În scopul realizării prevederilor Legii nr. 467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 6-12, art. 44), Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 1743-III din 19 martie 2004 "Privind edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 50-52, art. 300), Hotărîrii Guvernului nr. 632 din 8 iunie 2004 "Despre aprobarea Politicii de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 96-99, art. 789), precum şi al creării unui sistem informaţional medical unic, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

3. Ministerul Sănătăţii, în comun cu Departamentul Tehnologii Informaţionale, în termen de 2 luni, vor elabora şi prezenta spre examinare Guvernului proiectul Planului de măsuri pe anii 2004-2008 privind implementarea Sistemului Informaţional Medical Integrat.

Sănătatea reprezintă indicele principal al calităţii vieţii şi factorul primordial al dezvoltării durabile a societăţii. Ea constituie un drept constituţional al cetăţenilor şi statul este responsabil de starea sănătăţii lor.

Creşterea calităţii şi accesibilităţii asistenţei medicale este scopul principal al politicii de stat în domeniul ocrotirii sănătăţii populaţiei. Procesele de implementare a noilor forme de organizare a asistenţei medicale, inclusiv aplicarea în practică a asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, generează schimbări esenţiale în domeniul managementului serviciilor de sănătate. În aceste condiţii, instituţiile medico-sanitare publice şi private sînt constrînse să se integreze în spaţiul informaţional medical unitar şi să-şi creeze structuri noi care să răspundă cerinţelor persoanelor asigurate.

În noile condiţii se impune dezvoltarea, în mod prioritar, a unui sistem naţional corporativ de informatică medicală, care urmează să asigure medicii cu date privind metodele moderne de tratament al maladiilor şi să furnizeze operativ autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale informaţii autentice pentru argumentarea corectă a deciziilor ce ţin de dirijarea sistemului de sănătate. Ca rezultat al dotării adecvate a instituţiilor medico-sanitare publice cu utilaje şi reţele informatice, calitatea asistenţei medicale va creşte permanent, contribuind în mare măsură la îmbunătăţirea stării de sănătate a comunităţii.

Sistemul Informaţional Medical Integrat (în continuare - S.I.M.I.) este un ansamblu organizatoric de elemente (persoane, harduri, softuri, algoritmi şi proceduri), aflate în interacţiune şi care asigură colectarea, transmiterea, centralizarea, stocarea, prelucrarea şi vizualizarea informaţiilor, în scopul soluţionării problemelor complexe de examinare a pacienţilor şi de dirijare a serviciilor de sănătate.

În conformitate cu politica de stat în domeniul dezvoltării reţelelor informaţionale, S.I.M.I. va constitui una din principalele resurse informaţionale de stat, fiind organizat ca sistem cu mai multe niveluri. Integrarea S.I.M.I. se va realiza prin reglementare, subsistemele fiind obligate să funcţioneze într-un anumit cadru organizatorico-juridic de furnizare şi recepţionare a informaţiilor operative şi de totalizare. Fiind un sistem complex, hiperintegrat, S.I.M.I. va dispune de un coordonator, care va dirija procesele prin care componentele sistemului vor depune eforturi pentru a-şi menţine o anumită stare, ce nu poate fi realizată în mod individual. Acest lucru va contribui la sporirea capacităţii de autoorganizare, autogenerare, autoîntreţinere şi autoreparare a subsistemelor integrate.

În linii generale, S.I.M.I. este destinat colectării (actualizării) şi analizei datelor despre evenimentele ce au loc în sistemul de sănătate şi transformării lor în informaţii utilizate în procesul de luare a deciziilor privind profilaxia maladiilor, tratamentul şi reabilitarea pacienţilor, gestionarea eficientă a resurselor din instituţiile medico-sanitare publice şi private.

Funcţiile de bază referitor la formarea şi exploatarea S.I.M.I. vor fi repartizate între subsistemele din instituţiile medico-sanitare subordonate Ministerului Sănătăţii, Cancelariei de Stat, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale etc.

S.I.M.I. va permite stocarea informaţiei despre pacient (indicaţiile şi serviciile medicale acordate, reţetele prescrise şi medicamentele eliberate precum şi despre mersul şi rezultatele tratamentului. Utilizarea sistemului în cauză va spori calitatea deservirii pacienţilor şi va permite automatizarea funcţiilor de bază ale personalului medical, evidenţa şi controlul automatizat al activităţii interne ale instituţiei medico-sanitare, precum şi acumularea informaţiei necesare pentru luarea deciziilor.

Totodată, utilizarea reţelelor informaţionale va permite autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiilor medico-sanitare să desfăşoare următoarele activităţi:

constituirea resurselor informaţionale de stat ce ţin de domeniul ocrotirii sănătăţii, mişcarea naturală şi bunăstarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei;

Concepţia S.I.M.I. a fost elaborată de Centrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar, în colaborare cu Departamentul Tehnologii Informaţionale şi alte instituţii specializate din domeniul ocrotirii sănătăţii, în baza Ordinului ministrului sănătăţii nr.309 din 6 noiembrie 2002 "Privind elaborarea Concepţiei sistemului informaţional medical integrat" şi aprobată prin Hotărîrea Colegiului Ministerului Sănătăţii din 21 ianuarie 2003.

S.I.M.I. funcţionează într-un mediu neomogen (legislativ şi normativ, informaţional, funcţional, tehnologic etc.) şi se examinează, în ansamblu, ca un sistem complex.

S.I.M.I. reprezintă o parte componentă a Resurselor informaţionale de stat ale Republicii Moldova şi anume a segmentului "Evidenţa automatizată a resurselor social-demografice" (des.1).

S.I.M.I. este destinat colectării, stocării, actualizării şi analizei datelor despre participanţii la sistem, despre serviciile medicale şi circulaţia mijloacelor băneşti, cu prezentarea informaţiei respective autorităţilor administraţiei publice, altor persoane fizice şi juridice, în modul stabilit de legislaţie.

acordării ajutorului necesar autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în eficientizarea activităţii de realizare a politicii de stat în domeniul S.I.M.I.;

principiul respectării drepturilor omului, care prevede exploatarea sistemului în strictă conformitate cu actele normative naţionale şi în limitele prevederilor tratatelor şi convenţiilor internaţionale privind drepturile omului, la care Republica Moldova este parte;

principiul primei persoane/al centrului unic, care presupune abilitarea unui conducător de rang înalt de a adopta decizii şi a coordona lucrările de creare şi exploatare a sistemului;

principiul temeiniciei datelor S.I.M.I., care presupune introducerea datelor în sistem doar în baza înscrierilor din documentele calificate drept surse de informaţii;

prin integritatea datelor se are în vedere starea datelor ce-şi păstrează conţinutul şi interpretarea univocă în condiţii de influenţă a unor factori întîmplători. Se consideră că datele îşi menţin integritatea, dacă acestea nu au fost denaturate sau distruse (nu au fost şterse);

prin veridicitatea datelor se are în vedere gradul de corespundere a datelor din memoria calculatorului sau din documente cu starea reală a obiectelor reflectate dintr-un domeniu concret al sistemului;

principiul controlului asupra formării şi utilizării S.I.M.I., care presupune interacţiunea măsurilor organizatorice hardware şi software, menite să asigure calitatea înaltă a resurselor informaţionale de stat formate, gradul maxim de fiabilitate al păstrării şi gestionării lor, inclusiv corectitudinea utilizării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

determinarea tipurilor prioritare de resurse informaţionale de stat în domeniul ocrotirii sănătăţii, luînd în considerare direcţiile principale de dezvoltare a ocrotirii sănătăţii;

formarea bazei de date privind morbiditatea şi mortalitatea populaţiei, inclusiv prin maladii social-condiţionate şi cronice (tuberculoză, diabet zaharat, SIDA etc.);

organizarea controlului informaţional al datelor, asigurarea stocării informaţiilor de tipul şi calitatea stabilită cu ajutorul mijloacelor hardware şi software speciale şi cu forţele subdiviziunilor şi colaboratorilor desemnaţi;

asigurarea interacţiunii şi colaborării informaţionale în procesul schimbului informaţional interstatal şi internaţional cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi cu alte organizaţii internaţionale;

Funcţiile primare de punere iniţială în evidenţă, actualizare a datelor şi radiere din evidenţă constituie funcţiile principale de formare a băncii de date.

Aceste funcţii se realizează în procesul organizării colectării datelor, înregistrării, schimbului de informaţii cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile medico-sanitare etc.

Punerea în evidenţă constă în atribuirea obiectului de evidenţă a identificatorului unic şi introducerea în banca de date a S.I.M.I. a volumului stabilit de informaţii despre obiect. Procedura în cauză prevede punerea iniţială în evidenţă a:

Actualizarea datelor S.I.M.I. constă în introducerea sistematică a modificărilor (completărilor, corectărilor) în banca de date a sistemului, în temeiul informaţiei oferite de următoarele instituţii medicale:

Radierea obiectului din evidenţă şi transferul datelor despre acesta în arhivă constă în introducerea unei menţiuni speciale în banca de date. Procedura în cauză se efectuează în cazul:

Informaţia se introduce în sistem numai în baza documentelor care confirmă veridicitatea datelor despre persoana fizică, cu referinţă la documentul în baza căruia s-a efectuat actualizarea lui. Datele privind documentele confirmative se introduc în banca de date.

Informaţiile din banca de date a S.I.M.I. sînt furnizate conducerii Republicii Moldova, Ministerului Sănătăţii, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, persoanelor juridice şi fizice. Autorităţile administraţiei publice, persoanele fizice şi juridice, care utilizează informaţii din banca de date a S.I.M.I., poartă răspundere în caz de divulgare a informaţiilor confidenţiale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

A. Conturul controlului de stat al acumulării, păstrării şi utilizării resurselor informaţionale reprezintă un sistem unic al controlului de stat al resurselor informaţionale privind serviciile de sănătate.

B. Conturul evidenţei şi controlului stării sănătăţii persoanelor fizice ("STAREA SĂNĂTĂŢII") include evidenţa şi controlul automatizat al stării sănătăţii.

evidenţa maladiilor, inclusiv a celor social semnificative şi celor cronice (tuberculoza, SIDA, maladiile sistemului cardio-vascular, maladii neuropsihiatrice etc.);

G. Conturul evidenţei şi controlului cadrelor instituţiilor medicale ("CADRE") include evidenţa şi controlul automatizat al cadrelor instituţiilor sistemului de sănătate.

contractul de acordare a asistenţei medicale (de prestare a serviciilor medicale) în cadrul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală (se încheie între asigurător şi instituţia medicală).

Ca oricare alt sistem informaţional, S.I.M.I. este format dintr-un nucleu indivizibil, care încorporează datele tuturor obiectelor evidenţei şi controlului din cadrul sistemului şi scenariile, potrivit cărora acestea interacţionează (des. 4). Formarea cîmpului de date are loc prin manifestarea atributelor obiectelor în urma interacţiunii lor conform scenariilor ordinare cu caracter ciclic.

Numărul de identificare de stat al persoanei fizice (I.D.N.P. - abrevierea din limba engleză Identification Number of Person - Numărul de identificare din Registrul de stat al populaţiei) este indicele de bază de identificare al persoanei fizice şi reprezintă o serie din 13 simboluri aranjate într-o ordine strictă (des.5).

Numărul de identificare se atribuie fiecărei persoane fizice la introducerea iniţială a datelor despre el în Registrul de stat al populaţiei, rămîne neschimbat pe parcursul existenţei acestor date şi se introduce în toate documentele persoanei fizice respective.

Indicele principal de identificare al instituţiei medicale este numărul de identificare de stat al unităţii de drept (IDNO - abreviere din limba engleză Identification Number of Organization). Numărul de identificare de stat al unităţii de drept reprezintă o serie din 13 simboluri alfanumerice aranjate într-o ordine strictă (des. 6).

IDNO se atribuie fiecărei instituţii medicale la introducerea iniţială a datelor despre aceasta în Registrul de stat al unităţilor de drept, rămîne neschimbat pe parcursul existenţei acestor date şi se introduce în toate documentele instituţiei medicale, precum şi pe ştampilă.

Unele din scenariile menţionate sînt derivate (de exemplu, decesul persoanei va avea ca urmare radierea acesteia din evidenţă la locul de trai şi anularea actelor aferente).

în scopul asigurării veridicităţii informaţiilor şi reducerii volumului de date stocate în S.I.M.I., se utilizează sistemul de clasificatori care pot fi divizaţi în trei grupe:

Compania Naţională de Asigurări în Medicină prezintă datele privind finanţarea serviciilor medicale conform contractului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală (A.O.A.M.), prestate persoanelor asigurate.

Secţia informatică şi statistică medicală este structura de bază a Sistemului informaţional teritorial, care acumulează, stochează, prelucrează şi analizează informaţia medicală parvenită din toate instituţiile medicale teritoriale.

Totalitatea datelor S.I.M.I. şi ale sistemelor informaţionale departamentale, ce acumulează şi prelucrează datele privind diverse aspecte ale activităţii vitale a persoanelor fizice, constituie platforma informaţională a sistemului (des.10).

Sistemul informaţional automatizat al "Asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală (S.I.A. \xaeA.O.A.M.\xaf) include informaţii privind persoanele asigurate şi circulaţia mijloacelor băneşti.

Complexul informaţional de telecomunicaţii de nivel central este amplasat în municipiul Chişinău şi are menirea să asigure funcţionarea organizaţiilor, implicate în crearea şi exploatarea S.I.M.I., inclusiv administrarea acestui sistem.

reţelele locale de calcul (R.L.C.) ale organizaţiilor ce participă la administrare. Fiecare dintre reţelele menţionate include locurile de muncă automatizate ale administratorilor subsistemelor respective şi ale colaboratorilor numitelor organizaţii;

utilajele şi echipamentele de telecomunicaţii pentru asigurarea legăturii locurilor de muncă automatizate şi reţelelor locale de calcul cu banca centrală de date.

Cîteva module funcţionale, ce realizează funcţii concrete, pot fi grupate într-un singur loc de muncă automatizat sau, dimpotrivă, unul şi acelaşi modul funcţional poate fi instalat la cîteva locuri de muncă automatizate de acelaşi tip, conform indicaţiei administratorului sistemului şi administratorilor subsistemelor corespunzătoare.

depozitul de date, utilizat pentru păstrarea permanentă şi în volum deplin a informaţiilor privind obiectele de evidenţă şi documentele aferente, inclusiv datele privind documentele, în baza cărora au fost actualizate informaţiile (formularele), referitor la etapele de luare a deciziilor, precum şi informaţiile vizînd data luării acestora şi numele deplin al colaboratorilor, care au luat parte la luarea lor;

baza de formate, destinată asigurării securităţii în procesul de lucru cu utilizatorii îndepărtaţi, precum şi păstrării clasificatorilor şi determinării dreptului de acces la informaţiile anumitor utilizatori. Legătura locurilor de muncă automatizate ale utilizatorilor cu banca centrală de date se efectuează exclusiv prin baza de formate;

bazele tehnologice de date, destinate păstrării temporare a informaţiilor, parvenite de la nivelurile inferioare, care necesită luarea unor decizii de către colaboratorii împuterniciţi, precum şi realizării tuturor verificărilor necesare la luarea deciziei. Informaţiile din baza tehnologică de date sînt stocate în depozitul de date numai după luarea deciziei finale privind formularul;

vitrinele de date reprezintă bazele de date cu extrase din depozitul central de date şi sînt destinate asigurării accesului rapid şi facil al utilizatorilor la informaţia necesară, fără a li se acorda acces la depozitul de date. Vitrinele de date pot oferi anumitor categorii de utilizatori date în forma cea mai convenabilă pentru utilizare. Concomitent, ele constituie unul din elementele de protecţie a informaţiilor de accesul neautorizat, deoarece conţin numai volumul de date accesibile utilizatorului. Renovarea datelor în vitrine se realizează automat la actualizarea informaţiilor în depozitul de date (des. 13).

Schimbul de informaţii între componentele băncii centrale de date se efectuează prin intermediul procedurilor, inaccesibile utilizatorilor externi, aceste proceduri constituind elementul sistemului de securitate al băncii de date.

Complexele informaţionale de telecomunicaţii de nivel regional, amplasate în centrele regionale, sînt destinate pentru asigurarea funcţionării registrelor şi autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi pentru administrarea sistemului.

utilajele şi echipamentele de telecomunicaţii, care asigură legătura locurilor de muncă automatizate şi reţelelor locale de calcul cu vitrina de date, precum şi a întregului complex cu complexele informaţionale de telecomunicaţii centrale şi locale (des. 14).

Cîteva module funcţionale, care realizează funcţii concrete, pot fi grupate într-un singur loc de muncă automatizat sau, dimpotrivă, unul şi acelaşi modul funcţional poate fi instalat la cîteva locuri de muncă automatizate de acelaşi tip, conform indicaţiei administratorului sistemului şi administratorilor subsistemelor corespunzătoare.

Vitrina de date reprezintă baza de date ce include informaţia selectivă privind obiectele de evidenţă ale sistemului, care activează pe teritoriul deservit. Informaţia inclusă în vitrina de date serveşte pentru obţinerea informaţiei, în scopul unui control preventiv la primirea cererii sau pentru primirea certificatelor. Reînnoirea informaţiei are loc numai la actualizarea ei în depozitul de date de nivel central şi se efectuează în regim automat pe canalele de legătură sau cu ajutorul suporturilor magnetice.

Baza tehnologică de date este destinată acumulării informaţiilor, transmise la nivel central, în scopul reducerii sarcinilor canalelor de telecomunicaţii sau în cazul lipsei legăturii din motive tehnice.

Complexele informaţionale de telecomunicaţii de nivel local sînt amplasate în instituţiile medicale, destinate colectării şi prelucrării informaţiilor, schimbului de date, precum şi administrării sistemului.

utilajele şi echipamentele de telecomunicaţii care asigură legătura locurilor de muncă automatizate şi reţelelor locale de calcul cu complexul informaţional central de telecomunicaţii (des.15).

Baza tehnologică de date este destinată acumulării informaţiilor, transmise la nivel central, în scopul reducerii sarcinii canalelor de telecomunicaţii, sau în cazul lipsei legăturii din motive tehnice.

Topologia şi parametrii tehnici ai reţelelor informaţionale de telecomunicaţii se determină de către operatorul Reţelei naţionale de transmitere a datelor, desemnat de Guvern.

Prin sistemul de securitate informaţională se are în vedere ansamblul unitar al normelor de drept şi etico-morale, măsurilor organizatorice (administrative) şi mijloacelor hardware şi software, orientate spre contracararea pericolelor ce ameninţă S.I.M.I. şi minimizarea eventualelor prejudicii, care ar putea fi cauzate utilizatorilor şi deţinătorilor de informaţii.

Scopul de bază urmărit prin protecţia informaţiilor este prevenirea oricăror ingerinţe neautorizate în funcţionarea sistemului, precum şi a tuturor tentativelor de sustragere şi modificare a datelor, de scoatere din funcţiune sau distrugere a elementelor lui structurale, adică protecţia tuturor componentelor sistemului: a echipamentelor, utilajelor, produselor software, datelor şi personalului.

Prin ameninţare se are în vedere eventualitatea declanşării unor evenimente, acţiuni (impacturi), procese sau fenomene, care ar putea prejudicia interesele cuiva.

consecinţele erorilor în proiectarea şi elaborarea componentelor sistemului (ale mijloacelor de calcul, tehnologiilor de prelucrare a informaţiilor, programelor, structurilor de date etc.);

Principiul de bază al evidenţei din registru este personificarea, ce presupune respectarea strictă a confidenţialităţii informaţiei. Introducerea datelor personale în baza de date a sistemului se reglementează prin:

În prezent se efectuează lucrări privind certificarea mijloacelor de protecţie a sistemelor de date personale, sistemelor informaţionale propriu-zise, produselor şi serviciilor informaţionale ce conţin date personale. Sistemele informaţionale, destinate prelucrării datelor personale, sînt supuse atestării obligatorii de stat. Toate produsele informaţionale şi serviciile ce conţin date personale sînt licenţiate.

Datele personale sînt protejate de către instanţele de drept, mijloacele organizatorice şi tehnice, precum şi de sistemele de semnalizare şi delimitare a accesului.

Cerinţele faţă de securitatea informaţională, reflectate în documentele ce ţin de exploatare, asigură securitatea acestora în timpul montării, ajustării, exploatării şi reparării mijloacelor tehnice şi corespund standardelor în vigoare, precum şi Regulilor privind tehnica securităţii în timpul exploatării instalaţiilor electrice.

Măsurile organizatorice sînt asigurate de serviciile corespunzătoare şi exclud accesul neautorizat al persoanelor străine la mijloacele tehnice ale reţelei informaţionale de telecomunicaţii, la suporturile magnetice, mijloacele de eliberare a copiilor hard şi la sistemele de cabluri.

Cîmpurile magnetice şi electrice existente în zona de exploatare, eventualele deteriorări ale surselor de alimentare cu curent electric şi cataclismele naturale nu influenţează capacitatea de lucru a mijloacelor hardware şi software ale sistemului informaţional de telecomunicaţii.

*HGO1128/2004 ^{Versiunea originala} ID intern unic: 326162 Версия на русском	Fişa actului juridic
Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1128 din 14.10.2004
cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului Informaţional Medical Integrat
Publicat : 29.10.2004 în Monitorul Oficial Nr. 193-198 art Nr : 1333
În scopul realizării prevederilor Legii nr. 467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 6-12, art. 44), Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr. 1743-III din 19 martie 2004 "Privind edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 50-52, art. 300), Hotărîrii Guvernului nr. 632 din 8 iunie 2004 "Despre aprobarea Politicii de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 96-99, art. 789), precum şi al creării unui sistem informaţional medical unic, Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Concepţia Sistemului Informaţional Medical Integrat (se anexează). 2. Se desemnează Ministerul Sănătăţii în calitate de beneficiar şi deţinător al Sistemului Informaţional Medical Integrat. 3. Ministerul Sănătăţii, în comun cu Departamentul Tehnologii Informaţionale, în termen de 2 luni, vor elabora şi prezenta spre examinare Guvernului proiectul Planului de măsuri pe anii 2004-2008 privind implementarea Sistemului Informaţional Medical Integrat. PRIM-MINISTRU Vasile TARLEV Contrasemnează: Viceprim-ministru Valerian Cristea Ministrul sănătăţii Andrei Gherman Ministrul economiei Marian Lupu Ministrul finanţelor Zinaida Grecianîi Chişinău, 14 octombrie 2004. Nr. 1128. Aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1128 din 14 octombrie 2004 CONCEPŢIA Sistemului Informaţional Medical Integrat INTRODUCERE Sănătatea reprezintă indicele principal al calităţii vieţii şi factorul primordial al dezvoltării durabile a societăţii. Ea constituie un drept constituţional al cetăţenilor şi statul este responsabil de starea sănătăţii lor. Creşterea calităţii şi accesibilităţii asistenţei medicale este scopul principal al politicii de stat în domeniul ocrotirii sănătăţii populaţiei. Procesele de implementare a noilor forme de organizare a asistenţei medicale, inclusiv aplicarea în practică a asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, generează schimbări esenţiale în domeniul managementului serviciilor de sănătate. În aceste condiţii, instituţiile medico-sanitare publice şi private sînt constrînse să se integreze în spaţiul informaţional medical unitar şi să-şi creeze structuri noi care să răspundă cerinţelor persoanelor asigurate. În noile condiţii se impune dezvoltarea, în mod prioritar, a unui sistem naţional corporativ de informatică medicală, care urmează să asigure medicii cu date privind metodele moderne de tratament al maladiilor şi să furnizeze operativ autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale informaţii autentice pentru argumentarea corectă a deciziilor ce ţin de dirijarea sistemului de sănătate. Ca rezultat al dotării adecvate a instituţiilor medico-sanitare publice cu utilaje şi reţele informatice, calitatea asistenţei medicale va creşte permanent, contribuind în mare măsură la îmbunătăţirea stării de sănătate a comunităţii. Sistemul Informaţional Medical Integrat (în continuare - S.I.M.I.) este un ansamblu organizatoric de elemente (persoane, harduri, softuri, algoritmi şi proceduri), aflate în interacţiune şi care asigură colectarea, transmiterea, centralizarea, stocarea, prelucrarea şi vizualizarea informaţiilor, în scopul soluţionării problemelor complexe de examinare a pacienţilor şi de dirijare a serviciilor de sănătate. În conformitate cu politica de stat în domeniul dezvoltării reţelelor informaţionale, S.I.M.I. va constitui una din principalele resurse informaţionale de stat, fiind organizat ca sistem cu mai multe niveluri. Integrarea S.I.M.I. se va realiza prin reglementare, subsistemele fiind obligate să funcţioneze într-un anumit cadru organizatorico-juridic de furnizare şi recepţionare a informaţiilor operative şi de totalizare. Fiind un sistem complex, hiperintegrat, S.I.M.I. va dispune de un coordonator, care va dirija procesele prin care componentele sistemului vor depune eforturi pentru a-şi menţine o anumită stare, ce nu poate fi realizată în mod individual. Acest lucru va contribui la sporirea capacităţii de autoorganizare, autogenerare, autoîntreţinere şi autoreparare a subsistemelor integrate. În linii generale, S.I.M.I. este destinat colectării (actualizării) şi analizei datelor despre evenimentele ce au loc în sistemul de sănătate şi transformării lor în informaţii utilizate în procesul de luare a deciziilor privind profilaxia maladiilor, tratamentul şi reabilitarea pacienţilor, gestionarea eficientă a resurselor din instituţiile medico-sanitare publice şi private. Funcţiile de bază referitor la formarea şi exploatarea S.I.M.I. vor fi repartizate între subsistemele din instituţiile medico-sanitare subordonate Ministerului Sănătăţii, Cancelariei de Stat, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale etc. S.I.M.I. va permite stocarea informaţiei despre pacient (indicaţiile şi serviciile medicale acordate, reţetele prescrise şi medicamentele eliberate precum şi despre mersul şi rezultatele tratamentului. Utilizarea sistemului în cauză va spori calitatea deservirii pacienţilor şi va permite automatizarea funcţiilor de bază ale personalului medical, evidenţa şi controlul automatizat al activităţii interne ale instituţiei medico-sanitare, precum şi acumularea informaţiei necesare pentru luarea deciziilor. Totodată, utilizarea reţelelor informaţionale va permite autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiilor medico-sanitare să desfăşoare următoarele activităţi: automatizarea fluxului informaţional în cadrul instituţiilor medicale; formarea bazelor de date automatizate; sporirea calităţii serviciilor medicale şi satisfacerea necesităţilor pacienţilor; constituirea resurselor informaţionale de stat ce ţin de domeniul ocrotirii sănătăţii, mişcarea naturală şi bunăstarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei; funcţionarea optimă a serviciilor de sănătate, utilizarea eficientă a resurselor materiale, financiare şi umane; pregătirea profesională a medicilor şi asistentelor medicale, inclusiv la distanţă; reducerea costurilor serviciilor medicale prin diminuarea cheltuielilor neproductive; sporirea semnificativă a eficienţei dirijării şi circulaţiei documentelor; accesarea liberă a informaţiilor în centrele informaţionale medicale internaţionale, obţinerea operativă a informaţiilor actualizate; consultarea pacienţilor la distanţă, precum şi schimbul de informaţie cu colegii din alte localităţi şi ţări. Concepţia S.I.M.I. a fost elaborată de Centrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar, în colaborare cu Departamentul Tehnologii Informaţionale şi alte instituţii specializate din domeniul ocrotirii sănătăţii, în baza Ordinului ministrului sănătăţii nr.309 din 6 noiembrie 2002 "Privind elaborarea Concepţiei sistemului informaţional medical integrat" şi aprobată prin Hotărîrea Colegiului Ministerului Sănătăţii din 21 ianuarie 2003. CAPITOLUL I. NOŢIUNI GENERALE 1. Definiţia sistemului informaţional automatizat S.I.M.I. este sistem integrat unic de evidenţă şi control automatizat al ocrotirii sănătăţii în Republica Moldova. S.I.M.I. funcţionează într-un mediu neomogen (legislativ şi normativ, informaţional, funcţional, tehnologic etc.) şi se examinează, în ansamblu, ca un sistem complex. S.I.M.I. reprezintă o parte componentă a Resurselor informaţionale de stat ale Republicii Moldova şi anume a segmentului "Evidenţa automatizată a resurselor social-demografice" (des.1). Des. 1. Locul S.I.M.I. în Resursele informaţionale de stat. 2. Destinaţia S.I.M.I. S.I.M.I. este destinat colectării, stocării, actualizării şi analizei datelor despre participanţii la sistem, despre serviciile medicale şi circulaţia mijloacelor băneşti, cu prezentarea informaţiei respective autorităţilor administraţiei publice, altor persoane fizice şi juridice, în modul stabilit de legislaţie. 3. Obiectivele creării sistemului S.I.M.I. se creează în scopul: formării bazei informaţional-organizatorice pentru Sistemul informaţional naţional; asigurării conducerii ţării cu informaţii veridice şi operative; creării condiţiilor pentru funcţionarea optimă a sistemului medical, utilizarea eficace a resurselor materiale, financiare şi umane; asigurării creării resurselor informaţionale de sănătate publică; acordării ajutorului necesar autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în eficientizarea activităţii de realizare a politicii de stat în domeniul S.I.M.I.; sporirii calităţii şi eficienţei ajutorului profilactic şi diagnostico-curativ acordat populaţiei; creării resurselor informaţionale de stat privind starea sanitaro-epidemiologică a populaţiei. 4. Principiile de bază ale creării S.I.M.I. S.I.M.I. se bazează pe următoarele principii: principiul legitimităţii sistemului, care presupune crearea şi exploatarea lui în conformitate cu legislaţia în vigoare; principiul respectării drepturilor omului, care prevede exploatarea sistemului în strictă conformitate cu actele normative naţionale şi în limitele prevederilor tratatelor şi convenţiilor internaţionale privind drepturile omului, la care Republica Moldova este parte; principiul primei persoane/al centrului unic, care presupune abilitarea unui conducător de rang înalt de a adopta decizii şi a coordona lucrările de creare şi exploatare a sistemului; principiul temeiniciei datelor S.I.M.I., care presupune introducerea datelor în sistem doar în baza înscrierilor din documentele calificate drept surse de informaţii; principiul integrităţii, plenitudinii şi veridicităţii datelor: prin integritatea datelor se are în vedere starea datelor ce-şi păstrează conţinutul şi interpretarea univocă în condiţii de influenţă a unor factori întîmplători. Se consideră că datele îşi menţin integritatea, dacă acestea nu au fost denaturate sau distruse (nu au fost şterse); prin plenitudinea datelor se are în vedere volumul informaţiei acumulate despre persoana asigurată, în conformitate cu actele normative; prin veridicitatea datelor se are în vedere gradul de corespundere a datelor din memoria calculatorului sau din documente cu starea reală a obiectelor reflectate dintr-un domeniu concret al sistemului; principiul identificării de stat a obiectelor înregistrării, potrivit căruia fiecărui subiect al înregistrării i se conferă un număr de identificare unic; principiul controlului asupra formării şi utilizării S.I.M.I., care presupune interacţiunea măsurilor organizatorice hardware şi software, menite să asigure calitatea înaltă a resurselor informaţionale de stat formate, gradul maxim de fiabilitate al păstrării şi gestionării lor, inclusiv corectitudinea utilizării, în conformitate cu legislaţia în vigoare; principiul autorecuperării, care presupune rentabilitatea executării şi deservirii informaţionale. 5. Sarcinile de bază S.I.M.I. îi revin următoarele sarcini: crearea unui spaţiu informaţional unic pentru instituţiile medico-sanitare; determinarea tipurilor prioritare de resurse informaţionale de stat în domeniul ocrotirii sănătăţii, luînd în considerare direcţiile principale de dezvoltare a ocrotirii sănătăţii; elaborarea subsistemelor informaţionale pe domenii medicale ca părţi componente ale sistemului informaţional integrat; prezentarea informaţiei privind constatarea naşterii şi decesului populaţiei, pentru actualizarea bazei de date din Registrul de stat al populaţiei; formarea bazei de date privind serviciile medicale acordate; formarea bazei de date privind morbiditatea şi mortalitatea populaţiei, inclusiv prin maladii social-condiţionate şi cronice (tuberculoză, diabet zaharat, SIDA etc.); actualizarea bazei de date în procesul formării resurselor informaţionale de stat; organizarea controlului informaţional al datelor, asigurarea stocării informaţiilor de tipul şi calitatea stabilită cu ajutorul mijloacelor hardware şi software speciale şi cu forţele subdiviziunilor şi colaboratorilor desemnaţi; asigurarea creării şi funcţionării băncii de date republicane interdepartamentale integrate privitor la sănătatea publică; asigurarea interacţiunii şi colaborării informaţionale în procesul schimbului informaţional interstatal şi internaţional cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi cu alte organizaţii internaţionale; asigurarea securităţii informaţionale în procesul formării şi exploatării sistemului; asigurarea autorităţilor administraţiei publice, agenţilor economici şi populaţiei cu informaţie statistică, analitică etc. 6. Cadrul juridico-normativ al S.I.M.I. include legislaţia naţională în vigoare şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. CAPITOLUL II. SPAŢIUL FUNCŢIONAL AL S.I.M.I. 7. Funcţiile de bază ale S.I.M.I. Funcţiile de bază ale S.I.M.I. sînt expuse în cele ce urmează: А. Formarea băncii de date Funcţiile primare de punere iniţială în evidenţă, actualizare a datelor şi radiere din evidenţă constituie funcţiile principale de formare a băncii de date. Aceste funcţii se realizează în procesul organizării colectării datelor, înregistrării, schimbului de informaţii cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile medico-sanitare etc. а) Punerea iniţială în evidenţă Punerea în evidenţă constă în atribuirea obiectului de evidenţă a identificatorului unic şi introducerea în banca de date a S.I.M.I. a volumului stabilit de informaţii despre obiect. Procedura în cauză prevede punerea iniţială în evidenţă a: instituţiilor medico-sanitare; serviciilor medicale; persoanelor fizice din cadrul sistemului sănătăţii; medicamentelor omologate; utilajului medical; datelor privind banca de sînge. b) Actualizarea datelor Actualizarea datelor S.I.M.I. constă în introducerea sistematică a modificărilor (completărilor, corectărilor) în banca de date a sistemului, în temeiul informaţiei oferite de următoarele instituţii medicale: Ministerul Sănătăţii; Centrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar; Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă; Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale; Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate; Institutul Naţional de Farmacie; Centrul republican de transfuzie a sîngelui; instituţiile medico-sanitare publice raionale şi municipale, republicane, departamentale şi private; Centrul de Medicină Legală; Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "N. Testemiţanu" şi сolegiile medicale; Biblioteca Republicană Ştiinţifică Medicală; Departamentul Tehnologii Informaţionale; Departamentul de Statistică şi Sociologie; alte instituţii. Toate modificările sînt păstrate în S.I.M.I. în ordine cronologică. с) Radierea din evidenţă Radierea obiectului din evidenţă şi transferul datelor despre acesta în arhivă constă în introducerea unei menţiuni speciale în banca de date. Procedura în cauză se efectuează în cazul: expirării termenului de acţiune a datelor; suspendării activităţii sau reorganizării instituţiilor medicale. Informaţia se introduce în sistem numai în baza documentelor care confirmă veridicitatea datelor despre persoana fizică, cu referinţă la documentul în baza căruia s-a efectuat actualizarea lui. Datele privind documentele confirmative se introduc în banca de date. B. Organizarea asigurării informaţionale Informaţiile din banca de date a S.I.M.I. sînt furnizate conducerii Republicii Moldova, Ministerului Sănătăţii, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, persoanelor juridice şi fizice. Autorităţile administraţiei publice, persoanele fizice şi juridice, care utilizează informaţii din banca de date a S.I.M.I., poartă răspundere în caz de divulgare a informaţiilor confidenţiale, în conformitate cu legislaţia în vigoare. C. Asigurarea calităţii informaţiei din contul creării şi susţinerii componentelor sistemului de calitate. D. Asigurarea protecţiei datelor la toate etapele de colectare, păstrare şi utilizare. E. Asigurarea multilaterală a funcţionării S.I.M.I . 8. Contururile funcţionale ale S.I.M.I. S.I.M.I. cuprinde următoarele contururi funcţionale (des. 2): conturul controlului de stat al acumulării, păstrării şi utilizării resurselor informaţionale; conturul evidenţei şi controlului stării sănătăţii persoanelor fizice ("STAREA SĂNĂTĂŢII"); conturul evidenţei şi controlului instituţiilor sistemului ocrotirii sănătăţii ("INSTITUŢII MEDICALE"); conturul evidenţei medicamentelor ("MEDICAMENTE"); conturul evidenţei băncii de sînge ("BANCA DE SÎNGE"); conturul evidenţei şi controlului bugetului asigurării medicale ("BUGET"); conturul evidenţei şi controlului cadrelor instituţiilor medicale ("CADRE"); conturul evidenţei şi controlului şedinţelor telemedicale ("TELEMEDICINĂ"). Des. 2. Contururile funcţionale ale S.I.M.I. Fiecare din contururile funcţionale include mai multe funcţii. A. Conturul controlului de stat al acumulării, păstrării şi utilizării resurselor informaţionale reprezintă un sistem unic al controlului de stat al resurselor informaţionale privind serviciile de sănătate. B. Conturul evidenţei şi controlului stării sănătăţii persoanelor fizice ("STAREA SĂNĂTĂŢII") include evidenţa şi controlul automatizat al stării sănătăţii. Conturul respectiv inserează următoarele funcţii: evidenţa indicilor medicali privind naşterea şi decesele; evidenţa asistenţei medicale primare; evidenţa intervenţiilor chirurgicale; evidenţa asistenţei medicale spitaliceşti; evidenţa asistenţei medicale urgente; evidenţa maladiilor, inclusiv a celor social semnificative şi celor cronice (tuberculoza, SIDA, maladiile sistemului cardio-vascular, maladii neuropsihiatrice etc.); evidenţa şi controlul activităţilor profilactice; evidenţa vaccinelor şi examenelor medicale; evidenţa serviciilor auxiliare de asistenţă medicală primară şi spitalicească; evidenţa certificatelor medicale de constatare a naşterii; evidenţa certificatelor de constatare a decesului. C.Conturul evidenţei şi controlului instituţiilor din sistemul ocrotirii sănătăţii ("INSTITUŢII MEDICALE") include evidenţa şi controlul automatizat. Acest contur inserează următoarele funcţii: evidenţa instituţiilor medico-sanitare; evidenţa utilajului; evidenţa şi controlul licenţelor şi a certificatelor de acreditare. D. Conturul evidenţei şi controlului medicamentelor ("MEDICAMENTE") include evidenţa şi controlul automatizat al medicamentelor. Conturul respectiv inserează următoarele funcţii: evidenţa produselor farmaceutice; evidenţa produselor parafarmaceutice; evidenţa circulaţiei medicamentelor în depozite, farmacii şi instituţii medicale. E. Conturul evidenţei şi controlului băncii de sînge ("BANCA DE SÎNGE") include evidenţa şi controlul automatizat al băncii de sînge. Conturul respectiv inserează următoarele funcţii: evidenţa donatorilor; evidenţa faptului de transfuzie a sîngelui; evidenţa circulaţiei loturilor de sînge. F. Conturul evidenţei şi controlului bugetului asigurării medicale ("BUGET") include evidenţa şi controlul automatizat al bugetului asigurării medicale. Conturul respectiv inserează următoarele funcţii: evidenţa financiară a pacienţilor trataţi în baza asigurării obligatorii sau benevole a sănătăţii; evidenţa financiară a serviciilor medicale acordate contra plată; evidenţa încasărilor mijloacelor băneşti de la alte surse de finanţare; evidenţa şi controlul cheltuielilor mijloacelor băneşti. G. Conturul evidenţei şi controlului cadrelor instituţiilor medicale ("CADRE") include evidenţa şi controlul automatizat al cadrelor instituţiilor sistemului de sănătate. Conturul respectiv inserează următoarele funcţii: evidenţa informaţiilor privind componenţa personalului, funcţiile de conducere ale instituţiilor medico-sanitare; ţinerea şi păstrarea informaţiei privind colaboratorii medicali; evidenţa datelor privind studenţii instituţiilor medicale de învăţămînt. H. Conturul evidenţei şedinţelor telemedicale ("TELEMEDICINĂ") include evidenţa automatizată a şedinţelor telemedicale. Conturul respectiv inserează următoarele funcţii: evidenţa consultaţiilor prin poşta electronică; evidenţa teleconsultaţiilor; evidenţa teleconferinţelor desfăşurate. 9. Funcţia de oferire a informaţiilor statistice şi analitice autorităţilor administraţiei publice este comună pentru toate contururile funcţionale. CAPITOLUL III. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A S.I.M.I. 10. Funcţiile de bază ce ţin de formarea şi exploatarea S.I.M.I. (des.3) sînt distribuite între: Aparatul Ministerului Sănătăţii; Centrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar (CŞPSPMS) ; Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă (CNŞPMP); Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale (CNAM); Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate (CNEAS); Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "N. Testemiţanu" (USMF) şi colegiile medicale; Instituţia medico-sanitară publică (I.M.S.P.) Spitalul Clinic Republican; I.M.S.P. Spitalul Clinic Republican pentru Copii "E. Coţaga"; I.M.S.P. Institutul de Cardiologie; I.M.S.P. Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului (ICŞOSMC); I.M.S.P. Institutul de Oncologie ; I.M.S.P. Institutul de Ftiziopulmonologie ; I.M.S.P. Centrul Ştiinţifico-Practic de Neurologie şi Neurochirurgie; I.M.S.P. Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă ; I.M.S.P. Dispensarul dermato-venerologic republican; I.M.S.P. Centrul Ştiinţifico-Practic de Cardiochirurgie; I.M.S.P. Centrul Ştiinţifico-Practic de Genetică Medicală şi Sănătate Reproductivă; I.M.S.P. Dispensarul narcologic republican; I.M.S.P. Spitalul clinic de boli infecţioase "T. Ciorbă"; I.M.S.P. Spitalul de traumatologie şi ortopedie; I.M.S.P. Spitalul clinic al Ministerului Sănătăţii; I.M.S.P. Spitalul antituberculoză din Vorniceni; I.M.S.P. Spitalul de psihiatrie nr.1; I.M.S.P. Spitalul de psihiatrie nr.2, oraşul Orhei; I.M.S.P. Spitalul de psihiatrie nr.5, municipiul Bălţi; I.M.S.P. Centrul republican de diagnosticare medicală; I.M.S.P. Centrul republican de transfuzie a sîngelui; I.M.S.P. Centrul de transfuzie a sîngelui din Bălţi; I.M.S.P. Clinica stomatologică; Centrul Naţional Medicină Sportivă; Institutul Naţional de Farmacie; Centrul de Medicină Legală; direcţiile sănătăţii din mun. Chişinău, UTA Găgăuzia, Secţia sănătăţii din mun. Bălţi, spitalele raionale; Colegiul republican de medicină din mun. Chişinău; Colegiul de medicină din Orhei; Colegiul de medicină din Cahul; Colegiul de medicină din Ungheni; Şcoala de perfecţionare a lucrătorilor medicali cu studii medii şi farmaciştilor din mun. Chişinău; Şcoala de perfecţionare a lucrătorilor medicali cu studii medii şi farmaciştilor din mun. Bălţi; Cabinetul republican instructiv-metodic; Centrul de plasament şi reabilitare a copiilor de vîrstă fragedă; Centrul de reabilitare antituberculos din Corneşti, raionul Ungheni; Centrul de reabilitare antituberculos din Ceadîr-Lunga; Centrul de reabilitare antituberculos din Tîrnova, raionul Edineţ; Centrul de reabilitare pentru copii "Sergheevca"; Asociaţia "Sanfarm - Prim"; Biblioteca Republicană Ştiinţifică Medicală; instituţiile medicale ale Cancelariei de Stat, ale Ministerului Apărării şi altor ministere şi departamente. Des. 3. Structura organizatorică a S.I.M.I. CAPITOLUL IV. DOCUMENTELE UTILIZATE PENTRU FORMAREA BAZELOR DE DATE ALE SISTEMULUI 11. Toate documentele utilizate pentru formarea bazelor de date ale sistemului trebuie să întrunescă următoarelor cerinţe: să corespundă standardelor naţionale şi internaţionale; să corespundă recomandărilor Ministerului Sănătăţii şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii; să conţină date veridice. 12. Documentele sus-numite pot fi divizate în următoarele categorii: documente medicale; acte de identitate; documente de înregistrare şi licenţe; documente de asigurare; documente tehnologice şi altele. A. Documente medicale Documentele medicale includ formularele de evidenţă medicală iniţială, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii. B. Documente de identificare a persoanei Actele de identitate includ : actul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova; actul de identitate al apatridului; paşaportul naţional al cetăţeanului străin; certificatul de naştere. C. Documente de înregistrare şi licenţe La categoria documentelor de înregistrare şi licenţe se referă: certificatul de înregistrare a unităţii de drept; licenţa; certificatul de acreditare. D. Documente de asigurare La documentele de asigurare se referă: contractul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală; poliţa de asigurare obligatorie de asistenţă medicală; contractul de acordare a asistenţei medicale (de prestare a serviciilor medicale) în cadrul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală (se încheie între asigurător şi instituţia medicală). F. Documente tehnologice Documentele tehnologice includ: certificate de diverse tipuri şi chitanţe; registre şi extrase; alte documente. CAPITOLUL V. SPAŢIUL INFORMAŢIONAL 13. Structura nucleului informaţional Ca oricare alt sistem informaţional, S.I.M.I. este format dintr-un nucleu indivizibil, care încorporează datele tuturor obiectelor evidenţei şi controlului din cadrul sistemului şi scenariile, potrivit cărora acestea interacţionează (des. 4). Formarea cîmpului de date are loc prin manifestarea atributelor obiectelor în urma interacţiunii lor conform scenariilor ordinare cu caracter ciclic. Des. 4. Structura nucleului informaţional. 14. Obiecte ale evidenţei şi controlului Obiecte ale evidenţei şi controlului sînt: 1) persoanele fizice: colaboratori medicali; pacienţi; donatori; 2) instituţiile medicale: instituţii de cercetări ştiinţifice şi de învăţămînt; spitale; centre ale medicilor de familie, ambulatorii; serviciile şi instituţiile sanitaro-epidemiologice de profilaxie; întreprinderi şi instituţii farmaceutice; centre de recuperare şi dispensare; 3) loturile de sînge; 4) medicamentele; 5) serviciile medicale; 6) utilajele; 7) documentele: certificatul medical constatator al naşterii; buletinul de identitate; certificatul despre invaliditate; fişa medicală personală; poliţa de asigurare; certificatul concediului de boală; certificatul medical de deces; documente tehnologice. 15. Identificarea obiectelor sistemului A. Identificarea persoanei fizice (colaborator medical, pacient, donator) Numărul de identificare de stat al persoanei fizice (I.D.N.P. - abrevierea din limba engleză Identification Number of Person - Numărul de identificare din Registrul de stat al populaţiei) este indicele de bază de identificare al persoanei fizice şi reprezintă o serie din 13 simboluri aranjate într-o ordine strictă (des.5). Des.5. Categoriile numărului de identificare Numărul de identificare se atribuie fiecărei persoane fizice la introducerea iniţială a datelor despre el în Registrul de stat al populaţiei, rămîne neschimbat pe parcursul existenţei acestor date şi se introduce în toate documentele persoanei fizice respective. B. Identificarea instituţiilor medicale Indicele principal de identificare al instituţiei medicale este numărul de identificare de stat al unităţii de drept (IDNO - abreviere din limba engleză Identification Number of Organization). Numărul de identificare de stat al unităţii de drept reprezintă o serie din 13 simboluri alfanumerice aranjate într-o ordine strictă (des. 6). Des. 6. Numărul de identificare de stat al unităţilor de drept. IDNO se atribuie fiecărei instituţii medicale la introducerea iniţială a datelor despre aceasta în Registrul de stat al unităţilor de drept, rămîne neschimbat pe parcursul existenţei acestor date şi se introduce în toate documentele instituţiei medicale, precum şi pe ştampilă. C. Identificarea lotului de sînge Identificarea lotului de sînge se efectuează printr-o cheie combinată: "IDNO al instituţiei medicale"+ "anul" + "numărul de ordine al lotului de sînge în această instituţie". D. Identificarea medicamentelor Identificarea medicamentelor se efectuează prin atribuirea numărului de evidenţă (numărul de ordine al înregistrării medicamentului în registru). E. Identificarea serviciului medical Identificarea serviciului medical se efectuează conform următoarei chei combinate (des.7): . Des. 7. Conţinutul simbolurilor cheii pentru identificarea serviciului medical F. Identificarea utilajului Identificarea utilajului se efectuează conform următoarei chei combinate: "IDNO al instituţiei medicale" + "anul punerii iniţiale în evidenţă"+ "numărul de ordine al utilajului în această instituţie". G. Identificarea documentelor şi blanchetelor de evidenţă strictă Identificarea documentelor şi blanchetelor de evidenţă strictă se efectuează conform următoarei chei combinate: "codul documentului" + "seria + "numărul". 16. Scenariile de bază Scenariile de bază, conform cărora funcţionează S.I.M.I., se împart în următoarele grupe: introducerea, actualizarea şi oferirea informaţiei. Grupul scenariilor ce ţine de introducerea şi actualizarea informaţiei interacţionează cu obiectele informaţionale ale S.I.M.I.: A. Persoana fizică Punerea iniţială în evidenţă: pentru medic - la înscrierea în instituţia de învăţămînt; pentru pacient - la adresarea iniţială în instituţia medicală; pentru donator - la momentul primei donări de sînge. Actualizarea datelor se realizează la: înregistrarea decesului persoanei fizice; schimbarea domiciliului; schimbarea datelor personale de identificare; schimbul informaţional interdepartamental. Radierea din evidenţă se efectuează: la plecarea definitivă din ţară; în cazul decesului persoanei fizice; a medicului - la încetarea activităţii medicale; a donatorului - la încetarea donării sîngelui. B. Instituţia medicală Luarea iniţială în evidenţă a unităţii de drept are loc la momentul creării acesteia. Actualizarea datelor se efectuează în caz de: reorganizare (fuziune, alipire, separare, divizare, transformare) a unităţii de drept; schimbare a denumirii; schimbare a adresei juridice; documentare cu toate tipurile de documente (de înregistrare, licenţe, cartele mecanolizibile etc.); schimbare a formei de proprietate; schimbare a conducătorilor; schimbare a tipului de activitate; înregistrare a filialelor sau reprezentanţelor; schimbul informaţional interdepartamental. Toate modificările se păstrează în S.I.M.I. în ordine cronologică. Radierea din evidenţă se efectuează drept rezultat al lichidării unităţii de drept. C. Lotul de sînge Punerea iniţială în evidenţă se realizează la momentul primei transfuzii de sînge de la donator. Actualizarea datelor are loc: la schimbarea datelor donatorului; la schimbarea cantităţii de sînge. Radierea din evidenţa a lotului de sînge se efectuează în următoarele cazuri: după utilizarea completă a lotului de sînge; la expirarea termenului de păstrare. D. Medicamentele Punerea iniţială în evidenţă a medicamentelor se efectuează la momentul înregistrării în Registrul de stat al medicamentelor. Actualizarea datelor are loc la modificarea datelor medicamentelor. Radierea din evidenţă se realizează: la încetarea producerii; la interzicerea importării în ţară. E. Serviciul medical Evidenţa serviciului medical se efectuează la prestarea acestuia de către instituţiile medicale. F. Utilajul medical Punerea iniţială în evidenţă a utilajului medical are loc la momentul primirii acestuia în instituţiile medicale. Actualizarea datelor are loc în caz de modificare a datelor utilajului. Radierea din evidenţă se efectuează în caz de: uzare; deteriorare ireparabilă; interzicere a utilizării. G. Documentul Evidenţa iniţială se realizează: la perfectare; la evidenţa documentelor din alte sisteme. Actualizarea datelor are loc: la declararea nulă a documentului; la schimbarea termenului de valabilitate. Radierea din evidenţă se efectuează: la expirarea termenului; la nimicire; la scoaterea definitivă peste hotare (pentru documentele cetăţenilor străini). H. Formularul evidenţei stricte Punerea iniţială în evidenţă are loc la întocmire. Actualizarea datelor se realizează: la transmiterea dintr-o subdiviziune în alta; la declararea nulă a formularului. Radierea din evidenţă se efectuează: în caz de nimicire; la completare (întocmirea documentului). Unele din scenariile menţionate sînt derivate (de exemplu, decesul persoanei va avea ca urmare radierea acesteia din evidenţă la locul de trai şi anularea actelor aferente). 17. Datele incluse în sistem: A. Date privind persoana fizică: (1) datele personale de bază: a) numărul de identificare de stat al persoanei fizice; b) date personale de identificare a persoanei: numele; prenumele; prenumele tatălui (patronimicul); sexul; data naşterii; c) date privind decesul; d) cetăţenia; e) date privind domiciliul; (2) date personale suplimentare: a) statutul social; b) pentru medic: date privind nivelul de instruire şi gradul ştiinţific; vechimea în muncă; stagiunea peste hotare: data începerii stagiunii; data finisării stagiunii; ţara; perfecţionarea; cursuri de ridicare a calificării; c) pentru pacient: indicii naşterii; primul ajutor medical; vizite la medic: data; instituţia medicală (IDNO); medicul; complicaţii; spitalizarea; operaţii; vaccinări; dispensarizarea; asistenţa medicală de urgenţă; date despre graviditate şi naşteri (pentru femei); contraindicaţii; boli cronice; indicii medicali de constatare a faptului de deces; d) pentru donator: data înregistrării; locul de muncă; numărul de telefon; tipul donatorului; grupa sangvină; particularităţile serologice; starea sănătăţii. B. Date privind instituţia medicală: (1) date de bază: a) numărul de identificare de stat; b) date privind identificarea: categoria unităţii de drept; denumirea completă; c) date privind forma de organizare juridică; d) adresa juridică; e) data suspendării şi reluării activităţii; f) licenţa; g) certificatul de acreditare; h) serviciile prestate; i) mijloacele materiale şi tehnice; j) capacitatea instituţiei medicale; k) numărul de paturi; l) adresa paginii WEB; (2) date suplimentare: a) rechizite bancare: IDNO al băncii; tipul contului; numărul contului; b) starea; c) data suspendării şi reluării activităţii. C. Date privind lotul de sînge: a) numărul de ordine al sîngelui; b) componenţa chimică a sîngelui; c)rezervele de sînge; d)preparate derivate din sînge; e)acumularea; f)consumul; g)data transfuziei/producerii; h)numărul capacităţii; i)volumul; j)rezultatele medicale şi analitice de cercetare. D. Date privind medicamentele: a) numărul de evidenţă al medicamentului; b) denumirea; c) producătorul; d) termenul de valabilitate; e) indicaţia terapeutică; f) efectul farmacologic; g) componenţa chimică; h) contraindicaţii; i) criteriile standardizării. E. Date privind serviciul prestat: a)numărul serviciului medical prestat; b)data prestării serviciului medical; c)de cine este prestat (I.D.N.O., numărul de identificare); d)beneficiarul serviciului medical (numărul de identificare). F. Date privind utilajul medical: a)numărul de identificare al utilajului; b)denumirea; c)producătorul; d)garanţia; e)revizia tehnică; f)data radierei din evidenţă. G. Date privind documentele: a)denumirea (codul) documentului; b)seria; c)numărul; d)data eliberării; e)termenul de valabilitate; f)statutul documentului; g)organul care a eliberat documentul. H. Stratul hărţii digitale: a)amplasarea instituţiilor medicale; b)hotarele zonelor de deservire a populaţiei. 18. Interacţiunea blocurilor informaţionale poate fi prezentată schematic în modul expus în des. 8: Des. 8. Interacţiunea blocurilor informaţionale ale S.I.M.I. 19. Clasificatori în scopul asigurării veridicităţii informaţiilor şi reducerii volumului de date stocate în S.I.M.I., se utilizează sistemul de clasificatori care pot fi divizaţi în trei grupe: clasificatori internaţionali (Clasificatorul internaţional al maladiilor al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii etc.); clasificatori naţionali; clasificatori intrasistemici. În cadrul S.I.M.I. clasificatorii intrasistemici se elaborează şi se utilizează doar în lipsa clasificatorilor naţionali şi internaţionali aprobaţi. 20. Surse de informaţii şi fluxuri informaţionale Sursele de bază de informaţii sînt expuse în des. 9: Des.9. Sursele principale de informaţie. Compania Naţională de Asigurări în Medicină prezintă datele privind finanţarea serviciilor medicale conform contractului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală (A.O.A.M.), prestate persoanelor asigurate. Ministerul Sănătăţii prezintă date privind distribuirea mijloacelor băneşti în medicină. Instituţiile medicale prezintă date privind: persoanele fizice tratate şi serviciile ce le-au fost prestate; activitatea farmaceutică; colaboratorii medicali. Departamentul Tehnologii Informaţionale asigură, în mod gratuit, accesul on-line la Registrul de stat al populaţiei şi Registrul de stat al unităţilor de drept, conform legislaţiei în vigoare. Secţia informatică şi statistică medicală este structura de bază a Sistemului informaţional teritorial, care acumulează, stochează, prelucrează şi analizează informaţia medicală parvenită din toate instituţiile medicale teritoriale. Funcţiile de bază ale Secţiei informatică şi statistică medicală sînt: colectarea datelor statistice potrivit formelor dărilor de seamă statistice, aprobate prin ordinul ministrului sănătăţii; întocmirea dărilor de seamă statistice; evaluarea indicilor statistici; controlul calităţii serviciilor medicale prestate; controlul formelor de evidenţă şi de raportare în instituţiile curativ-profilactice; efectuarea instruirii de întocmire a documentaţiei statistice; promovarea metodelor moderne de management; introducerea metodelor noi de colectare, prelucrare şi utilizare a datelor statistice în activitatea instituţiilor medicale; asigurarea conducerii instituţiei medico-sanitare publice cu date statistice. În baza secţiilor informatică şi statistică medicală vor fi create infrastructura informaţională şi bazele de date medicale teritoriale. 21. Platforma informaţională a S.I.M.I. S.I.M.I. reprezintă sursa de informaţii privind starea sănătăţii populaţiei pentru sistemele informaţionale automatizate departamentale. Totalitatea datelor S.I.M.I. şi ale sistemelor informaţionale departamentale, ce acumulează şi prelucrează datele privind diverse aspecte ale activităţii vitale a persoanelor fizice, constituie platforma informaţională a sistemului (des.10). Des. 10. Structura informaţională a S.I.M.I. 22. Sistemele informaţionale automatizate (S.I.A.) care fac parte din structura informaţională a S.I.M.I. se caracterizează după cum urmează: Registrul de stat al populaţiei (R.S.P.) este unica sursă de informaţii pentru S.I.M.I. privind datele personale ale persoanelor fizice. Registrul de stat al unităţilor de drept (R.S.U.D.) este unica sursă pentru S.I.M.I. ce include informaţii privind toate tipurile unităţilor de drept. Sistemul informaţional automatizat al "Asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală (S.I.A. \xaeA.O.A.M.\xaf) include informaţii privind persoanele asigurate şi circulaţia mijloacelor băneşti. CAPITOLUL VI. SPAŢIUL TEHNOLOGIC 23. Nivelurile S.I.M.I. În conformitate cu divizarea teritorial-administrativă a Republicii Moldova, S.I.M.I. este alcătuit din trei niveluri (des. 11): central; regional; local. Des. 11. Nivelurile sistemului S.I.M.I. Fiecare dintre niveluri conţine unul sau mai multe complexe informaţionale de telecomunicaţie. 24.Destinaţia şi structura complexului informaţional de telecomunicaţie de nivel central Complexul informaţional de telecomunicaţii de nivel central este amplasat în municipiul Chişinău şi are menirea să asigure funcţionarea organizaţiilor, implicate în crearea şi exploatarea S.I.M.I., inclusiv administrarea acestui sistem. În componenţa complexului informaţional de telecomunicaţii de nivel central (des. 12) intră: banca centrală de date; locurile de muncă automatizate (L.M.A.) ale administratorilor sistemului; locurile de muncă automatizate ale analiştilor de sistem; reţelele locale de calcul (R.L.C.) ale organizaţiilor ce participă la administrare. Fiecare dintre reţelele menţionate include locurile de muncă automatizate ale administratorilor subsistemelor respective şi ale colaboratorilor numitelor organizaţii; utilajele şi echipamentele de telecomunicaţii pentru asigurarea legăturii locurilor de muncă automatizate şi reţelelor locale de calcul cu banca centrală de date. Des. 12. Complexul informaţional de telecomunicaţie de nivel central. Cîteva module funcţionale, ce realizează funcţii concrete, pot fi grupate într-un singur loc de muncă automatizat sau, dimpotrivă, unul şi acelaşi modul funcţional poate fi instalat la cîteva locuri de muncă automatizate de acelaşi tip, conform indicaţiei administratorului sistemului şi administratorilor subsistemelor corespunzătoare. A. Banca centrală de date Banca centrală de date serveşte pentru stocarea şi prelucrarea informaţiilor. Ea este constituită din următoarele componente: depozitul de date, utilizat pentru păstrarea permanentă şi în volum deplin a informaţiilor privind obiectele de evidenţă şi documentele aferente, inclusiv datele privind documentele, în baza cărora au fost actualizate informaţiile (formularele), referitor la etapele de luare a deciziilor, precum şi informaţiile vizînd data luării acestora şi numele deplin al colaboratorilor, care au luat parte la luarea lor; baza de formate, destinată asigurării securităţii în procesul de lucru cu utilizatorii îndepărtaţi, precum şi păstrării clasificatorilor şi determinării dreptului de acces la informaţiile anumitor utilizatori. Legătura locurilor de muncă automatizate ale utilizatorilor cu banca centrală de date se efectuează exclusiv prin baza de formate; bazele tehnologice de date, destinate păstrării temporare a informaţiilor, parvenite de la nivelurile inferioare, care necesită luarea unor decizii de către colaboratorii împuterniciţi, precum şi realizării tuturor verificărilor necesare la luarea deciziei. Informaţiile din baza tehnologică de date sînt stocate în depozitul de date numai după luarea deciziei finale privind formularul; vitrinele de date reprezintă bazele de date cu extrase din depozitul central de date şi sînt destinate asigurării accesului rapid şi facil al utilizatorilor la informaţia necesară, fără a li se acorda acces la depozitul de date. Vitrinele de date pot oferi anumitor categorii de utilizatori date în forma cea mai convenabilă pentru utilizare. Concomitent, ele constituie unul din elementele de protecţie a informaţiilor de accesul neautorizat, deoarece conţin numai volumul de date accesibile utilizatorului. Renovarea datelor în vitrine se realizează automat la actualizarea informaţiilor în depozitul de date (des. 13). Des.13. Structura băncii centrale de date. Schimbul de informaţii între componentele băncii centrale de date se efectuează prin intermediul procedurilor, inaccesibile utilizatorilor externi, aceste proceduri constituind elementul sistemului de securitate al băncii de date. B. Complexul software şi hardware de nivel central Complexul software şi hardware de nivel central include următoarele componente: serverele bazelor de date: sistemele operaţionale; sistemul de administrare a bazei de date (după caz: Informix sau Oracle). Mijloacele de proiectare şi programare folosite sînt Rational Rose, Delphi, C++ etc. Locurile de muncă automatizate sînt conectate la computere personale. 25. Destinaţia şi structura complexului informaţional de telecomunicaţie de nivel regional Complexele informaţionale de telecomunicaţii de nivel regional, amplasate în centrele regionale, sînt destinate pentru asigurarea funcţionării registrelor şi autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi pentru administrarea sistemului. În componenţa complexului informaţional de telecomunicaţii de nivel local intră: vitrina de date; baza tehnologică de date; locul de muncă automatizat al administratorului sistemului; reţelele locale de calcul ale registratorului şi ale autorităţilor administraţiei publice locale; utilajele şi echipamentele de telecomunicaţii, care asigură legătura locurilor de muncă automatizate şi reţelelor locale de calcul cu vitrina de date, precum şi a întregului complex cu complexele informaţionale de telecomunicaţii centrale şi locale (des. 14). Des.14. Complexul informaţional de telecomunicaţie de nivel regional. Cîteva module funcţionale, care realizează funcţii concrete, pot fi grupate într-un singur loc de muncă automatizat sau, dimpotrivă, unul şi acelaşi modul funcţional poate fi instalat la cîteva locuri de muncă automatizate de acelaşi tip, conform indicaţiei administratorului sistemului şi administratorilor subsistemelor corespunzătoare. Vitrina de date reprezintă baza de date ce include informaţia selectivă privind obiectele de evidenţă ale sistemului, care activează pe teritoriul deservit. Informaţia inclusă în vitrina de date serveşte pentru obţinerea informaţiei, în scopul unui control preventiv la primirea cererii sau pentru primirea certificatelor. Reînnoirea informaţiei are loc numai la actualizarea ei în depozitul de date de nivel central şi se efectuează în regim automat pe canalele de legătură sau cu ajutorul suporturilor magnetice. Vitrina de date menţionată, în perspectivă, poate fi utilizată ca un masiv comun pentru sistemele informaţionale regionale. Baza tehnologică de date este destinată acumulării informaţiilor, transmise la nivel central, în scopul reducerii sarcinilor canalelor de telecomunicaţii sau în cazul lipsei legăturii din motive tehnice. A. Complexul hardware şi software de nivel regional Complexul hardware şi software de nivel regional include următoarele componente: serverul bazei de date; sistemul operaţional; sistemul de administrare al bazei de date (după caz: Microsoft SQL Server, Informix, Oracle etc). Mijloacele de proiectare şi programare folosite sînt Rational Rose, Delphi, C++, Microsoft Visual Studio etc. Locurile de muncă automatizate sînt conectate la computere personale. 26. Destinaţia şi structura complexului informaţional de telecomunicaţie de nivel local Complexele informaţionale de telecomunicaţii de nivel local sînt amplasate în instituţiile medicale, destinate colectării şi prelucrării informaţiilor, schimbului de date, precum şi administrării sistemului. În componenţa complexului informaţional de telecomunicaţie de nivel local intră: baza tehnologică de date; locul de muncă automatizat al administratorului sistemului; reţelele locale de calcul ale instituţiilor medicale şi ale Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină; utilajele şi echipamentele de telecomunicaţii care asigură legătura locurilor de muncă automatizate şi reţelelor locale de calcul cu complexul informaţional central de telecomunicaţii (des.15). Des.15. Complexul informaţional de telecomunicaţie de nivel local. Cîteva module funcţionale, care realizează funcţii concrete, pot fi grupate într-un singur loc de muncă automatizat sau, dimpotrivă, unul şi acelaşi modul funcţional poate fi instalat la cîteva locuri de muncă automatizate de acelaşi tip, conform indicaţiei administratorului sistemului şi administratorilor subsistemelor corespunzătoare. Baza tehnologică de date este destinată acumulării informaţiilor, transmise la nivel central, în scopul reducerii sarcinii canalelor de telecomunicaţii, sau în cazul lipsei legăturii din motive tehnice. A. Complexul hardware şi software de nivel local Complexul hardware şi software de nivel local include următoarele componente: serverul bazei de date; sistemul operaţional; sistemul de administrare al bazei de date (după caz: Microsoft SQL Server, Informix, Oracle etc). Mijloacele de proiectare şi programare folosite sînt Rational Rose, Delphi, CĂĂ, Microsoft Visual Studio etc. Locurile de muncă automatizate sînt conectate la computere personale. Complexul hardware şi software, instalat în instituţiile medicale, este comun pentru S.I.M.I. 27. Reţeaua informaţională de telecomunicaţie Topologia şi parametrii tehnici ai reţelelor informaţionale de telecomunicaţii se determină de către operatorul Reţelei naţionale de transmitere a datelor, desemnat de Guvern. CAPITOLUL VII. ASIGURAREA PROTECŢIEI INFORMAŢIILOR ÎN CADRUL S.I.M.I. 28. Definiţie Prin sistemul de securitate informaţională se are în vedere ansamblul unitar al normelor de drept şi etico-morale, măsurilor organizatorice (administrative) şi mijloacelor hardware şi software, orientate spre contracararea pericolelor ce ameninţă S.I.M.I. şi minimizarea eventualelor prejudicii, care ar putea fi cauzate utilizatorilor şi deţinătorilor de informaţii. 29.Scopul protecţiei informaţiilor Scopul de bază urmărit prin protecţia informaţiilor este prevenirea oricăror ingerinţe neautorizate în funcţionarea sistemului, precum şi a tuturor tentativelor de sustragere şi modificare a datelor, de scoatere din funcţiune sau distrugere a elementelor lui structurale, adică protecţia tuturor componentelor sistemului: a echipamentelor, utilajelor, produselor software, datelor şi personalului. 30. Securitatea S.I.M.I. Principalele aspecte ale asigurării securităţii S.I.M.I. sînt determinarea, analiza şi clasificarea eventualelor ameninţări la adresa securităţii lui. Prin ameninţare se are în vedere eventualitatea declanşării unor evenimente, acţiuni (impacturi), procese sau fenomene, care ar putea prejudicia interesele cuiva. Tipurile celor mai grave ameninţări, luate în considerare la crearea sistemului de securitate, sînt: avariile sistemelor de aprovizionare cu energie electrică, termică şi apă; funcţionarea cu întreruperi sau staţionarea mijloacelor tehnice ale sistemului; consecinţele erorilor în proiectarea şi elaborarea componentelor sistemului (ale mijloacelor de calcul, tehnologiilor de prelucrare a informaţiilor, programelor, structurilor de date etc.); erori în exploatare (ale utilizatorilor, operatorilor şi altor categorii de personal); acţiunile distructive premeditate ale eventualilor contravenienţi. Reglementările privind asigurarea securităţii S.I.M.I. se stabilesc în conformitate cu actele legislative şi normative în vigoare. 31. Prescripţii generale de securitate Principiul de bază al evidenţei din registru este personificarea, ce presupune respectarea strictă a confidenţialităţii informaţiei. Introducerea datelor personale în baza de date a sistemului se reglementează prin: certificarea şi atestarea subsistemelor informaţionale de date personale; licenţierea activităţii cu datele personale; convenţiile interstatale privind transmiterea transfrontalieră a datelor personale. În prezent se efectuează lucrări privind certificarea mijloacelor de protecţie a sistemelor de date personale, sistemelor informaţionale propriu-zise, produselor şi serviciilor informaţionale ce conţin date personale. Sistemele informaţionale, destinate prelucrării datelor personale, sînt supuse atestării obligatorii de stat. Toate produsele informaţionale şi serviciile ce conţin date personale sînt licenţiate. Datele personale sînt protejate de către instanţele de drept, mijloacele organizatorice şi tehnice, precum şi de sistemele de semnalizare şi delimitare a accesului. Cerinţele faţă de securitatea informaţională, reflectate în documentele ce ţin de exploatare, asigură securitatea acestora în timpul montării, ajustării, exploatării şi reparării mijloacelor tehnice şi corespund standardelor în vigoare, precum şi Regulilor privind tehnica securităţii în timpul exploatării instalaţiilor electrice. Conceptul securităţii informaţionale este reprezentat în desenul 16. Des.16. Modelul conceptual al securităţii S.I.M.I. 32. Protecţia informaţiilor de accesul neautorizat Sistemul de protecţie a informaţiilor de accesul neautorizat include măsuri organizatorice, metode şi mijloace hardware şi software ce asigură blocarea: scurgerii informaţiilor pe canalele tehnice; accesului neautorizat la resursele reţelei. Măsurile organizatorice sînt asigurate de serviciile corespunzătoare şi exclud accesul neautorizat al persoanelor străine la mijloacele tehnice ale reţelei informaţionale de telecomunicaţii, la suporturile magnetice, mijloacele de eliberare a copiilor hard şi la sistemele de cabluri. Mijloacele hardware şi software pentru protecţia informaţiilor de accesul neautorizat asigură: identificarea resurselor aflate sub protecţie; autentificarea resurselor şi utilizatorilor aflaţi sub protecţie; confidenţialitatea informaţiilor vehiculate în sistem; autentificarea schimbului de date; integritatea datelor la apariţia, transmiterea, utilizarea şi păstrarea informaţiilor; accesul autorizat la toate resursele sistemului în condiţii de exploatare ordinară; delimitarea accesului utilizatorilor la sistem; delimitarea accesului utilizatorilor la resursele protejate; administrarea (consemnarea dreptului de acces la resursele protejate, prelucrarea informaţiilor din registre, activarea şi dezactivarea sistemului de protecţie); înregistrarea acţiunilor de intrare în sistem şi ieşire din sistem ale utilizatorilor, precum şi a încălcărilor regulilor de acces la resursele protejate; verificarea integrităţii şi capacităţii de funcţionare a sistemului de protecţie; securitatea în situaţii de avarii. 33. Asigurarea integrităţii informaţiilor în caz de avarii În cazul avariilor în sistemul informaţional de telecomunicaţii, integritatea informaţiilor se va asigura prin: stoparea anumitor mijloace tehnice; deconectarea de la sursele de alimentare cu curent electric. 34. Protecţia de impactul factorilor externi Cîmpurile magnetice şi electrice existente în zona de exploatare, eventualele deteriorări ale surselor de alimentare cu curent electric şi cataclismele naturale nu influenţează capacitatea de lucru a mijloacelor hardware şi software ale sistemului informaţional de telecomunicaţii.