Abrogată prin HG796 din 25.10.12, MO228/31.10.12 art.858

1. În scopul examinării la faţa locului a posibilităţilor reamplasării Consiliului Coordonator al Audiovizualului din clădirea de pe str. Mihai Eminescu, nr. 28, în clădirea din str. Mihai Eminescu, nr. 50, se creează un grup de lucru în următoarea componenţă:

    GUMENÎI Nicolae    – şef al Aparatului Guvernului, preşedinte al grupului
                                            de lucru
    GORINCIOI Gheorghe – preşedinte al Consiliului Coordonator al Audiovizualului
    COZMA Artur              – ministru al culturii şi turismului
    DRAGOMIR Vladimir   – deputat în Parlament, vicepreşedinte al Comisiei
   pentru cultură, ştiinţă, învăţămînt, tineret, sport şi
                                             mijloace de informare în masă
    PĂCURARU Ion          – consultant principal, Aparatul Guvernului
    2. Grupul de lucru va analiza situaţia la faţa locului şi, în termen de 3 zile, va prezenta Primului Ministru propuneri concrete, bine argumentate.

PRIM-MINISTRU Vasile TARLEV

Nr. 99-d. Chişinău, 5 noiembrie 2007.

Aprobată
prin Dispoziţia Guvernului nr.90-d
din 28 septembrie 2007

CONCEPŢIA
optimizării numărului angajaţilor
din sectorul bugetar în anii 2008-2010

I. Situaţia actuală şi tendinţe

    Cheltuielile de personal care includ salariile, contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie medicală reprezintă una din principalele categorii economice de cheltuieli ale bugetului public naţional.
    În 2007 cheltuielile de personal în valoare nominală se estimează la 4395,7 mil. lei, înregistrînd o creştere faţă de 2006 cu 14,6 la sută şi de 3,2 ori mai mult faţă de 2000.
    Ca pondere în produsul intern brut cheltuielile de personal în 2007 au înregistrat o creştere de la 7,8 la sută în 2004 pînă la 9,4 la sută în 2007.
    Această majorare semnificativă a cheltuielilor de personal se datorează, în primul rînd, realizării primelor etape de implementare a noului sistem de salarizare a angajaţilor din sectorul bugetar. Astfel, pentru implementarea noilor norme salariale în 2006 au fost alocate 1090 mil. lei, iar în 2007 - încă 338,1 mil. lei.
    Alocarea sumelor menţionate a permis de a majora în perioada de referinţă salariul mediu al unui angajat din sectorul bugetar cu peste 62 la sută.
   Totodată, comparativ cu salariul mediu al unui angajat din sectorul real al economiei naţionale, salariile angajaţilor din sectorul bugetar rămîn în continuare mici, constituind în 2007 doar 74,5 la sută faţă de cel din sectorul privat.
   Astfel, deşi cheltuielile de personal în sectorul bugetar sînt impunătoare şi în raport cu produsul intern brut depăşesc nivelul atins în celelalte ţări din regiune, nivelul salarizării angajaţilor din acest sector este mult mai redus decît în sectorul real.
    Cauza principală a acestei situaţii este cota ridicată a angajaţilor în sectorul bugetar care constituie circa 25 % din numărul total al salariaţilor din economia naţională.
    Dinamica numărului angajaţilor din ramurile sectorului bugetar (cu excepţia personalului din organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice) în 2001-2006 se caracterizează prin următoarele date:

	2001		2002		2003		2004		2005		2006
	Numărul angaja-ţilor	% din total	Numărul angaja-ţilor	% din total	Numărul angaja-ţilor	% din total	Numărul angaja-ţilor	% din total	Numărul angaja-ţilor	% din total	Numărul angaja-ţilor	% din total
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13
Servicii generale de stat	16763,5	7,0%	16880,5	7,1%	15596,4	6,6%	14093	7,9%	14141,1	8,0%	14623,9	8.1%
Activitatea externă	288,5	0,1%	304	0,1%	323,3	0,1%	350,5	0,2%	335,5	0,2%	359,9	0,2%
Sistemul judiciar	3194	1,3%	3140	1,3%	3018,5	1,3%	3160,9	1,8%	3344,5	1,9%	3313,5	1,8%
Învăţămînt	124738,5	52,1%	123383,6	52,2%	125277	53,1%	125941	70,9%	126213,9	71,3%	126559	70,5%
Ştiinţă şi inovare	3460,4	1,4%	3494,8	1,5%	3166	1,3%	3130,4	1,8%	3576,5	2,0%	3434	1,9%
Cultură, artă, sport şi tineret	9951,5	4,2%	10009	4,2%	10273,5	4,4%	10408,5	5,9%	9669,4	5,5%	10165	5,7%
Ocrotirea sănătăţii	66143,3	27,6%	65073,6	27,5%	64584,5	27,4%	5040	2,8%	4698,3	2,7%	4848,9	2,7%
Asistenţa şi asigurarea socială	4278	1,8%	4423	1,9%	4523,7	1,9%	5060,7	2,8%	5409	3,1%	5742,9	3,2%
Agricultură, gospodăria piscicolă şi silvică	5765	2,4%	4765	2,0%	3730,2	1,6%	3726,9	2,1%	3677,7	2,1%	3814,2	2,1%
Protecţia mediului şi hidrometeorologia	1028	0,4%	1008,5	0,4%	862,1	0,4%	854,6	0,5%	841	0,5%	775	0,4%
Industrie şi construcţii	319	0,1%	320	0,1%	282,5	0,1%	346,8	0,2%	388,1	0,2%	307,7	0,2%
Transporturi, gospodăria drumurilor, comunicaţii	219	0,1%	195	0,1%	211,3	0,1%	198,5	0,1%	119,5	0,1%	92	0,1%
Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe	122	0,1%	83	0,0%	103,5	0,0%	108,2	0,1%	146	0,1%	116	0,1%
Alte activităţi economice	3362,5	1,4%	3445,5	1,5%	4078	1,7%	5237,4	2,9%	4410	2,5%	5401,.8	3,0%
Total	239633,2	100%	236525,5	100%	236030,5	100%	177655,4	100%	176970,5	100%	179553,8	100%

     Datele din tabel denotă că în perioada de referinţă a avut loc o reducere semnificativă a angajaţilor din toate ramurile sectorului bugetar.
    Astfel, dacă în 2001 numărul angajaţilor constituia peste 239,6 mii persoane, apoi în 2006 - 179,6 mii persoane. Cea mai esenţială reducere a avut loc în 2004 şi se datorează implementării asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, majoritatea instituţiilor medicale fiind transferate la activitatea în condiţii de autonomie financiară.
    Respectiv s-a modificat şi structura ramurală a angajaţilor bugetari. Dacă cota sectorului sănătăţii s-a redus de la 27,4 % pînă la 2,7 %, apoi cota angajaţilor din învăţămînt a atins 70,5 %.
     În ultimii zece ani numărul angajaţilor din instituţiile de învăţămînt a cunoscut o dinamică diferită în funcţie de nivelul respectiv al procesului educaţional.
    În învăţămîntul preşcolar pînă în 2000 a urmat un proces de recesiune, cînd activitatea mai multor sute de instituţii a fost suspendată. Respectiv şi numărul cadrelor didactice s-a redus de la 14,7 mii în 1997 pînă la 8,9 mii în 2000. Începînd cu 2002 a derulat procesul de revitalizare a instituţiilor preşcolare, ceea ce a condus la majorarea contingentului de copii instituţionalizaţi pînă la 113,1 mii în 2006, nivelul instituţionalizării constituind 55,4 %. În prezent activează 1295 instituţii preşcolare în care sînt încadraţi peste 10,3 mii educatori, un educator revenind la 11 copii.
    Totodată, în 270 localităţi lipsesc instituţii preşcolare, iar rata de şcolarizare a copiilor de vîrsta 5-7 ani este doar de 85%.
    În perioada de referinţă numărul de instituţii revitalizate va creşte anual cu 3%, iar numărul de copii încadraţi în programele preşcolare va spori cu 15% către anul 2010.
    Astfel, în învăţămîntul preşcolar în anii 2008-2010 se va menţine tendinţa de creştere a numărului salariaţilor, îndeosebi a cadrelor didactice.
   În învăţămîntul secundar profesional numărul elevilor după reducerea cu 30 la sută în 1998, pînă în 2004 a rămas stabil la nivelul de circa 23 mii, numărul cadrelor didactice au fost reduse de la 2,5 mii pînă la 2,3 mii.
    Începînd cu anul 2005 învăţămîntului secundar profesional i se atribuie o importanţă mult mai mare, în sensul corelării cu cerinţele crescînde ale pieţei muncii în ceea ce priveşte cadrele de muncitori calificaţi.
    În anii 2008-2010 reţeaua instituţiilor de învăţămînt secundar profesional urmează să fie revizuită şi optimizată, pentru a asigura o creştere semnificativă a numărului elevilor, ceea ce va genera creşterea respectivă de personal.
    Aceleaşi condiţii şi tendinţe sînt relevante şi pentru învăţămîntul mediu de specialitate, numărul elevilor în acest sistem urmînd să crească de la 27,0 mii în 2005 pînă la 36,7 mii în 2010.
    Numărul angajaţilor din învăţămîntul primar şi secundar general este condiţionat în cea mai mare parte de situaţia demografică din Moldova.
    În ultimii 10 ani numărul elevilor s-a redus continuu de la 655,4 mii în 1997 pînă la 487,0 mii în 2007, ceea ce înseamnă cu 25,7 la sută. În acelaşi timp, numărul instituţiilor de învăţămînt s-a redus cu 38 unităţi, de la 1545 pînă la 1507, respectiv, numărul cadrelor didactice s-a redus de la 45,1 mii pînă la 41,0 mii, ceea ce înseamnă cu 9 la sută.
     În aceste condiţii raportul elev/pedagog s-a redus de la 15 în 1997 pînă la 12 în 2007. În localităţile rurale acest raport este şi mai redus.
    Capacităţile instituţiilor de învăţămînt se utilizează la un nivel de 67,3%. Funcţionează în paralel două standarde diferite cu aceeaşi finalitate: învăţămîntul mediu de cultură generală şi învăţămîntul liceal. Majoritatea cadrelor didactice sînt de vîrstă înaintată, asigurarea cu tineri specialişti este insuficientă.
   În perioada 2008-2010 va continua reducerea numărului elevilor cu peste 20 mii anual. Astfel, este necesară racordarea reţelei instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general, precum şi a personalului angajat la contingentul de elevi.
    În învăţămîntul superior numărul angajaţilor în ultimii 10 ani a fost în continuă creştere datorită majorării excesive a numărului de studenţi, de la 72,7 mii în 1998 pînă la 128 mii în 2006. În anii 2008-2010 se preconizează o reducere a admiterii excesive prin contract la unele specialităţi, pentru corelarea numărului specialiştilor pregătiţi cu cerinţele pieţei muncii.

	Bugetul de stat			Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale			Total
	2006		2007	2006		2007	2006		2007
	aprobat	mediu realizat	aprobat	aprobat	mediu realizat	aprobat	aprobat	mediu realizat	aprobat
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
Învăţămîntul total:	28488,7	27865,6	28601,2	114292,3	112442,7	113419,4	142781	140308,3	142020,6
preşcolar	-	-	-	27612,7	26962,6	28620,1	27612,7	26962,6	28620,1
primar	-	-	-	1963,3	1917,5	1912,6	1963,3	1917,5	1912,6
secundar general	5832,3	5689,1	5645	74200,7	73139,1	71864,3	80033	78828,2	77509,3
secundar profesional	5174	5053,6	5248	-	-	-	5174	5053,6	5248
Învăţămîntul mediu de specialitate	5156,4	5035,3	5199,5	-	-	-	5156,4	5035,3	5199,5
Învăţămîntul superior universitar	10295	10157,4	10514,3	-	-	-	10295	10157,4	10514,3
Învăţămîntul postuniversitar	1015,8	1003,7	1040,3	-	-	-	1015,8	1003,7	1040,3
Cursuri şi instituţii de perfecţionare	370,8	321,3	334,6	-	-	-	370,8	321,3	334,6
Instituţii şi activităţi în domeniul învăţămîntului	556,4	524,2	546,5	9921,6	9845,5	10444,6	10478	10378,7	10991,1
Organe administrative	88	81	73	594	569	577,8	682	650	650,8

    Diferenţierea unităţilor bugetare de personal conform formelor de învăţămînt este expusă în tabelul ce urmează.
    Din numărul total de unităţi cadrele didactice constituie circa 56 la sută. Astfel, la fiecare unitate de cadru didactic revine 0,8 unităţi de personal nondidactic, majoritatea constituind-o personalul auxiliar.
    Coraportul specificat este mult inferior nivelului atins în ţările dezvoltate.
    În ramura culturii, artei şi sportului personalul bugetar este concentrat în biblioteci, muzee, case de cultură, instituţii teatral-concertistice şi scoli sportive.
    După reducerile masive de personal care au avut loc în anii 1991-2000, cînd numărul caselor de cultură a fost redus de la 1790 pînă la 1245, iar numărul bibliotecilor de la 2079 pînă la 1377, în anii 2001-2006 numărul salariaţilor din ramură s-a stabilizat la cota de 10,0 mii unităţi, sau 5,5% din numărul total al angajaţilor bugetari.
    Au fost întreprinse acţiuni concrete de redresare a situaţiei în domeniul culturii, atribuirii bibliotecilor a funcţiilor de centre informaţionale.
   Sectorul bugetar din domeniul ocrotirii sănătăţii se constituie din 5,7 mii unităţi de personal, concentrate în centrele de medicină preventivă (57,5%), centrele de plasament şi reabilitare pentru copii, staţiile de transfuzie a sîngelui, expertiza medico-legală, alte instituţii.
    O problemă stringentă în ramură o constituie deficitul de personal medical, mai ales mediu de specialitate.
   Instituţiile bugetare din domeniul agriculturii cuprind Serviciul Veterinar de Stat, Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice şi inspectoratele.
    În perioada 2008-2010 este preconizată dezvoltarea reţelei punctelor de combatere a căderilor de grindină, pentru a asigura în anul 2010 protecţia antigrindină pe un teritoriu de 2000,0 mii hectare, ceea ce va necesita majorarea numărului de angajaţi cu peste 400 unităţi.
    În organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice locale sînt prevăzute 19,9 mii funcţii publice şi 4,6 mii unităţi de personal de deservire tehnică. În 2006 a demarat procesul de reformă a administraţiei publice centrale, care se desfăşoară în conformitate cu Strategia de reformă a administraţiei publice centrale în Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1402 din 30 decembrie 2005.
    O reducere semnificativă a personalului autorităţilor administraţiei publice locale a fost operată odată cu implementarea noilor state-tip de personal la trecerea de la judeţe la raioane, iar în autorităţile publice centrale în anul 2005. În 2006 în cadrul optimizării numărului de personal au fost reduse 70 unităţi de personal, în 2007 au fost reduse 204 unităţi de personal sau 9,4 % din efectivul Serviciului Vamal.
    Un contingent impunător de funcţionari publici este concentrat în Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (2248 unităţi). Totodată, numărul de funcţionari fiscali la 1000 de locuitori în Moldova constituie 0,7, ceea ce este cu mult mai puţin decît în ţările europene.
    Numărul de colaboratori ai organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice este în continuare impunător, există discrepanţe între numărul de unităţi bugetare şi personalul real angajat.
    În ansamblu, dinamica unităţilor de personal prevăzute în anii 2006-2007 în statele de personal se caracterizează prin datele ce urmează:

	Bugetul de stat			Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale			Total
	2006		2007	2006		2007	2006		2007
	aprobat	mediu realizat	aprobat	aprobat	mediu realizat	aprobat	aprobat	mediu realizat	aprobat
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10
Servicii generale de stat	7969	7416,5	7816	7243,1	7217,7	7201,6	15212,1	14629,2	15017,7
Activitatea externă	427,8	359,9	425,5	-	-	-	427,8	359,9	425,5
Sistemul judiciar	4388,5	3898,5	4460	-	-	-	4388,5	3898,5	4460
Învăţămînt	28488,7	27865,6	28601,2	114292,3	112442,7	113419,4	142781	140308,3	142020,6
Ştiinţă şi inovare	3645,6	3482	3639,8	-	-	-	3645,6	3482	3639,8
Cultură, artă, sport şi tineret	1367,4	1545,6	1629,2	8769,8	8609,6	9113,3	10137,2	10155,2	10742,5
Ocrotirea sănătăţii	5680	4663,75	5521,1	179	185	190,3	5859	4848,8	5711,4
Asistenţa şi asigurarea socială	2306,25	2037,25	2679,75	3844,8	3640,1	4432,1	6151	5677,3	7111,8
Agricultură, gospodăria piscicolă şi silvică	1680	1423	1685	2076,5	1942,7	2576,5	3756,5	3365,7	4261,5
Protecţia mediului şi hidrometeoro-logia	834	775	848	-	-	-	834	775	848
Industrie şi construcţii	168	161	168	187,5	154,7	201,5	355,5	315,7	369,5
Transporturi, gospodăria drumurilor, comunicaţii	35	34	34	-	-	-	35	34	34
Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe	25	25	25	27	19	20	52	44	45
Alte activităţi economice	467,5	399	510,5	4949,3	4990,7	4071,8	5416,8	5389,7	4582,3
Total	57482,8	54086,1	58043,1	141569,3	139197,2	141226,5	199052,1	193283,3	199269,6

   O problemă-cheie a managementului resurselor umane în ramurile sectorului bugetar o constituie metodele ineficiente de planificare a unităţilor de personal şi lipsa evidenţei clare şi obiective a angajaţilor, conform ocupaţiilor şi nivelului de salarizare a acestora.
   Statistica existentă nu asigură decît o informare minimă referitor la numărul de angajaţi şi cheltuielile salariale, fără repartizarea pe profesii şi specialităţi, nivelul de calificare şi condiţiile de salarizare.
    În majoritatea cazurilor lipsesc normele de deservire şi normativele de personal, iar cele existente sînt mai vechi de 25 ani.
    Statele-tip de personal care se aplică în unele ramuri sînt, de asemenea, depăşite de timp şi se aplică neadecvat.
    În ţară nu există nici o instituţie specializată în domeniul normării muncii.
    Statele de personal ale instituţiilor şi organizaţiilor nu sînt expertizate la nivelul cuvenit. Multe deficienţe se depistează şi la stabilirea normelor salariale pentru angajaţii concreţi şi la calculul mijloacelor bugetare necesare pentru salarizare, ca o consecinţă a sistemului de salarizare complicat şi netransparent.
    În ansamblu, este oportună eficientizarea managementului resurselor umane din sectorul bugetar, este necesară restructurarea mai multor instituţii şi ramuri şi optimizarea personalului sectorului public.

2. Scopul Concepţiei

    Prezenta Concepţie are drept scop optimizarea structurilor instituţiilor bugetare şi a numărului angajaţilor din ramurile sferei bugetare, menite să asigure:
    utilizarea eficientă a potenţialului uman disponibil în conformitate cu calificarea şi nivelul de pregătire atins;
    menţinerea cheltuielilor de personal în bugetul public naţional în limita a 10 procente din produsul intern brut;
    acumularea mijloacelor necesare pentru implementarea în anii 2008-2010 a normelor salariale prevăzute de Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar;
direcţionarea mijloacelor economisite în urma reducerii unităţilor de personal ineficiente pentru menţinerea şi atragerea specialiştilor tineri cu pregătire înaltă şi de perspectivă.

3. Documentele de politici şi actele normative relevante

    Direcţiile principale ale politicii de personal a statului în ramurile sectorului bugetar sînt formulate în următoarele documente de politici şi acte normative:
    Hotărîrea Guvernului nr. 410 din 4 aprilie 2003 “Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale “Educaţie pentru toţi”;
    Hotărîrea Guvernului nr. 1541 din 22 decembrie 2003 “Privind aprobarea Strategiei pentru tineret”;
    Hotărîrea Guvernului nr. 527 din 21 mai 2004 “Despre aprobarea Planului naţional de acţiuni “Educaţie pentru toţi” pe anii 2004-2008";
   Hotărîrea Guvernului nr. 711 din 15 iulie 2005 “Pentru aprobarea Planului de acţiuni privind analiza funcţională, elaborarea şi implementarea Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale în Moldova”;
   Hotărîrea Guvernului nr. 790 din 1 august 2005 “Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni pentru realizarea Programului de activitate a Guvernului pentru anii 2005-2009 ,,Modernizarea ţării-bunăstarea poporului”;
    Hotărîrea Guvernului nr. 863 din 16 august 2005 “Cu privire la aprobarea Programului de modernizare a sistemului educaţional în Republica Moldova”;
    Hotărîrea Guvernului nr. 913 din 26 august 2005 “Cu privire la aprobarea Strategiei Naţionale a sănătăţii reproducerii”;
   Hotărîrea Guvernului nr. 31 din 11 ianuarie 2007 “Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de instruire a funcţionarilor publici şi aleşilor locali, pentru anii 2007-2010”;
   Hotărîrea Guvernului nr. 237 din 1 martie 2007 “Pentru aprobarea Raportului cu privire la implementarea Programului de modernizare a sistemului educaţional în Republica Moldova”;
   Hotărîrea Guvernului nr. 459 din 25 aprilie 2007 “Pentru aprobarea Programului naţional de reabilitare şi integrare socială a persoanelor cu disabilităţi pentru anii 2007-2009”;
    Hotărîrea Guvernului nr. 605 din 31 mai 2007 “Pentru aprobarea Strategiei naţionale privind politicile de ocupare a forţei de muncă pe anii 2007-2015”;
   Hotărîrea Guvernului nr. 637 din 7 iunie 2007 “Cu privire la aprobarea Programului naţional “Securitatea transfuzională şi autoasigurarea ţării cu produse sangvine pentru anii 2007-2011”;
    Hotărîrea Guvernului nr. 784 din 9 iulie 2007 “Pentru aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012”;
    Hotărîrea Guvernului nr. 995 din 3 septembrie 2007 “Cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni comunitare pentru susţinerea copiilor aflaţi în dificultate pe anii 2007-2009”.

4. Direcţiile principale de optimizare a personalului

    În învăţămînt:
    elaborarea şi implementarea Strategiei de optimizare a reţelei instituţiilor de învăţămînt ce va cuprinde:
    crearea şcolilor de circumscripţie;
    reorganizarea şcolilor medii de cultură generală în gimnazii şi licee;
    implementarea unei noi formule de finanţare a instituţiilor de învăţămînt;
    organizarea transportului şcolar în mediul rural;
    racordarea numărului de cadre didactice cu contingentul aşteptat de elevi şi majorarea raportului elev/profesor cu 2 elevi/profesor anual;
    implementarea Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012 şi a sistemului de măsuri de prevenire la plasarea copiilor în instituţiile rezidenţiale;
    eficientizarea utilizării resurselor umane în învăţămîntul special (dublarea numărului de clase în instituţiile rezidenţiale şi reducerea personalului auxiliar cu 10% anual);
    elaborarea şi implementarea unor noi state-tip de personal pentru instituţiile de învăţămînt de toate nivelurile în vederea optimizării personalului auxiliar;
    revizuirea şi optimizarea reţelei instituţiilor de învăţămînt secundar profesional;
    optimizarea completării grupelor de elevi şi a statelor de personal din şcolile profesionale;
    organizarea instruirii la specialităţi mixte cu implementarea curriculei flexibile pentru formarea profesională cu specializare mixtă;
   optimizarea specializării instituţiilor de învăţămînt mediu de specialitate şi aducerea numărului de colegii pedagogice în corespundere cu necesarul de specialişti în domeniu;
    perfecţionarea programelor de formare profesională pentru reducerea studierii unor discipline neobligatorii;
    modernizarea curriculei universitare în corespundere cu noua structură a învăţămîntului superior;
    optimizarea specializării instituţiilor de învăţămînt superior;
    actualizarea normativelor pentru sarcina didactică şi aducerea ei la nivelul celora din ţările europene;
modificarea Codului muncii în sensul facilitării încetării contractului individual de muncă cu persoanele care au depăşit limita de vîrstă, cu încheierea ulterioară a contractului de muncă pe o durată determinată.
    În ocrotirea sănătăţii:
    restructurarea instituţiilor de transfuzie a sîngelui în conformitate cu Programul naţional “Securitatea tranfuzională şi autoasigurarea ţării cu produse sangvine pentru anii 2007-2011”;
    optimizarea statelor de personal ale centrelor de medicină preventivă municipale şi raionale ale Serviciului Sanitaro-Epidemiologic de Stat.
    În cultură, artă şi sport:
    implementarea tehnologiilor informaţionale avansate în sistemul bibliotecar;
    eficientizarea utilizării resurselor umane în învăţămîntul artistic;
    optimizarea reţelei şcolilor sportive.
    În asigurare şi asistenţă socială:
    monitorizarea realizării business proceselor în cadrul sistemului informaţional integrat SPAS, optimizarea funcţiilor Aparatului central CNAS şi subdiviziunilor teritoriale,     aprobarea şi implementarea noii structuri organizaţionale CNAS;
    delegarea treptată a competenţelor aparatului central al CNAS subdiviziunilor teritoriale;
    perfecţionarea procedurilor privind managementul resurselor umane;
    realizarea obiectivelor Strategiei naţionale şi a Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012:
    reducerea cu 50% a numărului de copii ce locuiesc separat de mediul familial;
    reorganizarea instituţiilor rezidenţiale prin:
    restructurarea instituţiilor rezidenţiale în unităţi mici, constituite după modelul familial, şi/sau în centre de asistenţă socială comunitare;
    închiderea treptată a instituţiilor care, din diferite motive, nu pot fi restructurate.
    În instituţiile bugetare din agricultură, protecţia mediului şi hidrometeorologie:
    reforma sistemului de control sanitar veterinar prin concesionarea circumscripţiilor veterinare şi a unor activităţi sanitare veterinare, precum şi transmiterea unor activităţi medicilor veterinari împuterniciţi la întreprinderile de producere, prelucrare, depozitare şi comercializare a produselor de origine animală;
    perfecţionarea structurii organizatorice a Inspectoratului de Stat pentru Seminţe, Inspectoratului de Stat Republican pentru Protecţia Plantelor, Inspectoratului de Stat pentru Produse Cerealiere şi Panificaţie.
    În serviciul public:
    reorganizarea administraţiei publice centrale, optimizarea instituţională şi funcţională a Guvernului, delimitarea funcţiilor de elaborare a politicilor de cele de implementare a acestora, inclusiv prin transmiterea funcţiilor executorii structurilor subordonate ministerelor;
    optimizarea procesului decizional prin eficientizarea sistemului de planificare şi raportare, sporirea capacităţilor de elaborare a documentelor de politici, de analiză şi monitorizare a implementării acestora, introducerea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale;
    optimizarea managementului funcţiei publice şi a funcţionarilor publici;
    optimizarea funcţiei de reglementare de stat a activităţii de întreprinzător şi reducerea numărului tuturor formelor de control din partea statului;
    implementarea unui sistem de salarizare capabil să asigure consolidarea potenţialului şi ridicarea profesionalismului personalului, atragerea şi menţinerea tinerilor specialişti cu pregătire modernă;
    implementarea Registrului funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici;
    crearea şi implementarea sistemului informaţional integrat şi al mecanismului de prezentare a dărilor de seamă în mod electronic către Serviciul Fiscal de Stat;
    optimizarea procedurilor fiscale actualmente utilizate, standardizarea proceselor de lucru.
    În organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice:
    desfăşurarea analizei strategice a apărării, reieşind din mediul de securitate la nivel strategic, evaluarea riscurilor şi resurselor disponibile;
    perfecţionarea structurii organizaţionale şi raţionalizarea efectivului-limită al aparatului central al Ministerului Apărării;
    optimizarea structurii şi reducerea efectivului atestat din cadrul Direcţiei generale pază de stat.
    În ansamblu pe sectorul bugetar:
    efectuarea recensămîntului angajaţilor din sectorul bugetar, cu implementarea Raportului statistic anual privind repartizarea salariaţilor din sectorul bugetar pe funcţii, categorii de salarizare şi mărimea salariilor conform situaţiei de la 1 octombrie;
    elaborarea metodologiei de evaluare a necesităţii ramurilor în cadre calificate;
    elaborarea măsurilor de instruire şi recalificare a angajaţilor disponibilizaţi din sectorul bugetar, în scopul reîncadrării lor în sectorul privat;
    implementarea normativelor de personal elaborate în comun cu statele-membre ale CSI, pentru:
    specialiştii ocupaţi cu acordarea ajutorului social cetăţenilor;
    lucrătorii serviciilor de expertiză medico-socială;
    lucrătorii oficiilor forţei de muncă;
    lucrătorii instituţiilor de asistenţă socială;
    reglementarea modului de utilizare a mijloacelor băneşti economisite în urma raţionalizării personalului, pentru majorarea salariilor angajaţilor din sector.

5. Evaluarea impactului optimizării numărului angajaţilor

    Impactul pozitiv al implementării prezentei Concepţii constă în:
    reducerea numărului excesiv de personal în ramurile sectorului bugetar, în special la lucrările necalificate, auxiliare şi cu retribuţie mică;
    crearea premiselor pentru majorarea semnificativă a salariilor în condiţiile restricţionării cheltuielilor de personal în bugetul public naţional;
    sporirea atractivităţii locurilor de muncă în sectorul bugetar pentru tinerii specialişti cu pregătire modernă;
    creşterea productivităţii muncii, sporirea disciplinei executorii a angajaţilor;
    perfecţionarea planificării bugetare prin asigurarea unei evidenţe stricte a unităţilor de personal în aspect profesional şi de calificare;
    accelerarea implementării normelor salariale prevăzute de Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.
    Efectele negative posibile:
    creşterea şomajului;
    posibilităţi reduse de angajare în sectorul rural pentru cadrele didactice, specialiştii din cultură etc.;
    disfuncţionalităţi pe piaţa muncii;
    cheltuieli considerabile pentru protecţia socială a persoanelor disponibilizate - plata indemnizaţiei de concediere, plata ajutorului de şomaj;
    cheltuieli suplimentare pentru instruirea şi recalificarea persoanelor disponibilizate.
   Pentru realizarea obiectivelor prevăzute în prezenta Concepţie, ministerele de ramură, alte autorităţi administrative centrale şi autorităţile administraţiei publice locale urmează să elaboreze planuri de acţiuni concrete, cu indicarea rezultatelor preconizate.