LPM502/1995
ID intern unic:  311677
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 502
din  16.06.1995
Codul jurisdicţiei constituţionale
Publicat : 28.09.1995 în Monitorul Oficial Nr. 53-54     art Nr : 597
    Parlamentul adoptă prezentul cod.
TITLUL I
BAZELE JURISDICŢIEI CONSTITUŢIONALE
Capitolul 1
DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Temeiul jurisdicţiei constituţionale
    Jurisdicţia constituţională este exercitată în temeiul Constituţiei, Legii cu privire la Curtea Constituţională şi al prezentului cod.
    Articolul 2. Autoritatea de jurisdicţie constituţională
    (1) Unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova este Curtea Constituţională.
   (2) Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei, asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească, garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.
    Articolul 3. Principiile de activitate ale Curţii Constituţionale
    Curtea Constituţională activează în baza principiilor:
    a) independenţei de orice autoritate publică;
    b) colegialităţii;
    c) legalităţii;
    d) publicităţii.
    Articolul 4. Competenţa în materie a Curţii Constituţionale
    (1) În exercitarea jurisdicţiei  constituţionale, Curtea Constituţională:
    a)  efectuează, la sesizare, controlul constituţionalităţii legilor şi hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
    [Art.4 al.(1), lit.a) în redacţia LP95 din 21.05.10, MO98-99/15.06.10 art.295]
    b) interpretează Constituţia;
    c) se pronunţă asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
    d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane;
    e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează mandatele deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova;
   
[Art.4 al.(1), lit.e) în redactia LP1157-XV din 21.06.02, MO102/16.07.02 art.775]
    f) constată circumstanţele care justifică dizolvarea Parlamentului, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova, interimatul funcţiei de Preşedinte, imposibilitatea Preşedintelui Republicii Moldova de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 60 de zile;
    [Art.4 al.(1), lit.f) modificat prin LP141-XV din 21.03.03, MO70/15.04.03 art.318]
    [Art.4 al.(1), lit.f) în redactia LP1157-XV din 21.06.02, MO102/16.07.02 art.775]
    g) rezolvă excepţiile de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiţie;
    h) hotărăşte asupra chestiunilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid.
    (2) Se supun controlului constituţionalităţii numai actele normative adoptate după intrarea în vigoare a Constituţiei Republicii Moldova - 27 august 1994.
    [Art.4 al.(2) declarat neconstituțional prin HCC17 din 04.06.18, MO210-223/22.06.18 art.106; în vigoare 04.06.18]
    (3) Curtea Constituţională examinează în exclusivitate chestiuni de drept.
    [Art.4 al.(4) abrogat prin LP82 din 18.04.13, MO91/20.04.13 art.296]
    [Art.4 al.(4) dispoziţiile se declară neconstituţionale prin HCC29 din 21.12.10, MO1-4/07.01.11 art.1; în vigoare 21.12.10]
    [Art.4 al.(4) introdus prin LP95 din 21.05.10, MO98-99/15.06.10 art.295]
    Articolul 5. Competenţa funcţională a Curţii Constituţionale
    În competenţa Curţii Constituţionale intră şi următoarele probleme funcţionale:
    a) alegerea Preşedintelui Curţii Constituţionale şi a unui judecător care va suplini Preşedintele în absenţa acestuia;
    b) aprobarea Regulamentului Secretariatului Curţii Constituţionale, structura şi statul de funcţii al acestuia, Regulamentul Consiliului Ştiinţific consultativ de pe lîngă Curtea Constituţională, Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru funcţia de judecător-asistent al Curţii Constituţionale şi modul de atestare a acestuia, Regulamentul privind vechimea în muncă a judecătorilor şi salariaţilor Secretariatului Curţii Constituţionale;
    [Art.5 lit.(b) modificată prin LP1221-XIII din 26.06.97, MO51/07.08.97]
    c) elaborarea proiectului de buget al Curţii Constituţionale şi prezentarea lui spre aprobare în Parlament;
    d) stabilirea salariilor Preşedintelui şi judecătorilor Curţii Constituţionale;
   
[Art.5 lit.d) modificată prin LP227 din 25.11.11, MO7-12/13.01.12 art.20]
    e) răspunderea disciplinară a judecătorilor Curţii Costituţionale;
    f) ridicarea mandatului de judecător al Curţii Constituţionale în cazurile prevăzute de Legea cu privire la Curtea Constituţională art. 19 alin. (1);
    g) examinarea contestaţiilor la sancţiunile aplicate de Preşedintele Curţii Constituţionale şi la deciziile luate de judecătorii Curţii Constituţionale privind cheltuielile de judecată;
    h) stabilirea direcţiilor principale ale relaţiilor cu instituţii similare din alte state;
    i) prezentarea anuală a unui raport către Preşedintele Republicii Moldova, Parlament şi Consiliul Superior al Magistraturii privind exercitarea jurisdicţiei constituţionale;
    j) alte probleme prevăzute de Legea cu privire la Curtea Constituţională şi de prezentul cod.
    Articolul 6. Limitele de competenţă
    (1) Curtea Constituţională soluţionează numai probleme ce ţin de competenţa sa. Dacă în procesul examinării apar chestiuni de competenţa altor organe, Curtea remite acestora materialele sau comunică faptul părţilor şi organelor interesate, dînd explicaţiile de rigoare.
    (2) Curtea Constituţională  îşi stabileşte ea însăşi  limitele de competenţă.
    (3) Controlînd constituţionalitatea actului contestat, Curtea Constituţională poate pronunţa o hotărîre şi în privinţa altor acte normative a căror constituţionalitate depinde în întregime sau parţial de constituţionalitatea actului contestat.
    Articolul 7. Prezumţia constituţionalităţii actelor normative
    Orice act normativ, precum şi orice tratat internaţional la care Republica Moldova este parte, se consideră constituţional pînă cînd neconstituţionalitatea lui va fi dovedită în procesul justiţiei constituţionale, cu asigurarea tuturor garanţiilor prevăzute de prezentul cod.
   
Articolul 71. Acţiunea actului sesizat
    (1) Acţiunea actelor supuse controlului constituţionalităţii, sesizate în modul corespunzător la Curtea Constituţională, care afectează sau se referă la domeniile stabilite la alin. (2) poate fi suspendată pînă la soluţionarea în fond a cauzei cu emiterea unei decizii sau hotărîri definitive.
    (2) Se poate dispune suspendarea acţiunii:
    1) actelor care afectează sau se referă la următoarele domenii:
    a) suveranitatea şi puterea de stat;
    b) drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului;
    c) democraţia şi pluralismul politic;
    d) separaţia şi colaborarea puterilor;
    e) principiile fundamentale privind proprietatea;
    f) unitatea poporului şi dreptul de identitate;
    g) securitatea economică sau financiară a statului;
    h) alte domenii pentru care Curtea Constituţională consideră necesară suspendarea acţiunii actului contestat, în vederea evitării prejudiciilor şi consecinţelor negative iminente;
    2) actelor cu caracter individual emise de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova sau de Guvern, care se referă la persoanele oficiale de stat exponente ale unui interes public şi/sau politic deosebit.
    (3) Curtea Constituţională va examina cererea de suspendare a actului normativ contestat cel tîrziu în a doua zi lucrătoare după înregistrarea sesizării.
    (4) Decizia de suspendare a acţiunii actului contestat se adoptă de plenul Curţii Constituţionale cu votul a cel puţin 3 judecători. În caz de imposibilitate a convocării plenului Curţii, decizia de suspendare se emite printr-o dispoziţie a Preşedintelui Curţii Constituţionale, cu confirmarea ulterioară obligatorie de către plenul Curţii Constituţionale.
    (5) Decizia de suspendare a actului normativ contestat intră în vigoare la data adoptării, urmînd a fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    (6) În cazul suspendării acţiunii actului normativ contestat, Curtea Constituţională va examina, în fond, sesizarea într-un termen rezonabil.
    [Art.71 al.(6) modificat prin LP176 din 21.07.16, MO256-264/12.08.16 art.559]
    [Art.71 al.(6) textul ”, care nu va depăşi 15 zile de la înregistrare. În caz de necesitate, Curtea Constituţională poate decide, argumentat, prelungirea termenului de 15 zile cu încă maximum 15 zile” declarat neconstituţional prin HCC18 din 02.06.14, MO256-260/29.08.14 art.35; în vigoare 02.06.14]
    [Art.71 introdus prin LP82 din 18.04.13, MO91/20.04.13 art.296]
Capitolul 2
PRINCIPIILE JURISDICŢIEI CONSTITUŢIONALE
    Articolul 8. Independenţa
    (1) Judecătorii  Curţii Constituţionale sînt  independenţi şi  în exerciţiul mandatului se supun numai Constituţiei.
    (2) Judecătorii  Curţii Constituţionale examinează cauzele în condiţii care exclud orice influenţă din afară asupra lor.
    (3) Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi traşi la răspundere judiciară pentru voturile şi opiniile exprimate în exerciţiul funcţiunii inclusiv după expirarea mandatului.
    Articolul 9. Inamovibilitatea
    (1) Judecătorii  Curţii Constituţionale sînt inamovibili pe durata mandatului.
    (2) Mandatul de judecător al Curţii Constituţionale încetează sau se ridică numai în cazul şi modul stabilit de Legea cu privire la Curtea Constituţională.
    Articolul 10. Imunitatea
   (1) Judecătorul Curţii Constituţionale nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, trimis în judecată penală sau contravenţională fără încuviinţarea prealabilă a Curţii Constituţionale.
    (2) Judecătorul Curţii Constituţionale a cărui identitate nu a fost cunoscută  la momentul reţinerii este eliberat imediat după stabilirea identităţii.
    (3) Factorul de decizie care a întreprins reţinerea judecătorului Curţii Constituţionale, surprins în flagrant delict, trebuie să comunice imediat Curţii Constituţionale. În decursul a 24 de ore aceasta decide asupra reţinerii.
    (4) Stablirea de sancţiuni judecătorilor Curţii Constituţionale pentru abateri disciplinare şi a modului lor de aplicare, precum şi ridicarea mandatului, se efectuează în condiţiile prezentului cod.
    Articolul 11. Egalitatea participanţilor la proces
    Jurisdicţia constituţională este exercitată pe principiul egalităţii părţilor şi a altor participanţi la proces în faţa Constituţiei  şi a Curţii Constituţionale.
    Articolul 12. Caracterul nemijlocit al dezbaterilor
    (1) Curtea Constituţională ascultă nemijlocit explicaţiile părţilor, concluziile experţilor, dă citire înscrisurilor şi altor documente ce au atitudine de examinarea cauzei.
    (2) Înscrisurilor înmînate tuturor judecătorilor Curţii Constituţionale şi participanţilor la proces se poate a nu li se da citire, dacă rezultatul lor a fost expus oral în şedinţă. La solicitarea unui judecător ori a unei părţi, Curtea Constituţională decide  citirea deplină sau parţială a înscrisurilor.
    Articolul 13. Publicitatea dezbaterilor
    (1) Dezbaterile în şedinţele Curţii Constituţionale sînt publice, cu excepţia cazurilor în care publicitatea poate dăuna securităţii statului şi ordinii publice.
    (2) Pe lîngă participanţi, la examinarea cauzei în şedinţă secretă pot asista şi alte persoane, invitate conform hotărîrii Curţii Constituţionale.La examinarea cauzei în şedinţă secretă se respectă procedura jurisdicţiei constituţionale.
    (3) Actele Curţii Constituţionale se pronunţă public.
    (4) Data, ora şi ordinea de zi a şedinţelor Curţii Constituţionale se anunţă public.
    (5) Cu autorizarea Curţii Constituţionale, reprezentanţii radioteleviziunii şi ai altor mijloace de informare în masă pot transmite în direct, parţial sau integral, lucrările şedinţelor şi  pot face reportaje.
    Articolul 14. Continuitatea procesului
    (1) Şedinţa Curţii  Constituţionale se desfăşoară în fiecare proces fără întrerupere, cu excepţia timpului destinat recreaţiei şi lichidării  unor circumstanţe care împiedică desfăşurarea normală a şedinţei.
    (2) Curtea Constituţională nu poate examina alte cauze pînă la pronunţarea hotărîrii în cauza curentă sau pînă la deciderea suspendării examinării ei.
    Articolul 15. Limba procedurii jurisdicţiei constituţionale
    (1) Procedura jurisdicţiei constituţionale are loc în limba moldovenească.
    (2) Persoanelor care nu cunosc limba procesului li se garantează dreptul de a vorbi în instanţă prin interpret.
    (3) Documentele de procedură a jurisdicţiei constituţionale se prezintă Curţii Constituţionale şi se înmînează părţilor şi, conform hotărîrii Curţii, altor persoane, în modul stabilit de Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.
TITLUL II
EXERCITAREA JURISDICŢIEI CONSTITUŢIONALE
Capitolul 3
ŞEDINŢELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    Articolul 16. Plenul Curţii Constituţionale
    (1) Curtea Constituţională exercită jurisdicţia în şedinţe  plenare (plen).
    (2) Plenul Curţii Constituţionale, pe lîngă exercitarea jurisdicţiei conduce activitatea Curţii în ansamblu.
    Articolul 17. Convocarea şedinţelor
    (1) Curtea Constituţională este convocată în şedinţă de Preşedintele ei, la iniţiativa acestuia ori la cererea a cel puţin doi judecători ai Curţii.
    (2) Data, ora şi locul şedinţei sînt aduse la cunoştinţa părţilor cel mai  tîrziu cu 10 zile înainte de începutul şedinţei, cu excepţia cazurilor extraordinare.
     (3) Părţilor li se înmînează citaţii, semnate de şeful Secretariatului Curţii, şi materialele necesare pentru examinarea sesizării.
    Articolul 18. Şedinţele de serviciu
    Preşedintele Curţii Constituţionale convoacă judecătorii şi salariaţii Secretariatului în şedinţe de serviciu în probleme de activitate a Curţii şi a subunităţilor Secretariatului.
    Articolul 19. Competenţa Preşedintelui Curţii Constituţionale
                         în pregătirea şedinţei
    (1) Preşedintele Curţii Constituţionale exercită conducerea generală a pregătirii şedinţei.
   (2) La depunerea sesizării de către subiecţii prevăzuţi în Legea cu privire la Curtea Constituţională art. 25, Preşedintele Curţii dispune transmiterea sesizării spre examinare preliminară în termenul stabilit:
    a) unui sau mai multor judecători ai Curţii;
    b) unei subunităţi a Secretariatului ori unui judecător-asistent.
    (3) Dispoziţia Preşedintelui Curţii Constituţionale se legalizează într-un formular special.
   (4) După ce Curtea Constituţională decide primirea spre examinare a sesizării şi includerea ei în ordinea de zi, Preşedintele Curţii Constituţionale desemnează un judecător ca raportor, fixează termenul de examinare a sesizării şi de prezentare a raportului, care nu poate fi mai  mare de 60 de zile de la data înregistrării sesizării. Dacă este necesară efectuarea unui volum mare de investigaţii, acest termen poate fi prelungit cu 30 de zile.
    (5) Preşedintele Curţii Constituţionale solicită judecătorului raportor informaţii despre pregătirea dosarului spre examinare, stabileşte persoanele care vor fi invitate la şedinţă, dă indicaţii privitor la remiterea materialelor către judecători şi participanţii la proces, precum şi la încunoştinţarea lor asupra locului, datei şi orei şedinţei.
    Articolul 20. Competenţa judecătorului raportor
                          în pregătirea şedinţei
    (1) Primind decizia Curţii Constituţionale de a lua spre examinare sesizarea şi de a o include în ordinea de zi, judecătorul raportor întreprinde următoarele acţiuni:
    a) remite celelaltei părţi copia de pe sesizare şi de pe materialele anexate;
    b) studiază posibilele obiecţii scrise ale celelaltei părţi  asupra sesizării;
    c) solicită organelor respective materialele referitoare la cauză;
    d) solicită efectuarea expertizelor;
    e) întreprinde alte acţiuni pentru soluţionarea cauzei.
    (2) Toate acţiunile judecătorului raportor, în  pregătirea  cauzei spre examinare, se întreprind în numele Curţii. Cerinţele judecătorului raportor sînt obligatorii.
    (3) După pregătirea preliminară a problemei spre examinare, în subunitatea respectivă a Secretariatului, sub controlul judecătorului raportor, se întocmeşte dosarul, care cuprinde:
    a) decizia Curţii Constituţionale de a lua spre examinare sesizarea şi de a o include în ordinea de zi;
    b) avizul asupra examinării preliminare a sesizării;
    c) sesizarea şi materialele anexate;
    d) cererea de efectuare a expertizelor;
    e) note informative şi rapoarte efectuate în procesul examinării preliminare a sesizării;
    f) raporturile de expertiză şi alte materiale.
    (4) Judecătorii Curţii Constituţionale sînt  în drept să  ia cunoştinţă, la orice etapă de pregătire a cauzei spre examinare, de materialele dosarului.
    (5) După pregătirea cauzei spre examinare, nu mai tîrziu de 10 zile înainte de şedinţa Curţii Constituţionale, judecătorul raportor este obligat:
    a) să încunoştinţeze judecătorii şi participanţii la proces despre locul, data şi ora şedinţei;
    b) să remită judecătorilor şi părţilor copiile de pe sesizare;
    c) să prezinte participanţilor la proces, la solicitarea lor, materialele dosarului.
   
[Art.20 al.(5) în redacţia LP174-XV din 18.05.01, MO63/14.06.01]
    (6) În cauzele de rezolvare a excepţiilor de neconstituţionalitate a actelor juridice sesizate de Curtea Supremă de Justiţie, care rezultă din cauze penale sau civile concrete, persoanele care sînt părţi în cauzele respective au dreptul să ia cunoştinţă de toate materialele dosarului.
   
[Art.20 al.(6) introdus prin L174-XV din18.05.01, MO63/14.06.01; al.(6) devine al.(7)]
    (7) La hotărîrea Curţii Constituţionale, materialele dosarului pot fi expediate altor participanţi la proces, precum şi Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului, Primului  ministru, Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Procurorului General.
    Articolul 21. Competenţa şefului Secretariatului
                          în pregătirea şedinţei
    Şeful Secretariatului, în pregătirea cauzei spre examinare, asigură:
    a) controlul asupra respectării termenului stabilit pentru examinarea sesizărilor;
    b) întocmirea proiectului planului de examinare a sesizărilor, prezentarea planului aprobat judecătorilor, judecătorilor-asistenţi, subunităţilor Secretariatului şi controlul asupra îndeplinirii lui;
    c) remiterea ordinii de zi a şedinţelor Curţii Constituţionale către judecători şi subunităţile Secretariatului: referitor la sesizări - cel mai tîrziu cu 10 zile, iar la alte probleme - cel mai tîrziu cu 3  zile înainte de şedinţă;
    d) expedierea copiilor de pe sesizare judecătorilor în termen de 3 zile de la data deciziei Curţii Constituţionale de a  le primi spre examinare şi a le include în ordinea de zi;
    e) asistenţa organizatorică şi tehnică a şedinţelor Curţii Constituţionale;
    f) protocolarea.
    Articolul 22. Formarea ordinii de zi (punerea cauzelor pe rol)
    (1) La propunerea Preşedintelui Curţii Constituţionale sau a judecătorilor, Curtea Constituţională stabileşte problemele ce urmează a fi examinate în şedinţe şi aprobă ordinea de zi.
    (2) Proiectele de decizii ale şedinţelor, iar, după caz, şi notele informative în cauzele incluse în ordinea de zi (puse pe rol) se înmînează judecătorilor Curţii Constituţionale cu cel mai tîrziu 3 zile înainte de şedinţă.
    (3) Lucrările şedinţelor se consemnează într-un proces-verbal.
    Articolul 23. Asigurarea ordinii şi securităţii în şedinţă
    (1) Ordinea şi securitatea  în şedinţă sînt asigurate de administratorul Curţii Constituţionale.
    (2) Curtea Constituţională poate dispune controlul persoanelor care doresc să asiste la şedinţă, inclusiv controlul legitimaţiilor, al lucrărilor şi percheziţia corporală.
    (3) Participanţii la proces, alte persoane care asistă la şedinţă trebuie să  aibă o atitudine plină de respect  faţă de Curtea Constituţională.
    (4) Manifestarealipsei de respect faţă de Curtea Constituţională prin nesupunere dispoziţiilor date de preşedintele şedinţei, prin încălcarea ordinii în şedinţă, precum şi săvîrşirea altor fapte care denotă desconsiderare vădită faţă de Curte, de procedura jurisdicţiei constituţionale atrag răspunderea stabilită în art. 82.
    Articolul 24. Administratorul Curţii Constituţionale
    (1) Menţinerea ordinii în sediul Curţii Constituţionale este atribuţia administratorului,ale cărui cerinţe legitime sînt obligatorii.
    (2) În şedinţa Curţii Constituţionale administratorul îndeplineşte întocmai regulile procedurii jurisdicţiei constituţionale şi dispoziţiile preşedintelui şedinţei.
    (3) Administratorul poartă robă, al cărei model este aprobat  de Curtea Constituţională.
Capitolul 4
INSTANŢA DE JUDECATĂ. RECUZAREA
    Articolul 25. Cvorumul
    (1) Cvorumul  în plen al Curţii Constituţionale este de două treimi din numărul judecătorilor.
    (2) Judecătorul nu este  în drept să se eschiveze de la şedinţe.
    Articolul 26. Nestrămutarea instanţei
    (1) Cauza se judecă de către Curtea Constituţională  în una şi aceeaşi componenţă.
    (2) În cazul în care judecătorul nu poate participa,din motive întemeiate, la procesul deja început, examinarea cauzei continuă  în aceeaşi componenţă, dacă se păstrează cvorumul prevăzut la art. 25.
    Articolul 27. Recuzarea
    (1) Judecătorul Curţii Constituţionale nu poate participa la examinarea cauzei şi urmează să fie recuzat dacă:
    a) a participat ca factor de decizie la adoptarea actului sesizat, excepţie făcînd elaborarea şi adoptarea Constituţiei;
    b) şi-a expus  în public părerea despre constituţionalitatea actului contestat.
    (2) Dacă există condiţiile alin. (1), judecătorul Curţii Constituţionale este obligat să-şi declare recuzarea.
    (3) Pentru aceleaşi motive, recuzarea poate fi propusă de părţi.
    (4) Recuzarea trebuie să fie motivată şi declarată la deschiderea şedinţei. Declaraţia de recuzare poate fi făcută şi mai tîrziu, dacă partea a aflat,  pe parcursul examinării cauzei, că există motive de recuzare.
    (5) Recuzarea judecătorului Curţii Constituţionale se efectuează, după ascultarea lui, pintr-o decizie motivată a Curţii.
Capitolul 5
PARTICIPANŢII LA PROCES.
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE LOR
    Articolul 28. Participanţii la proces
    Se consideră participanţi la proces: părţile, reprezentanţii lor, experţii şi interpreţii.
    Articolul 29. Părţile
    (1) Părţi în procesul de jurisdicţie constituţională sînt:
    a) organele sau  persoanele oficiale care, conform art. 38, au dreptul de a sesiza Curtea Constituţională;
    b) organele sau persoanele oficiale ale căror acte sînt contestate.
    (2) Persoanele oficiale care sînt parte în proces îşi pot exercita drepturile procedurale personal sau prin reprezentanţi.
   (3) Autorităţile publice, instituţiile şi organizaţiile sînt reprezentate în calitate de parte în proces de către organele lor de conducere, care acţionează în limitele împuternicirilor acordate lor prin lege, sau de către reprezentanţi.
    Articolul 30. Reprezentanţii părţilor
    (1) În calitate de reprezentanţi ai părţilor pot participa, în bază de procură, avocaţi, specialişti în domeniul respectiv şi alte persoane. În numele unei părţi pot participa cîţiva reprezentanţi.
    (2) Împuternicirile reprezentantului şi drepturile lui sînt indicate în procură.
    Articolul 31. Drepturile şi obligaţiile părţilor
    (1) Părţile în procesul de jurisdicţie Constituţională beneficiază de drepturi procedurale egale.
    (2) Părţile au acces la lucrările dosarului, pot să prezinte argumente şi să participe la examinarea lor, să pună întrebări altor participanţi la proces, să facă declaraţii, să prezinte explicaţii, verbale şi scrise, să obiecteze împotriva declaraţiilor, argumentelor şi considerentelor altor participanţi la proces.
    (3) Subiectul sesizării are dreptul să modifice temeiul sau obiectul ei, să renunţe la sesizare, parţial sau total.
    (4) Părţile prezintă de sine stătător argumentele la care se face referinţă în sesizare.
    (5) Dacă la proces participă mai mulţi reprezentaţi ai unei părţi cu aceleaşi împuterniciri, Curtea Constituţională poate solicita iniţierea unui reprezentant care să expună poziţia finală şi să rostească cuvîntul de încheiere.
    Articolul 32. Expertiza. Drepturile şi obligaţiile expertului
    (1) În stadiul de pregătire a cauzei spre examinare judecătorul raportor, iar în şedinţă Curtea Constituţională, poate dispune efectuarea de expertize. Dispoziţia de efectuare a expertizei este legalizată prin cerinţa nominală a judecătorului  raportor ori prin decizia Curţii Constituţionale, cu indicarea termenului de prezentare în scris a raportului de expertiză.
    (2) Dacă au fost desemnaţi cîţva experţi, aceştia au dreptul să se consulte între ei. În cazul în care ajung la aceeaşi părere, ei semnează un singur raport de expertiză.
    (3) Expertul  are acces la lucrările dosarului, poate solicita, după caz, materiale suplimentare, cu permisiunea preşedintelui şedinţei poate pune întrebări părţilor.
    (4) Expertul trebuie să se  prezinte la citaţia Curţii Constituţionale şi să facă un raport de expertiză obiectiv.
    (5) Înainte de a lua cuvînt în şedinţa Curţii Constituţionale, expertul depune următorul jurămînt:
    "Invitat în Curtea Constituţională ca expert, jur să  prezint un raport de expertiză oiectiv, argumentat ştiinţific, şi să răspund cinstit la întrebări, conform cunoştinţelor şi calificaţiei mele.".
    (6) La propunerea preşedintelui şedinţei, expertul citeşte jurămîntul, îl semnează şi îl transmite grefierului pentru a-l anexa la procesul-verbal.
    (7) Raportul de expertiză nu este obligatoriu pentru Curtea Constituţională. Aceasta îl estimează, avînd propria convingere, formată prin examinarea sub toate aspectele a împrejurărilor cauzei, călăuzindu-se numai de Constituţe.
    Articolul 33. Interpretul. Drepturile şi obligaţiile lui
    (1) Interpretul este numit de Curtea Constituţională ori de judecătorul raportor pentru a traduce participanţilor la proces care nu posedă limba moldovenească.
    (2) Interpretul trebuie să se prezinte la citaţia Curţii Constituţionale sau a judecătorului raportor.
    (3) În caz de neprezentare nemotivată, de refuzul îndeplinirii funcţiilor sau de traducere frauduloasă, interpretul poartă răspunderea prevăzută de legislaţie.
Capitolul 6
TERMENUL DE PROCEDURĂ
    Articolul 34. Calcularea termenului de procedură
    Termenul de procedură se calculează de la data înregistrării sesizării.
    Articolul 35. Întreruperea şi continuarea termenului de procedură
    (1) Curgerea termenului de procedură se întrerupe odată cu suspendarea procesului, în momentul apariţiei  împrejurărilor care servesc drept temei pentru suspendarea procesului.
    (2) Termenul  de procedură continuă de la data reluării procesului.
    Articolul 36. Prelungirea termenului de procedură
    La cererea judecătorului sau a participanţilor la  proces, Curtea Constituţională sau preşedintele ei poate prelungi termenul de procedură.
    Articolul 37. Repunerea în termenul de procedură
    Persoanele care, din motive considerate de Curtea Constituţională ca fiind întemeiate, nu au îndeplinit un act de procedură în temeiul stabilit pot fi repuse în termen.
Capitolul 7
SESIZAREA CURŢII CONSTITUŢIONALE
    Articolul 38. Subiecţii cu drept de sesizare
    (1) Curtea Constituţională exercită jurisdicţia costituţională la sesizarea făcută de:
    a) Preşedintele Republicii Moldova;
    b) Guvern;
    c) ministrul justiţiei;
    d) Curtea Supremă de Justiţie;
   
[Art.38 al.(1), lit.e) abrogată prin LP163 din 22.07.11, MO146/28.08.11 art.448; în vigoare 12.09.11]
    f) Procurorul General;
    g) deputatul în Parlament;
    h) fracţiunea parlamentară;
    i) Avocatul Poporului;
    [Art.38 lit.i) în redacția LP166 din 31.07.15, MO267-273/02.10.15 art.508]
    [Art.38 lit.i) introdusă prin LP18-XIV din 14.05.98, MO60/02.07.98 art.411; lit.(i) devine lit.(j)]
   
i1) Avocatul Poporului pentru drepturile copilului;
    [Art.38 lit.i1) introdusă prin LP166 din 31.07.15, MO267-273/02.10.15 art.508]
    j) consiliile unităților administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau al doilea, Adunarea Populară a Găgăuziei (Gagauz-Yeri) – în cazurile de supunere controlului constituționalității legilor, regulamentelor și hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor, ordonanțelor și a dispozițiilor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, care nu corespund art. 109 și, respectiv, art. 111 din Constituția Republicii Moldova.
    [Art.38 lit.j) în redacția LP24 din 04.03.16, MO100-105/15.04.16 art.192]
    [Art.38 lit.j) introdusă prin LP917-XIII din 11.07.96, MO54/15.08.96]
    (2) Subiecţii  prevăzuţi la alin. (1) pot face sesizări în  probleme ce ţin de competenţa lor, cu excepţia sesizării:
    a) privind reviziuirea Constituţiei, care poate fi  făcută de subiecţii indicaţi în Constituţie art. 141;
    b) privind constatarea circumstanţelor ce justifică  dizolvarea Parlamentului, care poate fi făcută de Preşedintele Republicii Moldova;
    c) privind constatarea circumstanţelor ce justifică suspendarea din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova sau interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, care poate fi făcută în temeiul unei hotărîri a Parlamentului, semnate de Preşedintele Parlamentului;
    d) ce are ca obiect constituţionalitatea unui partid care poate fi făcută de Preşedintele Republicii Moldova, de Preşedintele Parlamentului, de Guvern, de ministrul justiţiei sau de Procurorul General. Preşedintele Parlamentului poate face sesizări numai în temeiul unei hotărîri a Parlamentului, Procurorul General - în temeiul unei hotărîri a Consiliului Superior al Procurorilor ministrul justiţiei - în temeiul unei hotărîri a colegiului Ministerului Justiţiei.
   
[Art.38 al.(2), lit.d) modificată prin LP152 din 01.07.16, MO245-246/30.07.16 art.517; în vigoare 01.08.16]
    (3) Rezultatele referendumului  republican, ale alegerilor în Parlament şi ale alegerii Preşedintelui Republicii Moldova se confirmă în urma examinării raportului Comisiei republicane pentru efectuarea referendumului sau al Comisiei Electorale Centrale.
    (4) Materialele privind declararea candidatului supleant ca deputat în Parlament se prezintă de către Comisia Electorală Centrală Curţii Constituţionale.
    [Art.38 al.(4) în redacţia LP275-XVI din 13.12.07, MO203-206/28.12.07 art.800]
    Articolul 39. Forma şi conţinutul sesizării
    (1) Sesizarea se prezintă în scris în limba moldovenească.
    (2) Sesizarea trebuie să fie motivată şi să cuprindă:
    a) denumirea Curţii Constituţionale ca instanţă sesizată;
    b) denumirea şi adresa subiectului sesizării;
    c) obiectul sesizării;
    d) împrejurările pe care subiectul îşi întemeiază cerinţele;
    e) cerinţele sesizării;
    f) alte date referitoare la obiectul sesizării;
    g) nomenclatorul documentelor anexate;
    h) semnătura subiectului, codul şi ştampila lui.
    Articolul 40. Primirea sesizării
    (1) După intrare în Curtea Constituţională, sesizarea se  prezintă Preşedintelui Curţii.
    (2) Dacă sesizarea corespunde cerinţelor art.39, Preşedintele Curţii Constituţionale întreprinde măsurile prevăzute în art. 19.
    (3) Dacă sesizarea contravine cerinţelor art.39, Preşedintele Curţii Constituţionale primeşte sesizarea, propunînd subiectului să lichideze neajunsurile, sau o respinge.
    Articolul 41. Retragerea sesizării
    (1) Sesizarea poate fi retrasă de subiectul ei la orice etapă de examinare a cauzei.
    (2) Sesizarea  inclusă pe ordinea de zi se restituie prin decizie a Curţii Constituţionale.
    Articolul 42. Sesizarea repetată
    (1) În cazul în care Curtea Constituţională a pronunţat o decizie privitor la un act normativ (parţial ori în ansamblu), nu se admite o sesizare repetată.
    (2) Dacă subiectul a retras sesizarea, o sesizare repetată se admite doar după 9 luni.
    Articolul 43. Conexarea dosarelor
    Fiecare sesizare constituie, de regulă, o cauză aparte. Curtea Constituţională poate dispune conexarea dosarelor, dacă sesizările privesc aceeaşi problemă.
    Articolul 44. Examinarea preliminară a sesizării
    (1) Examinarea preliminară a sesizării este efectuată de judecătorul Curţii Constituţionale sau de judecătorul asistent.
    (2) Rezultatele examinării preliminare a sesizării se legalizează prin aviz.
    (3) După prezentarea avizului asupra examinării preliminare a sesizării, Preşedintele Curţii Constituţionale înaintează materialele în şedinţa Curţii.
Capitolul 8
EXAMINAREA SESIZĂRII ÎN ŞEDINŢĂ
    Articolul 45. Deschiderea şedinţei
    Şedinţa începe cu dispoziţia  grefierului:"Ridicaţi-vă, întră judecătorul Curţii Constituţionale". După această solemnitate, preşedintele şedinţei prezintă cauza ce urmează a fi examinată.
    Articolul 46. Conducerea şedinţei
    (1) Şedinţa Curţii  Constituţionale este condusă de Preşedintele Curţii.
    (2) Indicaţiile preşedintelui  şedinţei  sînt obligatorii participanţilor la proces şi altor persoane prezente în sală.
    (3) Preşedintele şedinţei elimină din proces tot ceea ce nu are atitudine de examinarea cauzei şi de exercitarea atribuţiilor Curţii Constituţionale. El este în drept să întrerupă, după somare, orice participant la proces, să excludă orice întrebare şi explicaţie care nu se referă la cauză, nu ţine de proces sau de compenenţa Curţii Constituţionale; poate priva de cuvînt participantul care încalcă ordinea dezbaterilor, nu se comportă disciplinat, încalcă alte reguli de procedură a jurisdicţiei constituţionale; are dreptul să dispună îndepărtarea din sală a oricărei persoane care încalcă şi nesocoteşte dispoziţiile lui.
    (4) Preşedintele şedinţei conduce deliberarea judecătorilor Curţii Constituţionale  în camera de consiliu, asigură condiţiile de examinare liberă a părerilor.
    Articolul 47. Verificarea prezenţei la şedinţă
    (1) Preşedintele şedinţei constată prezenţa participanţilor la proces, motivul neprezentării, verifică, după caz, împuternicirile factorilor de decizie şi ale reprezentanţilor părţilor.
    (2) Preşedintele şedinţei prezintă componenţa Curţii Constituţionale, numele grefierului, experţilor şi interpretului.
    Articolul 48. Lămurirea drepturilor şi obligaţiilor 
                         participanţilor la proces
    Preşedintele şedinţei lămureşte participanţilor la proces drepturile şi obligaţiile lor procedurale. Reiterează experţilor răspunderea pe care o poartă pentru îndeplinirea nesatisfăcătoare a obligaţiilor.
    Articolul 49. Efectul neprezentării părţilor la şedinţă
    (1) Neprezentarea la şedinţa Curţii Constituţionale a unei părţi, încunoştinţată asupra datei, orei şi locului şedinţei în modul stabilit de Regulamentul Secretariatului, nu impiedică examinarea cauzei şi pronunţarea hotărîrii sau avizului.
    (2) În cazul în care partea a declarat că intenţionează să participe la şedinţă, dar nu s-a prezentat din cauza faptului că nu a primit citaţia sau că a primit-o cu întîrziere, ori în cazul în care Curtea Constituţională nu are informarea că citaţia a ajuns la destinaţie, şedinţa Curţii se amînă.
    (3) Şedinţa Curţii Constituţionale poate fi amînată şi  în cazul neprezentării ambelor părţi, cauzele neprezentării fiind necunoscute, dar ambele părţi exprimîndu-şi în prealabil intenţia de a participa  la proces, sau în cazul în care ambele părţi roagă Curtea să amîne şedinţa.
    Articolul 50. Soluţionarea demersurilor
    (1) Demersurile participanţilor la proces prezentate în  scris se trec la dosar, după ce li s-a dat citire în şedinţă. Demerurile orale se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.
    (2) Demersurile se soluţionează în şedinţă, prin decizie a Curţii Constituţionale.
    (3) Curtea Constituţionaţă poate dispune, prin decizie sau dispoziţie, citarea la proces a noi persoane.
    Articolul 51. Informarea prezentată de judecătorul raportor
    Examinarea cauzei începe cu informarea prezentată de judecătorul rapotor asupra esenţei cauzei, temeiului în care Curtea Constituţională o va examina, asupra materialelor, pregătirii cauzei spre examinare.
    [Art.51 al.(2) exclus prin LP213-XVI  din 23.10.08, MO204-205/14.11.08 art.744]
    Articolul 52. Explicaţiile părţilor
    (1) După ce judecătorul raportor a prezentat informarea, preşedintele şedinţei propune părţilor să-şi expună poziţiile.
    (2) Primul îşi expune punctul de vedere subiectul sesizării, pe urmă cealaltă parte.
    (3) În cazul în care partea insistă să fie ascultaţi toţi reprezentanţii ei, Curtea Constituţională le oferă posibilitatea, dacă reprezentaţii au împuterniciri bine delimitate.
    (4) Părţile nu pot  folosi dreptul la cuvînt în şedinţa Curţii Constituţionale pentru declaraţii politice. Ele sînt obligate să se comporte disciplinat şi să respecte regulile de procedură a jurisdicţiei constituţionale.
    (5) După ce partea şi-a expus punctul de vedere, judecătorii Curţii Constituţionale şi cealaltă parte îi pot pune întrebări.
    (6) Experţii au dreptul să pună doar întrebările necesare elaborării raportului de expertiză.
    (7) Preşedintele şedinţei  respinge întrebările care sugerează răspunsul.
    Articolul 53. Ascultarea experţilor
    (1) Curtea Constituţională ascultă, după caz, experţii. Ordinea  în care experţii sînt ascultaţi este stabilită de Curte.
    (2) Judecătorii Curţii Constituţionale şi participanţii la proces pot pune întrebări expertului.
    Articolul 54. Cuvîntul de încheiere al părţilor
    (1) Părţile rostesc cuvînt de încheiere, în  care pot analiza materialele examinate în şedinţa Curţii Constituţionale.
    (2) Curtea Constituţională poate oferi părţilor, la cerere, timpul necesar pregătirii cuvîntului de încheiere, pentru care fapt se anunţă întreruperea şedinţei.
    Articolul 55. Deliberarea
    (1) Judecătorii Curţii Constituţionale deliberează în camera de consiliu.
    (2) Deliberarea este secretă. Judecătorii Curţii Constituţionale nu au dreptul să divulge conţinutul deliberării.
    (3) Preşedintele şedinţei oferă judecătorilor Curţii Constituţionale posibilitatea de a-şi expune liber opinia în problema examinată. În timpul deliberării, judecătorii pot să-şi concretizeze poziţiile.
    (4) După încheierea deliberării, preşedintele şedinţei pune la vot propunerile judecătorului raportor şi ale altor judecători, proiectele de acte ale Curţii Constituţonale.
    Articolul 56. Reluarea examinării cauzei
    Dacă după cuvîntul de încheiere al părţilor sau în camera de consiliu se constată necesitatea examinării unor noi argumente sau împrejurări, esenţiale pentru soluţionarea cauzei, Curtea Constituţională decide reluarea examinării cauzei. În astfel de cazuri Curtea Constituţională anunţă întrerupere în şedinţă ori amînă examinarea cauzei.
    Articolul 57. Protocolarea
    (1) Lucrările şedinţei Curţii Constituţionale se consemnează într-un proces-verbal, în care se indică:
    a) locul şi data şedinţei, ora deschiderii şi închiderii ei;
    b) numele preşedintelui şedinţei, al judecătorilor prezenţi şi al grefierului;
    c) ordinea de zi;
    d) informaţii despre părţi şi despre participanţii la proces;
    e) acţiunile Curţii Constituţionale în ordinea desfăşurării  lor, deciziile pronunţate;
    f) demersurile, declaraţiile şi explicaţiile părţilor;
    g) raportul de expertiză, întrebări şi răspunsuri;
    h) cuvîntările altor persoane;
    i) faptele şi  împrejurările a căror consemnare în procesul-verbal a fost cerută de participanţii la proces;
    j) preîntîmpinările, amenzile şi alte acţiuni  ale preşedintelui şedinţei;
    k) chestiunile supuse votului şi rezultatele lui;
    l) deciziile protocolare pronunţate de Curtea Constituţională.
    (2) Procesul-verbal este întocmit de grefier. Acesta vizează fiecare pagină de proces-verbal şi poartă răspundere personală pentru corectitudinea lui.
    (3) Procesul-verbal este întocmit şi semnat de preşedintele şedinţei şi  de grefier în decursul a cel mult 5 zile de la data  încheierii şedinţei.
    Articolul 58. Etica procedurii jurisdicţiei constituţionale
    (1) Şedinţele Curţii Constituţionale se desfăşoară într-o atmosferă solemnă, cu respectarea eticii procedurii jurisdicţiei constituţionale.
    (2) În sala de şedinţe se află Stema de Stat, Drapelul de Stat şi Constituţia Republicii Moldova.
    (3) În şedinţă judecătorii  Curţii Constituţionale poartă robă, al cărui model este aprobat de Curte.
    (4) La intrarea şi ieşirea judecătorilor Curţii Constituţionale din sala de şedinţe asistenţa se ridică în picioare.
    (5) Participanţii la proces se adresează Curţii Constituţionale, formulează cererile şi declaraţiile, prezintă explicaţiile şi răspund la întrebări stînd în picoare. Excepţie se poate face numai cu încuviinţarea preşedintelui şedinţei.
    (6) Participanţii la proces nu au dreptul să pună întrebări judecătorilor Curţii Constituţionale.
    (7) Participanţii la proces se adresează Curţii Constituţionale sau judecătorilor cu formula "Onorată Curte", "Înălţimea voastră", iar altor persoane cu cuvintele "Stimate Domn", "Stimată Doamnă".
    (8) Încălcarea eticii procedurii jurisdicţiei constituţionale înseamnă lipsa de respect faţă de Curtea Constituţională şi atrage răspunderea prevăzută de prezentul cod.
    Articolul 59. Amînarea şedinţei
    (1) Şedinţa Curţii Constituţionale poate fi amînată în cazul în care:
    a) Curtea conchide că dosarul nu este pregătit spre examinare;
    b) părţile, o parte, expertul, a căror prezenţă este obligatorie, nu s-au prezentat la şedinţă;
    c) amînarea şedinţei este cerută de un judecător, de o parte, iar Curtea va considera că argumentarea cererii este convingătoare;
    d) nu există cvorumul şedinţei, din motive de boală ori din cauza absenţei motivate a unui judecător;
    e) există alte împrejurări care nu pot fi eliminate în pauza dintre şedinţe şi care împiedică mersul ei normal.
    (2) Decizia privind amînarea şedinţei se ia cu majoritatea de voturi a judecătorilor Curţii Constituţionale. În acest caz, Curtea poate asculta experţii în prezenţa părţilor.
    (3) Curtea Constituţională reia examinarea cauzei după eliminarea împrejurărilor care au pricinuit amînarea şedinţei.
    Articolul 60. Sistarea procesului
    Curtea Constituţională dispune sistarea procesului, dacă:
    a) sesizarea este retrasă;
    b) sesizarea  nu ţine de competenţa organelor şi persoanelor care au făcut-o;
    c) soluţionarea sesizării nu intră  în competenţa Curţii Constituţionale;
    d) excepţia de neconstituţionalitate a actului normativ contestat este rezolvată;
    e) există o hotărîre anterioară a Curţii Constituţionale în problema dată;
    f) se înregistrează paritate de voturi la adoptarea hotărîrii, deciziei sau  avizului în cazurile prevăzute la art.66 alin.(5).
    [Art.60  lit.f) introdusă prin LP213-XVI  din 23.10.08, MO204-205/14.11.08 art.744]
Capitolul 9
ACTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    Articolul 61. Actele Curţii Constituţionale
    (1) Curtea Constituţională pronunţă hotărîri şi decizii şi emite avize.
    (2) În cazul soluţionării în fond a sesizării se pronunţă hotărîre sau se emite aviz.
    (3) În cazul nesoluţionării în fond a sesizării se pronunţă decizie, care se întocmeşte ca act aparte ori se consemnează în procesul-verbal.
    Articolul 62. Hotărîrile
    Prin hotărîre, Curtea Constituţională:
    a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, regulamentelor şi hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
    b) interpretează Constituţia;
    c) confirmă rezultatele referendumurilor republicane;
    d) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova;
    e) rezolvă excepţiile de neconstituţionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea Supremă de Justiţie;
    f) se pronunţă asupra altor cazuri de competenţa sa.
    Articolul 63. Avizele
    Prin avize Curtea Constituţională se pronunţă asupra:
    a) iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
    b) circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului;
    c) circumstanţelor care justifică suspendarea din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova;
    d) circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova;
    e) constituţionalităţii unui partid;
    f) altor cazuri de competenţa sa
    Articolul 64. Deciziile
    Deciziile sînt pronunţate de Curtea Constituţională, de Preşedintele şi de judecătorii Curţii în cazurile prevăzute de procedura jurisdicţiei constituţionale, cu excepţia celor care necesită hotărîri sau avize.
    Articolul 65. Dispoziţiile
    Preşedintele Curţii Constituţionale, în exerciţiul funcţiunii, dă dispoziţii.
    Articolul 66. Pronunţarea hotărîrilor, deciziilor şi emiterea
                         avizelor
   
[Art.66 denumire modificată prin LP213-XVI  din 23.10.08, MO204-205/14.11.08 art.744]
    (1) Curtea Constituţională pronunţă hotărîri, decizii şi emite avize prin vot deschis. La decizia Curţii ele pot fi adoptate prin vot secret.
   
[Art.66 al.(1) modificat prin LP213-XVI  din 23.10.08, MO204-205/14.11.08 art.744]
    (2) Votarea deschisă se efectuează prin audierea nominală a judecătorilor Curţii Constituţionale. Preşedintele şedinţei votează ultimul.
    (3) Preşedintele şedinţei supune votului propunerile judecătorilor Curţii Constituţionale în ordinea prezentării lor. În final se votează actul în ansamblu.
    (4) Judecătorul Curţii Constituţionale nu este în drept să se abţină de la deliberări ori de la vot.
    (5) În cazul în care la adoptarea hotărîrii privind constituţionalitatea actului normativ sau a tratatului internaţional se înregistrează paritate de voturi, actul normativ sau tratatul internaţional se prezumă constituţional, iar cauza se sistează. În alte cazuri de paritate a voturilor se consideră că hotărîrea, decizia sau avizul nu au fost adoptate, iar examinarea cauzei se sistează, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.4 alin.(1) lit.d), e), f) şi h), cînd examinarea cauzei se amînă.
    [Art.66 al.(5) modificat prin LP213-XVI  din 23.10.08, MO204-205/14.11.08 art.744]
    [Art.66 al.(5) în redacţia LP1570-XV/20.12.02, MO1/15.01.03 art.4]
    (6) Hotărîrea, decizia şi avizul sînt formulate în scris de judecătorul raportor sau de un alt judecător, la propunerea preşedintelui şedinţei.
   
[Art.66 al.(6) modificat prin LP213-XVI  din 23.10.08, MO204-205/14.11.08 art.744]
    Articolul 67. Opinia separată a judecătorului
    (1) Judecătorul Curţii Constiuţionale care nu este de acord cu hotărîrea pronunţată sau cu avizul emis poate să-şi expună  în scris opinia sa separată.
    (2) Opinia separată a judecătorului poate fi anexată, la cererea acestuia, la actul adoptat.
    Articolul 68. Elementele hotărîrii şi ale avizului
    (1) Hotărîrea şi avizul trebuie să conţină:
    a) denumirea sa, data şi locul adoptării;
    b) componenţa Curţii Constituţionale, numele grefierului;
    c) informaţii despre părţi şi reprezentanţii lor;
    d) prevederea Constituţiei conform căreia este examinată sesizarea;
    e) cerinţele subiectului sesizării;
    f) denumirea  actului  normativ a cărui constituţionalitate se examinează;
    g) împrejurările elucidate de Curte;
    h) argumentele în favoarea hotărîrii pronunţate sau avizului emis, iar, după caz, argumentele care resping opiniile părţilor;
    i) dispozitivul;
    j) modul şi termenul lor de executare;
    k) menţiunea că sînt definitive şi obligatorii;
    l) data intrării în vigoare.
    Articolul 69. Întocmirea hotărîrii şi avizului
    (1) Hotărîrea şi avizul se întocmesc ca acte aparte.
    (2) Curtea Constituţională poate amîna întocmirea hotărîrii şi avizului, dar nu mai mult de 5 zile. Dispozitivul actului adoptat însă se întocmeşte în scris, se pronunţă în aceeaşi şedinţă şi se trece la dosar. După definitivarea hotărîrii şi avizului Curtea Constituţională le aduce la cunoştinţa participanţilor la proces.
    (3) Hotărîrea şi avizul se semnează de Preşedintele Curţii Constituţionale şi se trec în registrul Curţii.
    Articolul 70. Pronunţarea hotărîrii şi avizului
    (1) Hotărîrea şi avizul se pronunţă,de regulă, în aceeaşi şedinţă, după deliberarea judecătorilor Curţii Constituţionale. La pronunţare, preşedintele şedinţei nu divulgă rezultatele votării, cu excepţia cazurilor cînd vreun judecător are opinie separată. În astfel de cazuri după pronunţarea hotărîrii şi avizului,se dă citire şi opiniei separate.
    (2) Hotărîrile şi avizele se pronunţă în numele Republicii Moldova.
    Articolul 71. Caracterul irevocabil al hotărîrii şi avizului
    Hotărîrea şi avizul Curţii Constituţionale sînt definitive şi nu pot fi atacate.
    Articolul 72. Reviziuirea hotărîrii şi avizului
    (1) Reviziuirea hotărîrii şi avizului se efectuează numai la inviţiativa Curţii Constituţionale, prin decizie, adoptată cu votul majorităţii judecătorilor ei, în cazul în care:
    a) au apărut noi împrejurări, necunoscute la data pronunţării hotărîrii şi emiterii avizului, dacă aceste împrejurări sînt de natură să schimbe esenţial hotărîrea şi avizul;
    b) se modifică prevederile Constituţiei, ale legilor şi ale altor acte normative în al căror temei a fost pronunţată hotărîrea şi emis avizul.
    (2) Revizuirea hotărîrii şi avizului se efectuează cu respectarea procedurii de jurisdicţie constituţională.
    Articolul 73. Corectarea inexactităţilor
    (1) Curtea Constituţională are dreptul să corecteze,din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, inexactităţile din denumiri, desemnări şi greşelile de redacţie.
    (2) Corectarea inexactităţilor şi greşelilor de redacţie se face numai în şedinţa Curţii Constituţionale, cu pronunţarea deciziei respective.
Capitolul 10
EXECUTAREA HOTĂRÎRILOR ŞI AVIZELOR
    Articolul 74. Expedierea hotărîrilor şi avizelor
    (1) Hotărîrile şi avizele Curţii Costituţionale se expediază:
    a) părţilor;
    b) autorităţilor publice şi factorilor de decizie ale căror acte au fost examinate de Curtea Constituţională.
    (2) Hotărîrile şi avizele Curţii Constituţionale se expediază de asemenea:
    a) Preşedintelui Republicii Moldova;
    b) Parlamentului;
    c) Guvernului;
    d) Curţii Supreme de Justiţie;
   
[Art.74 al.(2), lit.e) abrogată prin LP163 din 22.07.11, MO146/28.08.11 art.448; în vigoare 12.09.11]
    f) Procurorului General;
    g) ministrului justiţiei.
    Articolul 75. Executarea hotărîrilor şi avizelor
    (1) Hotărîrile şi avizele se execută în termenii indicaţi de Curtea Constituţională.
    (2) Daunele pricinuite persoanelor fizice şi juridice prin aplicarea unui act normativ recunoscut ca fiind neconstituţional se repară în condiţiile legii.
    (3) Executarea hotărîrii şi avizului este adusă la cunoştinţa Curţii Constituţionale în termenul indicat de ea.
    (4) Factorii de decizie care nu au executat în termenul stabilit hotărîrea şi avizul poartă răspundere conform art. 82.
    Articolul 76. Controlul asupra executării hotărîrilor şi avizelor
   Controlul asupra executării hotărîrilorşi avizelor Curţii Constituţionale este exercitat de Secretariat, sub conducerea judecătorului raportor, în conformitate cu Regulamentul Secretariatului Curţii Constituţionale.
    Articolul 77. Publicarea hotărîrilor şi avizelor
    (1) Hotărîrile şi avizele Curţii Constituţionale se publică  în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în decursul a 10 zile de la data adoptării lor.
    (2) Hotărîrile şi avizele pot fi publicate şi în alte mijloace de informare în masă.
Capitolul 11
CHELTUIELILE DE JUDECATĂ
    Articolul 78. Cheltuielile de judecată
    (1) Cheltuielile de judecată se compun din sumele plătite experţilor şi interpreţilor şi din alte cheltuieli legate de examinarea cauzei.
    (2) Cheltuielile de judecată se acoperă de la bugetul Curţii Constituţionale.
    (3) Munca experţilor este remunerată în condiţiile legii.
    (4) Experţilor li se plăteşte costul deplasării şi cazării, diurnele în condiţiile legii.
    (5) Interpretului i se plăteşte munca efectuată, dacă ea nu intră în atribuţiile lui de serviciu.
    (6) Cheltuielile  legate de soluţionarea sesizărilor se restituie la bugetul Curţii Constituţionale de către partea al cărei act a fost declarat drept neconstituţional.
    (7) Cheltuielile de judecată se încasează prin decizia judecătorului raportor. Această decizie poate fi contestată în Curtea Constituţională.
    (8) Cheltuielile legate de executarea hotărîrilor Curţii Constituţionale se acoperă din contul autorităţilor publice, instituţiilor şi organizaţiilor indicate în hotărîrea Curţii.
Capitolul 12
ADRESELE ŞI RAPOARTELE
    Articolul 79. Adresa
    (1) Dacă la examinarea cauzei CurteaConstituţională constată existenţa unor lacune în legislaţie ce se datorează nerealizării unor prevederi ale Constituţiei, ea atrage atenţia organelor respective, printr-o adresă, asupra lichidării acestor lacune.
    (2) Organele sesizate comunică, în termenul stabilit, Curţii Constituţionale rezultatele examinării adresei.
    Articolul 80. Raportul
    (1) Raportul despre exercitarea jurisdicţiei constituţionale este elaborat în Secretariatul Curţii Constituţionale sub conducerea nemijlocită a şefului acestuia, în baza materialelor examinate de Curte. După elaborare, raportul se remite judecătorilor Curţii Constituţionale şi membrilor Consiliului ştiinţific-consultativ de pe lîngă Curte. Raportul definitivat se examinează în şedinţa Curţii.
    (2) Raportul trebuie să conţină:
    a) denumirea sa, data şi locul aprobării;
    b) prevederile Legii cu privire la Curtea Constituţională şi ale prezentului cod în al căror temei a fost elaborat;
    c) analiza materialelor examinate;
    d) împrejurările elucidate în procesul examinării materialelor;
    e) concluzii şi recomandări.
    (3) Raportul despre exercitarea jurisdicţiei constituţionale se aprobă prin hotărîre a Curţii Constituţionale şi se semnează de Preşedintele ei.
    (4) Raportul se expediază anual, în luna ianuarie, autorităţilor competente să numească judecători în Curtea Constituţională.
Capitolul 13
ASIGURAREA EXERCITĂRII JURISDICŢIEI CONSTITUŢIONALE
    Articolul 81. Asigurarea exercitării jurisdicţiei constituţionale
    (1) Pentru a apăra demnitatea judecătorilor Curţii Constituţionale, a participanţilor la proces şi pentru a asigura condiţii de exercitare a jurisdicţiei constituţionale, Curtea este în drept să ia măsurile prevăzute la art. 82.
    (2) Dacă expertul încalcă jurămîntul judiciar, iar interpretul nu-şi exercită onest obligaţiile, ei poartă şi o altă răspundere, conform legislaţiei.
    Articolul 82. Răspunderea pentru încălcarea procedurii
                         jurisdicţiei constituţionale
    (1) În vederea asigurării exercitării jurisdicţiei constituţionale, se prevede răspundere administrativă, sub formă de amendă de pînă la 25 salarii minime, pentru:
    a) declaraţii neconstituţionale, indiferent de modul  lor de exprimare;
    b) imixtiune la activitatea procedurală a judecătorilor Curţii Constituţionale, încercare de a exercita influenţă asupra lor prin metode neprocedurale;
    c) neîndeplinire nemotivată, în modul şi în termenii stabiliţi, a cerinţelor judecătorilor Curţii, neexecutare a hotărîrilor şi  avizelor Curţii;
    d) încălcare a jurămîntului judiciar;
    e) manifestare a lipsei de respect faţă de Curtea Constituţională prin nesocotirea dispoziţiilor date de preşedintele şedinţei, prin încălcare a ordinii în şedinţă, precum şi săvîrşirea altor fapte care denotă desconsiderare vădită faţă de Curte, de procedura jurisdicţiei constituţionale.
    (2) Măsurile de asigurare a unor condiţii normale pentru exercitarea jurisdicţiei constituţionale se întreprind prin decizie a preşedintelui şedinţei, care se consemnează în procesul-verbal al şedinţei sau  se anexează la el.
    (3) Amenda se plăteşte în decursul a 15 zile de la data înştiinţării persoanei amendate despre aplicarea ei. Dacă persoana refuză să plătească amenda ori nu o plăteşte în termen, decizia Curţii Constituţionale se execută în condiţiile legii, în temeiul extrasului din procesul-verbal al şedinţei sau al deciziei preşedintelui şedinţei.
Capitolul 14
RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A JUDECĂTORILOR
    Articolul 83. Răspunderea disciplinară a judecătorilor
    Judecătorii Curţii Constituţionale poartă răspundere disciplinară pentru încălcarea culpabilă a prevederilor Legii cu privire la Curtea Constituţională şi ale prezentului cod.
    Articolul 84. Urmărirea disciplinară şi sancţiunea disciplinară
    (1) Urmărirea disciplinară a judecătorului Curţii  Constituţionale poate fi pornită numai în temeiul unei sisizări, făcute în  scris de autorităţile competente să numească judecători în Curtea Constituţională.
    (2) După primirea sesizării, Preşedintele Curţii numeşte un complet de urmărire disciplinară din doi judecători. Dacă sesizarea îl priveşte pe Preşedintele Curţii Constituţionale, completul de urmărire diciplinară este desemnat de Curtea Constituţională, convocat de judecătorul care exercită funcţiile Preşedintelui Curţii  în lipsa acestuia. Unul dintre cei doi judecători va fi desemnat preşedinte al completului de urmărire disciplinară.
    (3) În cazul în care completul de urmărire disciplinară constată că sesizarea nu este întemeiată, cauza se clasează printr-o decizie a Preşedintelui Curţii sau a Curţii.
    (4) În cazul în care completul de urmărire disciplinară constată întemeierea sesizării, va întocmi un raport, pe care îl va remite spre examinare Curţii Constituţionale.
    (5) Ascultarea în faţa Curţii Constituţionale a celui învinuit este obligatorie.
    (6) Curtea Constituţională poate aplica judecătorilor, în funcţie de gravitatea abaterii, următoarele sancţiuni disciplinare:
    a) avertisment;
    b) mustrare;
    c) ridicarea mandatului de judecător al Curţii Constituţionale.
    (7) Sancţiunile se aplică prin hotărîre, adoptată cu votul majorităţii judecătorilor Curţii Constituţionale. Hotărîrea este definitivă şi nu poate fi atacată.
Capitolul 15
ACTIVITATEA SECRETARIATULUI ŞI A
CONSILIULUI ŞTIINŢIFIC CONSULTATIV
    Articolul 85. Secretariatul Curţii Constituţionale
    Secretariatul Curţii Constituţionale funcţionează în conformitate cu Regulamentul său, aprobat de Curtea Constituţională.
    Articolul 86. Consiliul ştiinţific consultativ de pe lîngă Curtea
                         Constituţională
    Consiliul ştiinţific consultativ de pe lîngă Curtea Constituţională îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Regulamentul său, aprobat de Curtea Constituţională.
TITLUL III
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
    Articolul 87
    Prezentul cod intră în vigoare la data publicării.
    Articolul 88
    Guvernul va prezenta Parlamentului, în termen de o lună de la data publicării prezentului cod, propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu Legea cu privire la Curtea Constituţională şi Codul juridicţiei constituţionale.
    Articolul 89
    Sesizarea Curţii Constituţionale din partea Curţii Supreme de Justiţie pînă la formarea acesteia este făcută de Judecătoria Supremă, iar din partea Judecătoriei Economice - de către Arbitrajul  Republicii Moldova.

    VICEPREŞEDINTELE
    PARLAMENTULUI                                                   Dumitru MOŢPAN

    Chişinău, 16 iunie 1995.
    Nr. 502-XIII.