LPM797/1996**
ID intern unic:  322831
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 797
din  02.04.1996
pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului*
Publicat : 07.04.2007 în Monitorul Oficial Nr. 50     art Nr : 237
    MODIFICAT
   
LP271 din 23.11.18, MO441-447/30.11.18 art.717; în vigoare 01.12.18
    LP172 din 27.07.18, MO321-332/24.08.18 art.529; în vigoare 24.08.18
    LP93 din 31.05.18, MO235-244/29.06.18 art.372
    LP97 din 07.07.17, MO244-251/14.07.17 art.387
   
LP194 din 28.07.16, MO293-305/09.09.16 art.624
    HCC27 din 17.11.15, MO69-77/25.03.16 art.12; în vigoare 17.11.15
    HCC7 din 04.03.16, MO59-67/18.03.16 art.10; în vigoare 04.03.16
    LP166 din 31.07.15, MO267-273/02.10.15 art.508
   
LP76 din 30.04.15, MO124-130/22.05.15 art.233
   
LP78 din 30.04.15, MO115-123/15.05.15 art.207
    LP12 din 20.02.15, MO58/10.03.15 art.63
   
HCC20 din 04.06.14, MO249-255/22.08.14 art.34; în vigoare 04.06.14
   
LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40
   
LP84 din 19.04.13, MO109/10.05.13 art.340
   
LP101 din 26.04.13, MO96/27.04.13 art.310
   
LP4 din 15.02.13, MO49-55/08.03.13 art.156
    HCC15 din 04.12.12, MO273-279/28.12.12 art.27; în vigoare 04.12.12
    LP234 din 26.10.12,MO248-251/07.12.12 art.810
   
LP115 din 18.05.12, MO131-134/29.06.12 art.439
   
LP26 din 01.03.12, MO54-59/23.03.12 art.174
    LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11
    LP162 din 09.07.10, MO126-128/23.07.10 art.426
    LP120 din 18.06.10, MO107/26.06.10 art.328
    LP96 din 21.05.10, MO94-97/11.06.10 art.282
    LP72 din 04.05.10, MO94-97/11.06.10 art.270

   
NOTĂ:
   
În cuprinsul regulamentului, sintagma „Aparatul Parlamentului” se substituie prin sintagma „Secretariatul Parlamentului” prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11


    ________________________________
    *Republicată în temeiul Legii Republicii Moldova nr. 430-XVI din 27.12.06 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 39-42, art. 171.
    Modificată şi completată prin Legile Republicii Moldova:
    1) nr. 11-XIV din 29.04.98 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 50-51, art. 361;
    2) nr. 18-XIV din 14.05.98 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 60-61, art. 411;
    3) nr. 354-XIV din 08.04.99 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 45-47, art. 212;
    4) nr. 668-XIV din 11.11.99 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 133-134, art. 653;
    5) nr. 830-XIV din 18.02.00 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 29-30, art. 181;
    6) nr. 984-XIV din 18.05.00 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 77, art. 568;
    7) nr. 42-XV din 06.04.01 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 47-48, art. 216;
    8) nr. 45-XV din 06.04.01 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 47-48, art. 218;
    9) nr. 153-XV din 17.05.01 -  Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 57-58, art. 354;
    10) nr. 193-XV din 24.05.01 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 63, art. 448;
    11) nr. 572-XV din 25.10.01 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 141-143, art. 1099;
    12) nr. 822-XV din 07.02.02 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 40-42, art. 250;
    13) nr. 1311-XV din 26.07.02 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 117-119, art. 970;
    14) nr. 206-XV din 29.05.03 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 149-152, art. 598;
    15) nr. 405-XV din 02.12.04 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 233-236, art. 1011;
    16) nr. 40-XVI din 15.04.05 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 65-66, art. 242;
    17) nr. 179-XVI din 22.07.05 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 107-109, art. 541;
    18) nr. 430-XVI din 27.12.06 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 39-42, art. 171;
    19) nr. 76-XVI din 23.03.07 - Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 43-46, art. 196.


    În temeiul articolului 64 alineatul (1) şi articolului 72 alineatul (3) litera c) din Constituţie,
    Parlamentul adoptă prezenta lege.
    Art.1. - Se adoptă Regulamentul Parlamentului (se anexează).
    Art.2. - Hotărîrea Parlamentului nr.10-XIII din 31 martie 1994 pentru aprobarea Regulamentului Parlamentului se abrogă.
    Art.3. - Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

    PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                          Petru LUCINSCHI

    Nr.797-XIII. Chişinău, 2 aprilie 1996.


REGULAMENTUL PARLAMENTULUI

Titlul I
CONSTITUIREA ŞI FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI
Capitolul 1
CONSTITUIREA PARLAMENTULUI
    Articolul 1. Alegerea Parlamentului
    (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.
    (2) Alegerile deputaţilor se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.
    (3) Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.
    (4) Mandatul Parlamentului se prelungeşte pînă la întrunirea legală a noii lui componenţe. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia, nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
    (5) Parlamentul nou-ales se întruneşte în şedinţa de constituire la convocarea Preşedintelui Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la alegeri, dacă au fost aleşi cel puţin 2/3 din numărul total al deputaţilor.
    Articolul 2. Şedinţa de constituire a Parlamentului
    (1) Şedinţa de constituire a Parlamentului nou-ales este prezidată de cel mai în vîrstă deputat, ulterior, după alegere, de Preşedintele sau de unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului.
   
[Art.2 al.(1) modificat prin LP4 din 15.02.13, MO49-55/08.03.13 art.156]
    [Art.2 al.(1) modificat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    (2) Preşedintele şedinţei oferă cuvînt Preşedintelui Curţii Constituţionale pentru prezentarea raportului privind rezultatele alegerii Parlamentului şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi.
    Articolul 3. Data constituirii Parlamentului
    Parlamentul se consideră legal constituit din data şedinţei de constituire.
    Articolul 4. Constituirea fracţiunilor parlamentare
    (1) În vederea formării organelor de lucru şi organizării activităţii Parlamentului, deputaţii constituie fracţiuni parlamentare alcătuite din cel puţin 5 deputaţi aleşi în bază de liste ale concurenţilor electorali, precum şi o singură  fracţiune parlamentară cu aceeaşi componenţă numerică din deputaţi aleşi în bază de liste ale concurenţilor electorali care nu au întrunit numărul necesar pentru a constitui o fracţiune parlamentară, din deputaţi independenţi şi/sau deputaţi neafiliaţi.
   
[Art.4 al.(1) modificat prin LP96 din 21.05.10, MO94-97/11.06.10 art.282]
    (2) Deputaţii aleşi în bază de liste ale concurenţilor electorali care nu au întrunit numărul necesar pentru a constitui o fracţiune parlamentară, deputaţii independenţi şi deputaţii neafiliaţi se pot afilia altor fracţiuni parlamentare constituite potrivit alin.(1).
   
[Art.4 al.(2) modificat prin LP96 din 21.05.10, MO94-97/11.06.10 art.282]
    (3) Fracţiunile parlamentare se constituie în termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului şi funcţionează în baza regulamentului propriu.
   
[Art.4 al.(3) modificat prin LP234 din 26.10.12,MO248-251/07.12.12 art.810]
    [Art.4 al.(3) modificat prin LP96 din 21.05.10, MO94-97/11.06.10 art.282]
   
(31) În vederea promovării unor viziuni şi obiective comune, deputaţii independenţi şi/sau neafiliaţi care nu fac parte dintr-o fracţiune parlamentară pot constitui, în orice moment, grupuri parlamentare alcătuite din cel puțin 5 persoane. În sensul prezentului regulament, grupurile parlamentare vor dispune de aceleaşi drepturi și obligaţii ca şi fracţiunile parlamentare.
    [Art.4 al.(31) introdus prin LP97 din 07.07.17, MO244-251/14.07.17 art.387]
    [Art.4 al.(4) abrogat prin LP96 din 21.05.10, MO94-97/11.06.10 art.282]
    (5) Fracţiunile parlamentare îşi aleg organele de conducere sau conducătorii.
    (6) Deputatul poate fi membru doar a unei fracţiuni.
    (7) Deputatul poate părăsi fracţiunea. Fracţiunea poate exclude din rîndurile sale unii membri.
    (8) Deputatul care a părăsit fracţiunea sau a fost exclus din fracţiune poate, de regulă, după o perioadă de 6 luni de la părăsirea fracţiunii sau de la excluderea sa din fracţiune, să se alăture la orice altă fracţiune.
    [Art.4 al.(8) modificat prin LP97 din 07.07.17, MO244-251/14.07.17 art.387]
    (9) Preşedintele fiecărei fracţiuni parlamentare prezintă Parlamentului componenţa numerică şi nominală a fracţiunilor.
    (10) Preşedintele şedinţei stabileşte succesiunea luărilor de cuvînt în funcţie de componenţa numerică a fracţiunilor parlamentare.
    (11) Orice modificare intervenită în componenţa fracţiunii parlamentare se aduce la cunoştinţa Parlamentului în şedinţă plenară.
    (12) Majoritate parlamentară este considerată fracţiunea sau coaliţia fracţiunilor, anunţată prin declaraţie, care cuprinde mai mult de jumătate din deputaţii aleşi.
    (13) Opoziţie parlamentară este considerată fracţiunea sau fracţiunile care nu fac parte din majoritatea parlamentară şi care s-au declarat în opoziţie faţă de aceasta.
    Articolul 5. Încetarea existenţei unei fracţiuni parlamentare
    (1) Fracţiunea îşi încetează existenţa dacă numărul membrilor ei este mai mic de 5 sau dacă fracţiunea înaintează o rezoluţie în acest sens.
    (2) Fostul preşedinte al fracţiunii informează despre acest fapt, în termen de 3 zile, Preşedintele Parlamentului. Preşedintele Parlamentului constată încetarea existenţei fracţiunii parlamentare în cazurile stipulate la alin.(1) şi anunţă despre aceasta plenul Parlamentului.
    (3) Fracţiunea poate să nu-şi înceteze existenţa în cazul în care numărul membrilor ei este mai mic de 5, dacă deputatul a cărui mandat a fost validat imediat după micşorarea componenţei fracţiunii, în termen de 10 zile de la validarea mandatului, a devenit membru al acestei fracţiuni.
    Articolul 6. Organizarea fracţiunilor parlamentare şi atribuţiile lor
    (1) În conformitate cu prezentul Regulament fracţiunile parlamentare au dreptul să facă propuneri pentru:
    a) numirea, alegerea reprezentanţilor lor în Biroul permanent, în comisiile permanente şi în delegaţiile parlamentare permanente, ţinîndu-se seama de reprezentarea lor proporţională în Parlament, precum şi revocarea lor;
    b) ordinea de zi a şedinţelor Parlamentului şi ale Biroului permanent;
    c) formarea comisiilor speciale, de anchetă şi altor comisii ale Parlamentului;
    d) proiectele de hotărîri ale Parlamentului privind programul de activitate al Guvernului, proiectele actelor exclusiv politice ale Parlamentului;
    e) formarea grupurilor de lucru şi de experţi pe diverse domenii de activitate;
    f) iniţierea audierilor parlamentare etc.
   (2) În cazul în care reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament se schimbă, fracţiunile parlamentare, de regulă, după cel puţin un an de la constatarea acestui fapt, pot cere modificarea corespunzătoare a componenţei Biroului permanent, a comisiilor permanente, precum şi a delegaţiilor parlamentare permanente.
   
[Art.6 al.(2) modificat prin LP97 din 07.07.17, MO244-251/14.07.17 art.387]
    (3) Fracţiunilor parlamentare li se pun la dispoziţie încăperi pentru lucru, tehnică birotică, rechizite de birou şi li se acordă servicii necesare activităţii lor eficiente.
    (4) Preşedintele fracţiunii parlamentare este asistat de un cabinet propriu, care se formează ţinîndu-se cont de reprezentarea proporţională a fracţiunii în Parlament şi al cărui personal este angajat în temeiul încrederii personale acordate de preşedintele fracţiunii.
    [Art.6 al.(4) în redacţia LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    (5) Încheierea şi încetarea contractelor individuale de muncă cu personalul din cabinetul preşedintelui fracţiunii se fac de către Preşedintele Parlamentului, la propunerea preşedintelui fracţiunii.
    [Art.6 al.(5) în redacţia LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    (6) Fiecare fracţiune dispune de un buget anual, aprobat de Parlament, în funcţie de reprezentarea numerică a acesteia în Parlament. Folosirea mijloacelor financiare alocate din bugetul Parlamentului pentru asigurarea activităţii fracţiunilor parlamentare se hotărăşte de fiecare fracţiune în mod autonom.
Capitolul 2
ALEGEREA PREŞEDINTELUI PARLAMENTULUI,
VICEPREŞEDINŢILOR ŞI FORMAREA BIROULUI
PERMANENT AL PARLAMENTULUI
    [Titlul capitolului 2 modificat prin LP4 din 15.02.13, MO49-55/08.03.13 art.156]
    [Titlul capitolului 2 modificat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    Articolul 7. Conducerea Parlamentului
    După constituirea legală a Parlamentului se alege Preşedintele Parlamentului, vicepreşedinţii şi se formează Biroul permanent al Parlamentului.
   
[Art.7 modificat prin LP4 din 15.02.13, MO49-55/08.03.13 art.156]
    [Art.7 modificat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    Articolul 8. Comisia pentru efectuarea alegerii
     Preşedintelui Parlamentului
    (1) Parlamentul, la propunerea fracţiunilor parlamentare, instituie o comisie pentru efectuarea alegerii Preşedintelui Parlamentului, care:
    a) recepţionează propunerile de desemnare a candidaţilor la funcţia de Preşedinte al Parlamentului;
    b) stabileşte modelul şi textul buletinului de vot;
    c) asigură pregătirea şi desfăşurarea votării;
    d) totalizează rezultatele votării, declară nevalabile buletinele care:
    - nu sînt semnate şi ştampilate de comisie;
    - nu ilustrează intenţia votantului;
    - au toate numele candidaţilor radiate;
    - au adăugate alte nume;
    e) soluţionează conflictele şi litigiile apărute în timpul votării;
    f) prezintă Parlamentului spre aprobare rezultatele votării.
    (2) Membrii comisiei aleg preşedintele şi secretarul comisiei.
    (3) Şedinţa comisiei este deliberativă dacă la ea este prezentă majoritatea membrilor ei. Hotărîrile comisiei se adoptă cu votul majorităţii membrilor acesteia. Hotărîrile şi procesele-verbale se semnează de preşedintele şi secretarul comisiei şi se ştampilează cu sigiliul Parlamentului Republicii Moldova.
    Articolul 9. Alegerea Preşedintelui Parlamentului
    (1) Preşedintele Parlamentului se alege pe durata mandatului Parlamentului, prin vot secret, cu buletine de vot pe care se înscriu numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de fracţiunile parlamentare. Fiecare fracţiune parlamentară poate face o singură propunere.
    (2) Este declarat ales Preşedinte al Parlamentului candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor aleşi.
    (3) Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează al doilea tur de scrutin, la care vor participa numai doi candidaţi care în primul tur de scrutin au obţinut cel mai mare număr de voturi.
    (4) În caz de paritate de voturi se organizează alegeri noi, pentru care fracţiunile parlamentare vor propune aceiaşi sau alţi candidaţi.
    Articolul 10. Alegerea vicepreşedinţilor Parlamentului
    [Art.10 titlul modificat prin LP4 din 15.02.13, MO49-55/08.03.13 art.156]
    [Art.10 titlul în redacţia LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    Vicepreşedinţii Parlamentului se aleg la propunerea Preşedintelui Parlamentului, după consultarea fracţiunilor parlamentare, prin vot deschis, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
   
[Art.10 modificat prin LP4 din 15.02.13, MO49-55/08.03.13 art.156]
    [Art.10 modificat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    Articolul 11. Revocarea Preşedintelui şi a vicepreşedinţilor
                         Parlamentului
   
[Art.11 titlul modificat prin LP4 din 15.02.13, MO49-55/08.03.13 art.156]
    [Art.11 titlul modificat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    (1) Preşedintele Parlamentului poate fi revocat înainte de termen la cererea fracţiunii parlamentare care l-a propus sau a 1/3 din numărul deputaţilor aleşi.
    (2) Hotărîrea privind revocarea Preşedintelui Parlamentului se adoptă cu votul a 2/3 din numărul deputaţilor aleşi, prin vot secret, în condiţiile art.8 care se aplică în mod corespunzător.
    (3) Vicepreşedinţii Parlamentului pot fi revocaţi înainte de termen, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, după consultarea fracţiunilor parlamentare, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
   
[Art.11 al.(3) modificat prin LP4 din 15.02.13, MO49-55/08.03.13 art.156]
    [Art.11 al.(3) modificat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    Articolul 12. Formarea Biroului permanent al Parlamentului
    (1) Biroul permanent al Parlamentului este organul de lucru al acestuia şi se formează, ţinîndu-se seama de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament. Din el fac parte, din oficiu, Preşedintele Parlamentului şi vicepreşedinţii. Componenţa numerică şi nominală a Biroului permanent se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului, la propunerea fracţiunilor parlamentare.
   
[Art.12 al.(1) modificat prin LP4 din 15.02.13, MO49-55/08.03.13 art.156]
    [Art.12 al.(1) modificat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    (2) Membrii Biroului permanent se numesc prin hotărîri ale fracţiunilor parlamentare, în limitele numărului de locuri ce le revin. Hotărîrile se prezintă preşedintelui şedinţei care le aduce la cunoştinţa Parlamentului.
    (3) Biroul permanent se consideră constituit după numirea a cel puţin 3/4 din membrii lui.
    (4) Biroul permanent se convoacă la cererea preşedintelui Parlamentului sau a cel puţin 1/3 din membrii săi.
    (5) Orice membru al Biroului permanent poate fi revocat prin hotărîre a fracţiunii parlamentare, care l-a numit, adoptată cu votul majorităţii membrilor acesteia.
    Articolul 13. Atribuţiile Biroului permanent al Parlamentului
    (1) Biroul permanent al Parlamentului are următoarele atribuţii:
    a) propune Parlamentului data convocării şedinţelor plenare;
   
[Art.13 al.(1), lit.a) modificată prin LP234 din 26.10.12,MO248-251/07.12.12 art.810]
    b) supune spre aprobare Parlamentului componenţa numerică şi nominală a delegaţiilor parlamentare permanente la organizaţiile internaţionale;
    c) pregăteşte şi asigură desfăşurarea lucrărilor Parlamentului;
    d) propune Parlamentului spre aprobare componenţa nominală a comisiilor permanente, conform deciziilor fracţiunilor parlamentare şi solicitărilor deputaţilor;
    e) coordonează activitatea comisiilor permanente;
    f) întocmeşte, de comun acord cu preşedinţii fracţiunilor parlamentare şi ai comisiilor permanente, proiectul ordinii de zi a şedinţelor Parlamentului şi îl prezintă Parlamentului spre aprobare;
    g) stabileşte modul de dezbatere publică a proiectelor de acte legislative, de acumulare, examinare şi dezbatere a propunerilor prezentate în legătură cu acestea;
    h) asigură controlul plasării la timp pe web site-ul Parlamentului a proiectelor de acte legislative, a ordinii de zi, a stenogramelor şedinţelor plenare, precum şi a altei informaţii pasibile de a fi publicată;
    i) aprobă Regulamentul privind acreditarea reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă pe lîngă Parlament;
    j) stabileşte obligaţiunile membrilor biroului;
    k) aprobă structura organizatorică şi efectivul-limită al Secretariatului Parlamentului, precum şi condiţiile specifice de compensare a cheltuielilor aferente îndeplinirii obligaţiilor de serviciu pentru funcţionarii publici şi pentru alţi angajaţi din cadrul Secretariatului;
    [Art.13 al.(1), lit.k) modificată prin LP271 din 23.11.18, MO441-447/30.11.18 art.717; în vigoare 01.12.18]
    [Art.13 al.(1), lit.k) modificată prin LP84 din 19.04.13, MO109/10.05.13 art.340]
    [Art.13 al.(1), lit.k) în redacţia LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
   
k1) aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Secretariatului Parlamentului;
    [Art.13 al.(1), lit.k1) introdusă prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    k2) aprobă planurile strategice de dezvoltare a Secretariatului Parlamentului;
    [Art.13 al.(1), lit.k2) introdusă prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    l) prezintă Guvernului proiectul bugetului Parlamentului aprobat;
    [Art.13 al.(1), lit.l) în redacţia LP172 din 27.07.18, MO321-332/27.08.18 art.529; în vigoare 24.08.18]
    m) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament sau însărcinările date de către Parlament.
   
(11) Şedinţele Biroului permanent sînt deliberative cu participarea majorităţii membrilor săi.
    [Art.13 al.(11) introdus prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    (2) Biroul permanent adoptă hotărîri, în limita competenţei prevăzute de Regulament, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
   
[Art.13 al.(2) modificat prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    Articolul 14. Atribuţiile Preşedintelui Parlamentului
    (1) Preşedintele Parlamentului are următoarele atribuţii:
    a) conduce lucrările Parlamentului şi ale Biroului permanent;
    b) convoacă sesiunile ordinare, extraordinare sau speciale ale Parlamentului;
    c) asigură respectarea Regulamentului şi menţinerea ordinii în timpul şedinţelor;
    d) primeşte şi distribuie proiectele de legi şi propunerile legislative, precum şi rapoartele comisiilor;
    e) anunţă rezultatul votării şi numeşte actele legislative adoptate;
    f) semnează legile, hotărîrile şi moţiunile adoptate de Parlament;
    g) reprezintă Parlamentul în relaţiile cu Preşedintele Republicii Moldova şi cu Guvernul;
    h) reprezintă Parlamentul în ţară şi peste hotare;
    i) desemnează, după consultarea fracţiunilor parlamentare, componenţa delegaţiilor parlamentare, cu excepţia delegaţiilor parlamentare permanente;
    j) dispune de mijloacele bugetare ale Parlamentului şi le administrează, cu informarea lunară a Biroului permanent;
   
j1) dispune de fondul Preşedintelui Parlamentului;
    [Art.14 al.(1), lit.j1) introdusă prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    k) angajează şi eliberează din funcţie funcţionarii publici din Secretariatul Parlamentului şi personalul din cadrul cabinetelor persoanelor cu funcţii de demnitate publică din Parlament, în modul stabilit;
   
[Art.14 al.(1), lit.k) modificată prin LP84 din 19.04.13, MO109/10.05.13 art.340]
    [Art.14 al.(1), lit.k) modificată prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    l) delimitează atribuţiile vicepreşedinţilor Parlamentului;
   
[Art.14 al.(1), lit.l) modificată prin LP4 din 15.02.13, MO49-55/08.03.13 art.156]
    [Art.14 al.(1), lit.l) modificată prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    m) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament sau însărcinările date de Parlament.
    (2) Întru exercitarea atribuţiilor regulamentare, Preşedintele Parlamentului emite dispoziţii şi ordine.
   
(3) Dacă funcţia de Preşedinte al Parlamentului devine vacantă în caz de deces, demisie, revocare, precum şi în situaţiile de incompatibilitate sau imposibilitate de îndeplinire a atribuţiilor, interimatul se asigură de vicepreşedintele Parlamentului. În cazul în care sînt mai mulţi vicepreşedinţi, interimatul se asigură de unul dintre vicepreşedinţi desemnat prin hotărîre a Parlamentului. Interimatul se exercită pînă la alegerea noului Preşedinte al Parlamentului.
    [Art.14 al.(3) introdus prin LP101 din 26.04.13, MO96/27.04.13 art.310]
    Articolul 15. Atribuţiile vicepreşedinţilor Parlamentului
   
[Art.15 titlul modificat prin LP4 din 15.02.13, MO49-55/08.03.13 art.156]
    [Art.15 titlul modificat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    (1) Vicepreşedinţii Parlamentului coordonează activitatea unor comisii permanente, asigură colaborarea cu alte autorităţi publice şi exercitarea controlului parlamentar. Delimitarea acestor atribuţii se efectuează prin hotărîre a Biroului permanent.
   
[Art.15 al.(1) modificat prin LP4 din 15.02.13, MO49-55/08.03.13 art.156]
    [Art.15 al.(1) modificat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    (2) Vicepreşedinţii Parlamentului îndeplinesc, în modul stabilit de Preşedinte, atribuţiile Preşedintelui, delegate de acesta, la solicitarea sau în absenţa lui, inclusiv semnează legile şi hotărîrile adoptate de Parlament.
   
[Art.15 al.(2) modificat prin LP4 din 15.02.13, MO49-55/08.03.13 art.156]
    [Art.15 al.(2) modificat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
Capitolul 3
COMISIILE PARLAMENTULUI
Secţiunea întîi
Comisiile permanente
    Articolul 16. Constituirea comisiilor permanente
    (1) Comisiile permanente sînt organe de lucru ale Parlamentului, înfiinţate pentru efectuarea activităţii Parlamentului.
    (2) Comisiile permanente răspund în faţa Parlamentului şi îi sînt subordonate. Statutul şi modul de funcţionare a comisiilor permanente se stabilesc prin prezentul Regulament.
    (3) Comisia de control al finanţelor publice, precum şi celelalte comisii permanente se aleg pe întreaga durată a legislaturii. Numărul comisiilor, denumirea, componenţa numerică şi nominală a fiecărei comisii se va hotărî de Parlament, la propunerea Biroului permanent.
    [Art.16 al.(3) modificat prin LP93 din 31.05.18, MO235-244/29.06.18 art.372]
    Articolul 17. Componenţa comisiilor permanente
    (1) Preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii, membrii şi membrii supleanţi ai comisiilor permanente se aleg de Parlament cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
    [Art.17 al.(1) modificat prin LP162 din 09.07.10, MO126-128/23.07.10 art.426]
    (2) Componenţa nominală a comisiilor permanente se stabileşte ţinîndu-se cont de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament.
    (3) Preşedinţii comisiilor permanente pot fi revocaţi înainte de termen în condiţiile art.11 alin.(3).
    (4) Vicepreşedinţii şi secretarii comisiilor permanente pot fi revocaţi înainte de termen, la propunerea fracţiunii parlamentare care i-a înaintat sau a unui grup de cel puţin 10 deputaţi, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
    (5) Dacă fracţiunile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenţei uneia sau mai multor comisii, Biroul permanent propune, iar Parlamentul hotărăşte, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, asupra candidaturilor propuse de fracţiunile parlamentare, respectîndu-se principiul reprezentării proporţionale şi opţiunea personală a deputatului.
    (6) Deputatul este membru al cel puţin unei comisii permanente.
    [Art.17 al.(6) modificat prin LP234 din 26.10.12,MO248-251/07.12.12 art.810]
    [Art.17 al.(6) în redacţia LP162 din 09.07.10, MO126-128/23.07.10 art.426]
   [Art.18 abrogat prin LP162 din 09.07.10, MO126-128/23.07.10 art.426]
    Articolul 19. Atribuţiile preşedintelui comisiei permanente
    Preşedintele comisiei permanente:
    a) asigură pregătirea ordinii de zi a şedinţelor comisiei;
    b) stabileşte sarcinile membrilor comisiei şi ia decizii în problemele ce vizează atribuţiile şi activitatea comisiei;
    c) înaintează spre examinare propuneri privind constituirea subcomisiilor şi componenţa lor şi despre rezultatul examinării informează Parlamentul;
    d) reprezintă comisia în relaţiile ei cu Biroul permanent şi cu celelalte comisii;
    e) conduce şedinţele comisiei;
    f) semnează actele şi corespondenţa comisiei;
    g) în caz de necesitate, atrage alte persoane la lucrările comisiei;
    h) asigură menţinerea ordinii în cadrul şedinţelor comisiei;
    i) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament.
    Articolul 20. Atribuţiile vicepreşedintelui şi secretarului  
                         comisiei permanente
    (1) Vicepreşedintele comisiei îndeplineşte, în absenţa preşedintelui, atribuţiile acestuia.
    (2) Secretarul asigură redactarea actelor comisiei (rapoarte, avize, procese-verbale etc.), numără voturile la şedinţe şi ţine lucrările de secretariat ale comisiei.
    Articolul 21. Şedinţele comisiei permanente
    (1) Şedinţele comisiei permanente se convoacă de preşedintele acesteia, iar în absenţa lui - de unul dintre vicepreşedinţi sau de 1/3 din membri.
    (2) Participarea deputaţilor la şedinţele comisiei este obligatorie. În cazul absenţei membrului comisiei permanente, la şedinţă participă, cu drept de vot, membrul supleant care face parte din aceeaşi fracţiune parlamentară .
    [Art.21 al.(2) modificat prin LP162 din 09.07.10, MO126-128/23.07.10 art.426]
    (3) Orice deputat al unei comisii are dreptul să participe la lucrările altor comisii.
    Articolul 22. Procedura de votare în comisiile
                         permanente
    (1) Şedinţele comisiei sînt deliberative cu participarea majorităţii membrilor ei.
    (2) Deciziile comisiei se adoptă după cum urmează:
    a) deciziile privind aprobarea raportului cu privire la proiectul de act legislativ, pentru care comisia a fost selectată drept comisie sesizată în fond, privind organizarea controlului parlamentar, numirile şi revocările din funcţie, ridicarea imunităţii deputaţilor, organizarea concursurilor şi formarea subcomisiilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi;
    b) deciziile privind organizarea dezbaterilor publice, aprobarea avizelor la proiectele de acte legislative şi a avizelor consultative, inclusiv asupra iniţierii sau încheierii tratatelor internaţionale, se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
    [Art.22 al.(2) în redacţia LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    (3) Deciziile comisiilor se adoptă, de regulă, prin vot deschis.
    Articolul 23. Procesele-verbale şi stenografierea
                         dezbaterilor şedinţelor comisiilor permanente
    (1) La şedinţele comisiilor se încheie procese-verbale. Acestea pot fi puse la dispoziţia altor persoane decît membrilor comisiei numai cu acordul preşedintelui acesteia, cu excepţia proceselor-verbale ale şedinţelor publice.
    (2) Preşedintele comisiei sau, după caz, al şedinţei va putea hotărî stenografierea dezbaterilor.
    (3) Fiecare comisie va fi asistată de un secretariat, structura şi statul de personal ale căruia se stabilesc de Parlament.
    Articolul 24. Caracterul public al şedinţelor comisiilor
                         permanente
    (1) Şedinţele comisiilor sînt publice.
    (2) La şedinţele publice ale comisiei pot fi prezenţi reprezentanţi ai mijloacelor de informare în masă acreditaţi la Parlament. Informaţiile oficiale despre lucrările comisiei se dau publicităţii şi se plasează pe web site-ul Parlamentului.
    (3) Comisia poate hotărî, la propunerea unuia din membrii săi, ca şedinţa ei să se desfăşoare în mod închis în cazul în care dezbaterea publică a chestiunilor poate să prejudicieze măsurile de protecţie a cetăţenilor sau siguranţa naţională.
    Articolul 25. Participarea la şedinţele comisiilor permanente
    (1) Membrii Guvernului şi conducătorii altor autorităţi ale administraţiei publice au acces la lucrările comisiilor. Aceştia vor fi informaţi despre data şi ora la care are loc şedinţa.
    (2) În cazul în care comisia decide să invite la şedinţa sa membri ai Guvernului şi/sau conducători ai altor autorităţi ale administraţiei publice, aceştia sînt obligaţi să fie prezenţi la şedinţă.
    (3) Membrii Guvernului şi conducătorii altor autorităţi ale administraţiei publice care participă la lucrările comisiei pot lua cuvînt şi răspunde la întrebări.
    Articolul 26. Participarea altor persoane la şedinţele
                         comisiilor permanente
    (1) Comisia poate invita la şedinţele sale persoane interesate şi specialişti din partea unor autorităţi ale administraţiei publice, organizaţii specializate, reprezentanţi ai părţilor interesate, precum şi specialişti din Direcţia juridică a Secretariatului Parlamentului şi din secretariatele comisiilor permanente.
    [Art.26 al.(1) modificat prin LP72 din 04.05.10, MO94-97/11.06.10 art.270]
    (2) Persoanele prevăzute la alin.(1) pot lua cuvînt la şedinţa comisiei şi pot răspunde la întrebări.
    Articolul 27. Atribuţiile comisiilor permanente
    (1) Comisiile permanente examinează proiecte de acte legislative şi propuneri legislative în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor, efectuează anchete parlamentare, dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme, inclusiv din însărcinarea Preşedintelui Parlamentului sau a vicepreşedinţilor.
   
[Art.27 al.(1) modificat prin LP4 din 15.02.13, MO49-55/08.03.13 art.156]
    [Art.27 al.(1) modificat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    (2) În probleme ce ţin de domeniul lor de activitate, comisiile permanente pot fi consultate de organele administraţiei publice, de alte organe sau întreprinderi, instituţii şi organizaţii, de alte părţi interesate. La finele şedinţei de consultare, comisiile permanente emit avize consultative cu titlu de recomandare.
   
[Art.27 al.(2) modificat prin LP72 din 04.05.10, MO94-97/11.06.10 art.270]
    (3) Comisiile permanente emit, de asemenea, avize consultative în vederea asigurării aplicării uniforme a legislaţiei, care nu pot fi folosite ca probe în instanţele de judecată.
    [Art.27 al.(3) modificat prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    (4) Comisiile permanente pot forma grupuri de lucru din experţi şi specialişti în materie, reprezentanţi ai părţilor interesate cu care se consultă în activitatea lor.
   
[Art.27al.(4) modificat prin LP72 din 04.05.10, MO94-97/11.06.10 art.270]
  
  (41) Pentru a facilita procesul de consultare publică a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative, comisiile permanente întocmesc o listă a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate de domeniul lor de activitate, care va fi modificată şi completată periodic, inclusiv la iniţiativa părţilor interesate.
    [Art.27 al.(41) introdus prin LP72 din 04.05.10, MO94-97/11.06.10 art.270]
    (5) Comisiile permanente sînt în drept de a constitui subcomisii, desemnîndu-le atribuţiile, componenţa şi conducerea. Preşedintele comisiei permanente informează Parlamentul despre formarea subcomisiei.
    (6) În componenţa subcomisiei au dreptul să fie incluşi reprezentanţi ai fracţiunilor parlamentare din cadrul comisiei respective.
    (7) În cazul constituirii unei subcomisii pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii autorităţii publice responsabile faţă de Parlament, aceasta va informa periodic Parlamentul, în limitele competenţei sale, prin intermediul comisiei de profil, asupra activităţii acestei autorităţi.
    Articolul 28. Subcomisia pentru exercitarea controlului  
                         parlamentar asupra activităţii Serviciului de
                         Informaţii şi Securitate
    (1) În cadrul Comisiei pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică activează o subcomisie pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii şi Securitate (S.I.S.).
    (2) În calitate de preşedinte al subcomisiei se alege un reprezentant al opoziţiei parlamentare.
    (3) Subcomisia supraveghează respectarea de către S.I.S. a legalităţii, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi a ordinii democratice din stat, asigură neadmiterea angajării politice a S.I.S.
    (4) Subcomisia verifică respectarea de către S.I.S. a prevederilor Constituţiei şi a legilor care reglementează activitatea S.I.S., examinează cazurile de violare a Constituţiei, a legilor, a drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor.
    (5) Membrii subcomisiei au acces la informaţii secrete, semnînd, în fiecare caz aparte, un angajament de a păstra confidenţialitatea informaţiilor ce constituie secret de stat, purtînd răspundere în conformitate cu legislaţia.
    (6) Membrii subcomisiei pot solicita, cu acordul preşedintelui acesteia, informaţii secrete şi informaţii privind activitatea curentă a S.I.S., cu excepţia informaţiilor privind activitatea operativă a serviciului sau identitatea persoanelor care activează sub acoperire, făcînd parte din personalul scriptic sau avînd misiuni specifice care necesită nedivulgarea identităţii.
    Articolul 29. Prezentarea rapoartelor şi avizelor aprobate  
                        de comisiile permanente
    (1) La deschiderea dezbaterilor proiectului de act legislativ sau a propunerii legislative respective preşedintele comisiei numeşte unu sau mai mulţi raportori dintre membrii comisiei. Aceste persoane redactează raportul sau avizul, care va fi supus aprobării comisiei.
    (2) Rapoartele şi avizele cuprind opinia majorităţii membrilor comisiei prezenţi la şedinţă, părerea separată a celorlalţi membri ai comisiei, precum şi rezultatele consultării publice.
   
[Art.29 al.(2) modificat prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    [Art.29 al.(2) în redacţia LP72 din 04.05.10, MO94-97/11.06.10 art.270]
    (3) În şedinţa Parlamentului preşedintele comisiei sau un alt membru numit de comisie prezintă numai rapoartele şi avizele aprobate de comisie.
    Articolul 30. Şedinţele comune ale comisiilor permanente
    (1) Şedinţele comune a două sau mai multor comisii permanente, precum şi ale comisiilor permanente cu alte comisii parlamentare se desfăşoară în condiţiile art.21-29.
    (2) Şedinţele comune sînt prezidate de unul dintre preşedinţii de comisie, la decizia acestora.
    Articolul 31. Efectuarea anchetelor de către comisiile
                         permanente
    (1) Orice comisie permanentă poate porni o anchetă, în cadrul competenţei sale, privitoare la activitatea desfăşurată de organele administraţiei publice.
    (2) Pentru a obţine încuviinţarea, comisia va prezenta o cerere scrisă, aprobată cu votul majorităţii membrilor săi, în care vor fi enunţate problemele ce formează obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare şi termenul în care raportul comisiei urmează a fi prezentat Parlamentului.
    (3) Preşedintele Parlamentului va supune cererea aprobării Biroului permanent şi va comunica comisiei aprobarea sau respingerea acesteia.
    (4) În vederea desfăşurării anchetei comisia permanentă va putea invita pentru audieri orice persoană care are o calitate oficială. Nu pot fi invitaţi în cadrul anchetei reprezentanţii puterii judecătoreşti, procuraturii şi ai organului de urmărire penală pentru prezentarea informaţiilor ce ar putea prejudicia corectitudinea judecării cauzelor şi/sau confidenţialitatea urmăririi penale.
    [Art.31 al.(4) modificat prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    (5) Persoanele invitate pentru audiere vor fi înştiinţate despre aceasta cu cel puţin 3 zile înainte. Cheltuielile de deplasare şi, eventual, de cazare se vor suporta din bugetul Parlamentului.
    (6) Prezenţa la audiere este obligatorie.
    (7) În cadrul audierilor, persoanele invitate pot refuza să dea relaţii în cazul în care întrebările ce le sînt adresate privesc, în condiţiile prevăzute de lege, secrete de stat. Refuzul celui invitat poate fi adus la cunoştinţa Parlamentului, care va decide în şedinţă secretă.
    (8) Nu pot fi puse întrebări ce vizează viaţa personală a celui audiat sau a familiei lui.
    (9) Dacă dezbaterile asupra raportului comisiei relevă abateri grave în activitatea unor persoane oficiale de stat alese sau numite de Parlament, Parlamentul poate cere destituirea acestora.
Secţiunea a doua
Comisii speciale
    Articolul 32. Constituirea comisiilor speciale
    Parlamentul poate constitui, de asemenea, comisii speciale.
    Articolul 33. Scopurile şi componenţa comisiilor speciale
    (1) Comisiile speciale se constituie de Parlament pentru examinarea proiectelor de acte legislative, pentru elaborarea unor proiecte de acte legislative complexe sau pentru alte scopuri, indicate în hotărîrea de înfiinţare a comisiei respective. Proiectele de acte legislative elaborate de comisia specială se examinează de comisiile permanente în conformitate cu cerinţele stabilite de prezentul Regulament.
    (2) Prin aceeaşi hotărîre se va desemna, la propunerea Biroului permanent, componenţa nominală a comisiei, precum şi termenul în care va fi depus raportul comisiei.
    (3) La constituirea şi activitatea comisiei speciale se vor aplica în mod corespunzător prevederile art.16-29.
Secţiunea a treia
Comisii de anchetă
    Articolul 34. Constituirea comisiilor de anchetă
    Parlamentul poate constitui, de asemenea, comisii de anchetă.
    Articolul 35. Modul de constituire a comisiilor de anchetă
    (1) La cererea unei fracţiuni parlamentare sau a unui grup de deputaţi, ce constituie cel puţin 5% din numărul deputaţilor aleşi, Parlamentul va putea hotărî înfiinţarea unei comisii de anchetă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, în condiţiile art.16-29, art.31 alin.(4) - (9) şi art.33 alin.(2).
   
(2) Pînă la aprobarea componenţei nominale a comisiei de anchetă, persoanele propuse în calitate de membri ai acesteia vor face în şedinţa plenară a Parlamentului o declaraţie cu privire la lipsa conflictului dintre exercitarea atribuţiilor în cadrul comisiei şi interesele lor personale şi vor depune declaraţia de interese personale. În cazul apariţiei sau aflării despre conflictul de interese după adoptarea hotărîrii prin care deputatul a fost numit în calitate de membru al comisiei de anchetă, calitatea de membru a acestuia încetează de drept.
    [Art.35 al.(2) introdus prin LP76 din 30.04.15, MO124-130/22.05.15 art.233; alineatul unic devine al.(1)]
    Articolul 36. Atribuţiile comisiilor de anchetă
    (1) Comisia de anchetă citează ca martor orice persoană care dispune de informaţii despre vreo faptă sau împrejurare de natură să servească la cercetarea cauzei. Nu pot fi citaţi în cadrul anchetei reprezentanţii puterii judecătoreşti, procuraturii şi ai organului de urmărire penală pentru prezentarea informaţiilor care ar putea prejudicia corectitudinea judecării cauzelor şi/sau confidenţialitatea urmăririi penale.
    [Art.36 al.(1) modificat prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    (2) La cererea comisiei de anchetă, orice persoană care cunoaşte vreo probă sau deţine vreun mijloc de probă este obligată să le prezinte comisiei. Instituţiile şi organizaţiile sînt obligate, în condiţiile legii, să răspundă la solicitările comisiei de anchetă.
    (3) Cînd pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări, în vederea elucidării adevărului, este necesar a antrena experţi, comisia de anchetă dispune efectuarea de expertize.
    (4) Comisia de anchetă nu poate susţine urmărirea penală efectuată în condiţiile legii de organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti. Concluziile comisiei de anchetă nu afectează principiul prezumţiei nevinovăţiei.
    [Art.36 al.(4) modificat prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
Titlul II
DESFĂŞURAREA LUCRĂRILOR PARLAMENTULUI
Capitolul I
SESIUNILE ŞI ŞEDINŢELE PARLAMENTULUI.
ORDINEA DE ZI
    Articolul 37. Sesiunile Parlamentului
    (1) Parlamentul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Sesiunea de primăvară începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii iulie. Sesiunea de toamnă începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfîrşitul lunii decembrie.
    (2) În cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune ordinară, acesta se poate întruni în sesiune extraordinară sau specială la cererea Preşedintelui Republicii Moldova, a Preşedintelui Parlamentului sau a 1/3 din numărul deputaţilor.
    (3) Cererea de convocare a sesiunii extraordinare sau speciale se face în scris în adresa Biroului permanent şi va cuprinde motivul, ordinea de zi propusă şi durata de desfăşurare a sesiunii.
    (4) Convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară sau specială se va face în 3 zile de la data înregistrării cererii, dacă legea nu prevede altfel.
   
(5) Сererilor de convocare a unei sesiuni extraordinare sau speciale nu li se dă curs dacă acestea nu întrunesc condiţiile prevăzute la  alin. (2) şi (3).
    [Art.37 al.(5) introdus prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    Articolul 38. Şedinţele Parlamentului
    (1) Parlamentul îşi desfăşoară activitatea sub formă de şedinţe în plen şi de şedinţe ale comisiilor permanente.
    (2) Şedinţele Parlamentului sînt deliberative cu participarea majorităţii deputaţilor aleşi.
    Articolul 39. Întocmirea ordinii de zi
    (1) Şedinţele Parlamentului se desfăşoară în conformitate cu ordinea de zi, care se întocmeşte în condiţiile art.13 alin.(1) lit.f).
   
[Art.39 al.(1) modificat prin LP234 din 26.10.12,MO248-251/07.12.12 art.810]
    (2) Proiectul ordinii de zi se aprobă pentru o perioadă de 2 săptămîni.
    (3) Biroul permanent întocmeşte proiectul ordinii de zi în prima jumătate a săptămînii premergătoare perioadei pentru care se aprobă.
    (4) Chestiunile care se propun pentru a fi înscrise în proiectul ordinii de zi se transmit Biroului permanent cu cel puţin 2 zile înainte de şedinţa în cadrul căreia Biroul permanent întocmeşte proiectul ordinii de zi, cu excepţia cazurilor cînd legislaţia prevede un alt termen.
    Articolul 40. Participarea la dezbaterea ordinii de zi
    La şedinţele Biroului permanent în care se dezbate ordinea de zi poate participa reprezentantul Guvernului.
    Articolul 41. Cuprinsul ordinii de zi
    (1) Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de acte legislative, proiecte de acte exclusiv politice ale Parlamentului, rapoarte şi alte chestiuni propuse de Biroul permanent.
    (2) Proiectele de acte legislative se înscriu în proiectul ordinii de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comisiei permanente sesizate în fond.
   
[Art.41 al.(2) modificat prin LP234 din 26.10.12,MO248-251/07.12.12 art.810]
    Articolul 42. Prioritatea propunerilor Preşedintelui
                         Republicii Moldova la întocmirea ordinii
                         de zi
    La cererea Preşedintelui Republicii Moldova, Biroul permanent, la întocmirea ordinii de zi, dă prioritate mesajelor Preşedintelui Republicii Moldova adresate Parlamentului.
    Articolul 43. Prioritatea propunerilor Primului-ministru
                         la întocmirea ordinii de zi
    La cererea Primului-ministru, Biroul permanent înscrie cu prioritate pe ordinea de zi chestiunile privind acordarea votului de încredere întregii liste a Guvernului şi programului lui de activitate pe durata mandatului, precum şi proiectele de legi considerate de Guvern ca fiind prioritare.
   
Articolul 431. Prioritatea propunerilor opoziţiei parlamentare
                           la întocmirea ordinii de zi
    Pentru prima şedinţă în plen din fiecare a şasea săptămînă din data începerii sesiunii parlamentare, Biroul permanent va întocmi proiectul ordinii de zi a şedinţei în care se includ chestiunile propuse de fracțiunile parlamentare din opoziție, precum și cele propuse de către deputații neafiliați din opoziție.
    [Art.431 introdus prin LP194 din 28.07.16, MO293-305/09.09.16 art.624]
    Articolul 44. Procedura de urgenţă
    (1) Procedura de urgenţă pentru examinarea proiectelor de acte legislative solicitată de Guvern se supune aprobării Biroului permanent.
    (2) În cazul aprobării procedurii de urgenţă, Biroul permanent stabileşte termenul de depunere a raportului asupra proiectului actului legislativ, care nu poate depăşi 10 zile lucrătoare.
    (3) Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate proiectul de act legislativ în proiectul ordinii de zi pentru următoarea şedinţă plenară.
    (4) Proiectele de acte legislative solicitate de a fi examinate în procedură de urgenţă se prezintă plenului Parlamentului de Primul-ministru, iar în absenţa lui - de prim-viceprim-ministru sau de viceprim-ministru.
    Articolul 45. Aprobarea ordinii de zi
    (1) Ordinea de zi este supusă spre aprobare Parlamentului în ultima zi din săptămîna de lucru ce precede perioada pentru care a fost întocmită şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
    (2) Ordinea de zi a şedinţelor Parlamentului aprobată de Parlament se plasează pe web site-ul acestuia şi se înmînează deputaţilor la începutul săptămînii de lucru.
    Articolul 46. Modificarea şi completarea ordinii de zi
    (1) Modificarea şi completarea ordinii de zi poate avea loc numai la prima şedinţă plenară a săptămînii de lucru, la cererea şi în baza deciziilor Biroului permanent, a unei fracţiuni parlamentare, a unei comisii permanente la cererea, a unui grup din 5 deputaţi sau a autorului actului menţionat în ordinea de zi. Cererea motivată de modificare şi/sau completare a ordinii de zi, expusă în scris, însoţită de decizia respectivă, este transmisă preşedintelui şedinţei pînă la începutul acesteia.
    [Art.46 al.(1) modificat prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    (2) Cererile motivate privind modificarea şi completarea ordinii de zi se fac printr-o singură luare de cuvînt, care nu depăşeşte un minut. În cazul în care există o altă părere, se va da cuvînt numai cîte unui reprezentant din partea fiecărei fracţiuni parlamentare, după care propunerile vor fi supuse votării.
   
[Art.46 al.(2) modificat prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    (3) În mod excepţional, Preşedintele Parlamentului poate propune, în orice şedinţă a Parlamentului, modificarea şi completarea ordinii de zi din proprie iniţiativă, la cererea Biroului permanent, a unei fracţiuni parlamentare sau a comisiei parlamentare. Această propunere se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
   
(4) Nu sînt admise dezbateri şi luări de cuvînt altele decît cele pe marginea ordinii de zi. Proiectele de acte legislative care nu au rapoarte, după caz, corapoarte ale comisiilor sesizate în fond nu pot fi incluse în proiectul ordinii de zi a şedinţelor Parlamentului decît dacă, la propunerea Biroului permanent sau a fracţiunilor parlamentare, Parlamentul nu decide altfel.
    [Art.46 al.(4) introdus prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
   
(5) Chestiunile care nu au fost acceptate de către plenul Parlamentului pentru a fi incluse în ordinea de zi pot fi înaintate repetat nu mai devreme de 30 de zile calendaristice.
    [Art.46 al.(5) introdus prin LP194 din 28.07.16, MO293-305/09.09.16 art.624]
Capitolul 2
PROCEDURA LEGISLATIVĂ
    Articolul 47. Condiţiile exercitării dreptului de iniţiativă
                         legislativă şi subiecţii acestui drept
    (1) În temeiul art.73 din Constituţie, dreptul de iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului şi Adunării Populare a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, care sînt consideraţi autori ai proiectelor de acte legislative sau ai propunerilor legislative.
    (2) În exerciţiul dreptului de iniţiativă legislativă, deputaţii şi Preşedintele Republicii Moldova prezintă Parlamentului proiecte de acte legislative şi propuneri legislative, iar Guvernul şi Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia - proiecte de legi şi de hotărîri. Proiectele de legi înaintate de Preşedintele Republicii Moldova sau de Guvern se prezintă în plenul Parlamentului de unul dintre membrii Guvernului ori de reprezentantul împuternicit al Preşedintelui Republicii Moldova sau al Guvernului, iar cele înaintate de Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia - de Preşedintele Adunării Populare.
    (3) Deputatul exercită dreptul la iniţiativă legislativă personal sau în comun cu alţi deputaţi.
    (4) În prezentul Regulament, prin act legislativ se înţeleg legile constituţionale, legile organice şi ordinare, hotărîrile şi moţiunile Parlamentului.
    (5) Propunerea legislativă reprezintă intenţia de a se iniţia elaborarea unui sau mai multor acte legislative, care vizează o anumită problemă sau un grup de probleme şi care au menirea de a reglementa anumite domenii ale raporturilor sociale. Asupra acceptării propunerii legislative, Parlamentul adoptă o hotărîre, prin care stabileşte termenul de elaborare a proiectului de act legislativ, formează un grup pentru elaborarea proiectului propus sau dispune altor organe elaborarea proiectului în cauză, stabileşte modul de asigurare a activităţii acestui grup.
    (6) Proiectul de act legislativ şi propunerea legislativă se depun spre dezbatere împreună cu o expunere a obiectivului, scopului, concepţiei viitorului act, a locului acestuia în legislaţia în vigoare, precum şi a efectelor sale social-economice şi de altă natură, potrivit cerinţelor Legii privind actele legislative nr.780-XV din 27 decembrie 2001. Se indică totodată persoanele care au luat parte la elaborarea proiectului şi se anexează rezultatele expertizelor şi cercetărilor efectuate în cadrul elaborării, precum şi rezultatele consultării publice a proiectului. În cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare, materiale şi de altă natură, se anexează fundamentarea economico-financiară.
   
[Art.47 al.(6) modificat prin LP72 din 04.05.10, MO94-97/11.06.10 art.270]
    (7) Dacă pentru executarea actului legislativ care se adoptă este necesară elaborarea altor acte legislative sau normative, se anexează lista acestora şi/sau, după caz, şi proiectele lor.
    (8) Proiectul actului legislativ se prezintă în limba moldovenească împreună cu traducerea lui în limba rusă.
    (9) La proiectele de acte legislative, la propunerile legislative şi la documentele menţionate la alin.(6) şi (7) se anexează copiile lor în variantă electronică.
    (10) Proiectele de acte legislative şi propunerile legislative înaintate de deputaţi se prezintă în limba moldovenească sau în limba rusă. Secretariatul Parlamentului asigură traducerea lor în limba respectivă.
    (11) În cazul în care se va constata că iniţiativele legislative nu sînt perfectate conform cerinţelor tehnice stabilite de prezentul Regulament şi de alte acte legislative, Biroul permanent poate propune autorilor acestora să le aducă în concordanţă cu prevederile legale respective.
    (12) Dacă, după înregistrare în Parlament, proiectul de act legislativ nu a fost examinat în decursul legislaturii în care a fost înregistrat, iniţiativa legislativă devine nulă.
    [Art.47 al.(12) modificat prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    [Art.47 al.(12) sintagma "şi adoptat" declarată neconstituţională prin HCC15 din 04.12.12, MO273-279/28.12.12 art.27; în vigoare 04.12.12]
    [Art.47 al.(12) introdus prin LP115 din 18.05.12, MO131-134/29.06.12 art.439]
   
(13) Proiectele de acte legislative incluse în ordinea de zi a şedinţelor în plen ale Parlamentului, care, la expirarea legislaturii în cazul alegerilor ordinare sau anticipate, au fost lăsate fără examinare, precum şi proiectele de legi aprobate în prima lectură sau cele care urmează a fi votate în lectura finală sînt trecute pe ordinea de zi a Parlamentului de următoarea legislatură.
    [Art.47 al.(13) introdus prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    (14) Proiectele de acte legislative înregistrate care nu au fost incluse în ordinea de zi a Parlamentului devin nule după 2 ani de la înregistrarea lor.
    [Art.47 al.(14) introdus prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    (15) Proiectele de acte legislative care şi-au pierdut actualitatea, precum şi cele rămase fără autori pot fi respinse de Parlament în baza unei liste comune, în temeiul rapoartelor comisiilor de profil.
    [Art.47 al.(15) introdus prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    Articolul 48. Înregistrarea proiectelor de acte legislative
                         şi a propunerilor legislative
    (1) Proiectele de acte legislative şi propunerile legislative se înregistrează la Direcţia documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului în ordinea prezentării. Prin dispoziţie a Preşedintelui Parlamentului, proiectele de acte legislative care corespund cerinţelor art.47 se introduc în procedura legislativă şi se distribuie spre avizare comisiilor permanente, Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului şi, după caz, Guvernului, instituţiilor interesate.
    (2) În cel mult 5 zile lucrătoare de la data includerii în procedura legislativă, proiectele de acte legislative, propunerile legislative, precum şi documentele menţionate la art.47 alin.(6) se plasează pe web site-ul Parlamentului.
    Articolul 49. Desemnarea comisiei permanente sesizate
                          în fond
    (1) Preşedintele Parlamentului înaintează proiectul actului legislativ sau propunerea legislativă spre examinare comisiei permanente sesizate în fond, de competenţa căreia ţin acestea.
    (2) În caz de necesitate, Preşedintele Parlamentului solicită altor comisii permanente prezentarea unor corapoarte.
   
Articolul 491. Organizarea de către comisia permanentă
                           sesizată în fond a procedurilor de consultare
                           publică
    (1) Comisia permanentă sesizată în fond asigură consultarea publică a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative cu părţile interesate prin organizarea de dezbateri şi audieri publice, prin intermediul altor proceduri de consultare stabilite de legislaţia cu privire la transparenţa în procesul decizional.
    (2) Comisia permanentă sesizată în fond stabileşte procedura de consultare a proiectelor de acte legislative şi a propunerilor legislative ţinînd cont de caracterul proiectului, de preocuparea părţilor interesate pentru subiectul abordat, de alte aspecte relevante.
    (3) În cazul organizării unor întruniri publice în scopul consultării, comisia permanentă sesizată în fond stabileşte regulile de organizare şi de desfăşurare a acestora.
    (4) Comisia permanentă sesizată în fond dispune plasarea, conform legii, pe web-site-ul Parlamentului a sintezei recomandărilor recepţionate în cadrul consultării publice, în scopul asigurării transparenţei în procesul decizional.

    [Art.491 introdus prin LP72 din 04.05.10, MO94-97/11.06.10 art.270]
    Articolul 50. Soluţionarea conflictelor de competenţă
                         între comisii
    (1) Dacă comisia permanentă consideră că proiectul de act legislativ sau propunerea legislativă remisă ei spre dezbatere este de competenţa altei comisii, ea poate cere Preşedintelui Parlamentului trimiterea lor acestei comisii.
    (2) În caz de refuz din partea Preşedintelui Parlamentului, Parlamentul adoptă decizia cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
    (3) La fel se va proceda şi în caz de controverse între comisii.
    Articolul 51. Întocmirea raportului sau avizului comun
                         al comisiilor
    (1) La cererea comisiilor sesizate pentru avize comisia permanentă sesizată în fond va putea încuviinţa ca la lucrările ei să participe, cu vot consultativ, raportorul sau raportorii acestor comisii.
    (2) Dacă pe marginea proiectelor de legi şi hotărîri au avut loc şedinţe comune ale comisiilor, cele din urmă pot conveni ca raportul sau avizul să fie comun.
    Articolul 52. Termenul pentru dezbaterea proiectelor
                         de acte legislative şi propunerilor
                         legislative de către comisia permanentă
                         sesizată în fond
    (1) Comisia permanentă sesizată în fond va dezbate proiectul actului legislativ şi propunerea legislativă, asigurînd consultarea publică a acestora, în decurs de cel mult 60 de zile lucrătoare, dacă Biroul permanent nu va stabili un alt termen.
   
(2) În cazul în care comisia permanentă sesizată în fond depăşeşte termenul indicat la alin. (1), Preşedintele Parlamentului poate desemna o altă comisie permanentă sesizată în fond pentru dezbaterea proiectului de act legislativ în cauză şi poate propune examinarea în regim de urgenţă a acestuia, după elaborarea raportului comisiei respective.
    [Art.52 al.(2) introdus prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40; alineatul unic devine al.(1)]
    [Art.52 modificat prin LP72 din 04.05.10, MO94-97/11.06.10 art.270]
    Articolul 53. Termenul de avizare a proiectelor de acte
                         legislative şi a propunerilor legislative
                         de către alte comisii competente
    (1) Comisiile permanente care au primit spre avizare proiecte de acte legislative şi propuneri legislative le supun dezbaterilor şi vor prezenta comisiei sesizate în fond avize asupra lor în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare.
    (2) În caz de nerespectare a acestui termen, comisia permanentă sesizată în fond va redacta raportul său fără avizul sau avizele celorlalte comisii.
    Articolul 54. Avizarea proiectelor de acte legislative şi
                          a propunerilor legislative de către Direcţia
                          juridică a Secretariatului Parlamentului
    Proiectul de act legislativ şi propunerea legislativă se transmit spre avizare complexă Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului, care, în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare, va prezenta comisiei permanente sesizate în fond şi Direcţiei documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului avizul referitor la concordanţa proiectului sau propunerii legislative:
    a) cu prevederile Constituţiei;
    b) cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;
    c) cu cerinţele de procedură şi de tehnică legislativă prevăzute de prezentul regulament, de Legea privind actele legislative şi de alte acte legislative.
    Articolul 55. Retragerea proiectelor de acte legislative
                         şi a propunerilor legislative
    (1) Autorul proiectului de act legislativ sau al propunerii legislative poate să-şi retragă proiectul sau propunerea în orice moment pînă la adoptarea definitivă a acestora în plenul Parlamentului.
    (2) În cazul în care proiectul de act legislativ sau propunerea legislativă are mai mulţi autori, acestea pot fi retrase cu acordul tuturor autorilor.
    (3) În situaţia în care unul din autorii proiectului de act legislativ sau ai propunerii legislative îşi pierde calitatea de subiect al dreptului de iniţiativă legislativă, proiectul sau propunerea pot fi retrase de autorii care dispun de această calitate.
    (4) Dacă autorul sau toţi autorii proiectului de act legislativ sau ai propunerii legislative şi-au pierdut calitatea de subiect al dreptului de iniţiativă legislativă, proiectul sau propunerea se examinează conform procedurii generale şi se prezintă în plenul Parlamentului de către comisia sesizată în fond.
    Articolul 56. Cuprinsul raportului comisiei permanente
                         sesizate în fond
    (1) După dezbaterea proiectului de lege sau propunerii legislative, comisia permanentă sesizată în fond redactează un raport care în mod obligatoriu va cuprinde:
    a) actualitatea reglementării legislative a problemei abordate în proiectul de lege sau în propunerea legislativă;
    b) plenitudinea reglementării prin proiect sau propunere a sferei respective de raporturi sociale;
    c) oportunitatea dezbaterii proiectului de lege (pornind de la posibilităţile economico-financiare ale republicii, situaţia social-politică, consecutivitatea reglementării legislative a proceselor etc.);
    d) posibilitatea dezbaterii proiectului de lege în cadrul şedinţelor Parlamentului etc.
    (2) În raportul comisiei se arată: proiectul de lege (în cazul dezbaterii unei legi ordinare) se adoptă; proiectul de lege se aprobă în prima lectură şi se va pregăti pentru a fi dezbătut în a doua lectură; proiectul de lege se remite pentru definitivare comisiei permanente sesizate în fond sau altei comisii competente; proiectul de lege se respinge.
    (3) Dacă există mai multe proiecte de acte legislative în aceeaşi problemă, bazate pe aceeaşi concepţie, comisia examinează fiecare proiect în parte şi le propune Parlamentului pentru a fi înglobate în cel mai cuprinzător şi rezonabil proiect pentru lectura a doua.
    (4) În situaţia în care dezbaterii Parlamentului sînt supuse mai multe proiecte de acte legislative ce vizează aceeaşi problemă, care însă au la bază diferite concepţii, Parlamentul, la propunerea comisiei sesizate în fond, va hotărî, prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi, care proiect va fi dezbătut ca proiect de bază. Celelalte proiecte vor fi considerate de alternativă.
    (5) Dacă sînt înregistrate mai multe proiecte de acte legislative ce vizează modificarea şi/sau completarea mai multor articole din acelaşi act legislativ, la propunerea comisiei sesizate în fond, acestea pot fi comasate, pentru examinare în lectura a doua, într-un singur proiect.
    Articolul 57. Înscrierea proiectelor de acte legislative
                         pe ordinea de zi şi transmiterea către 
                         deputaţi şi autori a raportului comisiei  
                         sesizate în fond şi a avizelor
    (1) Raportul comisiei permanente sesizate în fond însoţit de avizele celorlalte comisii care au dezbătut proiectul de act legislativ sau propunerea legislativă, rezultatele consultării publice, precum şi avizul Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului se transmit de către Direcţia documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului deputaţilor şi autorilor proiectului de act legislativ sau propunerii legislative .
   
[Art.57 al.(1) modificat prin LP72 din 04.05.10, MO94-97/11.06.10 art.270]
    (2) La şedinţa Biroului permanent, în care se examinează chestiunea privind înscrierea pe ordinea de zi a proiectului de act legislativ, comisia permanentă sesizată în fond prezintă:
    a) scopurile, sarcinile şi concepţia proiectului, prognoza efectelor social-economice şi de altă natură ale acestuia, precum şi categoria legii;
    b) lista autorilor care au participat la elaborarea proiectului;
    c) lista persoanelor sau organizaţiilor care au efectuat expertiza proiectului;
    d) fundamentarea economico-financiară a proiectului;
    e) avizul comisiei (comisiilor) permanente pe marginea proiectului;
   
e1) rezultatele consultării publice a proiectului;

    [Art.57 al.(2), lit.e1) introdusă prin LP72 din 04.05.10, MO94-97/11.06.10 art.270]
    f) avizul Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului;
    g) lista şi/sau, după caz, proiectele de acte legislative sau normative necesare executării actului legislativ care se adoptă.
    Articolul 58. Avizarea de către Guvern a proiectelor de
                          acte legislative şi a propunerilor legislative
    (1) Proiectele de acte legislative şi propunerile legislative înaintate de Preşedintele Republicii Moldova, de deputaţi sau de Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia se remit Guvernului spre avizare. Neprezentarea avizului în termen de cel mult 30 de zile sau într-un termen mai restrîns, stabilit de Preşedintele Parlamentului, nu împiedică examinarea proiectului de către Parlament, dacă legea nu prevede altfel.
   
(2) Avizul Guvernului este obligatoriu, conform prevederilor art. 131 din Constituţie, la proiectele de acte legislative şi la propunerile legislative sau la amendamentele care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare.
    [Art.58 al.(2) introdus prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40; alineatul unic devine al.(1)]
    (3) După expirarea termenelor pentru depunerea amendamentelor, prevăzute la art. 59 alin. (1) şi art. 65 alin. (2), comisia permanentă sesizată în fond transmite Guvernului, spre avizare, amendamentele care, la decizia comisiei, atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare.
    [Art.58 al.(3) introdus prin LP12 din 20.02.15, MO58/10.03.15 art.63]
    (4) Guvernul prezintă Parlamentului avizul său asupra amendamentelor menţionate la alin. (2) în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data recepţionării adresării comisiei permanente sesizate în fond.
    [Art.58 al.(4) introdus prin LP12 din 20.02.15, MO58/10.03.15 art.63]
    (5) În cazul examinării în regim de urgenţă sau în mod prioritar a proiectelor de acte legislative, termenul în care se solicită prezentarea avizului Guvernului se va indica în adresarea comisiei permanente sesizate în fond.
    [Art.58 al.(5) introdus prin LP12 din 20.02.15, MO58/10.03.15 art.63]
    (6) Examinarea la şedinţele comisiei permanente sesizate în fond a proiectelor de acte legislative pe marginea cărora au fost înaintate amendamente care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, nu poate precede  termenele indicate la alin. (4) şi (5).
    [Art.58 al.(6) introdus prin LP12 din 20.02.15, MO58/10.03.15 art.63]
    Articolul 59. Înaintarea amendamentelor la proiectele
                        de acte legislative
    (1) Deputaţii, comisiile permanente şi fracţiunile parlamentare au dreptul să prezinte în scris propuneri conceptuale şi amendamente motivate la proiectul de act legislativ, care se transmit comisiei permanente sesizate în fond în termen de cel mult 30 de zile după primirea proiectului. Data înaintării amendamentului va fi data înregistrării acestuia la comisia sesizată în fond, care ţine o evidenţă specială a amendamentelor primite.
   
[Art.59 al.(1) modificat prin LP234 din 26.10.12, MO248-251/07.12.12 art.810]
    (2) Amendamentele se prezintă sub formă de modificare a cuprinsului punctelor, alineatelor, articolelor, sub formă de completare a proiectului cu articole noi sau de propuneri de excludere a unor cuvinte, puncte, alineate sau articole din proiect.
    (3) Amendamentele trebuie să fie motivate.
    (4) Amendamentele la proiectul de act legislativ se vor examina de comisia permanentă sesizată în fond şi, numai dacă aceasta consideră necesar, şi de o altă comisie.
    Articolul 60. Dezbaterea proiectelor de legi pe lecturi
    (1) Proiectele de legi, înscrise pe ordinea de zi a şedinţei Parlamentului, se dezbat, de regulă, în două lecturi.
    (2) Proiectele de legi ordinare, la decizia Parlamentului, pot fi adoptate într-o singură lectură.
    (3) Proiectele de legi organice se adoptă numai după dezbaterea lor în a două lectură.
    (4) Proiectele de legi constituţionale, proiectele de legi organice în problemele bugetului, finanţelor, economiei care necesită considerabile cheltuieli financiare, proiectele de legi complexe, precum şi proiectele de legi în alte probleme importante, la decizia Parlamentului, pot fi supuse dezbaterii şi în a treia lectură.
   
(5) La solicitarea Preşedintelui şedinţei sau a unei fracţiuni parlamentare, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, unele proiecte de legi pot fi supuse dezbaterilor şi adoptării în regim de urgenţă.
    [Art.60 al.(5) introdus prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    Articolul 61. Dezbaterea proiectelor de legi în primă lectură
    (1) Dezbaterea proiectului de lege în prima lectură constă în:
    a) prezentarea de către autor a proiectului în conformitate cu art.47;
    b) audierea raportului comisiei permanente sesizate în fond;
    c) luările de cuvînt ale deputaţilor cu respectarea obligatorie a ordinii acordării de cuvînt reprezentanţilor tuturor fracţiunilor parlamentare.
    (2) Raportul comisiei permanente sesizate în fond este prezentat de către preşedintele acesteia sau de un membru al ei desemnat de comisie.
    (3) În cadrul dezbaterilor, un deputat are dreptul să adreseze raportorilor cel mult 2 întrebări. Formularea unei întrebări nu poate depăşi 2 minute. Fiecare răspuns nu poate depăşi 2 minute. Pe marginea proiectelor prezentate, comentarii nu se admit.
    (4) Luările de cuvînt stabilite prin alineatele (1) şi (2) nu vor depăşi 7 minute pentru fracţiunile parlamentare şi 5 minute pentru deputaţi.
   
[Art.61 al.(4) modificat prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    Articolul 62. Dreptul autorului iniţiativei legislative la cuvînt
    Autorul iniţiativei legislative are dreptul să ia cuvîntul înainte de închiderea dezbaterii, totodată discursul lui nu va depăşi 5 minute. Dacă sînt mai mulţi autori, poate lua cuvîntul doar unul dintre ei, cu acordul celorlalţi.
    Articolul 63. Deciziile adoptate în urma dezbaterii proiectelor
                         de legi în primă lectură
    (1) În urma dezbaterii proiectului de lege în primă lectură, Parlamentul poate adopta una din următoarele decizii:
    a) adoptarea legii;
   
[Art.63 al.(1), lit.a) modificată prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    b) remiterea proiectului de lege, la propunerea preşedintelui şedinţei, spre definitivare comisiei permanente sesizate în fond sau unei alte comisii competente;
    c) aprobarea proiectului de lege în prima lectură şi pregătirea lui pentru a fi dezbătut în a doua lectură;
    d) respingerea proiectului de lege.
    (2) Deciziile Parlamentului asupra dezbaterilor proiectelor de legi în primă lectură se consemnează în stenograma şedinţei, dacă Parlamentul nu decide altfel.
   
(3) Proiectul actului legislativ poate fi supus dezbaterii şi votării în lectura a doua (sau finală, după caz) în aceeaşi şedinţă, după votarea în prima lectură, dacă nu au parvenit amendamente care necesită examinare suplimentară. Propunerea pentru dezbaterea proiectului actului legislativ în lectura a doua sau/şi în cea finală se face la solicitarea comisiei permanente sesizate în fond, a unei fracţiuni parlamentare sau a preşedintelui şedinţei.
    [Art.63 al.(3) introdus prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    Articolul 64. Stabilirea proiectelor de bază şi de alternativă
    (1) În cazul în care comisia sesizată în fond propune Parlamentului spre dezbatere proiecte de acte legislative aflate în una din situaţiile prevăzute la art.56 alin.(3) şi (5), Parlamentul va hotărî asupra acestor proiecte cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
    (2) În situaţia prevăzută la art.56 alin.(4), Parlamentul, la propunerea comisiei sesizate în fond, va hotărî, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, care proiect va fi dezbătut ca proiect de bază. Celelalte proiecte vor fi considerate de alternativă.
    Articolul 65. Pregătirea proiectului de lege pentru lectura a doua
    (1) După dezbaterea proiectului de lege în primă lectură, acesta se transmite comisiei sesizate în fond sau unei alte comisii competente pentru examinarea amendamentelor deputaţilor, a obiecţiilor şi propunerilor fracţiunilor parlamentare, comisiilor permanente, a avizelor Guvernului, Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului, precum şi a propunerilor reprezentanţilor societăţii civile, şi pentru prezentarea raportului respectiv.
    (2) În cadrul pregătirii proiectului de lege pentru dezbatere în a doua lectură, deputaţii, comisiile permanente şi fracţiunile parlamentare pot prezenta amendamente comisiei sesizate în fond în termen de 10 zile de la data aprobării proiectului în primă lectură. Prevederile art.59 se vor aplica în mod corespunzător.
    (3) Autorii amendamentelor pot participa la şedinţa comisiei pentru definitivarea proiectului de lege. Comisia îl va înştiinţa în prealabil pe autor despre ţinerea şedinţei.
    (4) Dezbaterea proiectului de lege în lectura a doua va avea loc în cel mult 45 de zile de la data aprobării în primă lectură.
    Articolul 66. Dezbaterea proiectului de lege în a doua lectură
    Dezbaterea proiectului de lege în a doua lectură constă în:
    a) audierea raportului comisiei sesizate în fond;
    b) dezbaterea proiectului pe articole;
    c) votarea proiectului pe articole şi, după caz, în ansamblu, dacă Parlamentul nu va hotărî altfel.
    Articolul 67. Expunerea pe marginea fiecărui articol şi
                          prezentarea amendamentelor
    (1) La discutarea fiecărui articol deputaţii pot expune punctul de vedere al fracţiunii parlamentare din care fac parte sau punctul personal de vedere în cel mult 2 minute.
    (2) De asemenea, va putea lua cuvîntul şi reprezentantul Guvernului.
    (3) În cadrul luărilor de cuvînt pot fi făcute amendamente orale referitoare la tehnica legislativă şi la limbă.
    Articolul 68. Dezbaterea pe articole
    (1) Dezbaterea articolelor începe cu amendamentele. Amendamentul poate fi rostit doar o singură dată şi trebuie să se refere la conţinutul unui articol separat.
    (2) În cadrul dezbaterilor pe articole, autorii amendamentelor pot să argumenteze propunerile, făcute de ei şi respinse de comisie, în cel mult 2 minute.
    (3) Referitor la amendamentele prezentate în condiţiile art.67 alin.(3), raportorul comisiei permanente sesizate în fond poate da răspunsuri oral, totodată timpul pentru fiecare răspuns nu va depăşi 2 minute.
    Articolul 69. Dezbaterea şi votarea amendamentelor
    (1) Dezbaterea amendamentelor începe cu cele prin care se propune excluderea unora dintre textele cuprinse în articolul supus dezbaterii şi continuă cu cele privind modificarea sau completarea acestuia.
    (2) Parlamentul se va pronunţa prin vot asupra fiecărui amendament (după caz, a sintezei amendamentelor), cu excepţia cazurilor în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte.
   
[Art.69 al.(2) modificat prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    (3) Autorul amendamentului îl poate retrage în orice moment pînă la votarea lui.
    Articolul 70. Dezbaterea proiectului de lege în a treia lectură
    (1) Dezbaterea proiectului de lege în a treia lectură se va efectua la decizia Parlamentului în cazurile arătate la art.60 alin.(4), precum şi în cazurile cînd în cursul dezbaterilor proiectului în a doua lectură au fost propuse amendamente esenţiale ce conduc la majorarea considerabilă a cheltuielilor financiare în procesul de realizare a legii.
    (2) A treia lectură constă în:
    a) transmiterea amendamentelor prevăzute la alin.(1) comisiei permanente sesizate în fond sau altei comisii competente şi Guvernului spre examinare şi prezentarea raportului şi avizului, în termen de 3 săptămîni;
    b) efectuarea, la decizia Parlamentului, a expertizei economico-financiare imparţiale asupra amendamentelor în cauză;
    c) discutarea raportului comisiei permanente sesizate în fond, a avizului Guvernului şi a rezultatelor expertizei.
    (3) În cadrul celei de-a treia lecturi, în dezbateri poate lua cuvînt numai o singură dată, numai cîte un reprezentant al fiecărei fracţiuni parlamentare, dacă deputaţii din fracţiunea respectivă au prezentat amendamente în cadrul dezbaterii proiectului de lege în a doua lectură, iar comisia permanentă sesizată în fond nu le-a acceptat. De asemenea, pot lua cuvîntul, o singură dată, şi deputaţii care au prezentat amendamente în cadrul dezbaterii proiectului de lege în a doua lectură, iar comisia permanentă sesizată în fond nu le-a acceptat. Luările de cuvînt nu vor depăşi 3 minute.
    (4) Dezbaterea se va desfăşura doar pe marginea articolelor la care au fost prezentate amendamente.
    (5) Raportul comisiei permanente sesizate în fond şi avizul Guvernului vor conţine propuneri privind resursele financiare şi modul de acoperire a cheltuielilor suplimentare.
    Articolul 71. Adoptarea actului legislativ în lectura finală
    (1) În cazul în care, la dezbaterea proiectului de act legislativ în ultima lectură, au fost acceptate multiple amendamente, propuneri şi obiecţii care modifică esenţial textul proiectului, Parlamentul poate decide transmiterea acestuia pentru redactare în comisia sesizată în fond şi prezentare spre adoptare în lectura finală. Pentru proiectele de legi complexe şi de coduri, lectura finală este obligatorie.
    (2) Termenul de redactare se stabileşte de Parlament în funcţie de calitatea, complexitatea şi volumul actului legislativ, dar nu poate depăşi 30 de zile lucrătoare, cu excepţia legilor complexe şi a codurilor, care vor fi redactate în cel mult 3 luni.
    (3) Înainte de a fi semnate de Preşedintele Parlamentului, actele legislative prevăzute în alin.(1) se supun adoptării în lectura finală, în cadrul căreia nu pot fi făcute modificări sau prezentate amendamente, însă pot fi invocate excepţii vizînd neconcordanţele dintre textul examinat în ultima lectură de către Parlament şi textul prezentat pentru lectura finală.
    (4) Adoptarea actului legislativ în lectura finală exprimă intenţia şi acordul autorităţii legislative de a se aplica actul anume în redacţia prezentată, pornindu-se de la sensul şi logica internă a prevederilor respective.
    Articolul 72. Proiectele de acte legislative respinse de Parlament
    (1) Proiectele de legi şi hotărîri se consideră respinse, dacă la votarea în ansamblu nu s-a obţinut majoritatea respectivă de voturi arătată în art.87 alin.(1).
    (2) Proiectele de legi şi hotărîri respinse de Parlament nu pot fi readuse în discuţia acestuia în decursul aceleiaşi sesiuni.
   
[Art.72 al.(2) modificat prin LP234 din 26.10.12,MO248-251/07.12.12 art.810]
    Articolul 73. Semnarea actelor legislative adoptate de Parlament
    Legile şi hotărîrile adoptate de Parlament se semnează de Preşedintele Parlamentului, iar în condiţiile art.15 alin.(2), de către unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului în termen de cel mult 20 de zile de la adoptare.
   
[Art.73 modificat prin LP4 din 15.02.13, MO49-55/08.03.13 art.156]
    [Art.73 modificat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    Articolul 74. Trimiterea legii spre promulgare Preşedintelui
                         Republicii Moldova
    (1) Legea se trimite de către Preşedintele sau de către unul dintre vicepreşedinţii Parlamentului spre promulgare Preşedintelui Republicii Moldova cel tîrziu în ziua de lucru următoare zilei semnării acesteia.
   
[Art.74 al.(1) modificat prin LP4 din 15.02.13, MO49-55/08.03.13 art.156]
    [Art.74 al.(1) modificat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    (2) Înainte de promulgare Preşedintele Republicii Moldova este în drept, în cazul în care are obiecţii asupra unei legi, să o trimită Parlamentului spre reexaminare în termen de cel mult 2 săptămîni de la primirea ei.
    (3) Preşedintele Republicii Moldova poate cere Parlamentului, doar o singură dată, reexaminarea legii pentru orice motive ce fac legea în ansamblu sau o parte a ei inacceptabilă. Obiecţiile Preşedintelui Republicii Moldova se supun examinării conform procedurii prevăzute de prezentul Regulament pentru examinarea amendamentelor, în baza raportului comisiei permanente responsabile de legea reexaminată şi, după caz, cu avizul Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului.
    (4) În cazul în care, după reexaminarea legii, Parlamentul menţine hotărîrea adoptată anterior sau face modificări în lege în conformitate cu obiecţiile Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintele este obligat să promulge legea în termen de cel mult 2 săptămîni de la data înregistrării legii în Aparatul Preşedintelui.
    Articolul 75. Respingerea legii
    În cazul în care, după reexaminarea legii, trimise de către Preşedintele Republicii Moldova în condiţiile art.74 alin.(2), Parlamentul cu votul majorităţii arătat la art.87 nu-şi menţine hotărîrea, legea se consideră respinsă, asupra ei fiind aplicabile prevederile art.72.
Capitolul 3
PROCEDURA SPECIALĂ DE ADOPTARE A LEGILOR
PRIVIND MODIFICAREA CONSTITUŢIEI
    Articolul 76. Legile constituţionale
    Revizuirea Constituţiei şi adoptarea legilor privind modificarea Constituţiei (denumite în continuare legi constituţionale) se efectuează în conformitate cu art.141, 142 şi 143 din Constituţie şi cu prevederile prezentului capitol.
    Articolul 77. Dezbaterea proiectelor de legi constituţionale
    (1) Dezbaterea de către Parlament a proiectului de lege constituţională începe după expirarea termenului de 6 luni din momentul prezentării proiectului în cauză, împreună cu avizul Curţii Constituţionale, de către subiecţii prevăzuţi la art.141 alin.(1) lit.b), c) şi d) din Constituţie.
    (2) Proiectele de legi constituţionale se dezbat în cel puţin două lecturi.
    (3) Pentru examinarea proiectului de lege constituţională, Preşedintele Parlamentului îl remite Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi. În cazul în care Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi consideră că la examinarea proiectului de lege constituţională este necesar de a fi atraşi deputaţi din alte comisii permanente, aceasta propune Parlamentului crearea unei comisii speciale.
    Articolul 78. Prezentarea avizelor şi rapoartelor asupra
                         proiectelor de legi constituţionale
    (1) Pentru dezbaterea proiectelor de legi constituţionale, se cer, în mod obligatoriu, avizele tuturor comisiilor permanente, avizul Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului, precum şi cel al Guvernului în cazul cînd iniţiativa nu-i aparţine.
    (2) În baza avizelor indicate la alin.(1), comisia specială sau comisia permanentă sesizată în fond întocmeşte un raport asupra proiectului de lege constituţională şi îl prezintă Biroului permanent în decurs de 15 zile de la expirarea termenului indicat la art.77 alin.(1). Raportul va conţine o apreciere a oportunităţii modificărilor preconizate, precum şi a eventualelor consecinţe ale acestora.
    Articolul 79. Dezbaterea proiectelor de legi constituţionale
                         în primă lectură
    (1) Dezbaterea în primă lectură a proiectului de lege constituţională constă în:
    a) audierea raportului comisiei speciale sau a comisiei permanente sesizate în fond;
    b) luările de cuvînt ale deputaţilor, reprezentînd toate fracţiunile parlamentare.
    (2) La dezbaterea în primă lectură a proiectului de lege constituţională, nu pot fi făcute amendamente. La încheierea dezbaterilor, Parlamentul adoptă una din următoarele decizii:
    a) aprobă proiectul de lege în primă lectură;
    b) remite proiectul de lege comisiei speciale sau comisiei permanente sesizate în fond.
    (3) Decizia asupra proiectului de lege constituţională dezbătut în primă lectură se adoptă de către Parlament, sub formă de hotărîre, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
    Articolul 80. Stabilirea proiectelor de bază şi a celor de alternativă
    În cazul în care dezbaterilor în Parlament sînt supuse mai multe proiecte de legi constituţionale ce vizează aceeaşi problemă, Parlamentul, la propunerea comisiei speciale sau a comisiei permanente sesizate în fond, decide care din ele va fi dezbătut ca proiect de bază, celelalte fiind considerate proiecte de alternativă.
    Articolul 81. Transmiterea proiectului de lege constituţională comisiei
                         speciale sau
comisiei permanente sesizate în fond
    (1) După aprobarea în primă lectură a proiectului de lege constituţională, Preşedintele Parlamentului cere opinia deputaţilor privind punerea de îndată la vot a proiectului în a doua lectură sau transmiterea acestuia comisiei speciale sau comisiei permanente sesizate în fond pentru examinarea amendamentelor şi pregătirea proiectului pentru dezbatere în a doua lectură.
    (2) În cazul în care cel puţin 25 de deputaţi vor cere transmiterea proiectului de lege constituţională comisiei speciale sau comisiei permanente sesizate în fond, Preşedintele dispune aceasta. În caz contrar, proiectul se pune la vot în lectura a doua şi definitivă.
    Articolul 82. Dezbaterea şi votarea amendamentelor
    (1) În cazul în care proiectul de lege constituţională este transmis comisiei speciale sau comisiei permanente sesizate în fond, în termen de 15 zile după adoptarea proiectului în primă lectură, deputaţii pregătesc şi transmit amendamentele comisiei respective. Acest termen poate fi prelungit, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
    (2) În a doua lectură pot fi dezbătute şi supuse votului doar amendamentele depuse în scris şi semnate de cel puţin 5 deputaţi. Amendamentele nu pot viza introducerea unor elemente ce nu sînt prezente în proiectul avizat de Curtea Constituţională şi pot ţine doar de:
    a) redactarea textului;
    b) modificări care nu afectează esenţa prevederilor propuse de autor;
    c) omiterea unor articole sau părţi de articole, dacă aceasta nu afectează esenţa proiectului.
    (3) Comisia specială sau comisia permanentă sesizată în fond dezbate şi supune votului fiecare amendament în parte. După aceasta, ea întocmeşte un raport de prezentare a proiectului de lege constituţională pentru dezbatere în a doua lectură, în care îşi expune poziţia asupra fiecărui articol.
   
[Art.82 declarat neconstituțional prin HCC7 din 04.03.16, MO59-67/18.03.16 art.10; în vigoare 04.03.16]
    Articolul 83. Dezbaterea proiectelor de legi constituţionale
                          în a doua lectură
    (1) Dezbaterea în a doua lectură de către Parlament a proiectului de lege constituţională constă în:
    a) prezentarea fiecărui amendament de către autorii acestuia;
    b) audierea opiniilor fracţiunilor parlamentare, prezentate de cel mult doi vorbitori din partea fiecărei fracţiuni, şi ale deputaţilor independenţi;
    c) audierea opiniei comisiei speciale sau a comisiei permanente sesizate în fond asupra fiecărui amendament;
    d) votarea fiecărui amendament în parte.
    (2) Amendamentele la proiectul de lege constituţională se aprobă prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
    (3) Dacă amendamentul nu obţine numărul de voturi necesar, se consideră adoptată prevederea proiectului votată în prima lectură.
   
[Art.83 declarat neconstituțional prin HCC7 din 04.03.16, MO59-67/18.03.16 art.10; în vigoare 04.03.16]
    Articolul 84. Procedura de votare
    (1) După examinarea şi votarea fiecărui articol în parte, Preşedintele Parlamentului supune votului proiectul de lege constituţională în întregime.
    (2) Proiectul de lege constituţională, în întregime, se adoptă de către Parlament cu votul a două treimi din deputaţii aleşi.
    (3) Dacă proiectul de lege constituţională nu obţine numărul de voturi necesar, el se consideră nul.
    Articolul 85. Trimiterea legii constituţionale spre promulgare
                          Preşedintelui Republicii
Moldova
    Legea constituţională adoptată de către Parlament se trimite Preşedintelui Republicii Moldova pentru promulgare în modul stabilit de art.74 şi 75.
    Articolul 86. Efectuarea referendumului pentru revizuirea
                         Constituţiei
    (1) În cazul cînd sînt supuse revizuirii dispoziţiile prevăzute la art.142 alin.(1) din Constituţie, Parlamentul, după adoptarea proiectului de lege constituţională, declară referendumul constituţional republican pentru aprobarea noilor prevederi.
    (2) Referendumul constituţional republican se desfăşoară conform prevederilor Codului electoral.
Capitolul 4
PROCEDURA DE VOT
    Articolul 87. Procedura de vot pe categorii de acte legislative
    (1) Legile, hotărîrile şi alte acte se adoptă de către Parlament cu votul majorităţii după cum urmează:
    a) legile constituţionale - cu votul a 2/3 din numărul deputaţilor aleşi;
    b) legile organice - cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, ce constituie votul a cel puţin 51 de deputaţi;
    [Art.87 al.(1), lit.b) modificată prin LP120 din 18.06.10, MO107/26.06.10 art.328]
    c) legile ordinare, hotărîrile şi alte acte - cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
    (2) Procedura menţionată la alin.(1) este aplicabilă şi în cazul reexaminării legilor la care Preşedintele Republicii Moldova are obiecţii.
    (3) O altă majoritate de voturi este aplicabilă doar în cazurile expres prevăzute în Constituţie.
    Articolul 88. Procedura de vot în şedinţă
    (1) Înainte de votare preşedintele şedinţei formulează clar problema ce se pune la vot, fără a o comenta. Fiecare propunere se votează separat. În cazul în care deputatul insistă ca propunerea lui să fie pusă la vot, cerinţa lui se execută în mod obligatoriu. Rezultatele votării se anunţă clar pentru a fi fixate în stenogramă.
   
(2) Înainte de procedura de vot, în caz de necesitate sau la solicitarea unei fracţiuni parlamentare, preşedintele şedinţei verifică cvorumul care trebuie să corespundă cerinţelor constituţionale şi legale cu privire la votarea proiectelor de acte legislative prin intermediul dispozitivelor electronice sau prin numărarea deputaţilor de către numărători.
    [Art.88 al.(2) introdus prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40; alineatul unic devine al.(1)]
   
[Art.88 al.(3) abrogat prin LP78 din 30.04.15, MO115-123/15.05.15 art.207]
    [Art.88 al.(3) declarat neconstituțional prin HCC20 din 04.06.14, MO249-255/22.08.14 art.34; în vigoare 04.06.14]
    [Art.88 al.(3) introdus prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    (4) În cazul în care o fracţiune parlamentară sesizează preşedintele şedinţei despre încălcarea procedurii de vot sau despre existenţa unor erori de numărare a voturilor, acesta poate propune Parlamentului anularea voturilor şi/sau repetarea votării. Sesizarea despre încălcarea procedurii de vot sau despre existenţa unor erori de numărare a voturilor se efectuează în cadrul aceleiaşi şedinţe.
    [Art.88 al.(4) introdus prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    Articolul 89. Modalităţile de vot
    (1) Deputatul votează personal prin vot deschis sau secret.
    (2) Votul deschis se exprimă prin ridicare de mîini, prin apel nominal sau prin mijloace electronice.
    (3) Votul secret se exprimă prin buletine de vot pentru numiri în funcţie şi prin mijloace electronice, în cazul adoptării legilor şi hotărîrilor.
    (4) Parlamentul hotărăşte, la propunerea preşedintelui şedinţei sau a deputaţilor, ce modalitate de vot va folosi, afară de cazul în care procedura de vot se stabileşte prin Regulament.
    Articolul 90. Votul prin apel nominal
    (1) Votul prin apel nominal se desfăşoară în modul următor: preşedintele şedinţei explică obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru" şi "contra"; unul dintre membrii Biroului permanent dă citire numelui şi prenumelui deputaţilor; fiecare deputat răspunde "pentru" sau "contra".
    (2) După terminarea apelului se repetă numele şi prenumele deputaţilor care nu au răspuns.
    Articolul 91. Votul prin buletin de vot
    (1) În cazul votului prin buletine de vot, pe buletin se trec numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care acesta candidează şi fracţiunea parlamentară din care face parte.
    (2) Votînd "pentru", deputatul lasă neatins pe buletinul de vot numele şi prenumele candidatului propus; votînd "contra" şterge numele şi prenumele acestuia.
    (3) Buletinele de vot se introduc într-o singură urnă.
    Articolul 92. Procedura de alegere, numire sau de propunere
                         pentru numirea în funcţie a
persoanelor oficiale de stat
    (1) Hotărîrile cu privire la alegere, numire sau propunerile pentru numirea în funcţie a persoanelor oficiale de stat care, potrivit Constituţiei şi altor legi, se fac de către Parlament, se adoptă în condiţiile art.74 alin.(2) din Constituţie. În acelaşi mod se adoptă şi hotărîrile Parlamentului cu privire la destituirea (revocarea) persoanelor oficiale vizate, cu excepţiile stabilite de legislaţie.
    (2) Chestiunea cu privire la alegere, numire sau propunerile pentru numirea în funcţie a persoanelor oficiale de stat se supun dezbaterii Parlamentului după prezentarea raportului Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi.
    (3) În procesul întocmirii raportului comisia va examina candidaturile pentru alegere, numire sau propunerile pentru numirea în funcţie a persoanelor oficiale de stat, avînd dreptul de a chema spre audiere persoanele în cauză.
    Articolul 93. Interdicţii în cursul votării
    Pe durata procedurii de vot, deputaţilor nu li se oferă cuvînt, ei fiind obligaţi să respecte liniştea, ordinea şi să se afle la locurile lor prestabilite.
    [Art.93 în redacția LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
Capitolul 5
PROCEDURA DE RIDICARE A IMUNITĂŢII
PARLAMENTARE
    Articolul 94. Imunitatea parlamentară
    (1) În conformitate cu prevederile constituţionale, imunitatea parlamentară are ca scop protejarea deputatului în Parlament împotriva urmăririlor judiciare şi garantarea libertăţii de exprimare a acestuia.
    (2) Deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea prealabilă a Parlamentului, după ascultarea sa.
    (3) Inviolabilitatea nu se extinde asupra membrilor familiei deputatului.
    Articolul 95. Cererea de ridicare a imunităţii parlamentare
    (1) În cazul în care deputatul a comis o infracţiune sau o contravenţie, Procurorul General poate cere Parlamentului ridicarea imunităţii acestuia pentru a efectua măsuri procesuale de reţinere, percheziţionare, arestare sau trimitere în judecată.
    (2) Cererea de ridicare a imunităţii deputatului în Parlament este adresată Preşedintelui Parlamentului.
    (3) Preşedintele Parlamentului aduce la cunoştinţa deputaţilor cererea în plenul Parlamentului la şedinţa următoare de la data prezentării acesteia şi o trimite imediat spre examinare Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi.
    (4) Dacă cererea Procurorului General prevăzută la alin.(2) a parvenit în Parlament în perioada dintre sesiuni, aceasta va fi adusă la cunoştinţa deputaţilor la prima şedinţă plenară a sesiunii următoare.
    (5) Cererea de ridicare a imunităţii deputatului se înaintează pentru fiecare infracţiune sau contravenţie separat.
    (6) În cazul în care cauza penală a fost remisă instanţei de judecată pînă la validarea mandatului de deputat, ridicarea imunităţii parlamentare se efectuează în condiţiile prezentului capitol.
    Articolul 96. Procedura de examinare a cererii Procurorului General
                         în Comisia
juridică, pentru numiri şi imunităţi
    (1) Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi va examina cererea Procurorului General în cel mult 15 zile după aducerea acesteia la cunoştinţa deputaţilor de către Preşedintele Parlamentului şi va constata existenţa sau inexistenţa unor motive temeinice pentru acceptarea sau respingerea cererii.
    (2) Procurorul General este obligat să prezinte Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi documentele referitoare la caz, solicitate de aceasta.
    (3) Data şi locul desfăşurării şedinţei Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi se comunică Procurorului General şi deputatului în privinţa căruia se cere ridicarea imunităţii. Absenţa nemotivată a oricăruia dintre ei nu împiedică examinarea cererii.
    (4) După ascultarea cererii Procurorului General şi a deputatului în privinţa căruia se cere ridicarea imunităţii, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi, cu votul majorităţii membrilor ei, exprimat secret, adoptă o hotărîre.
    (5) În urma examinării cererii Procurorului General, Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi întocmeşte un raport care se prezintă Biroului permanent.
    (6) Raportul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi se înscrie cu prioritate în ordinea de zi.
    Articolul 97. Procedura de ridicare a imunităţii parlamentare
    (1) Raportul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi se supune examinării şi aprobării de către Parlament în cel mult 7 zile de la prezentarea acestuia Biroului permanent.
    (2) Prezenţa la şedinţa plenară a deputatului în privinţa căruia se cere ridicarea imunităţii este obligatorie. Absenţa motivată a acestuia atrage suspendarea examinării cererii. Absenţa nemotivată a deputatului nu împiedică examinarea cererii în lipsa lui.
    (3) Preşedintele Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi sau un alt membru al acesteia prezintă raportul comisiei pe marginea examinării cererii Procurorului General.
    (4) Procurorul General va motiva cererea de ridicare a imunităţii deputatului şi va răspunde la întrebările deputaţilor, după care va fi ascultat deputatul în privinţa căruia a fost înaintată cererea de ridicare a imunităţii, şi el va răspunde la întrebări.
    (5) Înainte de votare, deputaţii sînt în drept să-şi exprime poziţia asupra cererii de ridicare a imunităţii deputatului.
    (6) Parlamentul decide asupra cererii Procurorului General cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, exprimat secret.
    [Art.97 al.(6) declarat neconstituțional prin HCC27 din 17.11.15, MO69-77/25.03.16 art.12; în vigoare 17.11.15]
    (7) La votarea secretă, prevederile art.8 se vor aplica în mod corespunzător.
   
[Art.97 al.(7) declarat neconstituțional prin HCC27 din 17.11.15, MO69-77/25.03.16 art.12; în vigoare 17.11.15]
    (8) Rezultatele votării secrete se perfectează prin hotărîre a Parlamentului, care va încuviinţa ridicarea imunităţii deputatului sau va respinge cererea Procurorului General.
   
[Art.97 al.(8) cuvîntul "secret" declarat neconstituțional prin HCC27 din 17.11.15, MO69-77/25.03.16 art.12; în vigoare 17.11.15]
    (9) Hotărîrea Parlamentului se remite Procurorului General în termen de 3 zile de la data adoptării.
    Articolul 98. Informarea Parlamentului despre rezultatele
                          examinării cauzei pentru care a fost ridicată
                          imunitatea parlamentară
    (1) În cazul încetării urmăririi penale, a consumării procedurii contravenţionale, precum şi în cazul emiterii de către instanţa judecătorească a unei sentinţe definitive, Procurorul General este obligat să informeze Parlamentul despre acest fapt. Preşedintele Parlamentului aduce la cunoştinţa deputaţilor în plenul Parlamentului informaţia respectivă.
    (2) În cazul încetării urmăririi penale sau a procedurii contravenţionale, precum şi al achitării definitive de către instanţa judecătorească, cazul va fi considerat consumat şi hotărîrea Parlamentului de ridicare a imunităţii îşi va pierde valoarea juridică.
Capitolul 6
DESFĂŞURAREA ŞEDINŢELOR PARLAMENTULUI
    Articolul 99. Caracterul public al şedinţelor Parlamentului
    (1) Şedinţele Parlamentului sînt publice, în afara cazurilor în care, la cererea Preşedintelui Parlamentului, a unei fracţiuni parlamentare sau a unui grup din cel puţin 5 deputaţi, se hotărăşte, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, ca acestea să fie închise.
    (2) Şedinţele în plen ale Parlamentului, cu excepţia celor închise prevăzute la alin.(1), pot fi transmise în direct la posturile publice naţionale de radio şi televiziune în conformitate cu prevederile Codului audiovizualului al Republicii Moldova, precum şi la iniţiativa Parlamentului, prin decizie adoptată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Stenogramele şedinţelor publice sînt plasate pe web site-ul oficial al Parlamentului. Comunicatele oficiale despre şedinţele Parlamentului se fac publice numai prin intermediul serviciului de presă al Parlamentului.
    Articolul 100. Persoanele care pot asista la şedinţele Parlamentului
    (1) La şedinţele publice ale Parlamentului pot asista reprezentanţii misiunilor diplomatice, Avocatul Poporului, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, adjuncții Avocatului Poporului, reprezentanţi ai mijloacelor de informare în masă şi, după caz, funcţionari ai Secretariatului Parlamentului, reprezentanţi ai părţilor interesate, precum şi alte persoane, în baza autorizaţiei sau invitaţiei, în condiţiile stabilite de Biroul permanent.
    [Art.100 al.(1) modificat prin LP166 din 31.07.15, MO267-273/02.10.15 art.508]
    [Art.100 al.(1) modificat prin LP72 din 04.05.10, MO94-97/11.06.10 art.270]
    (2) Persoanele care asistă la şedinţă trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind eliminate din sală.
    Articolul 101. Participarea deputaţilor la şedinţă
    (1) Deputaţii sînt obligaţi să se înscrie pe lista de prezenţă pînă la începutul şedinţei şi să fie prezenţi la lucrările Parlamentului.
    (2) Deputatul care nu poate lua parte la şedinţă, din motive independente de voinţa sa, va trebui să informeze conducerea Parlamentului prin intermediul subdiviziunii Secretariatului Parlamentului responsabile de asigurarea şedinţelor plenare, menţionînd cauzele care îl împiedică să participe.
    Articolul 102. Regimul de lucru al Parlamentului
    (1) Parlamentul îşi desfăşoară activitatea în plen, în comisii şi în fracţiuni, de regulă, conform următorului program:
    a) luni - lucrul cu alegătorii (zi de audienţă, deplasări în teritoriu);
    b) marţi - şedinţe ale fracţiunilor parlamentare;
    c) miercuri - şedinţe ale comisiilor permanente;
    d) joi şi vineri - şedinţe în plen.
    (2) Parlamentul poate decide continuarea şedinţei în plen în alte zile.
    (3) Joi, în ultima oră de lucru a Parlamentului, se examinează întrebările deputaţilor. Şedinţa din ultima joi a lunii, în a doua jumătate a zilei, este consacrată interpelărilor.
    (4) La propunerea Biroului permanent Parlamentul va putea hotărî desfăşurarea lucrărilor sale pe un anumit termen conform unui alt program.
    (5) La fiecare două ore de lucru ale plenului Parlamentului, preşedintele şedinţei va anunţa o pauză.
    [Art.102 al.(5) modificat prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    [Art.102 al.(5) în redacţia LP234 din 26.10.12,MO248-251/07.12.12 art.810]
   
(6) Fiecare fracţiune parlamentară poate solicita pauze în şedinţa în plen cu durata de pînă la 30 de minute în vederea definitivării deciziilor politice pe marginea subiectelor incluse în ordinea de zi a şedinţei. Durata cumulativă a pauzelor solicitate de o fracţiune parlamentară pe parcursul unei şedinţe a plenului Parlamentului nu poate depăşi 60 de minute. La depăşirea acestei limite, acordarea pauzelor poate fi decisă doar prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
    [Art.102 al.(6) introdus prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    (7) Pauzele destinate convocării ad-hoc a unor grupuri de lucru sau a unor comisii parlamentare sînt stabilite prin votul Parlamentului. Durata acestora poate depăşi limita stabilită la alin. (6). Prevederile prezentei norme se vor aplica şi în cazul în care şedinţa plenară a Parlamentului nu a fost închisă şi va continua în altă zi.
    [Art.102 al.(7) introdus prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    Articolul 103. Deschiderea şedinţei
    (1) Şedinţa Parlamentului este deschisă de Preşedinte sau de unul dintre vicepreşedinţi.
   
[Art.103 al.(1) modificat prin LP4 din 15.02.13, MO49-55/08.03.13 art.156]
    [Art.103 al.(1) modificat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    (2) În timpul şedinţei preşedintele este asistat de vicepreşedinţi.
   
[Art.103 al.(2) modificat prin LP4 din 15.02.13, MO49-55/08.03.13 art.156]
    [Art.103 al.(2) modificat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    (3) Preşedintele şedinţei precizează dacă este întrunit cvorumul legal şi anunţă ordinea de zi.
    Articolul 104. Atribuţiile preşedintelui şedinţei
    (1) Preşedintele şedinţei conduce dezbaterile, veghează la respectarea Regulamentului şi menţinerea ordinii la şedinţe.
    (2) Preşedintele şedinţei nu este în drept să comenteze luările de cuvînt ale deputaţilor.
    Articolul 105. Luările de cuvînt în cadrul şedinţelor plenare
    (1) Persoanele care iau cuvîntul în Parlament vorbesc de la tribună sau de la microfoanele special instalate. Nimeni nu poate lua cuvîntul decît dacă îi este oferit de preşedintele şedinţei.
    (2) Deputaţii care intenţionează să ia cuvîntul pe marginea problemelor incluse în ordinea de zi se înscriu în lista vorbitorilor la preşedintele şedinţei. În aceeaşi listă se indică chestiunea din ordinea de zi şi timpul solicitat de vorbitor, ce nu poate depăşi 7 minute pentru fracţiunile parlamentare şi 5 minute pentru deputaţi. Preşedintele şedinţei poate limita în timp înscrierea pentru luările de cuvînt.
    [Art.105 al.(2) modificat prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    (3) Vorbitorii sînt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvînt. În caz contrar, preşedintele şedinţei le atrage atenţia şi, dacă ei nu se conformează, le retrage cuvîntul şi deconectează microfonul.
    [Art.105 al.(3) modificat prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    (4) Preşedintelui Republicii Moldova şi Primului-ministru li se dă cuvînt în orice moment, la solicitare, dacă Parlamentul nu decide altfel. În caz de necesitate, persoanelor menţionate li se acordă timp suplimentar celui prevăzut la alin.(2).
    (5) Pe marginea luărilor de cuvînt, Parlamentul poate iniţia dezbateri, stabilind timpul şi modul de desfăşurare a acestora.
   
(6) Luarea de cuvînt poate fi limitată în timp la decizia Parlamentului, prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
    [Art.105 al.(6) introdus prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    (7) Dacă în luarea de cuvînt se face referinţă la o fracţiune parlamentară sau la un deputat, fracţiunea şi deputatul au dreptul la replică, imediat după respectiva luare de cuvînt, care nu poate depăşi 3 minute. Este interzisă replica la replică.
    [Art.105 al.(7) introdus prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    Articolul 106. Declaraţiile deputaţilor
    (1) Deputaţii au dreptul la declaraţii în probleme ce nu sînt incluse în ordinea de zi a şedinţei plenare. La începerea şedinţei plenare, deputaţii se înscriu în lista pentru declaraţii la preşedintele şedinţei.
    (2) Deputaţilor înscrişi pentru declaraţii li se va oferi cuvîntul la finele şedinţei.
    (3) Fracţiunilor parlamentare li se acordă pînă la 7 minute pentru fiecare declaraţie, iar deputaţilor - pînă la 5 minute.
    (4) Dacă declaraţia vizează imaginea unei fracţiuni parlamentare sau a unui deputat, aceştia au dreptul la replică în cadrul aceleiaşi şedinţe. Replica nu poate depăşi 3 minute.
    Articolul 107. Excepţii de la regulile pentru acordarea
                            cuvîntului deputatului
    (1) În afara dezbaterilor legislative sau politice în cadrul şedinţelor în plen, un deputat poate, cu titlu de excepţie, să facă obiecţii şi propuneri cu privire la chestiuni ce ţin de respectarea Regulamentului.
    (2) Un deputat poate solicita dreptul la replică sau la oferirea de explicaţii dacă, în cadrul dezbaterilor, a fost vizat de la microfonul Parlamentului.
    (3) Intervenţiile deputaţilor formulate în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2) nu vor depăşi 2 minute.
    (4) În cazul în care deputatul nu se conformează prevederilor alin. (3), preşedintele şedinţei atenţionează asupra acestui fapt şi deconectează microfonul.
    [Art.107 în redacţia LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    Articolul 108. Încheierea dezbaterilor
    (1) La cererea preşedintelui şedinţei sau a unei fracţiuni parlamentare, dezbaterile asupra problemei luate de Parlament în discuţie pot fi încheiate.
    (2) Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
    Articolul 109. Înregistrarea şi stenografierea dezbaterilor
                           din şedinţele Parlamentului
    (1) Dezbaterile din şedinţele Parlamentului se înregistrează pe bandă magnetică şi se stenografiază.
    (2) Deputaţii au dreptul de a verifica exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică.
Capitolul 7
EXECUTAREA LEGILOR
    Articolul 110. Stabilirea modului de executare a legii
    În dispoziţiile finale şi tranzitorii Parlamentul stabileşte modul de executare a legii.
    Articolul 111. Efectuarea controalelor şi prezentarea
                           rapoartelor privind executarea legilor
    (1) Controlul asupra executării legii (publicarea în termenele stabilite, organizarea studierii prevederilor legii etc.) de către organele şi persoanele competente, precum şi determinarea eficienţei acţiunii legii revin comisiei permanente de profil asistate de Direcţia juridică a Secretariatului Parlamentului, altor comisii, create în acest scop de Parlament.
   
[Art.111 al.(1) modificat prin LP234 din 26.10.12, MO248-251/07.12.12 art.810]
    (2) În urma controlului efectuat, comisia parlamentară va prezenta recomandări Guvernului şi/sau altor autorităţi publice şi, după caz, va prezenta Parlamentului rapoarte privind executarea legilor după 6 luni de la intrarea în vigoare a legii respective.
   
[Art.111 al.(1) modificat prin LP234 din 26.10.12, MO248-251/07.12.12 art.810]
    (3) În textul legii Parlamentul poate stabili un termen mai redus sau mai mare pentru prezentarea raportului privind executarea legii.
Capitolul 8
MOŢIUNILE ŞI ACTELE EXCLUSIV POLITICE
ALE PARLAMENTULUI
Secţiunea întîi
Moţiunea simplă
    Articolul 112. Iniţierea moţiunii simple
    (1) Moţiunea simplă exprimă poziţia Parlamentului într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori, după caz, într-o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.
    (2) Moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin 15 deputaţi.
    (3) Un deputat nu poate semna concomitent mai multe moţiuni simple în aceeaşi problemă.
    Articolul 113. Conţinutul moţiunii simple
    (1) Moţiunea simplă trebuie să cuprindă motivarea şi dispozitivul. Moţiunea se depune la preşedintele şedinţei, în plenul Parlamentului.
    (2) După primirea moţiunii, preşedintele şedinţei o aduce la cunoştinţa Parlamentului, care stabileşte data dezbaterii, şi dispune remiterea ei de îndată Guvernului şi distribuirea acesteia deputaţilor.
    (3) Dezbaterea moţiunii simple va avea loc la data stabilită de Biroul permanent, în termen de 14 zile lucrătoare de la depunere.
    [Art.113 al.(3) în redacţia LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    Articolul 114. Avizarea moţiunii simple
    Moţiunea simplă se supune dezbaterii fiind însoţită de avizul comisiei permanente de profil. Avizarea se va face în termen de pînă la 7 zile lucrătoare de la data depunerii moţiunii.
   
[Art.114 modificat prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    Articolul 115. Dezbaterea moţiunii simple
    (1) Dezbaterea moţiunii simple începe cu prezentarea raportului Guvernului.
    (2) La dezbaterea moţiunilor, prevederile art.99-109 se aplică în mod corespunzător.
    (3) Moţiunile simple se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
    (4) Moţiunile simple adoptate de Parlament se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Partea I, şi sînt obligatorii pentru Guvern sau alte autorităţi vizate.
Secţiunea a doua
Moţiunea de cenzură
    Articolul 116. Depunerea moţiunii de cenzură
    (1) Moţiunea de cenzură exprimă retragerea încrederii acordate Guvernului la învestitură.
    (2) Moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului poate fi iniţiată de cel puţin 1/4 din numărul deputaţilor aleşi.
    (3) Moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului se întocmeşte şi se depune conform procedurii stabilite la art.113 alin.(1) şi (2).
    Articolul 117. Dezbaterea moţiunii de cenzură
    (1) Moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului se supune dezbaterii în prima zi de şedinţă plenară a săptămînii următoare datei depunerii.
    (2) Dezbaterea moţiunii se face în condiţiile art.115 alin.(1) şi (2).
    (3) Moţiunile de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
    Articolul 118. Efectele deciziei asupra moţiunii de cenzură
    (1) În cazul în care moţiunea de cenzură asupra activităţii Guvernului a fost respinsă, deputaţii care au semnat-o nu vor putea iniţia, în cadrul aceleiaşi sesiuni, o nouă moţiune pe acelaşi motiv.
    (2) În cazul adoptării moţiunii de cenzură, Primul-ministru va prezenta în termen de cel mult 3 zile, Preşedintelui Republicii Moldova demisia Guvernului.
    (3) Moţiunile de cenzură asupra activităţii Guvernului adoptate de Parlament se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Partea I.
Secţiunea a treia
Angajarea răspunderii Guvernului
    Articolul 119. Mecanismul angajării răspunderii Guvernului
    (1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului asupra unui program, asupra unei declaraţii de politică generală ori asupra unui proiect de lege organică sau ordinară.
    (2) Angajarea răspunderii politice în faţa Parlamentului se declară prin hotărîre a Guvernului, care se prezintă în aceeaşi zi Parlamentului, cu anexarea textului programului, al declaraţiei de politică generală sau al proiectului de lege. Preşedintele Parlamentului dispune de îndată distribuirea hotărîrii şi a materialelor adiţionale deputaţilor.
    (3) Dacă, în decursul a 72 de ore din momentul angajării răspunderii de către Guvern, cel puţin 1/4 din numărul deputaţilor aleşi nu depun o moţiune de cenzură Guvernului sau dacă moţiunea de cenzură depusă este respinsă, programul, declaraţia de politică generală sau proiectul de lege se consideră adoptate şi devin executorii pentru Guvern.
    (4) În cazul depunerii unei moţiuni de cenzură potrivit alin.(3), aceasta urmează a fi examinată potrivit prevederilor art.116-118.
    Articolul 120. Intrarea în vigoare a legilor adoptate ca
                           urmare a angajării răspunderii Guvernului
    Legile adoptate ca rezultat al angajării răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului intră în vigoare la data publicării.
Secţiune a patra
Actele exclusiv politice ale Parlamentului
    Articolul 121. Actele exclusiv politice ale Parlamentului
    (1) Actele exclusiv politice ale Parlamentului constituie manifestări de voinţă ale autorităţii legislative, care produc efecte politice şi nu au forţa actelor normative.
    (2) La categoria actelor exclusiv politice ale Parlamentului se atribuie declaraţiile, apelurile, mesajele etc.
    (3) Proiectele actelor exclusiv politice ale Parlamentului pot fi iniţiate de fracţiunile parlamentare, precum şi de cel puţin 5 deputaţi.
    (4) Actele exclusiv politice ale Parlamentului se perfectează prin hotărîre de Parlament şi se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
    (5) Actele exclusiv politice ale Parlamentului se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Partea I.
Capitolul 9
ÎNTREBĂRI, INTERPELĂRI, AUDIERI, RAPOARTE
Secţiunea întîi
Întrebări
    Articolul 122. Adresarea întrebărilor
    (1) Ultima oră de lucru al Parlamentului în fiecare zi de joi, cu exepţia ultimei joi din lună, va fi consacrată  întrebărilor.
    (2) Fiecare deputat poate adresa întrebări membrilor Guvernului sau conducătorilor altor autorităţi ale administraţiei publice. Deputatul, în aceeaşi şedinţă plenară, poate adresa cel mult două întrebări.  
    (3) Deputaţii nu pot formula întrebări Preşedintelui Republicii Moldova, reprezentanţilor puterii judecătoreşti, autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi întrebărî care:
    a) privesc probleme de interes personal;
    b) urmăresc, în exclusivitate, obţinerea unei consultaţii juridice;
    c) conduc la amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală;
    [Art.122 al.(3), lit.c) în redacţia LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    d) privesc activitatea unor persoane care nu îndeplinesc funcţiile publice menţionate la alin.(2).
    Articolul 123. Răspunsul la întrebări
    (1) Formulînd întrebarea, deputatul va preciza dacă doreşte să primească răspunsul în scris sau oral la şedinţa în plen.
    (2) Subdiviziunea Secretariatului Parlamentului responsabilă de asigurarea şedinţelor plenare înregistrează întrebările şi le transmite organelor sau persoanelor cărora acestea sînt adresate.
    (3) Dacă se solicită răspuns oral, acesta va fi prezentat la următoarea şedinţă în plen în cadrul orei Guvernului.
    (4) Dacă se solicită răspuns scris, acesta se prezintă în termen de 15 zile.
    (5) Dacă întrebările se vor adresa celor prezenţi în sală, aceştia pot răspunde imediat la fiecare întrebare sau vor declara că vor prezenta răspunsul în termenul indicat la alin.(3) sau, după caz, la alin.(4).
    (6) Dacă deputatul care a solicitat răspuns oral la întrebare nu se află în sala de şedinţe a Parlamentului, acestuia răspunsul i se va prezenta în scris.
    Articolul 124. Timpul rezervat întrebărilor
    (1) Timpul rezervat pentru adresarea unei întrebări nu va depăşi 2 minute.
    (2) Timpul pentru fiecare răspuns oral nu va depăşi 3 minute.
    (3) Dacă persoana care a adresat întrebarea nu este satisfăcută de răspunsul primit, pentru replică i se acordă un minut.
    (4) Dacă timpul afectat întrebărilor şi răspunsurilor depăşeşte timpul stabilit de art.122 alin.(1), preşedintele şedinţei va amîna pentru şedinţa următoare o parte de întrebări şi răspunsuri.
   
[Art.124 al.(4) modificat prin LP234 din 26.10.12,MO248-251/07.12.12 art.810]
Secţiunea a doua
Interpelări
    Articolul 125. Înaintarea şi examinarea interpelărilor
    (1) Interpelările se fac în scris, arătîndu-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare, concretizîndu-se forma răspunsului solicitat.
    (2) Interpelarea deputatului constă dintr-o cerere adresată Guvernului, prin care se solicită explicaţii asupra unor aspecte ale politicii Guvernului ce ţin de activitatea sa internă sau externă.
    (3) Interpelările se dau citirii şi se depun la preşedintele şedinţei în plen, care dispune remiterea lor Primului-ministru.
    (4) În cazul solicitării răspunsului în scris la interpelare, Guvernul va răspunde în cel mult 15 zile.
    (5) Autorii interpelării pot cere Parlamentului dezbaterea în şedinţă plenară a răspunsului la interpelare, înaintînd în acest sens o moţiune simplă.
    (6) Prezenţa membrilor Guvernului, cărora le sînt adresate interpelări, la şedinţa Parlamentului consacrată interpelărilor, este obligatorie.
Secţiunea a treia
Audieri şi rapoarte
    Articolul 126. Audieri parlamentare
    (1) Parlamentul, o dată în decursul unei sesiuni, audiază Guvernul în probleme ce ţin de activitatea acestuia.
    (2) La propunerea Biroului permanent, a comisiilor permanente sau a fracţiunilor parlamentare, Parlamentul iniţiază audieri şi în alte domenii de interes public major.
    (3) Data şi procedura de desfăşurare a audierilor sînt stabilite şi aduse la cunoştinţa deputaţilor şi Guvernului de către Parlament.
    Articolul 127. Raportul anual al activităţii Guvernului
    (1) Anual, în luna aprilie, Guvernul, în şedinţa în plen a Parlamentului, prezintă raportul anual al activităţii sale. Raportul se distribuie deputaţilor cu cel puţin 10 zile înainte de şedinţa plenară la care acesta va fi audiat.
    (2) În plenul Parlamentului, raportul Guvernului se prezintă de către Primul-ministru.
    (3) Pe marginea raportului prezentat, un deputat poate adresa cel mult două întrebări.
    Articolul 128. Rapoartele anuale ale autorităţilor publice
    (1) Alte autorităţi obligate să prezinte rapoarte anuale în plenul Parlamentului le vor prezenta în termenele prevăzute de legislaţia în vigoare.
    (2) Biroul permanent va include în proiectul ordinii de zi audierea rapoartelor respective în cel mult 30 de zile de la data prezentării.
    (3) Pe marginea rapoartelor prezentate, Parlamentul poate decide adoptarea unei hotărîri.
    Articolul 1281. Rapoartele Curţii de Conturi
    (1) Parlamentul audiază în şedinţă plenară următoarele rapoarte ale Curţii de Conturi:
    a) raportul anual de activitate, care urmează a fi prezentat pînă la data de 1 mai;
    b) rapoartele auditorului asupra rapoartelor anuale ale Guvernului privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, concomitent cu rapoartele respective ale Guvernului, care urmează a fi prezentate pînă la data de 1 iunie;
    c) raportul anual asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public, care urmează a fi prezentat pînă la data de 15 septembrie;
    d) alte rapoarte ale Curţii de Conturi pe care Comisia de control al finanţelor publice le consideră necesare a fi audiate.
    (2) Rapoartele prevăzute la alin. (1) sînt supuse audierii publice de către Comisia de control al finanţelor publice.
    [Art.1281 introdus prin LP93 din 31.05.18, MO235-244/29.06.18 art.372]
Capitolul 10
CONCEDII, ABSENŢE
   Articolul 129. Absenţa deputaţilor de la şedinţe
    (1) Deputatul nu poate lipsi de la şedinţele Parlamentului sau ale comisiei permanente din care face parte decît din motive întemeiate.
    (2) Neparticiparea deputatului la şedinţa Parlamentului în legătură cu îndeplinirea unei însărcinări date de Parlament, Biroul permanent, comisia parlamentară sau de fracţiunea din care face parte, precum şi de Preşedintele Parlamentului, se consideră absenţă din motive întemeiate, la fel ca şi:
    a) aflarea deputatului în concediu medical;
    b) aflarea deputatului în concediu din motive personale;
    c) neparticiparea deputatului la şedinţa Parlamentului sau a comisiei permanente în semn de protest la o chestiune din ordinea de zi, anunţată în şedinţa acestora.
    (3) Absenţa din alte motive decît cele specificate la alin. (2) se consideră absenţă fără motiv întemeiat.
    (4) Absenţa de la şedinţa Parlamentului a deputatului  care îndeplineşte o însărcinare a comisiei parlamentare sau a fracţiunii din care face parte se coordonează în prealabil cu Preşedintele Parlamentului.
    (5) Deputatul care nu poate participa la şedinţă din alte motive decît cele specificate la alin. (2) lit. c) este obligat să informeze Biroul permanent prin intermediul subdiviziunii Secretariatului Parlamentului, responsabilă de asigurarea şedinţelor plenare, în baza unei declaraţii în scris, despre cauzele care îl împiedică să participe.
    (6) Biroul permanent va stabili modalitatea de evidenţă a prezenţei deputaţilor la şedinţele Parlamentului şi ale comisiilor permanente din care aceştia fac parte.
    [Art.129 în redacţia LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    [Art.129 modificat prin LP26 din 01.03.12, MO54-59/23.03.12 art.174]
    Articolul 130. Concediile deputaţilor
    (1) Deputaţii au dreptul la concediu anual plătit, la concediu pentru interese personale şi la concediu medical.
    (2) Orice concediu, cu excepţia concediului medical, se acordă deputaţilor prin dispoziţia Preşedintelui Parlamentului sau a vicepreşedintelui care îndeplineşte atribuţiile Preşedintelui în absenţa acestuia.
   
[Art.130 al.(2) modificat prin LP4 din 15.02.13, MO49-55/08.03.13 art.156]
    [Art.130 al.(2) modificat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    (3) Concediu anual plătit se acordă deputaţilor pe o durată de 36 de zile lucrătoare (luîndu-se drept bază săptămîna de muncă de 6 zile) în timpul vacanţei de Crăciun şi vacanţei de vară.
   
[Art.130 al.(3) modificat prin LP234 din 26.10.12,MO248-251/07.12.12 art.810]
    (4) Concediu pentru interese personale se acordă deputaţilor pe o durată de cel mult 10 zile în timpul unei sesiuni.
    Articolul 131. Absenţa nemotivată la şedinţe
    Absenţa fără motiv întemeiat a deputatului pe parcursul unei luni la 3 şedinţe ale Parlamentului sau ale comisiei permanente din care face parte se sancţionează cu pierderea a 50% din salariu şi din alte indemnizaţii pentru luna următoare. Absenţa fără motiv întemeiat a deputatului pe parcursul unei luni la 4 şi mai multe şedinţe ale Parlamentului sau ale comisiei permanente din  care face parte se sancţionează cu pierderea a 75% din salariu şi din alte îndemnizaţii pentru luna următoare.
   
[Art.131 în redacţia LP26 din 01.03.12, MO54-59/23.03.12 art.174]
    [Art.131 modificat prin LP120 din 18.06.10, MO107/26.06.10 art.328]
Capitolul 11
INTERDICŢII ŞI SANCŢIUNI
    Articolul 132. Interdicţii
    Se interzic:
    a) proferarea de insulte, ameninţări sau calomnii atît de la tribuna Parlamentului, cît şi din sala de şedinţe;
    b) dialogul între vorbitorul aflat la tribună şi persoanele aflate în sală;
    c) convorbiri la telefoane mobile în sala de şedinţe a Parlamentului în timpul şedinţelor în plen;
    d) tulburarea dezbaterilor sau crearea agitaţiei în sala de şedinţe;
   
d1) accesul în incinta Parlamentului şi în încăperile în care se desfăşoară şedinţele în plen ale Parlamentului şi ale organelor sale de lucru cu echipamente portabile de amplificare a sunetului şi/sau cu oricare alte obiecte ce ar putea fi folosite pentru tulburarea ordinii şi/sau întreruperea lucrărilor şedinţelor Parlamentului;
    [Art.132 lit.d1) introdusă prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    d2) blocarea tribunelor, blocarea accesului în sala de şedinţe, blocarea sau limitarea accesului la microfoane, sau crearea unor condiţii de imposibilitate a continuării şedinţelor plenare ale Parlamentului;
    [Art.132 lit.d2) introdusă prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    e) orice acţiuni ce pot împiedica desfăşurarea normală a lucrărilor Parlamentului.
    Articolul 133. Sancţiuni pentru încălcarea de către
                           deputaţi a prevederilor Regulamentului
    (1) Încălcarea de către deputaţi a prevederilor Regulamentului în cadrul şedinţelor Parlamentului atrage următoarele sancţiuni:
    a) avertismentul;
    b) chemarea la ordine;
    c) retragerea cuvîntului;
    d) lipsirea de cuvînt pe o durată de pînă la 5 şedinţe;
    e) eliminarea din sala de şedinţe;
    f) interzicerea participării la şedinţele plenare pe o  durată de pînă la 10 şedinţe.
    (2) Sancţiunile prevăzute la alin.(1) lit. a)–d) se aplică de către preşedintele şedinţei, iar sancţiunile de la alin.(1) lit. e) şi f) se aplică de Parlament, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, la propunerea preşedintelui şedinţei sau a unei fracţiuni parlamentare.
   
[Art.133 al.(2) modificat prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
   
(21) Deputatul este obligat să se conformeze cerinţelor preşedintelui şedinţei sau deciziei Parlamentului şi să execute benevol sancţiunile aplicate.
    [Art.133 al.(21) introdus prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    (3) Sancţiunile aplicate deputaţilor în cadrul şedinţelor Parlamentului se înscriu în stenograma şedinţei.
    (4) Deputaţii în privinţa cărora se propune aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit.d)-f) au dreptul să prezinte explicaţii Parlamentului în decurs de 3 minute.
    (5) Executarea sancţiunilor prevăzute la alin.(1) lit.e) şi f) se asigură de colaboratorii serviciului special al Parlamentului în baza unui regulament aprobat prin lege.
   
(6) Deputatul care este sancţionat cu interzicerea participării la şedinţele plenare pierde indemnizaţia şi 10% din salariu pentru fiecare şedinţă, începînd cu ziua următoare celei în care a fost aplicată sancţiunea, dar nu mai mult de 75% din salariu.
    [Art.133 al.(6) introdus prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    Articolul 134. Avertismentul
    La prima încălcare de către deputat a prevederilor Regulamentului, preşedintele şedinţei îl avertizează şi îl invită să respecte Regulamentul.
    Articolul 135. Chemarea la ordine
    Preşedintele şedinţei cheamă la ordine deputaţii:
    a) care nu iau în considerare avertismentul preşedintelui şedinţei şi continuă să se abată de la Regulament;
    b) care se ceartă cu alţi deputaţi sau alţi participanţi la şedinţă;
    c) care folosesc gesturi şi un limbaj ofensator;
    d) care se abat de la tema pusă în discuţie;
    e) care tulbură ordinea şedinţei în alt mod.
    Articolul 136. Cazurile cînd nu se aplică sancţiunea de
                           chemare la ordine
    (1) Preşedintele şedinţei poate, înainte de a chema la ordine un deputat, să-l invite să-şi retragă sau să explice cuvintele care au generat incident şi care pot conduce la aplicarea sancţiunii.
    (2) În cazul în care cuvintele întrebuinţate au fost retrase sau regretate ori explicaţiile date sînt apreciate de preşedintele şedinţei ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplică.
    Articolul 137. Retragerea cuvîntului şi lipsirea de cuvînt
    (1) Preşedintele şedinţei poate retrage cuvîntul deputatului:
    a) care, după chemare la ordine, continuă să tulbure ordinea şedinţei;
    b) care îşi continuă comunicarea peste termenul stabilit şi nu respectă indicaţiile preşedintelui de a încheia comunicarea.
    (2) Parlamentul poate lipsi deputatul de cuvînt dacă acesta, după ce i s-a retras cuvîntul, în cadrul aceleiaşi şedinţe comite încălcări prevăzute la alin.(1).
    Articolul 138. Eliminarea din sala de şedinţe
    (1) Deputatul poate să fie eliminat din sala de şedinţe dacă el:
    a) în timpul şedinţei, cheamă la folosirea forţei sau o foloseşte el însuşi;
    b) pe parcursul şedinţei, proferează insulte, calomnii sau ameninţări publice la adresa Preşedintelui Republicii Moldova, deputaţilor, membrilor Guvernului sau altor persoane;
    c) votează, prin mijloace electronice, în numele altui deputat;
    d) blochează, prin diferite modalităţi, tribuna sau microfoanele din sală şi continuă să sfideze autoritatea preşedintelui şedinţei.
    [Art.138 al.(1), lit.d) modificată prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    (2) Deputatul în privinţa căruia a fost aplicată sancţiunea de eliminare din sala de şedinţe este obligat să se conformeze imediat acestei sancţiuni şi nu poate reveni în şedinţa plenară pînă la încheierea acesteia, cu excepţia cazului prevăzut la art. 139 alin. (4).
    [Art.138 al.(2) modificat prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    Articolul 139. Interzicerea participării la şedinţele plenare
    (1) Dacă deputatul sancţionat cu eliminarea din sală nu părăseşte benevol sala de şedinţe ori dacă acesta a fost sancţionat repetat în aceeaşi sesiune cu eliminarea din sala de şedinţe, Parlamentul va putea aplica sancţiunea interzicerii de participare a acestuia la şedinţele plenare pe o durată de pînă la 10 şedinţe.
    (2) Dacă şi după aplicarea sancţiunii de interzicere a participării la şedinţele plenare deputatul nu părăseşte benevol sala de şedinţe, preşedintele şedinţei va anunţa o întrerupere.
    (3) Pe întreaga durată de aplicare a sancţiunii interzicerii participării la şedinţele plenare, deputatului i se anulează indemnizaţia prevăzută la art.26 alin.(1) din Legea despre statutul deputatului în Parlament.
    (4) Sancţiunea interzicerii participării la şedinţele plenare poate fi ridicată de Parlament în orice moment, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, a unei fracţiuni parlamentare, la adresarea scrisă sau publică a deputatului sancţionat, prin care acesta comunică regretul său pentru faptele comise şi se obligă să respecte Regulamentul şi ordinea în şedinţă.
   
Articolul 1391. Executarea sancţiunilor de eliminare
                             din sala de şedinţe sau de interzicere
                             a participării la şedinţele Parlamentului
    (1) În cazul în care deputatul nu execută benevol sancţiunea aplicată de Parlament în temeiul prevederilor art. 133 alin. (1) lit. e) şi f), executarea se asigură de serviciul special al Parlamentului, care îndeamnă deputatul să părăsească sala de şedinţe, escortîndu-l din sală.
    (2) Neexecutarea cerinţelor preşedintelui şedinţei şi ale colaboratorului serviciului special al Parlamentului de părăsire a sălii de şedinţe se sancţionează cu pierderea a 25% din salariu şi din alte indemnizaţii pentru luna următoare.
    (3) Opunerea de rezistenţă sau insultele aduse colaboratorului serviciului special al Parlamentului în legătură cu solicitarea de a părăsi sala de şedinţe a Parlamentului de către deputatul vizat se sancţionează cu pierderea a 50% din salariu şi din alte indemnizaţii pentru luna următoare.
    (4) Sancţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) se aplică de către Preşedintele Parlamentului.
    [Art.1391 introdus prin LP294 din 12.12.13, MO17-23/24.01.14 art.40]
    Articolul 140. Aplicarea sancţiunilor la şedinţele
                            comisiilor de către preşedinţii acestora
    (1) În scopul menţinerii ordinii în şedinţele comisiilor, preşedinţii acestora sînt învestiţi cu aceleaşi drepturi ca şi preşedintele şedinţei şi pot aplica sancţiunile prevăzute la art.133 alin.(1) lit.a)-c).
    (2) Sancţiunile aplicate deputaţilor în cadrul şedinţelor comisiilor se înscriu în procesul-verbal al şedinţei.
Capitolul 12
SECRETARIATUL PARLAMENTULUI
    Articolul 141. Secretariatul Parlamentului
    (1) Asistenţa organizatorică, informaţională şi tehnică a activităţii Parlamentului, Biroului permanent, comisiilor permanente, fracţiunilor parlamentare şi a deputaţilor este asigurată de Secretariatul Parlamentului condus de Secretarul general.
   
[Art.141 al.(1) modificat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    [Art.141 al.(2) abrogat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    (3) Secretarul general al Parlamentului se numeşte în funcţie de către Preşedintele Parlamentului, cu consultarea prealabilă a Biroului permanent şi cu avizul Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi. Secretarul general este asistat de adjuncţii săi, cărora le poate delega o parte din atribuţiile sale.
   
[Art.141 al.(3) modificat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    (4) În exercitarea atribuţiilor, Secretarul general este responsabil de asigurarea bunei activităţi a organelor de lucru ale Parlamentului, angajează şi eliberează din funcţie personalul Secretariatului Parlamentului, cu excepţia persoanelor a căror numire ţine de competenţa Preşedintelui Parlamentului.
   
[Art.141 al.(4) modificat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]
    (5) În scopul informării societăţii despre activitatea Parlamentului, Secretariatul Parlamentului asigură ţinerea web site-ului Parlamentului, pe care se vor plasa informaţii despre componenţa Parlamentului şi activitatea lui, ordinea de zi a şedinţelor în plen, proiectele de acte legislative şi propunerile legislative parvenite la Parlament.
    Articolul 142. Retribuirea specialiştilor care participă
                           la lucrările Parlamentului sau ale comisiilor
                           parlamentare
    În cazul în care Parlamentul, în conformitate cu art.16 din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, formează grupuri de lucru pentru elaborarea unor proiecte de acte legislative, persoanele invitate şi delegate, la decizia Preşedintelui Parlamentului, pot fi remunerate din fondul special pentru elaborarea actelor legislative, creat conform prevederilor art.60 din aceeaşi lege.
Capitolul 13
PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA, GUVERNUL
    Articolul 143. Alegerea şi instalarea în funcţie a
                            Preşedintelui Republicii Moldova
    (1) Preşedintele Republicii Moldova este ales de către Parlament în conformitate cu prevederile art.78 din Constituţie şi ale Legii nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova.
    (2) Instalarea în funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova nou ales se face în cadrul şedinţei solemne a Parlamentului.
    (3) Şedinţa se desfăşoară sub conducerea Preşedintelui Parlamentului în prezenţa candidatului a cărui alegere a fost validată de Curtea Constituţională.
    Articolul 144. Validarea mandatului şi depunerea
                            jurămîntului de către Preşedintele
                            Republicii Moldova
    (1) La şedinţa solemnă a Parlamentului Preşedintele Curţii Constituţionale dă citire hotărîrii Curţii Constituţionale cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor Preşedintelui Republicii Moldova şi validarea mandatului lui.
    (2) După citirea hotărîrii Preşedintele Curţii Constituţionale declară Preşedintele Republicii Moldova ales.
    (3) Preşedintele Republicii Moldova depune jurămîntul prevăzut de Constituţie.
    Articolul 145. Declinarea împuternicirilor de către Guvern
    (1) După constituirea legală a Parlamentului, alegerea Preşedintelui Parlamentului, formarea Biroului permanent şi a comisiilor permanente, Parlamentul audiază raportul Primului-ministru şi acceptă declinarea de către Guvern a împuternicirilor.
    (2) Guvernul, ale cărui împuterniciri au încetat potrivit alin.(1), îndeplineşte numai funcţiile de administrare a treburilor publice, pînă la acordarea încrederii noii liste a Guvernului.
    Articolul 146. Desemnarea candidatului pentru funcţia
                           de Prim-ministru
    (1) După consultarea majorităţii parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru.
    (2) Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, încrederea Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului.
    Articolul 147. Acordarea votului de încredere Guvernului
    (1) Programul de activitate al Guvernului se dezbate în şedinţa Parlamentului, în condiţiile art.47-57.
    (2) Lista Guvernului va fi examinată de Parlament în condiţiile art.92 alin.(2) şi (3).
    (3) Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
Capitolul 14
DISPOZIŢII FINALE
    Articolul 148. Registrul de stat al actelor Parlamentului
                           Republicii Moldova
    Fiecare act (lege, hotărîre şi moţiune) adoptat de Parlament se înscrie în Registrul de stat al actelor Parlamentului Republicii Moldova în conformitate cu prevederile Legii privind actele legislative.
    Articolul 149. Depunerea actelor Parlamentului în arhiva
                           Parlamentului
    Legile, hotărîrile, alte acte şi materiale ale Parlamentului, Biroului permanent, comisiilor permanente şi altor comisii, precum şi cele ale Secretariatului Parlamentului se depun anual la arhiva Parlamentului în modul stabilit, conform Nomenclatorului de dosare, aprobat de Biroul permanent.
   
Articolul 150. Bugetul Parlamentului
    (1) Bugetul Parlamentului se elaborează, se aprobă și se administrează în conformitate cu principiile, regulile și procedurile prevăzute de Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014.
    (2) În bugetul anual al Parlamentului pot fi prevăzute distinct mijloace financiare pentru asigurarea activității Președintelui Parlamentului, a vicepreședinților Parlamentului, a fracțiunilor parlamentare, a comisiilor parlamentare de anchetă, precum și pentru activitatea grupurilor de lucru privind elaborarea actelor legislative și pentru activitățile de analiză ex-post a legislației.
    (3) Proiectul bugetului Parlamentului aprobat de Biroul permanent se prezintă Guvernului pentru a fi inclus în proiectul bugetului de stat care va fi prezentat Parlamentului spre adoptare.
    (4) Bugetul Secretariatului Parlamentului este parte integrantă a bugetului Parlamentului.
    (5) Secretarul General al Parlamentului este responsabil de organizarea procesului bugetar al Parlamentului.
    [Art.150 în redacţia LP172 din 27.07.18, MO321-332/27.08.18 art.529; în vigoare 24.08.18]
   
[Art.150 modificat prin LP4 din 15.02.13, MO49-55/08.03.13 art.156]
    [Art.150 modificat prin LP8 din 10.02.11, MO31/22.02.11 art.46; în vigoare 22.02.11]