ID intern unic: 325041
Версия на русском
Republica Moldova
din 26.07.2007
pentru modificarea şi completarea Legii nr.1349-XIII
din 17 octombrie 1997 cu privire la avocaţii parlamentari
din 17 octombrie 1997 cu privire la avocaţii parlamentari
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Art.I. – Legea nr. 1349-XIII din 17 octombrie 1997 cu privire la avocaţii parlamentari (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.82–83, art. 671), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 2, cuvintele „contribuie la repunerea în drepturi a cetăţenilor” se substituie prin cuvintele „contribuie la apărarea drepturilor omului prin prevenirea încălcării acestora şi repunerea în drepturi a omului”.
2. După articolul 23 se introduc articolele 231 şi 232 avînd următorul cuprins:
„Art.231. – (1) În scopul asigurării protecţiei persoanelor împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, avocatul parlamentar, membrii consiliului consultativ şi alte persoane care îi însoţesc efectuează periodic vizite preventive în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate, plasate la dispoziţia unui organ de stat sau la indicaţia acestuia, sau cu acordul ori consimţămîntul său tacit.
(2) Se interzice ordonarea, aplicarea, permiterea sau tolerarea oricărui tip de sancţiune, precum şi prejudicierea în alt mod a unei persoane sau organizaţii, pentru comunicarea oricărei informaţii, veridice sau false, avocatului parlamentar, membrilor consiliului consultativ şi altor persoane care îi însoţesc în exercitarea funcţiei de prevenire a aplicării torturii sau a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante.
(3) În sensul prezentei legi, prin privare de libertate se înţelege orice formă de plasare a persoanei într-un loc de detenţie de stat sau privat, la ordinul oricărui organ judiciar, administrativ sau al altui organ, în calitate de pedeapsă, sancţiune, măsură procesuală de constrîngere, măsură de siguranţă, precum şi ca rezultat al dependenţei faţă de o îngrijire acordată sau în baza oricărui alt motiv, loc pe care persoana respectivă nu are dreptul să-l părăsească din proprie iniţiativă.
Art.232. – (1) Centrul pentru Drepturile Omului creează un consiliu consultativ în scopul acordării de consultanţă şi de asistenţă în exercitarea atribuţiilor avocaţilor parlamentari în calitate de mecanism naţional de prevenire a torturii. În componenţa acestuia, în mod obligatoriu, trebuie să fie incluşi reprezentanţi ai asociaţiilor obşteşti care activează în domeniul protecţiei drepturilor omului.
(2) Componenţa şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului consultativ se aprobă de către directorul Centrului, în baza avizului Comisiei pentru drepturile omului a Parlamentului.
(3) În componenţa consiliului consultativ pot fi incluse persoane care dispun de competenţă profesională şi o bună reputaţie. La selectarea acestora se va ţine cont de asigurarea echilibrului de gen şi de reprezentarea grupurilor etnice şi minoritare din societate.
(4) Pentru exercitarea independentă a funcţiei de prevenire a torturii, membrii consiliului consultativ beneficiază de drepturile prevăzute la art.24 lit.b)–d), f) şi g).
(5) Membrii consiliului consultativ nu au dreptul să dezvăluie informaţii confidenţiale şi date cu caracter personal despre o persoană privată de libertate fără acordul acesteia, în situaţia în care informaţiile au fost obţinute în cadrul vizitelor preventive.”
3. Articolul 24:
în partea introductivă, după cuvintele „libertăţilor omului” se introduce textul „ , precum şi al efectuării vizitelor preventive în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate,”;
la litera b), cuvîntul „la” se substituie prin cuvîntul „în”, iar cuvintele „unităţi militare, penitenciare” se substituie prin textul „în comisariate de poliţie şi locurile de detenţie din cadrul acestora, în instituţii penitenciare, în izolatoare de detenţie provizorie, în unităţi militare, în centre de plasament al imigranţilor sau al solicitanţilor de azil, în instituţii care acordă asistenţă socială, medicală sau psihiatrică, în şcoli speciale pentru minori cu devieri de comportament şi în alte instituţii similare”;
la litera c), cuvintele „pentru examinarea cererii şi efectuarea controlului” se substituie prin cuvintele „pentru exercitarea atribuţiilor”;
după litera c) se introduce litera c1) avînd următorul cuprins:
„c1) să aibă acces nelimitat la orice informaţie privind tratamentul şi condiţiile de detenţie ale persoanelor private de libertate;”
la litera d), cuvintele „examinării cererii şi” se exclud;
la litera e), cuvintele „elucidate în procesul examinării cererii şi efectuării controlului” se substituie prin cuvîntul „examinate”;
litera f) va avea următorul cuprins:
„f) să aibă întrevederi nelimitate şi convorbiri personale, fără martori, iar în caz de necesitate, prin intermediul traducătorului, cu persoana aflată în locurile specificate la lit.b), precum şi cu oricare altă persoană care, în opinia sa, ar putea oferi informaţiile necesare;”
articolul se completează cu literele g) şi h) avînd următorul cuprins:
„g) să atragă, la efectuarea vizitelor preventive în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate, specialişti şi experţi independenţi din diferite domenii, inclusiv jurişti, medici, psihologi, reprezentanţi ai asociaţiilor obşteşti;
h) să colaboreze cu mijloacele de informare în masă, precum şi cu asociaţiile obşteşti care activează în domeniul protecţiei drepturilor omului atît în ţară, cît şi peste hotare.”
4. La articolul 25 alineatul (1), cuvintele „unităţilor militare şi penitenciarelor” se substituie prin textul „comisariatelor de poliţie şi locurilor de detenţie din cadrul acestora, instituţiilor penitenciare, izolatoarelor de detenţie provizorie, unităţilor militare, centrelor de plasament al imigranţilor sau al solicitanţilor de azil, instituţiilor care acordă asistenţă socială, medicală sau psihiatrică, şcolilor speciale pentru minori cu devieri de comportament şi ale altor instituţii similare.”
5. Articolul 26 alineatul (1):
litera a) se completează în final cu cuvintele „şi cu alte persoane”;
la litera b), după cuvîntul „informaţii” se introduc cuvintele „şi date”;
litera c) va avea următorul cuprins:
„c) să nu divulge informaţiile confidenţiale, precum şi datele cu caracter personal, care i-au fost comunicate în cadrul activităţii sale, decît cu consimţămîntul persoanei la care acestea se referă;”
6. Articolul 27 se completează cu alineatul (11) avînd următorul cuprins:
„(11) În activitatea sa de prevenire a torturii şi a altor tratamente şi pedepse crude, inumane sau degradante, avocatul parlamentar va prezenta autorităţii sau persoanei cu funcţie de răspundere corespunzătoare recomandările sale în vederea ameliorării comportamentului faţă de persoanele private de libertate, a condiţiilor de detenţie şi a prevenirii torturii. În cazul în care avocatul parlamentar nu este de acord cu măsurile întreprinse, el este în drept să se adreseze unui organ ierarhic superior pentru luarea măsurilor corespunzătoare în vederea executării recomandărilor cuprinse în avizul său şi/sau să informeze opinia publică, inclusiv să divulge numele persoanelor autorizate să acţioneze în numele acelei autorităţi.”
7. La articolul 29 partea introductivă, după cuvîntul „cererilor” se introduc cuvintele „ , precum şi în urma efectuării vizitelor preventive în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate”.
8. Articolul 33 se completează cu alineatul (3) avînd următorul cuprins:
„(3) Avocatul parlamentar face publice, în mod periodic, rapoartele întocmite în urma vizitelor în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate, precum şi răspunsurile autorităţilor corespunzătoare.”
Art.II. – (1) Guvernul, în termen de 3 luni, va prezenta Parlamentului propuneri pentru a aduce legislaţia în vigoare în concordanţă cu prezenta lege.
(2) La un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul, în termen de o lună, va prezenta Comisiei pentru drepturile omului a Parlamentului un raport privind funcţionarea mecanismului naţional de prevenire a torturii şi propuneri pentru perfecţionarea acestuia.
VICEPREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Maria POSTOICO
Nr.200-XVI. Chişinău, 26 iulie 2007.
Art.I. – Legea nr. 1349-XIII din 17 octombrie 1997 cu privire la avocaţii parlamentari (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.82–83, art. 671), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 2, cuvintele „contribuie la repunerea în drepturi a cetăţenilor” se substituie prin cuvintele „contribuie la apărarea drepturilor omului prin prevenirea încălcării acestora şi repunerea în drepturi a omului”.
2. După articolul 23 se introduc articolele 231 şi 232 avînd următorul cuprins:
„Art.231. – (1) În scopul asigurării protecţiei persoanelor împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, avocatul parlamentar, membrii consiliului consultativ şi alte persoane care îi însoţesc efectuează periodic vizite preventive în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate, plasate la dispoziţia unui organ de stat sau la indicaţia acestuia, sau cu acordul ori consimţămîntul său tacit.
(2) Se interzice ordonarea, aplicarea, permiterea sau tolerarea oricărui tip de sancţiune, precum şi prejudicierea în alt mod a unei persoane sau organizaţii, pentru comunicarea oricărei informaţii, veridice sau false, avocatului parlamentar, membrilor consiliului consultativ şi altor persoane care îi însoţesc în exercitarea funcţiei de prevenire a aplicării torturii sau a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante.
(3) În sensul prezentei legi, prin privare de libertate se înţelege orice formă de plasare a persoanei într-un loc de detenţie de stat sau privat, la ordinul oricărui organ judiciar, administrativ sau al altui organ, în calitate de pedeapsă, sancţiune, măsură procesuală de constrîngere, măsură de siguranţă, precum şi ca rezultat al dependenţei faţă de o îngrijire acordată sau în baza oricărui alt motiv, loc pe care persoana respectivă nu are dreptul să-l părăsească din proprie iniţiativă.
Art.232. – (1) Centrul pentru Drepturile Omului creează un consiliu consultativ în scopul acordării de consultanţă şi de asistenţă în exercitarea atribuţiilor avocaţilor parlamentari în calitate de mecanism naţional de prevenire a torturii. În componenţa acestuia, în mod obligatoriu, trebuie să fie incluşi reprezentanţi ai asociaţiilor obşteşti care activează în domeniul protecţiei drepturilor omului.
(2) Componenţa şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului consultativ se aprobă de către directorul Centrului, în baza avizului Comisiei pentru drepturile omului a Parlamentului.
(3) În componenţa consiliului consultativ pot fi incluse persoane care dispun de competenţă profesională şi o bună reputaţie. La selectarea acestora se va ţine cont de asigurarea echilibrului de gen şi de reprezentarea grupurilor etnice şi minoritare din societate.
(4) Pentru exercitarea independentă a funcţiei de prevenire a torturii, membrii consiliului consultativ beneficiază de drepturile prevăzute la art.24 lit.b)–d), f) şi g).
(5) Membrii consiliului consultativ nu au dreptul să dezvăluie informaţii confidenţiale şi date cu caracter personal despre o persoană privată de libertate fără acordul acesteia, în situaţia în care informaţiile au fost obţinute în cadrul vizitelor preventive.”
3. Articolul 24:
în partea introductivă, după cuvintele „libertăţilor omului” se introduce textul „ , precum şi al efectuării vizitelor preventive în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate,”;
la litera b), cuvîntul „la” se substituie prin cuvîntul „în”, iar cuvintele „unităţi militare, penitenciare” se substituie prin textul „în comisariate de poliţie şi locurile de detenţie din cadrul acestora, în instituţii penitenciare, în izolatoare de detenţie provizorie, în unităţi militare, în centre de plasament al imigranţilor sau al solicitanţilor de azil, în instituţii care acordă asistenţă socială, medicală sau psihiatrică, în şcoli speciale pentru minori cu devieri de comportament şi în alte instituţii similare”;
la litera c), cuvintele „pentru examinarea cererii şi efectuarea controlului” se substituie prin cuvintele „pentru exercitarea atribuţiilor”;
după litera c) se introduce litera c1) avînd următorul cuprins:
„c1) să aibă acces nelimitat la orice informaţie privind tratamentul şi condiţiile de detenţie ale persoanelor private de libertate;”
la litera d), cuvintele „examinării cererii şi” se exclud;
la litera e), cuvintele „elucidate în procesul examinării cererii şi efectuării controlului” se substituie prin cuvîntul „examinate”;
litera f) va avea următorul cuprins:
„f) să aibă întrevederi nelimitate şi convorbiri personale, fără martori, iar în caz de necesitate, prin intermediul traducătorului, cu persoana aflată în locurile specificate la lit.b), precum şi cu oricare altă persoană care, în opinia sa, ar putea oferi informaţiile necesare;”
articolul se completează cu literele g) şi h) avînd următorul cuprins:
„g) să atragă, la efectuarea vizitelor preventive în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate, specialişti şi experţi independenţi din diferite domenii, inclusiv jurişti, medici, psihologi, reprezentanţi ai asociaţiilor obşteşti;
h) să colaboreze cu mijloacele de informare în masă, precum şi cu asociaţiile obşteşti care activează în domeniul protecţiei drepturilor omului atît în ţară, cît şi peste hotare.”
4. La articolul 25 alineatul (1), cuvintele „unităţilor militare şi penitenciarelor” se substituie prin textul „comisariatelor de poliţie şi locurilor de detenţie din cadrul acestora, instituţiilor penitenciare, izolatoarelor de detenţie provizorie, unităţilor militare, centrelor de plasament al imigranţilor sau al solicitanţilor de azil, instituţiilor care acordă asistenţă socială, medicală sau psihiatrică, şcolilor speciale pentru minori cu devieri de comportament şi ale altor instituţii similare.”
5. Articolul 26 alineatul (1):
litera a) se completează în final cu cuvintele „şi cu alte persoane”;
la litera b), după cuvîntul „informaţii” se introduc cuvintele „şi date”;
litera c) va avea următorul cuprins:
„c) să nu divulge informaţiile confidenţiale, precum şi datele cu caracter personal, care i-au fost comunicate în cadrul activităţii sale, decît cu consimţămîntul persoanei la care acestea se referă;”
6. Articolul 27 se completează cu alineatul (11) avînd următorul cuprins:
„(11) În activitatea sa de prevenire a torturii şi a altor tratamente şi pedepse crude, inumane sau degradante, avocatul parlamentar va prezenta autorităţii sau persoanei cu funcţie de răspundere corespunzătoare recomandările sale în vederea ameliorării comportamentului faţă de persoanele private de libertate, a condiţiilor de detenţie şi a prevenirii torturii. În cazul în care avocatul parlamentar nu este de acord cu măsurile întreprinse, el este în drept să se adreseze unui organ ierarhic superior pentru luarea măsurilor corespunzătoare în vederea executării recomandărilor cuprinse în avizul său şi/sau să informeze opinia publică, inclusiv să divulge numele persoanelor autorizate să acţioneze în numele acelei autorităţi.”
7. La articolul 29 partea introductivă, după cuvîntul „cererilor” se introduc cuvintele „ , precum şi în urma efectuării vizitelor preventive în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate”.
8. Articolul 33 se completează cu alineatul (3) avînd următorul cuprins:
„(3) Avocatul parlamentar face publice, în mod periodic, rapoartele întocmite în urma vizitelor în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate, precum şi răspunsurile autorităţilor corespunzătoare.”
Art.II. – (1) Guvernul, în termen de 3 luni, va prezenta Parlamentului propuneri pentru a aduce legislaţia în vigoare în concordanţă cu prezenta lege.
(2) La un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul, în termen de o lună, va prezenta Comisiei pentru drepturile omului a Parlamentului un raport privind funcţionarea mecanismului naţional de prevenire a torturii şi propuneri pentru perfecţionarea acestuia.
VICEPREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Maria POSTOICO
Nr.200-XVI. Chişinău, 26 iulie 2007.