se efectuează la organele vamale interne, se sigilează imediat după efectuarea  controlului fizic al mărfii. Pe  declaraţia vamală de export se  aplică ştampila "Supraveghere vamală" şi " Export-Import- Tranzit" şi ştampila personală a factorului de decizie, cu indicarea numărului sigiliului  aplicat, iar în cazul în care mărfurile nu sînt sigilate din motive întemeiate se face inscripţia "Sub asigurarea expeditorului".
13. Mijloacele de transport, încărcate cu mărfuri pentru export vămuite la organele vamale interne, care sosesc la frontieră fără sigilii, cu sigilii deteriorate, aplicate incorect sau ale căror numere nu corespund celor menţionate în documentele de însoţire, sau mijloacele de transport sigilate, dar care  nu corespund cerinţelor pentru sigilare, sînt verificate în mod obligatoriu la organul vamal de frontieră.
Controlul fizic al mărfurilor se efectuează şi atunci cînd există temeiuri să se suspecteze că în mijloacele de transport se află şi alte mărfuri decît cele declarate în documentele de însoţire.
14. Scoaterea mărfurilor din teritoriul vamal al Republicii Moldova se autorizează de către organul vamal de frontieră numai dacă mărfurile sînt scoase în aceeaşi stare în care se aflau în momentul primirii declaraţiei vamale, cu excepţia uzurii lor normale şi a pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării lor în condiţii bune.
15. Regimul vamal  de  export se consideră încheiat din data în care organul vamal de frontieră a aplicat  ştampila "Liber de vamă" pe declaraţia vamală de  export şi  pe documentele de însoţire a  mărfurilor şi mărfurile au fost scoase din teritoriul frontierei vamale.
Anexa nr. 12
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 207
din 26 februarie 2003
REGULAMENTUL
privind regimul vamal de reexport
I. Dispoziţii generale
1. Regimul vamal de reexport este regimul în care mărfurile străine sînt scoase din teritoriul vamal fără perceperea drepturilor de export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, sau cu restituirea drepturilor de import încasate şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, în conformitate cu Codul vamal şi cu alte acte normative.
2. În regimul vamal de reexport nu pot fi plasate mărfurile prohibite introducerii în/scoaterii din Republica Moldova, mărfurile de origine autohtonă, precum şi mărfurile străine introduse anterior în teritoriul vamal al Republicii Moldova în conformitate cu regimul vamal de tranzit.
3. Plasarea mărfurilor sub regimul vamal de reexport se admite cu autorizarea birourilor vamale.
II. Condiţiile plasării mărfurilor în regimul vamal de reexport
4. Anterior plasării în regimul vamal de reexport, mărfurile trebuie plasate în orice alt regim, cu excepţia celor indicate în pct. 2 al prezentului regulament.
5. La scoaterea mărfurilor reexportate, sumele drepturilor de import percepute se restituie, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, dacă:
a) mărfurile reexportate sînt în starea în care se aflau la data importării, cu excepţia uzurii normale şi a pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării lor în condiţii bune;
b) mărfurile sînt reexportate pe parcursul a doi ani din ziua introducerii lor;
c) mărfurile reexportate nu au fost folosite pentru obţinerea de venit.
6. În timpul aflării în teritoriul vamal al Republicii Moldova mărfurile trebuie să fie supuse în mod obligatoriu supravegherii vamale permanente.
7. Identitatea mărfurilor, care se plasează în regimul vamal de reexport, cu cele anterior introduse şi originea lor trebuie să fie confirmate legal de către persoana interesată.
8. Mărfurile pot fi plasate în regimul vamal de reexport numai de persoana care le-a introdus sau de reprezentantul ei.
9. În cazul deteriorării, avarierii, situaţiilor de forţă majoră sau altor factori ce înrăutăţesc starea mărfurilor, ele pot fi plasate în regimul vamal de reexport numai cu condiţia confirmării documentare a acestor cazuri.
10. În perioada aflării în teritoriul vamal al Republicii Moldova mărfurile pot fi supuse unor operaţiuni pentru asigurarea integrităţii lor, de reparaţie neînsemnată, inclusiv sortarea şi alte acţiuni.
III. Vămuirea mărfurilor plasate în regimul vamal de reexport
11. Vămuirea mărfurilor plasate în regimul vamal de reexport se efectuează la biroul vamal, în raza de activitate a căruia se află agentul economic care a introdus aceste mărfuri în teritoriul vamal al Republicii Moldova.
12. La plasarea mărfurilor în regimul vamal de reexport, agentul economic prezintă următoarele acre:
declaraţia vamală, întocmită conform Normelor privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale în detaliu;
autorizaţiile şi certificatele emise de alte organe de stat, în cazul în care mărfurile reexportate sînt supuse unui astfel de control;
exemplarul declaraţiei vamale, în conformitate cu care mărfurile au fost introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova şi plasate în unul din regimurile vamale respective;
documentele de transport şi comerciale;
  contractul;
certificatul de înregistrare a întreprinderii;
certificatul de atribuire a codului fiscal;
actul ce confirmă că mărfurile destinate reexportului au suferit modificări;
alte documente prevăzute de legislaţia în vigoare, necesare pentru vămuirea mărfurilor.
13. În lipsa unor informaţii veridice, confirmate prin actele corespunzătoare, privind respectarea cerinţelor prezentului regulament, plasarea mărfurilor în regimul vamal de reexport este interzisă.
14. La reexportul mărfurilor nu se percep drepturile de export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, şi nu se aplică măsurile de politică economică, dacă legislaţia în vigoare nu prevede altfel.
15. În cazul reexportului de mărfuri, drepturile de import percepute se restituie, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, dacă sînt respectate prevederile pct. 5 al prezentului regulament.
16. Biroul vamal de frontieră confirmă în modul stabilit scoaterea din teritoriul vamal a mărfurilor reexportate, informînd despre aceasta biroul vamal intern în scopul încheierii regimului.
Anexa nr. 13
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 207
din 26 februarie 2003
Regulamentul
privind regimul vamal de nimicire
I. Principii generale
1.  Regimul vamal de nimicire este regimul în care mărfurile străine sînt nimicite sub supraveghere vamală sau sînt făcute inutilizabile, fără perceperea drepturilor de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, şi fără aplicarea masurilor de politică economică.
2. Nimicirea mărfurilor se efectuează de agentul economic din cont propriu şi nu comportă nici un fel de cheltuieli din partea statului.
3. Nu se permite nimicirea mărfurilor dacă această acţiune nu corespunde cerinţelor legislaţiei Republicii Moldova privind protecţia mediului înconjurător.
4. Persoana care a solicitat regimul de nimicire a mărfurilor poartă răspundere pentru:
  legalitatea cererii depuse pentru acordarea regimului vamal de nimicire;
  angajamentele asumate faţă de terţi la anunţarea  regimului vamal de nimicire.
Organele vamale nu satisfac careva cerinţe patrimoniale referitoare la mărfurile nimicite.
5. Responsabilitatea pentru respectarea regulilor de utilizare şi dispunere de mărfurile plasate în regimul vamal de nimicire, inclusiv achitarea taxei pentru procedurile  vamale, precum şi pentru operaţiunile ilicite cu aceste mărfuri şi deşeuri la nimicire revine  persoanei care declară mărfurile sub acest regim vamal.
II. Condiţiile utilizării regimului vamal de nimicire
6. În regimul vamal de nimicire pot fi plasate mărfurile străine introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova şi plasate în regimurile vamale de tranzit, depozit vamal, magazin duty free, perfecţionare activă, transformare sub supraveghere vamală, admitere temporară, de zonă liberă şi de  reexport, precum şi alte mărfuri introduse în teritoriul vamal al  Republicii Moldova  şi aflate sub supraveghere vamală.
7. Plasarea mărfurilor în regimul vamal de nimicire se permite dacă la utilizarea metodei de nimicire aceste mărfuri îşi pierd complet calitatea şi valoarea de întrebuinţare iniţială.
8. Nu pot fi plasate în regimul vamal de nimicire:
  mărfurile prohibite importului în teritoriul Republicii Moldova;
  mărfurile sechestrate în cazurile intentate pentru fapte  de contrabandă şi de încălcare a regulilor vamale sau pentru comiterea altor infracţiuni şi contravenţii;
  mărfurile sechestrate sau confiscate de organele abilitate;
  substanţele radioactive şi deşeurile nocive;
  valorile culturale.
9. Departamentul Vamal este în drept să refuze plasarea mărfurilor în regimul vamal de nimicire în cazul în care:
a) nimicirea lor poate cauza prejudicii oamenilor şi mediului înconjurător;
b) nimicirea comportă cheltuieli din partea statului;
c) serviciul vamal nu are posibilitate să controleze dacă mărfurile au fost realmente nimicite;
d) în alte cazuri, cînd serviciul vamal are motive întemeiate pentru refuz.
III. Plasarea mărfurilor în regimul vamal de nimicire
10. plasarea mărfurilor în regimul vamal de nimicire se autorizează numai de către Departamentul Vamal.
11. În cazul în care există posibilitatea ca mărfurile destinate nimicirii să fie plasate în regimul vamal de renuntare în folosul statului, Departamentul Vamal este obligat să propună agentului economic utilizarea acestui regim vamal.
Departamentul Vamal autorizează în acest caz plasarea mărfurilor sub regimul vamal de nimicire la prezentarea de către solicitant a  motivelor întemeiate pentru  excluderea mărfurilor din circulaţie.
12. Nimicirea mărfurilor se efectuează cu condiţia îndeplinirii stricte a prevederilor legislaţiei Republicii Moldova cu privire la ocrotirea mediului înconjurător.
Responsabilitatea pentru respectarea prevederilor legislaţiei naţionale cu privire la ocrotirea mediului înconjurător o poartă agentul economic care plasează mărfurile în regimul vamal de nimicire.
13. Nimicirea se poate efectua prin următoarele metode:
a) termice, chimice, mecanice sau prin alte procedee (ardere, distrugere, îngropare etc.), în urma cărora mărfurile se nimicesc definitiv;
b) demontării, desfacerii, deteriorării mecanice, inclusiv prin găurire, rupere, pricinuirea deteriorărilor prin alte metode, cu condiţia ca aceste deteriorări să excludă posibilitatea restabilirii şi folosirii  ulterioare a mărfurilor.
IV. Vămuirea mărfurilor plasate în regimul vamal de nimicire
14. Mărfurile plasate în regimul vamal de nimicire se declară prin prezentarea la  organul vamal, în raza de activitate a căruia funcţionează agentul economic, a declaraţiei vamale şi a cererii de modelul stabilit în  anexa nr. 1 la prezentul regulament.
15. Concomitent cu declaraţia vamală şi cu cererea se prezintă:
toate documentele de însoţire a mărfurilor (scrisorile de trăsură, conosamentele, facturile etc.);
autorizaţiile altor organe de stat în cazurile cînd mărfurile se introduc în teritoriul vamal şi este obligatoriu controlul lor de către aceste organe (fitosanitar şi altele). Autorizaţia pentru nimicirea mărfurilor se prezintă în scris, fiind semnată de conducătorul organului de stat respectiv sau de altă persoană abilitată şi autentificată prin ştampilă;
descrierea metodei de nimicire a mărfurilor, cu declararea valorii în vamă a deşeurilor constituite în urma nimicirii, confirmată de conducătorul şi contabilul şef ai întreprinderii solicitante.
Tehnologia prezentată este aprobată  de factorul de decizie al organului vamal;
alte documente necesare pentru executarea controlului vamal.
16. în cazul în care există suspiciuni că nimicirea mărfurilor ar putea cauza prejudicii mediului înconjurător, organul vamal este în drept să solicite permisiunea organelor competente conform legislaţiei naţionale în vigoare.
V. Încheierea regimului vamal de nimicire
17. Nimicirea mărfurilor se efectuează cu participarea reprezentanţilor Departamentului Vamal şi a factorului de decizie al organului vamal în care au fost declarate mărfurile.
18. După nimicirea mărfurilor se întocmeşte un act de modelul stabilit în anexa nr. 2 la prezentul regulament.
19. Pentru facilitarea operaţiunii de nimicire, mărfurile plasate în regim vamal de nimicire în baza aceleiaşi declaraţii vamale pot fi divizate în partide. În acest caz, pentru fiecare partidă de mărfuri se întocmeşte cîte un act prevăzut în pct.18.
20. Actul este semnat de:
  reprezentantul Departamentului Vamal;
  factorul de decizie al biroului vamal teritorial;
  agentul economic care a plasat mărfurile în regimul vamal de nimicire;
  reprezentantul organului de stat în domeniul ocrotirii mediului înconjurător, reprezentantul organului sanitaro-epidemiologic sau reprezentanţii altor organe de stat, dacă natura mărfurilor supuse nimicirii impune prezenţa lor.
21. Actul de nimicire împreună cu cererea se anexează la exemplarul declaraţiei vamale, care se păstrează conform legislaţiei Republicii Moldova la organul vamal respectiv.
22. Toate deşeurile apărute în urma nimicirii mărfurilor trebuie să fie plasate în regimul vamal respectiv ca mărfuri străine, introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova în această stare, cu achitarea drepturilor de import conform legislaţiei în vigoare.
23. Biroul vamal, care permite agentului economic să utilizeze acest regim vamal, determină locul vămuirii deşeurilor în coordonare cu organul abilitat cu ocrotirea mediului înconjurător.
24. Biroul vamal este în drept să decidă dacă deşeurile vor fi depuse la depozitul vamal sau la depozitul provizoriu pentru a fi păstrate pînă la plasarea lor în alt regim vamal.
25. Deşeurile a căror utilizare pe viitor este imposibilă (au fost îngropate sau scufundate) nu se declară vămii.
26. Declaraţia vamală referitoare la deşeuri trebuie să fie completată cel mult peste trei zile din data nimicirii mărfurilor.
Anexa nr. 1
la Regulamentul privind
regimul vamal de nimicire
Directorului general al Departamentului Vamal
________________________________________________
din partea________________________________________
                      (numele, prenumele şi patronimicul sau    
                    denumirea agentului economic şi adresa juridică)
CERERE
Solicit autorizarea nimicirii_____________________________________________________
                                            (denumirea, codul, volumul, valoarea şi locul aflării mărfurilor)
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova conform declaraţiei vamale nr._____________
din "__" _______  200_ .
Cauza scoaterii din circulaţie ___________________________________________________
Metoda nimicirii_____________________________________________________________
Locul nimicirii_______________________________________________________________
Data nimicirii "_" ________ 200_.
Deşeurile ce se vor constitui în urma nimicirii_______________________________________
_________________________________________________________________________                  
(denumirea,  codul, costul, volumul  şi locul aflării lor)
mă oblig să prezint actele de nimicire a mărfurilor pînă la data de "___"_____________ 200__.
L.Ş. "____"_____________200____            (Semnătura, numele, prenumele şi
  patronimicul persoanei responsabile
  sau semnătura, numele, prenumele
  şi patronimicul persoanei fizice)
Anexa nr. 2
la Regulamentul privind
regimul vamal de nimicire
__________________________
(denumirea organului vamal)
ACT
DE NIMICIRE A MĂRFURILOR
   din "___" _____________200_
Prin prezentul act se confirmă nimicirea____________________________________________
_________________________________________________________________________
         (denumirea, codul, volumul, valoarea ş.a.)
Au fost utilizate următoarele metode de nimicire:_____________________________________
_________________________________________________________________________
Locul nimicirii_______________________________________________________________
Declaraţia vamală nr.__________________________________________________________
În urma nimicirii s-au constituit deşeuri____________________________________________
_________________________________________________________________________
  (denumirea, codul, volumul, valoarea şi locul aflării lor)
La nimicire au fost prezenţi:
_________________________________________     ______________________
(funcţia, numele, prenumele şi patronimicul   reprezentantului                               (semnătura)
împuternicit, care deplasează mărfurile, iar pentru mijloacele        
de transport - ale transportatorului)          
_________________________________________     ______________________
(funcţia, locul de muncă, numele, prenumele şi patronimicul                                    (semnătura)  
celor prezenţi)        
_________________________________________     ______________________
                    (semnătura)
_________________________________________     ______________________
                    (semnătura)
_______________________________________________   ______________________
(funcţia, numele, prenumele şi patronimicul colaboratorului vamal)     (semnătura)  
Anexa nr. 14
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 207
din 26 februarie 2003
Regulamentul
privind regimul vamal de renunţare în folosul statului
I. Dispoziţii generale
1. Regimul vamal de renunţare în folosul statului este regimul în care o persoană renunţă la mărfuri în folosul statului fără perceperea drepturilor de import sau de export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, şi fără aplicarea măsurilor de politică economică.
2. Renunţarea în folosul statului se efectuează de persoana interesată (proprietarul) din cont propriu şi nu comportă careva cheltuieli din partea statului.
3. În regimul vamal de renunţare în folosul statului pot fi plasate:
  mărfurile introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova, mărfurile rezultate la perfecţionarea activă, transformarea sub supraveghere vamală, precum şi deşeurile constituite în urma nimicirii mărfurilor;
  mărfurile introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova şi plasate în orice alt regim vamal, inclusiv cele puse în circulaţie liberă condiţionat.
4. În regimul vamal de renunţare în folosul statului nu pot fi plasate:
  mărfurile prohibite importului în teritoriul vamal al Republicii Moldova;
  mărfurile aflate în circulaţie liberă.
5. La vămuirea mărfurilor  conform regimului vamal de renunţare în folosul statului, drepturile de import achitate nu se restituie:
6. Responsabilitatea pentru corectitudinea alegerii regimului vamal de renunţare în folosul statului faţă de terţe persoane o poartă solicitantul.
În cazul plasării mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului organul vamal nu poartă nici un fel de răspundere materială faţă de terţe persoane.
Gestionarea mărfurilor plasate în regimul vamal de renunţare în folosul statului se efectuează în conformitate cu actele normative ale Republicii Moldova.
8. Mărfurile plasate în regimul vamal de renunţare în folosul statului conform prezentului regulament se consideră puse în circulaţie liberă.
II. Autorizarea renunţării la mărfuri în folosul statului
9. Plasarea mărfurilor în regimul de renunţare în folosul statului se efectuează numai cu acordul biroului vamal.
10. Autorizaţia pentru plasarea mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului se acordă de către biroul vamal în baza cererii depuse de solicitant de modelul stabilit în anexa nr. 1 la prezentul regulament.
11. Cererea se depune în două exemplare, se înregistrează la biroul vamal şi se examinează în decursul a cinci zile lucrătoare din data înaintării.
În timpul examinării cererii, autorităţile vamale sînt în drept să solicite informaţii şi documente suplimentare, necesare pentru scopuri vamale. În acest caz, termenele de examinare a cererii încep să curgă din data depunerii ultimului document solicitat.
12. Decizia de acordare a autorizaţiei pentru plasarea mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului o ia şeful biroului vamal sau persoana care îl înlocuieşte.
13. Autorizaţia de renunţare la mărfuri în folosul statului nu se acordă:
  dacă plasarea mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului comportă cheltuieli din partea statului;
  dacă comercializarea mărfurilor plasate în regimul vamal de renunţare în folosul statului este limitată din cauză că ele reprezintă echipamente unice sau termenul lor de păstrare a expirat (termenul de comercializare este de pînă la trei luni);
  în alte cazuri, cînd organul vamal are motive întemeiate pentru a respinge cererea.
III. Vămuirea mărfurilor în conformitate cu regimul vamal
de renunţare în folosul statului
14. Vămuirea mărfurilor în conformitate cu regimul vamal de renunţare în folosul statului se efectuează la biroul vamal, în raza de activitate a căruia se află mărfurile, conform regulilor stabilite.
15. La plasarea mărfurilor în regimul de renunţare în folosul statului,  mărfurile de provenienţă  vegetală sau animală sînt supuse controlului fitosanitar sau veterinar de către organele abilitate, dacă un astfel de control nu a fost efectuat la introducerea lor în teritoriul vamal al Republicii Moldova  sau dacă acest control este obligatoriu în conformitate cu legislaţia.
În cazurile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova, vămuirea mărfurilor poate fi încheiată numai după efectuarea controalelor respective de către serviciile de stat abilitate cu funcţii de control.
16. La plasarea în regimul vamal de renunţare în folosul statului a mărfurilor pasibile de certificare la introducerea lor în Republica Moldova, se prezintă în mod obligatoriu certificatele corespunzătoare.
17. La plasarea mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului se întocmeşte o declaraţie vamală conform Normelor privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiilor vamale în detaliu.
Împreună cu declaraţia la organul vamal se  depun următoarele documente:
  cererea de plasare a mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului, cu autorizaţia biroului vamal;
  documentele de transport şi comerciale (contracte, invoice, specificaţii, certificate, conosamente etc.);
  autorizaţiile altor organe, dacă mărfurile introduse în teritoriul vamal al Republicii Moldova sînt supuse controlului acestor organe;
  alte documente necesare în scopuri vamale.
18. După finalizarea vămuirii  mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului şi dacă se respectă toate cerinţele prezentului regulament, mărfurile se transmit în proprietatea statului conform prevederilor capitolului IV al prezentului regulament.
19. Mărfurile declarate pentru plasarea în regimul vamal de renunţare în folosul statului se află sub supraveghere vamală în locurile de păstrare, stabilite de organul vamal.
20. Controlul vamal al mărfurilor plasate în regimul de renunţare în folosul statului se încheie odată cu trecerea mărfurilor în posesia statului.
IV. Trecerea în posesia statului a mărfurilor plasate în regimul
vamal de renunţare în folosul statului
21. La plasarea mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului se efectuează inventarierea mărfurilor declarate pentru a fi plasate în acest regim.
22. Mărfurile plasate în regimul vamal de renunţare în folosul statului se transmit biroului vamal în baza actului de predare-preluare a mărfurilor declarate în regimul vamal de renunţare în folosul statului. Forma actului de predare-preluare a mărfurilor şi modul de întocmire a lui se stabilesc în anexele nr.2 şi 3 la prezentul regulament.
23. La finalizarea vămuirii mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului, colaboratorul serviciului vamal înscrie în rubrica "C" a declaraţiei vamale, conform căreia a fost efectuată vămuirea mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului, numărul şi data actului de predare-preluare a mărfurilor, aplică ştampila  "Liber de vamă" şi ştampila personală.
24. Data finalizării vămuirii mărfurilor conform regimului vamal de renunţare în folosul statului se consideră data trecerii mărfurilor în proprietatea statului.
25. Mărfurile trecute în proprietatea statului sînt luate la evidenţă de biroul vamal şi transmise în folosul statului în conformitate cu actele normative în vigoare.
Evidenţa mărfurilor se ţine în baza actului de predare-preluare a mărfurilor şi a exemplarului al patrulea al declaraţiei vamale, conform căreia au fost vămuite mărfurile în regimul vamal de renunţare în folosul statului.
V. Evidenţa
Biroul vamal care a  vămuit mărfurile conform regimului vamal de renunţare în folosul statului ţine evidenţa şi prezintă la Departamentul Vamal darea de seamă privind mărfurile plasate în acest regim, de modelul stabilit.
VI. Dispoziţii finale
26. Autorităţile vamale nu restituie transportatorului, deţinătorului depozitului provizoriu, depozitului vamal sau altor persoane cheltuielile legate de transportare, depozitare, transbordare sau pentru alte operaţiuni ce ţin de vămuirea şi controlul mărfurilor în regimul vamal  de renunţare în folosul statului.
27. Persoana care a ales regimul vamal de renunţare în folosul statului asigură prezentarea mărfurilor în locul stabilit de autorităţile vamale pînă la începerea vămuirii mărfurilor şi achită toate cheltuielile de transportare, depozitare, transbordare sau pentru alte operaţiuni prevăzute de regimul vamal   de renunţare în folosul statului.
28. În cadrul regimului vamal de renunţare în folosul statului valoarea în vamă se stabileşte conform prevederilor Legii cu privire la tariful vamal şi alte acte normative.
29. Transportarea mărfurilor plasate în regimul vamal de renunţare în folosul statului se efectuează în conformitate cu regulile de deplasare a mărfurilor sub supraveghere vamală.
Anexa nr.1
la Regulamentul privind regimul vamal
de renunţare în folosul statului
Biroul vamal______________________
dlui _____________________________
din partea ________________________
CERERE
de plasare a mărfurilor în regimul vamal   de renunţare în folosul statului
Solicit plasarea mărfurilor ______________________________________________________
       (denumirea, volumul, valoarea)
__________________________________________________________________________
în regim vamal de renunţare în folosul statului.
Mărfurile (unităţile de transport) se află___________________________________________.
              (se indică locul)
Motivele plasării mărfurilor în regimul vamal  de renunţare în folosul statului___________________
_________________________________________.
Mă oblig să achit toate cheltuielile de transportare, păstrare, transbordare şi pentru alte operaţiuni
cu mărfurile plasate în regimul vamal de renunţare în folosul statului pînă la transferul lor în posesia
statului.
"_____"__________________       Semnătura: _______________
Rechizitele:_______________
(*)
_________________________________________________________________________
________________                                
(semnătura şefului biroului vamal)
"____" ___________200__
___________________________
(*) - Se indică decizia biroului vamal privind posibilitatea plasării mărfurilor în regimul vamal de renunţare în folosul statului.
Anexa nr. 2
la Regulamentul privind regimul vamal
de renunţare în folosul statului
Modul de întocmire a actului de predare-preluare a mărfurilor
plasate sub regimul vamal de renunţare în folosul statului
1. după finalizarea inventarierii mărfurilor declarate în regimul vamal de renunţare în folosul statului şi în baza listelor de inventariere se întocmeşte un act de predare-preluare a mărfurilor.
Actul de predare-preluare a mărfurilor se vizează de către colaboratorul biroului vamal care a efectuat vămuirea mărfurilor, persoana care a renunţat la mărfuri în folosul statului sau persoana împuternicită, precum şi de persoana responsabilă care a recepţionat aceste mărfuri spre păstrare.
Actul de predare-preluare a mărfurilor este aprobat de şeful organului vamal care efectuează vămuirea în conformitate cu regimul vamal de renunţare în folosul statului.
2. actul de predare-preluare a mărfurilor se întocmeşte în trei exemplare şi se distribuie după cum urmează:
- primul exemplar se anexează la primul exemplar al declaraţiei vamale în conformitate cu care mărfurile au fost plasate în regimul vamal de renunţare în folosul statului;
- al doilea exemplar se anexează la exemplarul al patrulea al declaraţiei vamale în conformitate cu care mărfurile au fost plasate în regimul vamal de renunţare în folosul statului şi se transmite secţiei de evidenţă şi control financiar;
- al treilea exemplar se transmite persoanei care a renunţat la mărfuri în folosul statului sau persoanei împuternicite.  
Anexa nr. 3
la Regulamentul privind regimul vamal
de renunţare în folosul statului
Act
de predare-preluare a mărfurilor plasate în regimul vamal de renunţare
în folosul statului
Biroul vamal________________________________________________________________
(denumirea)
Prin prezentul act, întocmit  la "____"  20_____, confirmăm că __________________________
                    (numele şi prenumele
_________________________________________________________________________.
sau denumirea)
a transmis biroului vamal ______________________ pentru plasare în regimul vamal de renunţare
în folosul statului următoarele mărfuri, conform declaraţiei vamale nr._______________
din "___"_______200____.

Nr. d/o Denumirea mărfurilor Unitatea de măsură Volumul Valoarea în vamă (lei) Note
1          
2          
3          

A predat  ____________________________  __________________________
      (funcţia, numele şi prenumele)    (semnătura autentificată prin ştampilă)
A preluat  ____________________________  __________________________
      (funcţia, numele şi prenumele)    (semnătura autentificată prin ştampilă)
Predarea-preluarea mărfurilor
este autorizată de____________________________  __________________________
        (funcţia, numele şi prenumele)  (semnătura autentificată prin ştampilă)
în prezenţa  ____________________________  __________________________
      (funcţia, numele şi prenumele)      (semnătura)