Rectificare, MO6-12/01.01.04 pag.103

Avînd în vedere necesitatea stabilirii principiilor şi sarcinilor politicii naţionale, în scopul asigurării suveranităţii şi independenţei ţării şi al creării de condiţii favorabile pentru dezvoltarea liberă a comunităţilor etnice şi lingvistice din Republica Moldova,

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art.1. - Se aprobă Concepţia politicii naţionale a Republicii Moldova, care face parte integrantă din prezenta lege.

Art.2. - Guvernul, pînă la 1 ianuarie 2004, va elabora şi va prezenta Parlamentului spre aprobare programul de măsuri pentru realizarea Concepţiei menţionate.

PREŞEDINTELE  

PARLAMENTULUI         Eugenia  OSTAPCIUC

Chişinău, 19 decembrie 2003.

Nr.546-XV.

APROBATĂ

prin Legea nr.546-XV

din 19 decembrie  2003

CONCEPŢIA

politicii naţionale a Republicii Moldova

Concepţia politicii naţionale a Republicii Moldova, denumită în continuare Concepţie, reprezintă totalitatea principiilor, obiectivelor şi sarcinilor prioritare privind integrarea şi consolidarea poporului multicultural şi multilingv al Republicii Moldova prin armonizarea intereselor naţionale generale cu interesele tuturor comunităţilor etnice şi lingvistice din ţară.

Concepţia se bazează pe prevederile Constituţiei Republicii Moldova, pe normele legislaţiei naţionale şi ale dreptului internaţional, inclusiv ale Declaraţiei universale a drepturilor omului, ale Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, ale Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, ale Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, la care  Republica Moldova este parte, precum şi ale Convenţiei privind rasele şi prejudecăţile rasiale, ale altor acte internaţionale referitoare la drepturile omului şi ale persoanelor aparţinînd comunităţilor etnice şi lingvistice.

Principiile directoare ale Concepţiei se sprijină pe trecutul multisecular al poporului moldovenesc şi pe statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale. Afirmîndu-se încă din 1359 şi dăinuind veacuri în şir ca ţară de sine stătătoare, ciopîrţită teritorial, aflîndu-se sub dominaţie străină o perioadă îndelungată, Moldova a revenit la statalitatea sa prin actul constitutiv de la 2 decembrie 1917, cînd Sfatul Ţării, "sprijinindu-se pe trecutul istoric al poporului moldovenesc", a proclamat la Chişinău crearea Republicii Democratice Moldoveneşti. Dreptul legitim al poporului moldovenesc la statalitate a fost confirmat şi prin crearea, în stînga Nistrului, la 12 octombrie1924, a Republicii Autonome Moldoveneşti. În mod decisiv, statalitatea Moldovei, în noile sale hotare, a fost reconfirmată prin actele politico-juridice din  august 1940 şi din august 1991, statornicindu-şi legitimitatea sa actuală în 1994 prin adoptarea Constituţiei Republicii Moldova. În hotarele sale existente la 1 ianuarie 1990, Republica Moldova, ca stat suveran şi independent, a fost recunoscută de ONU, devenind membru plenipotenţiar, cu drepturi egale, al unor prestigioase şi influente organisme internaţionale.

Actualitatea elaborării şi adoptării Concepţiei este determinată de necesitatea de a stabili principiile şi sarcinile unei politici naţionale orientate spre consolidarea independenţei şi suveranităţii ţării noastre, spre crearea unor condiţii favorabile pentru dezvoltarea liberă a tuturor comunităţilor etnice şi lingvistice care, împreună cu  moldovenii, constituie poporul  Republicii Moldova.

Concepţia este documentul de bază pentru autorităţile publice la promovarea politicilor social-economice şi culturale în domeniul dezvoltării şi consolidării independenţei şi suveranităţii ţării, a poporului multietnic al Republicii Moldova. De aceleaşi principii trebuie să se conducă organele de stat ale ţării în activitatea de susţinere a eforturilor de edificare a unei societăţi civile.

I. DISPOZIŢII  GENERALE

Republica Moldova constituie continuarea politico-juridică a procesului multisecular de statalitate continuă a poporului moldovenesc, proces la care şi-a adus contribuţia şi Biserica ortodoxă din Moldova. Moldovenii - naţionalitatea fondatoare a statului - împreună cu reprezentanţii altor etnii -  ucrainenii, ruşii, găgăuzii, bulgarii, evreii, rom\x01+nii, beloruşii, ţiganii (romii), polonezii şi alţii -   constituie poporul Moldovei, pentru care Republica Moldova este patria lor comună.

Toleranţa şi respectul faţă de limbile, culturile, religiile şi credinţele  tuturor comunităţilor etnice de pe teritoriul Moldovei au fost întotdeauna proprii poporului moldovenesc. Acestea constituie şi astăzi o condiţie inalienabilă a suveranităţii politice şi a păcii civice în ţara noastră.

Statul se angajează să se îngrijească în deplină măsură de păstrarea, dezvoltarea şi libera exprimare a identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a tuturor comunităţilor etnice care locuiesc în Moldova.

Concepţia porneşte de la adevărul statornicit istoriceşte şi confirmat de tezaurul literar comun: poporul moldovenesc şi poporul rom\x01+n folosesc o formă literară comună ce "are la bază izvorul viu al graiului popular din Moldova" - realitate ce imprimă limbii naţionale moldoveneşti un pronunţat specific deosebitor, un anumit farmec bine cunoscut şi apreciat. Avînd originea comună, dispunînd de un fond lexical de bază comun, limba naţională moldovenească şi limba naţională rom\x01+nă îşi păstrează fiecare lingvonimul/glotonimul său ca însemn identificator al fiecărei naţiuni: moldovenească şi rom\x01+nă.    

Limba moldovenească avînd statutul de limbă de stat se foloseşte  în toate sferele vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Una din priorităţile politicii naţionale a Republicii Moldova este asigurarea însuşirii limbii moldoveneşti.

Limba rusă care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, are statutul de limbă de comunicare interetnică se aplică şi ea în diverse domenii ale vieţii statului şi societăţii. Pentru Moldova este caracteristic bilingvismul moldo-rus. În actualele condiţii, este necesar să se creeze posibilităţi reale pentru ca bilingvismul ruso-moldovenesc să devină realitate.

Limba rusă care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, are statutul de limbă de comunicare interetnică se aplică şi ea în diverse domenii ale vieţii statului şi societăţii. Pentru Moldova este caracteristic bilingvismul moldo-rus. În actualele condiţii, este necesar să se creeze posibilităţi reale pentru ca bilingvismul moldo-rus să devină realitate.

Pe teritoriul unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (Gagauz-Yeri), statutul de limbi oficiale este consfinţit pentru limbile găgăuză, moldovenească şi rusă. În raioanele de est ale Republicii Moldova funcţionează limbile moldovenească, ucraineană şi rusă.

Libera dezvoltare a culturilor diferitelor comunităţi etnice şi lingvistice în Republica Moldova este o realitate care contribuie cu succes la afirmarea şi dezvoltarea spaţiului spiritual comun şi a patrimoniului cultural comun ale Moldovei. Păstrarea acestui patrimoniu comun constituie cea mai importantă grijă a statului. Diversitatea etnică, culturală şi lingvistică, toleranţa reciprocă şi pacea interetnică sînt bogăţia spirituală a Moldovei.

Politica naţională trebuie să fie orientată spre:

- asigurarea concordiei civice;

- dezvoltarea tuturor comunităţilor etnice şi lingvistice;

- dezvoltarea relaţiilor interetnice, tradiţional corecte;

- depăşirea consecinţelor conflictului civil de la sfîrşitul anilor 80 - începutul anilor 90 ai secolului XX, care a deformat relaţiile interetnice în Moldova;

- neutralizarea, în conformitate cu legislaţia privind drepturile omului şi cerinţele constituţionale, a necontenitelor tentative de demoldovenizare, de negare a existenţei naţiunii moldoveneşti şi a statalităţii moldoveneşti, de discreditare a istoriei Moldovei, de ignorare a etnonimului "moldoveni" şi glotonimului "limba moldovenească";

- soluţionarea cît mai grabnică a problemei integrităţii teritoriale a ţării;

- crearea neîntîrziată a condiţiilor necesare pentru însuşirea limbii moldoveneşti de către alolingvi;

- neadmiterea restrîngerii sferei de folosire a limbii ruse în diverse domenii ale  vieţii statului şi societăţii.

II. PRINCIPIILE  POLITICII  NAŢIONALE  

Principalele principii ale politicii naţionale sînt:

- prioritatea măsurilor orientate spre consolidarea suveranităţii, independenţei, integrităţii teritoriale şi democraţiei în Republica Moldova;

- egalitatea drepturilor şi libertăţilor omului, indiferent de originea etnică, limbă şi religie;

- respectul, recunoaşterea şi garantarea drepturilor tuturor cetăţenilor republicii la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea specificului lor etnic, cultural, lingvistic şi religios;

- inadmisibilitatea manifestărilor de discriminare pe criterii etnice, lingvistice şi religioase, precum şi a restrîngerii drepturilor cetăţenilor la folosirea limbilor materne, la alegerea limbii de educare şi instruire;

- inadmisibilitatea oricăror acţiuni orientate spre asimilare şi deznaţionalizare;

- ocrotirea limbii moldoveneşti şi dezvoltarea culturii moldoveneşti, ţinînd seama de caracterul lor est-romanic, respectarea istoriei, culturii şi particularităţilor populaţiei din raioanele de est ale Republicii Moldova;

- consolidarea păcii interetnice, înfăptuirea construcţiei naţional-culturale şi lingvistice pe baza însuşirii limbii moldoveneşti, păstrarea şi dezvoltarea limbilor altor etnii care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova.

III. SCOPURILE  POLITICII  NAŢIONALE  

Principalele scopuri ale politicii naţionale sînt:

- consolidarea poporului Republicii Moldova, ţinînd cont de specificul polietnic, multicultural, multilingvistic şi regional, prin întărirea încrederii cetăţenilor în patria lor comună - Republica Moldova;

- întărirea bazelor politico-juridice şi istorico-culturale ale integrităţii teritoriale a Republicii Moldova;

- păstrarea memoriei istorice a poporului moldovenesc, afirmarea şi dezvoltarea în continuare a specificului său naţional-cultural;

- păstrarea şi dezvoltarea culturilor şi limbilor tuturor comunităţilor etnice din Moldova.

IV. SARCINILE  POLITICII  NAŢIONALE  

Necesitatea realizării scopurilor menţionate impune următoarele sarcini principale ale politicii naţionale:

1. În sfera politică şi statal-juridică:

- afirmarea unui sistem de valori naţionale la baza cărora se află conştientizarea de către toţi cetăţenii ţării noastre a apartenenţei lor la poporul Republicii Moldova;

- dezvoltarea legislaţiei care reglementează politica naţională în scopul asigurării cît mai depline a drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor, perfecţionarea cadrului juridic al politicii regionale care ar ţine seama de interesele comunităţilor etnice conlocuitoare;

- implementarea în continuare a standardelor internaţionale în practica soluţionării problemelor etnolingvistice;

- asigurarea unei protecţii juridice reale a cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor etnică, a iminenţei răspunderii pentru aţîţarea vrajbei interetnice, pentru propagarea ideilor superiorităţii naţionale, pentru provocarea şi comiterea actelor de vandalism, de violenţă şi de violare a drepturilor cetăţenilor pe motive etnice şi lingvistice;

- promovarea de către stat a unei politici de cadre, bazate pe criteriile profesionalismului şi devotamentului faţă de Patrie, excluzîndu-se orice discriminare de ordin etnic, religios, patrimonial;

- crearea de condiţii pentru instaurarea unui consens, maximal posibil  într-o societate democratică şi liberă, asupra problemelor independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, precum şi asupra mijloacelor şi metodelor de realizare a concordiei interetnice şi a păcii civice în Republica Moldova;

- crearea unui sistem de interacţiune între autorităţile administraţiei publice centrale şi locale în vederea realizării politicii naţionale.

2. În sfera  social-economică:

- susţinerea eforturilor societăţii, orientate spre dezvoltarea potenţialului economic al ţării şi al cetăţenilor ei;

- crearea pentru toţi cetăţenii, indiferent de apartenenţa lor etnică şi de limba lor maternă, a unor condiţii egale pentru afirmarea lor pe plan social;

- restabilirea unui spaţiu social-economic unic pe întreg teritoriul Republicii Moldova;

- crearea de condiţii egale pentru dezvoltarea social-economică a tuturor regiunilor Republicii Moldova.

3. În sfera instruirii, culturii şi educaţiei:

- dezvoltarea unui sistem de repere valorice, bazate pe principii democratice, pe respectarea drepturilor şi libertăţilor omului;

- cultivarea dragostei faţă de ţară, faţă de trecutul istoric şi tradiţiile poporului Republicii Moldova;

- educarea şi instruirea tinerei generaţii în spiritul respectului faţă de limba moldovenească, faţă de cultura moldovenească şi faţă de istoria Moldovei  în calitatea lor de bază naţional-spirituală a patriei lor comune;

- asigurarea reală a dezvoltării culturii naţionale moldoveneşti, a studierii limbii moldoveneşti şi a istoriei Moldovei ca elemente de bază ale identităţii naţionale moldoveneşti şi ale conştiinţei civice a reprezentanţilor tuturor comunităţilor etnice din Moldova;

- asigurarea de condiţii pentru păstrarea şi dezvoltarea în continuare a funcţiilor limbii ruse;

- susţinerea de către stat a dezvoltării limbilor ucraineană, găgăuză, bulgară, ivrit, idiş, ţigăneşti (romani) şi a altor limbi ale minorităţilor etnice care locuiesc pe teritoriul ţării noastre;

- instruirea şi educarea tinerei generaţii în spiritul respectului faţă de istoria, faţă de cultura şi faţă de limbile comunităţilor etnice conlocuitoare, faţă de valorile spirituale comune.

4. În sfera politicii externe:

- afirmarea imaginii Republicii Moldova ca stat modern, european şi democratic, ca membru al comunităţii internaţionale, care recunoaşte şi aplică standardele unanim recunoscute în domeniul apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum şi ale persoanelor care aparţin minorităţilor etnice şi lingvistice;

- dezvoltarea relaţiilor interstatale cu patriile istorice ale minorităţilor etnice din Republica Moldova;

- dezvoltarea contactelor cu diaspora moldovenească;

- aprofundarea colaborării cu ţările străine şi cu organizaţiile internaţionale în problemele apărării drepturilor naţional-culturale şi a libertăţilor omului.

V. ASIGURAREA  POLITICII  NAŢIONALE  

Politica naţională este realizată de către autorităţile publice prin efectuarea de acţiuni concrete îndreptate spre atingerea scopurilor şi îndeplinirea sarcinilor expuse în Concepţie.

Întru îndeplinirea prevederilor Concepţiei, Guvernul va elabora un program complex de măsuri care să prevadă acţiuni în domeniul politicii naţionale, corelate cu principalele priorităţi ale reformelor economice şi politice înfăptuite în ţară. Programul complex va fi aprobat de Parlament.

Pentru implementarea cu succes a Concepţiei este necesar să fie dezvoltat un dialog fructuos între autorităţile publice şi societatea civilă, inclusiv cu partidele politice, cu organizaţiile neguvernamentale, cu mijloacele de informare în masă şi cu alte instituţii.

În vederea realizării Concepţiei politicii naţionale, activitatea ministerelor şi departamentelor este coordonată de către Guvern.