ABROGAT PRIN L764/27.12.2001, MO16/29.01.2002 art.53

Modificat

L736/13.12.2001, MO158/27.12.2001 art.1270

    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

    Art.1. - Organizarea  administrativ-teritorială a Republicii Moldova şi  stabilirea  cadrului  juridic pentru satele  (comunele)  şi  oraşele (municipiile)  ei se efectuează potrivit art.110 şi 111 din  Constituţie şi  se  realizează  în  conformitate cu  necesităţile  reale  economice, sociale  şi culturale, precum şi cu respectarea tradiţiilor istorice, în scopul   asigurării   unui   nivel  adecvat   de   civilizaţie   tuturor localităţilor rurale şi urbane.

    Art.2. - Divizarea  administrativă  a teritoriului este  chemată  să asigure  realizarea principiilor autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor  publice,  ale eligibilităţii  autorităţilor  administraţiei publice  locale  şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale  de interes deosebit.

    Art.3. - (1)  În  unităţile  administrativ-teritoriale,  activitatea autorităţilor  administraţiei  publice locale, organizate în  condiţiile legii, se desfăşoară în baza bugetelor locale.

    (2) Unităţile administrativ-teritoriale sînt persoane juridice.

Capitolul II

UNITĂŢILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE

    Art.4. - (1)  Teritoriul  Republicii  Moldova  este  organizat,  sub aspect administrativ, în judeţe, oraşe şi sate.

    (2) Unele localităţi  din  sudul  republicii  constituie  o  unitate teritorială autonomă cu statut special stabilit prin lege organică.

    (3)Unor localităţi  din stînga Nistrului li se pot atribui forme şi condiţii  speciale de autonomie conform statutului special stabilit prin lege organică.

    (4) Organizarea  administrativă a teritoriului Republicii Moldova se efectuează  pe două niveluri: satele (comunele) şi oraşele (municipiile) constituie  primul  nivel, iar judeţele, unitatea  teritorială  autonomă Găgăuzia şi municipiul Chişinău constituie nivelul al doilea.

    Art.5. - (1)  Satul  este o unitate  administrativ-teritorială  care cuprinde  populaţia  rurală unită prin teritoriu,  condiţii  geografice, relaţii economice, social-culturale, tradiţii şi obiceiuri.

    (2) Două sau  mai  multe sate se pot uni, formînd o singură  unitate administrativ-teritorială numită comună.

    (3) Satul în  care îşi au sediul autorităţile administraţiei publice locale ale comunei se numeşte sat-reşedinţă.

    (4) Comuna poartă, de regulă, denumirea satului-reşedinţă.

    Art.6. - (1)  Oraşul  este o unitate  administrativ-teritorială  mai dezvoltată  decît satul din punct de vedere economic şi social-cultural, cu    structuri   edilitar-gospodăreşti,   industriale   şi   comerciale corespunzătoare,  a  cărei populaţie, în mare parte, este  încadrată  în industrie,  în  sfera  deservirii  publice şi  în  diferite  domenii  de activitate intelectuală, în viaţa culturală şi politică.

    (2) În conformitate  cu  legislaţia,  unele oraşe pot  fi  declarate municipii.

    Art.7. - (1)  Municipiul  este o localitate de tip urban cu  un  rol deosebit  în viaţa economică, social-culturală, ştiinţifică, politică şi administrativă     a     republicii,     cu     importante     structuri edilitar-gospodăreşti  şi unităţi din domeniul învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii şi culturii.

    (2) Municipiul  în  care îşi au sediul  autorităţile  administraţiei publice ale judeţului se numeşte centru judeţean.

    (3) Municipiul poate fi împărţit în sectoare.

    Art.8. - (1)  Statut de municipiu se acordă oraşelor Bălţi,  Bender, Cahul,  Căuşeni,  Chişinău, Comrat, Dubăsari, Edineţ,  Hînceşti,  Orhei, Rîbniţa, Soroca, Taraclia, Tiraspol şi Ungheni.

[Alin.1 art.8 completat prin Legea nr.650-XIV din 22.10.99]

    (2) În funcţie  de numărul locuitorilor, de condiţiile economice  şi sociale,  în  conformitate cu legislaţia, pot fi declarate municipii  şi alte oraşe.

    Art.9. - Municipiul   Chişinău  este  capitala  Republicii  Moldova. Statutul municipiului Chişinău este reglementat prin lege organică.

    Art.10. - (1)   Judeţul  este  o  unitate  administrativ-teritorială alcătuită  din sate (comune) şi oraşe (municipii). Noţiunea de judeţ, în prezenta  lege, este identică cu cea de raion, prevăzută de art.110  din Constituţie,  şi reprezintă denumirea unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.

    (2) Judeţul se   formează,   în  condiţiile  prezentei  legi,   după delimitarea  hotarelor  satelor (comunelor) şi  oraşelor  (municipiilor) care intră în componenţa lui, ţinîndu-se cont de tradiţiile acestora, de relaţiile    economice   şi   social-culturale,   de   structurile   lor edilitar-gospodăreşti.

    (3) Judeţul poartă, de regulă, denumirea centrului judeţean.

    Art.11. - (1)   Unitatea  teritorială  autonomă  cu  statut  special reprezintă o unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea.

    (2) Unitatea  teritorială autonomă cu statut special se formează, în condiţiile   unei   legi  organice,  în  conformitate  cu  art.111   din Constituţie.

    Art.12. - (1)   Satelor  şi  oraşelor,  care,  datorită  condiţiilor climaterice,  balneologice  şi  înzestrării  lor  edilitar-gospodăreşti, prezintă  o  importanţă deosebită pentru ocrotirea sănătăţii  şi  odihna populaţiei,  li  se  atribuie,  prin hotărîre a  Guvernului,  statut  de staţiune balneoclimaterică.

    (2) Satelor şi  oraşelor, care au o importanţă deosebită în domeniul economiei  naţionale, precum şi pentru istoria sau cultura statului,  li se  poate  atribui, prin hotărîre a Guvernului, statut de nod  feroviar, centru istoric, centru cultural.

    Art.13. - Judeţele  şi  centrele  judeţene sînt prevăzute  în  anexa nr.1, care face parte integrantă din prezenta lege.

    Art.14. - Judeţele  şi  localităţile  din componenţa  acestora  sînt prevăzute în anexa nr.2, care face parte integrantă din prezenta lege.

    Art.15. - Localităţile  din  componenţa municipiului  Chişinău  sînt prevăzute în anexa nr.3, care face parte integrantă din prezenta lege.

    Art.16. - Localităţile  din componenţa unităţii teritoriale autonome Găgăuzia  sînt  prevăzute în anexa nr.4, care face parte integrantă  din prezenta lege.

    Art.17. - Localităţile  din  stînga  Nistrului,  cărora  li  se  pot atribui forme şi condiţii speciale de autonomie, sînt prevăzute în anexa nr.5, care face parte integrantă din prezenta lege.

Capitolul III

FORMAREA ŞI DESFIINŢAREA UNITĂŢILOR

ADMINISTRATIV-TERITORIALE ŞI MODIFICAREA

HOTARELOR LOR

    Art.18. - (1)   Formarea,  desfiinţarea  şi  schimbarea   statutului unităţii  administrativ-teritoriale se efectuează de către Parlament după consultarea cetăţenilor.

    (2) Unitatea   administrativ-teritorială   de  sine  stătătoare   se formează  dacă are o populaţie de cel puţin 2500 de locuitori şi dispune de   mijloace  financiare  suficiente  pentru  întreţinerea   aparatului primăriei şi instituţiilor sferei sociale.

    (3) În cazuri  excepţionale Parlamentul, poate    stabili,   prin   lege   organică,   formarea   unei    unităţi administrativ-teritoriale  de  sine stătătoare cu un număr de  locuitori mai  mic  decît cel prevăzut la alin.(2), modificînd anexa respectivă  a prezentei legi.

PREŞEDINTELE
PARLAMENTULUI                           Dumitru DIACOV

Chişinău, 12 noiembrie 1998.
Nr. 191-XIV.