HGM201/2009
ID intern unic:  331023
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 201
din  11.03.2009
privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI
din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul
funcţionarului public
Publicat : 17.03.2009 în Monitorul Oficial Nr. 55-56     art Nr : 249
    MODIFICAT
   
HG216 din 12.03.18, MO84-93/16.03.18 art.244
   
HG666 din 23.08.17, MO316-321/25.08.17 art.767
    HG655 din 16.08.17, MO301-315/18.08.17 art.755
    HG653 din 16.08.17, MO301-315/18.08.17 art.753
    HG22 din 24.01.17, MO24-29/27.01.17 art.60
   
HG623 din 19.05.16, MO140-149/27.05.16 art.682
    HG886 din 22.10.14, MO325-332/31.10.14 art.954
    HG225 din 26.03.14, MO78-79/01.04.14 art.247
    HG155 din 28.02.13, MO53-59/07.03.14 art.170
    HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126
   
HG647 din 28.08.13, MO191-197/06.09.13 art.749
   
HG231 din 13.04.12, MO76-80/20.04.12 art.266
    HG451 din 16.06.11, MO103-106/24.06.11 art.515
    HG149 din 14.03.11, MO40-42/18.03.11 art.180
    HG1130 din 15.12.10, MO254-256/24.12.10 art.1283
    HG697 din 05.08.10, MO145-147/13.08.10 art.780
   
HG519 din 22.06.10, MO107/22.06.10 art.598
    HG932 din 31.12.09, MO2-4/15.01.10 art.20
    HG822 din 14.12.09, MO187-188/18.12.09 art.908
    HG518 din 17.08.09, MO131-134/28.08.09 art.581
   
HG512 din 17.08.09, MO127-130/21.08.09 art.572
    HG386 din 25.06.09, MO107-109/03.07.09 art.450


    NOTĂ:
   
În tot textul anexei nr.4, cuvintele „societăţile economice”, la orice caz gramatical, se substituie cu cuvintele „societăţile comerciale şi întreprinderile de stat/municipale”, la cazul gramatical corespunzător prin HG623 din 19.05.16, MO140-149/27.05.16 art.682
    În cuprinsul tuturor anexelor, sintagmele „serviciul resurse umane” şi „serviciului resurse umane” se substituie cu sintagmele „subdiviziunea resurse umane”, respectiv, „subdiviziunii resurse umane”, iar cuvîntul „interioară” se substituie cu cuvîntul „structurală”, la cazul gramatical şi numărul corespunzător prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126
    În cuprinsul tuturor anexelor, cuvintele „vacantă” şi „vacante” se exclud prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126
    În textul hotărîrii şi al anexelor, cuvintele „Aparatul Guvernului” şi „Şeful Aparatului Guvernului” se substituie, respectiv, prin cuvintele „Cancelaria de Stat” şi „Ministrul de stat”, la cazul gramatical respectiv prin HG932 din 31.12.09, MO2-4/15.01.10 art.20





    În scopul executării prevederilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.230-232, art.840), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă:
    Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei publice prin concurs, conform anexei nr.1;
    [Pct.1 alineat modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    Regulamentul cu privire la perioada de probă pentru funcţionarul public debutant, conform anexei nr.2.
    Modelul și componentele fișei postului şi Metodologia cu privire la elaborarea, coordonarea şi aprobarea fişei postului, conform anexei nr.3.
    [Pct.1 alineat modificat prin HG22 din 24.01.17, MO24-29/27.01.17 art.60]
    Regulile privind desfăşurarea muncii prin cumul a funcţionarului public, conform anexei nr.4
    [Pct.1 alineat introdus prin HG512 din 17.08.09, MO127-130/21.08.09 art.572]
    Formularul-tip al statului de personal şi Metodologia cu privire la completarea şi avizarea statului de personal, conform anexei nr.5
    [Pct.1 alineat introdus prin HG518 din 17.08.09, MO131-134/28.08.09 art.581]
    Modul de întocmire a angajamentului scris al funcţionarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, conform anexei nr.6.
    [Pct.1 alineat introdus prin HG822 din 14.12.09, MO187-188/18.12.09 art.908]
    Regulamentul cu privire la comisia de disciplină, conform anexei nr.7
    [Pct.1 alineat introdus prin HG519 din 22.06.10, MO107/22.06.10 art.598]
    [Pct.1 modificat prin HG386 din 25.06.09, MO107-109/03.07.09 art.450]

    Regulamentul cu privire la evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului public, conform anexei nr.8.
    [Pct.1 alineat introdus prin HG697 din 05.08.10, MO145-147/13.08.10 art.780]
    Regulamentul-cadru al subdiviziunii resurse umane din autoritatea publică, conform anexei nr.9
    [Pct.1 alineat introdus prin HG1130 din 15.12.10, MO254-256/24.12.10 art.1283]
   
Regulamentul cu privire la dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici, conform anexei nr.10
    [Pct.1 alineat introdus prin HG231 din 13.04.12, MO76-80/20.04.12 art.266]
   
Instrucţiunea cu privire la gestionarea dosarului personal al funcţionarului public, conform anexei nr.11.
    [Pct.1 alineat introdus prin HG647 din 28.08.13, MO191-197/06.09.13 art.749]
    2. Cancelaria de Stat va acorda asistenţă metodologică autorităţilor publice în aplicarea prevederilor cadrului normativ respectiv.
    [Pct.2 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    3. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.192 din 1 martie 2004 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la ocuparea prin concurs a funcţiilor publice ” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.42-44, art.326).

    PRIM-MINISTRU                                                    Zinaida GRECEANÎI

    Contrasemnează:
    Ministrul administraţiei
    publice locale                                                             Valentin Guznac
    Ministrul justiţiei                                                       Vitalie Pîrlog

    Nr. 201. Chişinău, 11 martie 2009.

Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului nr.201
din 11 martie 2009
REGULAMENT
cu privire la ocuparea funcţiei publice prin concurs
I. Dispoziţii generale
    1. Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei publice prin concurs (în continuare – Regulament) este elaborat în conformitate cu prevederile art.29 alin.(4) al Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
    2. Prezentul Regulament stabileşte:
    a) procedura de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei publice (în continuare – concurs);
    b) atribuţiile factorilor implicaţi în procesul de organizare şi desfăşurare a concursului;
    c) modul de constituire şi componenţa comisiilor de concurs.
    3. Concursul se efectuează în scopul atragerii în autoritatea publică a candidaţilor la ocuparea funcţiei publice şi selectării din rîndul acestora a celui mai potrivit candidat.
    4. Dreptul de a participa la concurs îl au persoanele care îndeplinesc condiţiile de bază prevăzute de lege pentru a candida la o funcţie publică şi cerinţele specifice stabilite pentru ocuparea acesteia.
    5. Concursul este organizat de autoritatea publică în subordinea căreia se află funcţia publică prin intermediul subdiviziunii resurse umane şi este desfăşurat de comisia de concurs. Concursul pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere de nivel superior specificate la art.8 alin.(2) lit.c) din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public este organizat şi desfăşurat de comisiile de concurs prevăzute la pct.54 subpct.2).
    [Pct.5 modificat prin HG653 din 16.08.17, MO301-315/18.08.17 art.753]
    [Pct.5 modificat prin HG155 din 28.02.13, MO53-59/07.03.14 art.170]
    6. Concursul se organizează şi se desfăşoară în baza următoarelor principii:
    competiţie deschisă – informarea populaţiei privind funcţiile publice vacante şi/sau temporar vacante, asigurarea posibilităţii de participare liberă la concurs pentru ca orice cetăţean să-şi poată realiza dreptul la ocuparea unei funcţii publice;
    [Pct.6 alineat în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    competenţă şi merit profesional – selectarea  celor mai competente persoane în baza unor criterii clar definite şi a unei proceduri unice de evaluare;
    egalitate a accesului la funcţia publică – asigurarea accesului la funcţia publică a oricărei persoane care îndeplineşte condiţiile stabilite de lege, fără discriminare pe motive de sex, vîrstă, rasă, etnie, religie, opţiune politică etc.;
    transparenţă – prezentarea informaţiilor referitoare la modul de organizare şi desfăşurare a concursului tuturor persoanelor interesate.
II. Organizarea concursului
    7. Autoritatea publică organizatoare a concursului, cu cel puţin 20 de zile calendaristice înainte de data desfăşurării lui, asigură plasarea într-o publicaţie periodică a unui anunţ succint privind denumirea autorităţii publice, a funcţiei/funcţiilor publice scoase la concurs şi sursa de obţinere a informaţiei despre condiţiile de desfăşurare a concursului.
    [Pct.7 în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    [Pct.7 modificat prin HG697 din 05.08.10, MO145-147/13.08.10 art.780]
    8. Concomitent cu publicarea anunţului, autoritatea publică asigură expunerea informaţiei privind condiţiile de desfăşurare a concursului pe pagina sa web şi pe panoul informaţional la sediul autorităţii publice, într-un loc vizibil. Dacă autoritatea publică nu are pagină web, informaţia privind condiţiile de desfăşurare a concursului poate fi publicată într-un ziar de largă circulaţie. În situaţia în care autorităţile publice consideră necesar, ele asigură diseminarea informaţiei privind condiţiile de desfăşurare a concursului şi prin alte forme de publicitate.
    9. Informaţia privind condiţiile de desfăşurare a concursului conţine în mod obligatoriu:
    a) denumirea şi sediul autorităţii publice organizatoare a concursului;
    b) denumirea funcţiei publice;
    c) scopul şi sarcinile de bază ale funcţiei publice, conform fişei postului;
    d) condiţiile de participare la concurs;
    e) documentele ce urmează a fi prezentate;
    f) bibliografia concursului;
    g) data-limită de depunere a documentelor;
    h) modalitatea de depunere a documentelor;
    i) numărul de telefon, adresa electronică şi poştală, persoana responsabilă de oferirea informaţiilor suplimentare şi de primirea documentelor.
    10. În condiţiile de participare la concurs se indică condiţiile de bază pentru a candida la o funcţie publică conform legii, precum şi cerinţele specifice pentru ocuparea acesteia.
    11. Candidaţii, în termenul indicat în informaţia privind condiţiile de desfăşurare a concursului, depun personal/prin poştă/prin e-mail dosarul de concurs, care conţine:
    a) formularul de participare, specificat în anexa la prezentul Regulament;
    a1) scrisoarea de motivare și curriculumul vitae (CV) – în cazul concursului pentru ocuparea funcției publice de conducere de nivel superior;
    [Pct.11 lit.a1) introdusă prin HG653 din 16.08.17, MO301-315/18.08.17 art.753]
    b) copia buletinului de identitate;
    c) copiile diplomelor de studii şi ale certificatelor de absolvire a cursurilor de perfecţionare profesională şi/sau de specializare;
    d) copia carnetului de muncă;
    e) certificatul medical - dacă în fişa postului pentru funcţia respectivă, sînt stabilite cerinţe speciale de sănătate;
    [Pct.11 lit.e) modificată prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    f) cazierul judiciar;
    g) documentele care atestă prestarea voluntariatului – în cazul în care candidatul consideră necesar.
    [Pct.11 lit.g) introdusă prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    12. Copiile documentelor prezentate pot fi autentificate de notar sau se prezintă împreună cu documentele originale pentru a verifica veridicitatea lor.
    13. În situaţia în care dosarul de concurs se depune prin poştă sau e-mail, prevederile pct.12 se aplică la data desfăşurării probei scrise a concursului sau a interviului în cazul ocupării funcției publice de conducere de nivel superior, sub sancţiunea respingerii dosarului de concurs.
    [Pct.13 modificat prin HG653 din 16.08.17, MO301-315/18.08.17 art.753]
    14. Certificatul medical şi cazierul judiciar pot fi înlocuite cu declaraţii pe proprie răspundere. În acest caz, candidatul are obligaţia să completeze dosarul de concurs cu originalul documentului în termen de maximum 10 zile calendaristice de la data la care a fost declarat învingător, sub sancţiunea neemiterii actului administrativ de numire.
    [Pct.14 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    15. Bibliografia concursului include lista actelor normative şi a altor surse de informare, relevante funcţiei publice, în baza cărora se vor elabora subiectele pentru proba scrisă şi interviu.
    16. Termenul de depunere a documentelor nu poate fi mai mic de 15 zile calendaristice din ziua publicării anunţului.
III. Desfăşurarea concursului
    17. În 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului pentru depunerea documentelor, comisia de concurs examinează dosarele candidaţilor şi ia decizia cu privire la admiterea lor la concurs.
    Secretarul comisiei de concurs plasează lista candidaţilor admişi la concurs pe panoul informaţional de la sediul autorităţii şi pe pagina web a autorităţii publice, precum şi comunică candidaţilor neadmişi la concurs motivul respingerii dosarului.
    18. Concursul pentru ocuparea funcției publice de conducere de nivel superior include competiția CV-urilor și interviul, iar pentru ocuparea funcției publice de conducere și a funcției publice de execuție – proba scrisă și interviul.
    [Pct.18 în redacția HG653 din 16.08.17, MO301-315/18.08.17 art.753]
   
181. Comisia de concurs stabileşte data, ora, locul desfășurării competiției CV-urilor și asigură plasarea pe pagina web a autorităţii publice şi pe panoul informaţional de la sediul acesteia a informației despre desfășurarea competiției. Competiția CV-urilor constă în selectarea de către comisia de concurs a candidatului/candidaților pentru funcția publică de conducere de nivel superior în baza dosarelor depuse și aprecierii motivației, experienței și reputației. Rezultatele competiției CV-urilor se consemnează într-un proces-verbal.
    [Pct.181 introdus prin HG653 din 16.08.17, MO301-315/18.08.17 art.753]
    182. În termen de cel mult 2 zile de la desfășurarea competiției CV-urilor, pentru candidații selectați, comisia de concurs solicită:
    a) Autorităţii Naţionale de Integritate – avizul privind cadrul de integritate;
    b) Centrului Naţional Anticorupţie – certificatul de cazier privind integritatea profesională;
    c) Serviciului de Informaţii şi Securitate – informaţia referitoare la lipsa sau existenţa factorilor de risc care pot aduce atingere ordinii de drept, securităţii statului, ordinii publice.
    [Pct.182 introdus prin HG653 din 16.08.17, MO301-315/18.08.17 art.753]
    19. Comisia de concurs stabileşte data, ora, locul desfăşurării probei scrise, informaţie care, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării probei scrise, se plasează pe pagina web a autorităţii publice şi pe panoul informaţional de la sediul acesteia. Concomitent, candidaţii sînt anunţaţi personal despre data, ora, locul desfăşurării probei scrise prin e-mail/telefon.
    [Pct.19 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    20. Proba scrisă are drept scop testarea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor şi atribuţiilor funcţiei publice.
    Comisia de concurs, în baza bibliografiei, elaborează cel puţin trei variante de lucrări.
    Fiecare variantă de lucrare include:
    a) un test/test-grilă care conţine 4-6 subiecte, dintre care 2-3 – din domeniul specific funcţiei publice şi 2-3 – din domeniul cadrului normativ ce reglementează activitatea administraţiei publice şi a funcţionarilor publici;
    b) 2-3 însărcinări practice pentru funcţiile publice de conducere (planificarea unei sarcini concrete, pregătirea unei şedinţe cu un anumit subiect, elaborarea unui proiect de decizie etc.); 2-3 însărcinări practice pentru funcţiile publice de execuţie (întocmirea şi/sau redactarea diferitelor tipuri de scrisori, indicaţii, proiecte de rapoarte, de decizii etc.).
    [Pct.20 lit.b) modificată prin HG653 din 16.08.17, MO301-315/18.08.17 art.753]
    Pentru fiecare variantă de lucrare se elaborează şi grila de evaluare.
    Fiecare variantă de lucrare se sigilează în plicuri separate.
    21. La ora stabilită, proba scrisă începe cu extragerea unei variante de lucrări de către unul dintre candidaţi.
    Toţi candidaţii la ocuparea uneia şi aceleiaşi funcţii publice îndeplinesc aceeaşi variantă de lucrare.
    22. Durata probei scrise se stabileşte de comisia de concurs, în funcţie de gradul de dificultate şi complexitate al însărcinărilor, dar nu poate depăşi trei ore astronomice.
    23. Proba scrisă se efectuează în prezenţa membrilor comisiei de concurs. Se recomandă ca unele însărcinări practice să fie efectuate pe calculator.
    24. După comunicarea variantei de lucrare, în încăperea unde se desfăşoară proba scrisă este interzis accesul altor persoane, cu excepţia membrilor comisiei de concurs şi a persoanelor care asigură secretariatul comisiei de concurs.
    25. Pe parcursul desfăşurării probei scrise candidaţilor le este interzisă deţinerea şi folosirea vreunei surse de consultare, inclusiv a telefoanelor mobile. Nerespectarea prevederilor menţionate atrage după sine eliminarea candidatului din concurs, cu notarea înscrierii „anulat” pe lucrare şi consemnarea celor întîmplate în procesul-verbal.
    26. Lucrările se scriu doar pe seturile de hîrtie special pregătite de autoritatea publică organizatoare a concursului. La începutul probei scrise, în colţul din dreapta pe prima filă se înscrie numele şi prenumele candidatului. După ce înscrierea se lipeşte astfel încît datele înscrise să nu poată fi identificate, lucrările se codifică şi se aplică ştampila autorităţii publice organizatoare a concursului.
    La expirarea timpului destinat probei scrise, candidaţii prezintă lucrările secretarului comisiei de concurs, semnînd în lista special întocmită în acest scop.
    27. Lucrările scrise se verifică codificate şi se decodifică numai după evaluarea lor.
    28. Evaluarea probei scrise se face prin sistemul de puncte de la 1 la 10, separat de către fiecare membru al comisiei de concurs, şi se consemnează într-un proces-verbal. Media aritmetică a punctelor acordate de membrii comisiei de concurs se consideră nota finală pentru proba scrisă.
    29. Candidaţii care au obţinut la proba scrisă nota finală mai jos de 6, sînt excluşi din concurs.
    [Pct.29 modificat prin HG653 din 16.08.17, MO301-315/18.08.17 art.753]
    [Pct.29 modificat prin HG155 din 28.02.13, MO53-59/07.03.14 art.170]
    30. În cazul în care proba scrisă a fost promovată doar de un singur candidat, concursul continuă.
    31. Interviul se susţine nu mai tîrziu de 5 zile lucrătoare de la data susţinerii probei scrise sau de la data desfășurării competiției CV-urilor. Lista candidaţilor admişi la interviu, data şi ora desfăşurării interviului se plasează pe pagina web a autorităţii publice şi pe panoul informaţional de la sediul autorităţii publice. Concomitent, candidaţii sînt anunţaţi personal despre data, ora, locul desfăşurării interviului prin e-mail/telefon.
    [Pct.31 modificat prin HG653 din 16.08.17, MO301-315/18.08.17 art.753]
    [Pct.31 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    32. Durata interviului şi lista întrebărilor de bază se stabilesc de comisia de concurs. La stabilirea întrebărilor de bază se ţine cont de specificul funcţiei publice pentru care se organizează concursul.
    [Pct.32 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    33. Întrebările de bază servesc pentru obţinerea informaţiei cu privire la:
    a) calităţile profesionale şi personale aferente funcţiei;
    b) factorii care motivează şi demotivează candidatul;
    c) comportamentul în diferite situaţii, inclusiv în situaţii de criză etc.
    34. Pentru funcţiile publice de conducere de nivel superior şi pentru cele de conducere întrebările se referă şi la stilurile de conducere, motivarea subalternilor, lucrul în echipă etc.
    35. În cadrul interviului, membrii comisiei de concurs adresează unele şi aceleaşi întrebări de bază fiecărui candidat la ocuparea uneia şi aceleiaşi funcţii publice. Se va asigura ca nici un candidat să nu audă întrebările adresate predecesorilor săi.
    36. Nu pot fi adresate întrebări referitoare la opţiunea politică a candidatului, religie, etnie, stare materială, origine socială sau întrebări care pot fi considerate discriminatorii pe criterii de sex.
    37. Aprecierea răspunsurilor la interviu se face prin sistemul de puncte de la 1 la 10, separat de fiecare membru al comisiei de concurs şi se consemnează într-un proces-verbal. Media aritmetică a punctelor acordate de membrii comisiei de concurs se consideră nota finală pentru interviu.
    Candidaţii care au obţinut la interviu nota finală mai jos de 6, sînt excluşi din concurs. În cazul concursurilor pentru ocuparea unei funcţii publice de conducere de nivel superior, sînt excluşi din concurs candidaţii care au obţinut la interviu nota finală mai jos de 7,5.
    [Pct.37 modificat prin HG155 din 28.02.13, MO53-59/07.03.14 art.170]
    38. Media aritmetică a notelor finale obţinute la proba scrisă şi la interviu se consideră nota finală la concurs. În cazul concursului pentru ocuparea funcției publice de conducere de nivel superior, nota finală obținută la interviu se consideră nota finală la concurs.
    [Pct.38 modificat prin HG653 din 16.08.17, MO301-315/18.08.17 art.753]
    39. Comisia de concurs întocmeşte lista candidaţilor care au promovat concursul, în funcţie de nota finală obţinută, în ordine descrescătoare.
    Candidatul care a obţinut cea mai mare notă finală se consideră învingător al concursului.
    În cazul obţinerii unor note finale egale, comisia de concurs departajează candidaţii conform gradului de corespundere condiţiilor de participare la concurs,  în baza documentelor din dosarul de concurs.
    În cazul concursurilor pentru ocuparea unei funcţii publice de conducere de nivel superior, învingător al concursului se consideră candidatul propus în condiţiile pct. 44 alineatul doi.
    [Pct.39 alineat introdus prin HG155 din 28.02.13, MO53-59/07.03.14 art.170]
    40. Rezultatele concursului se consemnează într-un proces-verbal care, în termen de 2 zile lucrătoare după promovarea concursului, se prezintă persoanei/organului care are competenţa legală de numire în funcţie. În cazul concursurilor pentru ocuparea unei funcţii publice de conducere de nivel superior, lista candidaţilor care au promovat concursul şi copia procesului-verbal, împreună cu informaţia prezentată de autoritățile menţionate la pct. 182, în termen de 2 zile lucrătoare se prezintă conducătorului autorităţii publice pentru funcţia căreia s-a organizat concursul.
    [Pct.40 modificat prin HG653 din 16.08.17, MO301-315/18.08.17 art.753]
    [Pct.40 modificat prin HG155 din 28.02.13, MO53-59/07.03.14 art.170]
    41. Membrii comisiei de concurs semnează procesele-verbale şi alte documente privind activitatea comisiei. Fiecare membru are dreptul să anexeze la procesul-verbal opinia sa separată.
    42. Şedinţa comisiei de concurs este deliberativă dacă la ea sînt prezenţi cel puţin 2/3 din membri.
    43. Rezultatele concursului, în termen de 5 zile lucrătoare de la promovarea concursului, sînt plasate pe pagina web a autorităţii publice şi pe panoul informaţional de la sediul autorităţii publice. Concomitent, candidaţii sînt anunţaţi personal despre rezultatele concursului prin e-mail/telefon.
    [Pct.43 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    44. Persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie, prin act administrativ, numeşte candidatul învingător al concursului în funcţia publică pentru care s-a organizat concursul.
    În cazul concursurilor pentru ocuparea unei funcţii publice de conducere de nivel superior, conducătorul autorităţii publice propune Guvernului numirea în funcţie a candidatului care a promovat concursul. În cazul în care concursul a fost promovat de mai mulţi candidaţi, conducătorul autorităţii publice, în urma unui interviu suplimentar cu aceştia, propune Guvernului numirea în funcţie a unuia dintre ei.
    [Pct.44 alineat introdus prin HG155 din 28.02.13, MO53-59/07.03.14 art.170]
    45. În cazul neprezentării, din motive neîntemeiate, a candidatului învingător al concursului în timp de 5 zile lucrătoare de la data la care a fost declarat învingător în vederea numirii în funcţia publică, neprezentării în termen de 10 zile calendaristice de la data la care a fost declarat învingător a originalelor documentelor specificate la pct.14 sau a refuzului în scris de a fi numit în funcţia publică, persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie desemnează următorul candidat din lista candidaţilor care au promovat concursul.
    [Pct.45 în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
   
451. În situaţia în care funcţia publică ocupată ca urmare a concursului sau o altă funcţie, cu sarcini şi atribuţii similare, din aceeaşi categorie sau dintr-o categorie inferioară, a devenit vacantă sau temporar vacantă în termen de cel mult 6 luni de la data finalizării concursului, persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie poate decide desemnarea în funcţia respectivă a următorului candidat din lista celor care au promovat concursul. Numirea în funcţie se realizează cu acordul scris al candidatului respectiv, dacă acesta îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 27 din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
    [Pct.451 introdus prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    46. Autoritatea publică prelungeşte termenul concursului în cazul în care:
    a) a depus dosarul doar un singur candidat;
    b) după examinarea dosarelor, la concurs poate fi admis doar un singur candidat.
    [Pct.46 în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    [Pct.46 modificat prin HG697 din 05.08.10, MO145-147/13.08.10 art.780]
   
461. Autoritatea publică poate prelungi termenul concursului în cazul în care:
    a) nu au fost depuse dosare în termenul stabilit;
    b) nici un candidat nu a obţinut nota minimă de promovare a concursului.
    [Pct.461 introdus prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    462. Prelungirea concursului se realizează prin modificarea datei-limită de depunere a documentelor din informaţia privind condiţiile de desfăşurare a concursului, fără a plasa un nou anunţ într-o publicaţie periodică.
    [Pct.462 introdus prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    47. Dacă după prelungirea concursului, în urma examinării dosarelor la concurs a fost admis un singur candidat, concursul se desfăşoară conform procedurii stabilite de prezentul Regulament.
    [Pct.47 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
IV. Atribuţiile factorilor implicaţi în procesul de
organizare şi desfăşurare a concursului
    48. Persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie are următoarele atribuţii principale:
    a) emite actul administrativ de constituire a comisiei de concurs, inclusiv de desemnare a preşedintelui şi  a secretarului acesteia;
    b) aprobă textul anunţului şi a informaţiei cu privire la condiţiile de desfăşurare a concursului;
    b1) aprobă, în cazurile specificate la pct.46, şi decide, în cazurile specificate la pct.461., prelungirea concursului;
    [Pct.48 lit.b1) introdusă prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    c) asigură disponibilitatea membrilor comisiei de concurs de a-şi exercita atribuţiile care le revin;
    d) asigură activitatea comisiei de concurs (birou, echipament tehnic, mijloace de comunicare, materiale necesare, consumabile etc.);
    e) emite actul administrativ cu privire la numirea candidatului învingător al concursului în funcţia publică.
    49. Atribuţiile specificate în pct.48 lit.b)-d) pot fi delegate, de către organul care are competenţa legală de numire în funcţie, conducătorului executiv al autorităţii publice în cauză, prin adoptarea unui act administrativ în acest sens.
    50. Comisia de concurs are următoarele atribuţii principale:
    a) elaborează variantele lucrărilor scrise, grilele de evaluare, lista întrebărilor de bază pentru interviu şi asigură confidenţialitatea acestora;
    b) examinează dosarele candidaţilor şi aprobă lista celor admişi la concurs;
    c) stabileşte locul, data şi ora desfăşurării probei scrise sau competiției CV-urilor şi a interviului;
    [Pct.50 lit.c) modificată prin HG653 din 16.08.17, MO301-315/18.08.17 art.753]
    d) realizează desfăşurarea probei scrise sau competiției CV-urilor şi a interviului;
    [Pct.50 lit.d) modificată prin HG653 din 16.08.17, MO301-315/18.08.17 art.753]
    e) apreciază rezultatele obţinute de fiecare candidat şi întocmeşte lista candidaţilor care au promovat concursul, cu specificarea rezultatelor finale.
    51. Preşedintele comisiei de concurs are următoarele atribuţii principale:
    a) conduce procesul de desfăşurare a concursului în conformitate cu prezentul Regulament;
    b) prezidează şedinţele comisiei de concurs;
    c) atrage, în caz de necesitate, în activitatea comisiei experţi independenţi şi funcţionari publici specialişti în domeniu pentru a examina probele scrise/răspunsurile la interviu ale candidaţilor şi a prezenta comentarii asupra lor, care servesc drept suport pentru aprecierea acestora de către membrii comisiei.
    [Pct.51 lit.c) modificată prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    52. Secretarul comisiei de concurs are următoarele atribuţii principale:
    a) supraveghează respectarea procedurii de organizare şi desfăşurare a concursului;
    b) pune la dispoziţia candidaţilor formularele de participare la concurs;
    c) primeşte de la candidaţi dosarele de concurs, inclusiv copiile documentelor ce urmează a fi prezentate, controlează veridicitatea copiilor prezentate şi corespunderea documentelor primite cu cele specificate în informaţia cu privire la condiţiile de desfăşurare a concursului;
    d) comunică candidaţilor rezultatele examinării dosarelor, probei scrise, interviului, precum şi rezultatele finale ale concursului;
    e) comunică candidaţilor data, locul şi ora desfăşurării probei scrise şi a interviului;
    f) codifică şi decodifică lucrările candidaţilor;
    g) perfectează procesele-verbale şi alte documente privind activitatea comisiei;
    h) la finalizarea concursului, transmite subdiviziunii resurse umane, prin act de predare-primire, toate documentele comisiei de concurs;
    i) îndeplineşte alte atribuţii pentru asigurarea bunei desfăşurări a concursului.
    53. Subdiviziunea resurse umane din cadrul autorităţii publice are următoarele atribuţii principale:
    a) întocmeşte anunţul şi informaţia cu privire la condiţiile de desfăşurare a concursului, le prezintă spre aprobare persoanei/organului care are competenţa legală de numire în funcţie;
    b) stabileşte bibliografia concursului;
    c) realizează publicitatea funcţiilor publice vacante şi/sau temporar vacante;
    [Pct.53 lit.c) în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    d) primeşte, la finalizarea concursului, prin act de predare-primire, toate documentele comisiei de concurs şi le păstreză timp de un an;
    e) elaborează proiectul actului administrativ de numire în funcţie a candidatului învingător al concursului;
    f) organizează procedura de integrare a funcţionarului public numit în autoritatea publică.
V. Constituirea şi componenţa comisiilor de concurs
    54. Pentru desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor publice, se constituie comisii de concurs:
    1) comisia de concurs pentru funcţiile publice de conducere de nivel superior de conducători şi adjuncţi ai conducătorului aparatului autorităţii publice (Parlamentul, Preşedintele Republicii Moldova, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Constituţională, Curtea Supremă de Justiţie, Procuratura Generală, Curtea de Conturi, Oficiul Avocatului Poporului), instituită de autorităţile publice respective;
    [Pct.54 subpct.1) modificat prin HG886 din 22.10.14, MO325-332/31.10.14 art.954]
    2) comisia de concurs pentru funcția publică de conducere de nivel superior de secretar general al Guvernului, comisia de concurs pentru funcțiile publice de conducere de nivel superior de secretar general adjunct al Guvernului, de secretar general de stat și de secretar de stat al ministerului, adjunct al conducătorului autorității administrative compuse din 7 membri cu activitate și experiență remarcabilă în administrația publică, desemnați de Guvern, din care unul este delegat de către conducătorul autorității publice pentru funcția căreia se organizează concursul
    [Pct.54 subpct.2) în redacția HG653 din 16.08.17, MO301-315/18.08.17 art.753]
    [Pct.54 subpct.2) în redacția HG155 din 28.02.13, MO53-59/07.03.14 art.170]
    [Pct.54 subpct.2) modificat prin HG932 din 31.12.09, MO15.01.10 art.20]
    3) comisia de concurs pentru funcţiile publice de conducere şi de execuţie din cadrul autorităţilor publice care cad sub incidenţa Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, instituită de conducătorul autorităţii respective, în corespundere cu subordonarea funcţiilor publice, compusă, de regulă, din unul din conducătorii adjuncţi ai autorităţii publice respective, 4-6 funcţionari publici din aparat/autoritate, dintre care 2-3 funcţionari publici de conducere;
    4) comisia de concurs pentru funcţiile publice de conducere şi de execuţie din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea, instituită de consiliul raional/municipal sau de preşedintele raionului/primarul general, în corespundere cu subordonarea funcţiilor publice, compusă, de regulă, din vicepreşedinte al raionului sau viceprimar general al municipiului, 2-3 consilieri ai consiliului raional sau municipal, 2-3 funcţionari publici din aparat/primărie şi/sau din serviciile descentralizate;
    5) comisia de concurs pentru funcţiile publice de conducere şi de execuţie din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi, instituită de consiliul local/primar, în corespundere cu subordonarea funcţiilor publice, compusă, de regulă,  din viceprimar, 2-3 consilieri ai consiliului local, 1-2 funcţionari publici din primărie şi un reprezentant al preşedintelui raionului.
    55. La solicitarea serviciilor desconcentrate din subordinea ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi autorităţilor administrative autonome, la şedinţele comisiei de concurs pentru selectarea candidaţilor la funcţiile publice de conducere din cadrul acestora poate fi invitat un reprezentant din cadrul aparatului preşedintelui raionului/primăriei municipiului.
    [Pct.55 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    56. La solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea, precum şi a serviciilor descentralizate din subordinea acestora, la şedinţele comisiilor de concurs pentru selectarea candidaţilor la funcţiile publice de conducere din serviciile descentralizate poate fi invitat şi un reprezentant al autorităţii administraţiei publice centrale de specialitate care coordonează metodologic activitatea serviciului descentralizat respectiv.
    57. Comisiile de concurs se constituie pe o perioadă nu mai mare de 4 ani, din 5-7 membri, inclusiv preşedinte şi secretar, precum şi din 2 membri supleanţi, desemnaţi prin actul administrativ emis/adoptat de persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie.
    58. Secretarul comisiilor de concurs, specificate în pct.54 subpct.2), este un funcţionar al subdiviziunii resurse umane al Cancelariei de Stat. Prin derogare de la prevederile pct.57, secretarul nu este membru al comisiei respective.
    [Pct.58 modificat prin HG653 din 16.08.17, MO301-315/18.08.17 art.753]
    [Pct.58 modificat prin HG155 din 28.02.13, MO53-59/07.03.14 art.170]
    [Pct.58 modificat prin HG149 din 14.03.11, MO40-42/18.03.11 art.180]
    59. Secretarul comisiilor de concurs, specificate în pct.54 subpct.3)-5), este un funcţionar al subdiviziunii resurse umane al autorităţii publice respective sau, după caz, un funcţionar public cu atribuţii în acest domeniu. Secretarul este membru al comisiei respective.
    60. În calitate de membru al comisiei de concurs poate fi desemnată persoana care:
    a) are cunoştinţe şi experienţă în domeniul administraţiei publice, managementului, în alte domenii relevante;
    b) are studii superioare;
    c) are o înaltă competenţă profesională.
    În calitate de membru al comisiilor de concurs, specificate în pct.54 subpct. 2), nu poate fi desemnată persoana care este numită sau aleasă într-o funcție de demnitate publică, cu excepția membrilor comisiei de concurs pentru funcția publică de conducere de nivel superior de secretar general al Guvernului.
    Condiţiile specificate în alineatul unu nu se aplică la desemnarea consilierilor raionali şi locali în calitate de membri ai comisiilor de concurs.
    [Pct.58 modificat prin HG653 din 16.08.17, MO301-315/18.08.17 art.753]
    61. Membrul comisiei de concurs se află în conflict de interese dacă este în una din următoarele situaţii:
    a) este candidat la ocuparea unei funcţii publice, avînd calitatea de membru al comisiei de concurs;
    b) are calitatea de părinte, frate, soră, fiu, fiică sau rudă prin afinitate (soţ/soţie, părinte, frate şi soră a soţului/soţiei) cu oricare dintre candidaţi;
    c) are relaţii cu caracter patrimonial cu oricare dintre candidaţi sau cu soţul/soţia acestuia.
    62. În cazul existenţei unui conflict de interese de tipul celui specificat în pct.61, membrul comisiei de concurs îl va informa imediat despre aceasta pe preşedintele comisiei, care îi va suspenda participarea la activitatea comisiei, înlocuindu-l cu un membru supleant.
    În cazul în care preşedintele comisiei de concurs se află în această situaţie, comisia de concurs va desemna un preşedinte interimar pentru concursul respectiv.
    63. Conflictul de interese poate fi sesizat de orice persoană interesată, din momentul iniţierii procesului de organizare a concursului.
    64. În situaţia în care membrul comisiei de concurs aflat în conflict de interese nu şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută în pct.62, persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie dispune, prin act administrativ, încetarea calităţii de membru al comisiei de concurs.
    65. În cazul în care conflictul de interese se constată ulterior desfăşurării probei scrise sau a interviului, rezultatele se recalculează prin excluderea notelor membrului comisiei aflat în conflict de interese. În situaţia în care nu este asigurată majoritatea simplă a numărului membrilor comisiei de concurs, preşedintele comisiei de concurs invită un membru supleant al comisiei de concurs, care va examina dosarele candidaţilor, va evalua probele scrise şi răspunsurile la interviu.
     66. Încălcarea dispoziţiilor pct.61 şi pct.62 poate atrage răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.
VI. Dispoziţii finale
    67. Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea concursului (publicarea anunţului, a informaţiei privind condiţiile de desfăşurare a concursului, multiplicarea formularelor de participare, serviciile poştale etc.) sînt suportate de autoritatea publică care organizează concursul.
    Cheltuielile pentru participarea la concurs (deplasarea la locul de desfăşurare a concursului, cazarea, utilizarea mijloacelor de comunicare, autentificarea copiilor de pe documente etc.) sînt suportate de participanţii la concurs.
    68. Litigiile cu privire la concurs se soluţionează în instanţa de contencios administrativ competentă.

    anexa
    [Anexa modificată prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului nr. 201
din 11 martie 2009
REGULAMENT
cu privire la perioada de probă pentru funcţionarul public debutant
I. Dispoziţii generale
    1. Regulamentul cu privire la perioada de probă pentru funcţionarul public debutant (în continuare – Regulament) este elaborat în conformitate cu prevederile art.31 alin.(7) al Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
    2.  Prezentul Regulament stabileşte:
    a) modul de organizare şi desfăşurare a perioadei de probă pentru funcţionarul public debutant;
    b) procedura de evaluare a activităţii funcţionarului public debutant;
    c) atribuţiile factorilor implicaţi în procesul de organizare şi desfăşurare a perioadei de probă.
    3. Perioada de probă are drept scop integrarea funcţionarului public debutant în autoritatea publică, formarea profesională practică, cunoaşterea specificului şi a exigenţelor administraţiei publice, precum şi verificarea cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor profesionale în îndeplinirea funcţiei publice.
    4. Perioada de probă se aplică funcţionarilor publici debutanţi – persoanelor care exercită o funcţie publică pentru prima dată sau persoanelor care au exercitat anterior o funcţie publică, însă raporturile de serviciu ale acestora au încetat pînă la evaluarea activităţii la expirarea perioadei de probă sau au fost eliberate din funcţie în condiţiile art.63 alin.(1) lit.e) din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
    Nu se consideră funcţionar public debutant persoana care a activat în calitate de persoană cu funcţie de demnitate publică, care a activat în cabinetul persoanei cu funcţie de demnitate publică sau în calitate de funcţionar public cu statut special, precum şi persoana numită în funcţie publică de conducere de nivel superior.
    [Pct.4 în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    5. Perioada de probă este de 6 luni, cuprinsă între data numirii ca funcţionar public debutant, în urma declarării acestuia învingător al concursului de ocupare a funcţiei publice, şi data confirmării în funcţia publică.
II. Organizarea şi desfăşurarea perioadei de probă
    6. Perioada de probă este organizată de subdiviziunea resurse umane împreună cu conducătorul direct al funcţionarului public debutant.
    7. Perioada de probă se desfăşoară în baza unui program individual, elaborat de subdiviziunea resurse umane împreună cu conducătorul direct al funcţionarului public debutant şi mentorul său şi aprobat de conducătorul autorităţii publice. Programul de desfăşurare a perioadei de probă se aprobă concomitent cu actul de numire în funcţie a funcţionarului public debutant.
    8. Programul de desfăşurare a perioadei de probă a funcţionarului public debutant prevede:
    a) familiarizarea cu conţinutul Ghidului noului angajat;
    b) examinarea fişei postului şi clarificarea tuturor aspectelor aferente acesteia;
    c) stabilirea obiectivelor de dezvoltare profesională, elaborarea şi realizarea unui plan de instruire internă, inclusiv la locul de muncă, şi de instruire externă, cu durata de cel puţin 10 zile;
    d) planificarea activităţilor specifice postului care urmează să fie desfăşurate pe parcursul perioadei de probă.
    9. Ghidul noului angajat, de regulă, conţine următoarele informaţii:
    a) descrierea succintă a autorităţii publice, modul de organizare şi funcţionare a acesteia;
    b) orarul de muncă, procedurile disciplinare şi de soluţionare a petiţiilor;
    c) facilităţile prevăzute de contractul colectiv de muncă, în cazul în care un asemenea contract a fost încheiat;
    d) procedurile de evaluare a performanţelor, de promovare, de dezvoltare profesională, de motivare (financiare şi nonfinanciare) etc.
    10. Pentru cunoaşterea specificului activităţii autorităţii publice, funcţionarul public debutant are posibilitatea să asiste la procesul de realizare a sarcinilor şi atribuţiilor de serviciu de către funcţionarii publici din cadrul altor subdiviziuni structurale.
    11. Pe parcursul perioadei de probă, activitatea funcţionarului public debutant se desfăşoară sub îndrumarea unui mentor. În calitate de mentor pentru funcţionarul public debutant în funcţie de execuţie este desemnat, de regulă, un funcţionar public din cadrul aceleiaşi subdiviziuni structurale, iar pentru funcţionarul public debutant în funcţia de conducere – un conducător ierarhic superior.
    În cazul în care nu există posibilitatea de a desemna un mentor din cadrul subdiviziunii structurale, în calitate de mentor se numeşte conducătorul subdiviziunii.
     12. Mentorul este numit prin actul administrativ al conducătorului autorităţii publice, de regulă, în ziua numirii funcţionarului public debutant, la propunerea conducătorului direct al acestuia, în comun cu subdiviziunea resurse umane.
    În calitate de mentor poate fi numită persoana care manifestă o înaltă competenţă profesională.
    Nu poate fi numită mentor persoana care are calitatea de rudă directă (părinte, frate, soră, fiu, fiică) sau de rudă prin afinitate (soţ/soţie, părinte, frate şi soră a soţului/soţiei).
    13. Conducerea autorităţii publice, subdiviziunea resurse umane, în comun cu conducătorul direct şi mentorul funcţionarului public debutant, vor asigura condiţii pentru desfăşurarea eficientă a perioadei de probă, realizarea  drepturilor specifice ale acestuia:
    a) să fie asistat şi îndrumat în îndeplinirea sarcinilor şi atribuţiilor de serviciu;
    b) să-i fie delegate însărcinări cu un nivel de dificultate şi complexitate care să crească gradual;
    c) să i se ofere timp necesar instruirii, inclusiv pregătirii individuale, în scopul obţinerii cunoştinţelor teoretice şi a experienţei practice necesare exercitării funcţiei publice, cu acordarea zilnică pînă la două ore din durata normală a timpului de muncă;
    d) să i se asigure accesul la sursele de informare necesare;
    e) să participe la activităţile de instruire internă şi externă, organizate pentru funcţionarii publici debutanţi.
III. Evaluarea activităţii funcţionarului public debutant
    14. Cu cel puţin 18 zile lucrătoare înainte de expirarea perioadei de probă, se iniţiază procesul de evaluare a activităţii funcţionarului public debutant, care constă în evaluarea nivelului de cunoaştere a specificului şi exigenţelor administraţiei publice, a cunoştinţelor teoretice şi a experienţei practice obţinute, a comportamentului manifestat în îndeplinirea sarcinilor şi atribuţiilor specificate în fişa postului.
    15. Evaluarea activităţii se face de mentorul şi conducătorul direct al funcţionarului public debutant.
    16. În  procesul de evaluare:
    a) funcţionarul public debutant întocmeşte raportul privind activitatea realizată în perioada de probă, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament;
    b) mentorul întocmeşte fişa de referinţă privind activitatea funcţionarului public debutant, realizată în perioada de probă, conform anexei nr.2 la prezentul Regulament;
    c) conducătorul direct completează fişa de evaluare a activităţii funcţionarului public debutant, realizată în perioada de probă, conform anexei nr.3 la prezentul Regulament.
    17.  În cazul în care conducătorul direct este şi mentor, acesta întocmeşte fişa de referinţă şi completează fişa de evaluare.
    18. În cazul modificării, suspendării sau încetării raportului de serviciu al mentorului, precum şi în situaţia sancţionării disciplinare a mentorului cu una dintre sancţiunile prevăzute în art.58 din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, acesta întocmeşte fişa de referinţă pentru perioada de probă parcursă de funcţionarul public debutant pînă în acel moment. În situaţia respectivă, conducătorul autorităţii publice numeşte un alt funcţionar public în calitate de mentor pentru perioada de probă rămasă neefectuată.
    19. Raportul privind activitatea realizată în perioada de probă (în  continuare – raport) conţine descrierea activităţii funcţionarului public debutant şi autoevaluarea rezultatelor obţinute.
    20. Fişa de referinţă privind activitatea funcţionarului public debutant realizată în perioada de probă (în continuare – fişa de referinţă) conţine aprecierea de către mentor a activităţii funcţionarului public debutant, concluziile cu privire la desfăşurarea perioadei de probă şi recomandările respective.
    21. Fişa de evaluare a activităţii funcţionarului public debutant realizată în perioada de probă (în continuare – fişa de evaluare) conţine aprecierea criteriilor de evaluare, calificativul obţinut şi propunerile respective.
Fiecare criteriu de evaluare se apreciază cu puncte, de la 1 la 10.
    Media aritmetică a punctelor acordate pentru fiecare criteriu de evaluare se consideră nota finală.
    22. Calificativul de evaluare se acordă în funcţie de nota finală obţinută:
    ,,nesatisfăcător” – între 1,00 şi 5,00;
    ,,satisfăcător” – între 5,01 şi 7,00;
    „bine” – între 7,01 şi 9,00;
    „foarte bine” – între 9,01 şi 10,00.
    23. În funcţie de calificativul obţinut, se face propunerea:
    a) de confirmare în funcţia publică, în cazul în care funcţionarul public debutant a obţinut, cel puţin, calificativul ,,satisfăcător”;
    b) de eliberare din funcţia publică, în cazul în care funcţionarul public debutant a obţinut calificativul „nesatisfăcător”.
    24. Conţinutul fişei de referinţă se aduce la cunoştinţa funcţionarului public debutant, contra semnătură, în cel mult 4 zile lucrătoare de la iniţierea procesului de evaluare.
    În cazul în care funcţionarul public debutant nu este de acord cu aprecierea activităţii sale de către mentor, el îşi expune opinia în scris în fişa de referinţă.
    25. Raportul şi fişa de referinţă se prezintă conducătorului direct în cel mult 5 zile lucrătoare de la iniţierea procesului de evaluare.
    26. Conţinutul fişei de evaluare se aduce la cunoştinţa funcţionarului public debutant, contra semnătură, în cel mult 8 zile lucrătoare de la iniţierea procesului de evaluare.
    În cazul în care funcţionarul public debutant nu este de acord cu aprecierea activităţii sale, el îşi expune opinia în scris în fişa de evaluare.
    27. Fişa de evaluare, fişa de referinţă şi raportul se prezintă  conducătorului direct al funcţionarului public debutant, iar, în lipsa acestuia − conducătorului autorităţii publice, nu mai tîrziu de 10 zile lucrătoare pînă la finalizarea perioadei de probă.
    28. În caz de dezacord cu conţinutul fişei de evaluare, funcţionarul public debutant poate adresa, în termen de o zi lucrătoare de la semnarea fişei de evaluare, o contestaţie conducătorului autorităţii publice.
    29. Conducătorul autorităţii publice, cu implicarea subdiviziunii resurse umane, analizează fişa de evaluare, fişa de referinţă şi raportul.
    30. Fişa de evaluare poate fi modificată conform deciziei motivate a conducătorului autorităţii publice în situaţia în care acesta constată că aprecierile consemnate nu corespund realităţii.
    31. Fişa de evaluare modificată sau, după caz, menţinută în forma întocmită de conducătorul direct, este adusă la cunoştinţă funcţionarului public debutant în termen de 3 zile lucrătoare de la depunerea contestaţiei.
    32. Funcţionarul public debutant care nu este de acord cu rezultatul contestaţiei se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.
    33. Persoana/organul care are competenţa de numire în funcţia publică emite actul administrativ cu privire la confirmarea în/sau eliberarea din funcţia publică a funcţionarului public debutant potrivit calificativului obţinut la evaluare, în condiţiile Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
    34.  Toate documentele de evaluare (raportul, fişa de referinţă, fişa de evaluare etc.) se includ în dosarul  personal al funcţionarului public.
IV. Atribuţiile factorilor implicaţi în organizarea
şi desfăşurarea perioadei de probă
    35. Funcţionarul public debutant:
    a) realizează activităţile specifice postului deţinut;
    b) îşi perfecţionează pregătirea teoretică şi acumulează experienţa practică necesară exercitării funcţiei publice;
    c) participă la activităţile de instruire internă şi externă organizate pentru funcţionarii publici debutanţi;
    d) ţine evidenţa activităţii realizate, inclusiv a activităţii de instruire şi a impactului acesteia;
    e) se consultă cu mentorul în procesul realizării dispoziţiilor conducătorului direct şi/sau ale conducătorilor ierarhic superiori.
    36. Mentorul: 
    a) ghidează activitatea funcţionarului public debutant pe parcursul perioadei de probă;
    b) familiarizează funcţionarul public debutant cu cultura organizaţională a autorităţii publice;
    c) oferă informaţiile necesare privind exercitarea funcţiei deţinute;
    d) acordă ajutor funcţionarului public debutant în identificarea celor mai eficiente modalităţi de realizare a sarcinilor, precum şi de soluţionare a problemelor apărute;
    e) supraveghează modul de realizare a sarcinilor şi atribuţiilor de serviciu de către funcţionarul public debutant;
    f) identifică lacunele profesionale ale funcţionarului public debutant şi propune conducătorului direct şi subdiviziunii resurse umane subiectele pentru instruirea internă şi externă a acestuia.
    37. Conducătorul direct al funcţionarului public debutant:
    a) întocmeşte, în comun cu subdiviziunea resurse umane, programul de desfăşurare a perioadei de probă;
    b) prezintă funcţionarului public debutant locul de muncă, îl prezintă colegilor şi mentorului;
    c) explică în detalii fişa postului funcţionarului public debutant, drepturile şi obligaţiile acestuia;
    d) stabileşte funcţionarului public debutant obiectivele de dezvoltare a cunoştinţelor şi abilităţilor necesare pentru realizarea atribuţiilor de funcţie;
    e) coordonează activitatea funcţionarului public debutant;
    f) acordă timp pentru instruirea funcţionarului public, pentru oferirea informaţiilor necesare pentru realizarea sarcinilor, pentru explicarea modului în care acestea trebuie îndeplinite;
    g)monitorizează şi evaluează activitatea funcţionarului public debutant, îi recomandă modalităţi de îmbunătăţire a acesteia.
    38. Subdiviziunea resurse umane:
    a) întocmeşte documentaţia necesară pentru a permite funcţionarului public debutant accesul în autoritatea publică;
    b) întocmeşte, în comun cu conducătorul direct, programul de desfăşurare a perioadei de probă;
    c) familiarizează funcţionarul public debutant cu conţinutul Ghidului noului angajat;
    d) planifică, în comun cu conducătorul direct, participarea funcţionarului public debutant la activităţile de instruire internă şi externă;
    e) familiarizează funcţionarul public debutant cu structura organizatorică a autorităţii publice, locul subdiviziunii în care va activa acesta; istoricul autorităţii publice, misiunea şi obiectivele strategice ale acesteia; sistemul de motivare şi recompensare a personalului etc.;
    f) monitorizează exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezentul Regulament de către factorii implicaţi în organizarea şi desfăşurarea perioadei de probă.
    [Pct.39 lit.f) în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    39. Conducătorul autorităţii publice:
    a) aprobă programul de desfăşurare a perioadei de probă elaborat de subdiviziunea resurse umane în comun cu conducătorul direct al funcţionarului public debutant;
    b) consultă, în caz de necesitate, funcţionarul public debutant;
    c) analizează fişa de evaluare a activităţii funcţionarului public debutant realizate în perioada de probă şi examinează contestaţia funcţionarului public debutant, în cazul depunerii acesteia;
    d) ia decizia cu privire la rezultatele perioadei de probă;
    e) emite actul de confirmare în sau de eliberare din funcţia publică a funcţionarului public debutant.
V. Dispoziţii finale
    40. Pe durata perioadei de probă, raportul de serviciu al funcţionarului public debutant poate fi modificat doar prin transfer, efectuat în condiţiile legii.
    41. Perioada de probă se întrerupe în situaţia suspendării raporturilor de serviciu sau transferului funcţionarului public debutant. După reluarea activităţii sau după numirea în funcţia publică urmare a transferului, funcţionarul public debutant îşi continuă activitatea pînă la atingerea integrală a termenului de 6 luni.
    [Pct.41 în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    42. Perioada de probă se întrerupe în cazul reîncadrării funcţionarului public titular al funcţiei publice ocupate de funcţionarul public debutant înainte de expirarea perioadei pentru care a fost aprobată suspendarea raportului de serviciu. În cazul numirii ulterioare în funcţie publică, perioada de probă continuă pînă la atingerea integrală a termenului prevăzut de 6 luni.
    [Pct.42 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    43. Funcţionarul public debutant poate fi sancţionat în conformitate cu legislaţia în vigoare. Pentru stabilirea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarului public debutant, va fi audiat, în mod obligatoriu, şi mentorul acestuia.

    anexa nr.1

    anexa nr.2

    anexa nr.3


    anexa nr.3
    [Anexa nr.3 în redacția HG22 din 24.01.17, MO24-29/27.01.17 art.60]
    [Anexa nr.3 modificată prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]


Anexa nr. 4
la Hotărîrea Guvernului
nr.201 din 11 martie 2009
Regulile
privind desfăşurarea muncii prin cumul a funcţionarului public
    1. Munca prin cumul a funcţionarului public reprezintă îndeplinirea de către acesta, pe lîngă activitatea de bază în funcţia publică, a unei alte munci, permanente sau temporare, în afara orelor de program, cu excepţia situaţiei specificate la pct. 6 al prezentelor Reguli.
    2. Munca prin cumul a funcţionarului public se realizează în temeiul unui contract individual de muncă distinct, cu excepţia situaţiei specificate la pct. 8 al prezentelor Reguli.
    3. Pentru încheierea contractului individual de muncă prin cumul cu o altă unitate nu se cere acordul conducătorului autorităţii publice în care funcţionarul public îşi desfăşoară activitatea de bază, cu excepţia situaţiei specificate la pct. 6 al prezentelor Reguli. După încheierea contractului, în termen de 30 de zile calendaristice, funcţionarul public este obligat să informeze conducătorul autorităţii publice, în care îşi desfăşoară activitatea de bază, despre acest fapt.
    [Pct.3 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    4. Munca prin cumul poate fi desfăşurată de funcţionarul public în cadrul societăţilor comerciale, cooperativelor, întreprinderilor de stat sau municipale, precum şi al organizaţiilor necomerciale, din sectorul public sau privat, a căror activitate nu este controlată, subordonată sau nu ţine, în anumite privinţe, de competenţa autorităţii publice în care este angajat.
    5. În unităţile specificate la pct. 4 al prezentelor Reguli, a căror activitate este controlată, subordonată sau ţine de competenţa autorităţii în care este angajat funcţionarul public, acesta poate desfăşura doar activităţi ştiinţifice, didactice, de creaţie, de participare în proiecte de dezvoltare în domeniul de competență în cadrul autorității în care este numit în funcţie şi de reprezentare a statului în societăţile comerciale şi întreprinderile de stat/municipale.
    [Pct.5 modificat prin HG666 din 23.08.17, MO316-321/25.08.17 art.767]
    6. Cu acordul scris al conducătorului autorităţii publice, activitatea didactică poate fi desfăşurată de funcţionarul public şi în orele de program, în limitele a 6 ore săptămînal, în instituţiile din învăţămîntul liceal, secundar general, secundar profesional, mediu de specialitate, superior, postuniversitar, precum şi în instituţiile de perfecţionare şi recalificare a cadrelor, cu păstrarea salariului la locul de muncă de bază. Decizia privind oportunitatea desfăşurării de către funcţionarul public a activităţii didactice în orele de program va fi luată de conducător, ţinîndu-se cont de circumstanţele concrete existente în autoritatea publică la momentul solicitării, inclusiv volumul de lucru şi gradul de asigurare cu personal.
    [Pct.6 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    7. În cazul în care conducătorul autorităţii publice nu şi-a dat acordul pentru desfăşurarea activităţii didactice în orele de program, această activitate poate fi desfăşurată de funcţionarul public în afara programului de muncă în funcţia publică. În acest caz, limitele de 6 ore săptămînal nu se aplică.
    8. Reprezentarea statului în societăţile comerciale şi întreprinderile de stat/municipale, în al cărei capital social statul deţine cote de participare, se realizează în cazurile prevăzute de legislaţie, în temeiul:
    a) unui act administrativ emis de conducătorul autorităţii publice competente privind desemnarea funcţionarului public în calitate de membru al consiliului de administraţie al întreprinderii de stat/municipale sau reprezentant al statului în societatea comercială respectivă;
    b) hotărîrii adunării generale a acţionarilor (asociaţilor) societăţii comerciale respective prin alegerea, în modul stabilit, a funcţionarului public în calitate de membru al consiliului sau comisiei de cenzori a societăţii.
    [Pct.8 în redacţia HG451 din 16.06.11, MO103-106/24.06.11 art.515]
   
81. Unul şi acelaşi funcţionar public poate fi membru concomitent în cel mult 5 organe de conducere ale societăţilor pe acţiuni şi întreprinderilor de stat/municipale (consiliu de administraţie, consiliul societăţii) şi poate fi desemnat în calitate de reprezentant al statului/unităţii administrativ teritoriale doar într-o singură societate comercială.
    [Pct.81 introdus prin HG623 din 19.05.16, MO140-149/27.05.16 art.682]
    [Pct.9 exclus prin HG451 din 16.06.11, MO103-106/24.06.11 art.515]
    10. Funcţionarul public care se angajează prin cumul la o altă unitate este obligat să prezinte angajatorului buletinul de identitate sau un alt act de identitate.
    11. La angajarea prin cumul la o altă unitate într-o funcţie sau profesie care necesită cunoştinţe speciale, angajatorul are dreptul să solicite de la funcţionarul public prezentarea diplomei sau a altui document ce atestă studiile ori pregătirea profesională.
    12. În cazul în care pentru exercitarea funcţiei cumulate sînt stabilite cerinţe speciale de sănătate, funcţionarul public va prezenta certificatul medical eliberat de instituţia medicală abilitată.
    13. Responsabilitatea pentru respectarea prezentelor Reguli o poartă conducătorul unităţii care angajează funcţionarul public la muncă prin cumul, precum şi – în partea ce ţine de desfăşurarea activităţii didactice în orele de program şi reprezentarea statului în societăţile comerciale şi întreprinderile de stat/municipale – de conducătorul autorităţii publice unde funcţionarul public îşi desfăşoară activitatea de bază.
    14. Prezentele Reguli se extind şi asupra activităţilor ştiinţifice, didactice, de creație și de participare în proiecte de dezvoltare în domeniul de competență în cadrul autorității în care este numit în funcţie desfăşurate de către funcţionarul public, în baza contractelor cu caracter civil în cadrul societăţilor comerciale, cooperativelor, întreprinderilor de stat sau municipale, precum şi al organizaţiilor necomerciale, din sectorul public sau privat, a căror activitate este controlată, subordonată sau în anumite privinţe este de competenţa autorităţii în care el este angajat.
    [Pct.14 modificat prin HG666 din 23.08.17, MO316-321/25.08.17 art.767]
    [Anexa nr.4 introdusă prin HG512 din 17.08.09, MO127-130/21.08.09 art.572]

    anexa nr.5
    [Anexa nr.5 modificată prin HG216 din 12.03.18, MO84-93/16.03.18 art.244]
    [Anexa nr.5 modificată prin HG886 din 22.10.14, MO325-332/31.10.14 art.954]
    [Anexa nr.5 modificată prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    [Anexa nr.5 modificată prin HG451 din 16.06.11, MO103-106/24.06.11 art.515]
    [
Anexa nr.5 modificată prin HG149 din 14.03.11, MO40-42/18.03.11 art.180]
    [Anexa nr.5 modificată prin HG932 din 31.12.09, MO2-4/15.01.10 art.20]
    [Anexa nr.5 introdusă prin HG518 din 17.08.09, MO131-134/28.08.09 art.581]


Anexa nr.6
la Hotărîrea Guvernului nr.201
 din 11 martie 2009
Modul de întocmire
a angajamentului scris al funcţionarului public privind activitatea
în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională
    1. Angajamentul scris al funcţionarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională (în continuare – angajament) reprezintă actul juridic unilateral prin care funcţionarul public îşi asumă obligaţia de a activa în serviciul public după absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională, inclusiv studiilor de masterat, în ţară sau în străinătate.
    2. Angajamentul este semnat de către funcţionarul public înaintea emiterii actului administrativ de delegare la instruire sau de suspendare a raporturilor de serviciu în condiţiile art.38 alin.(1) din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, în caz contrar actul administrativ nu se emite.
    [Pct.2 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    3. Angajamentul se întocmeşte în cazul în care durata formei sau durata cumulativă a formelor de dezvoltare profesională la care este delegat funcţionarul depăşeşte 90 de zile într-un an calendaristic, precum şi dacă funcţionarul urmează studii de masterat.
    În cazul în care formele de dezvoltare profesională, inclusiv studiile de masterat, sînt divizate în mai multe părţi, angajamentul se întocmeşte înaintea delegării la ultima formă de dezvoltare profesională prin care se depăşeşte durata specificată în alineatul întîi.
    [Pct.3 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    4. Angajamentul nu se întocmeşte în cazul în care funcţionarul public participă la forme de dezvoltare profesională, inclusiv la studiile de masterat, din cont propriu, precum şi în cazul suspendării raporturilor de serviciu în condiţiile art.38 alin.(1) din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi asumării obligaţiei de a activa în serviciul public în baza unui alt act juridic.
    [Pct.4 în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    5. Angajamentul conţine următoarea informaţie:
    1) numele, prenumele funcţionarului public, funcţia deţinută, subdiviziunea şi autoritatea publică în care activează, precum şi date din buletinul de identitate;
    2) perioada pentru care îşi asumă obligaţia de a activa în serviciul public după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, inclusiv a studiilor de masterat, calculată în conformitate cu prevederile pct.6 al prezentei anexe;
    [Pct.5 subpct.2) modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    3) obligaţia de a restitui integral autorităţii publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de finanţare, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condiţiile legii;
    [Pct.5 subpct.3) modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    4) semnătura funcţionarului public, data, luna şi anul semnării angajamentului.
    6. După  absolvirea formelor de dezvoltare profesională funcţionarul public are obligaţia să activeze în serviciul public:
    1) de la 2 la 3 ani – în cazul în care formele de dezvoltare profesională, inclusiv studiile de masterat, au o durată de la 90 pînă la 120 de zile;
    [Pct.6 subpct.1) modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    2) de la 3 la 4 ani – în cazul în care formele de dezvoltare profesională, inclusiv studiile de masterat, au o durată de la 121 pînă la 150 de zile;
    [Pct.6 subpct.2) modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    3) de la 4 la 5 ani – în cazul în care formele de dezvoltare profesională, inclusiv studiile de masterat, au o durată mai mare de 150 de zile.
    [Pct.6 subpct.3) modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
   
În cazul în care urmează studii de masterat, durata cumulativă ale cărora într-un an calendaristic nu depăşeşte 90 de zile, funcţionarul public are obligaţia să activeze în serviciul public 2 ani.
    [Pct.6 al.2) introdus prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    7. Odată cu semnarea unui nou angajament în perioada de valabilitate a angajamentului semnat anterior, ultimul se abrogă de drept.
    8. Funcţionarul public va restitui integral autorităţii publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de finanţare, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condiţiile legii, în următoarele cazuri:
    [Pct.8 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    1) nu a absolvit din vina sa formele de dezvoltare profesională;
    2) nu a activat în serviciul public, după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, inclusiv a studiilor de masterat, întreaga perioadă specificată în angajament.
    [Pct.8 subpct.2) modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    9. Funcţionarul public nu va restitui autorităţii publice cheltuielile pentru dezvoltarea profesională în următoarele cazuri:
    1) raporturile de serviciu au încetat din cauza decesului funcţionarului public, declarării ca fiind decedat sau dispărut fără urmă, pierderii capacităţii depline de exerciţiu, unei situaţii de forţă majoră, lichidării autorităţii publice, cu excepţia situaţiei în care funcţionarul public refuză transferul într-o altă autoritate, ori din cauza stării de sănătate, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală a vitalităţii, care nu îi mai permite funcţionarului să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare funcţiei;
    [Pct.9 subpct.1) în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    2) nu a absolvit formele de dezvoltare profesională din motive întemeiate şi justificate prin documente corespunzătoare.
    10. Cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de finanţare, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire se restituie autorităţii publice de către funcţionarul public, în termen de 30 de zile calendaristice de la data survenirii condiţiilor specificate la pct.8.
    [Pct.10 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    11. Angajamentul semnat de către funcţionarul public se păstrează într-o mapă specială, iar o copie a acestuia – în dosarul personal.
    [Pct.11 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    12. În situaţia în care raporturile de serviciu ale funcţionarului public încetează în perioada în care acesta are obligaţia să activeze în serviciul public în alte circumstanţe decît cele specificate la pct.9 subpct.1), autoritatea publică în care acesta îşi desfăşoară activitatea este obligată să comunice despre acest fapt autorităţii publice faţă de care s-a întocmit angajamentul.
    Dispoziţiile alineatului unu se aplică în mod corespunzător ori de cîte ori funcţionarul public trece dintr-o autoritate publică în alta.
    [Pct.12 în redacția  HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    [Anexa nr.6 introdusă prin HG822 din 14.12.09, MO187-188/18.12.09 art.908]

    Anexa nr.7
la Hotărîrea Guvernului
nr.201 din 11 martie 2009

REGULAMENTUL
cu privire la comisia de disciplină
I. Dispoziţii generale
    1. Regulamentul cu privire la comisia de disciplină (în continuare – Regulament) este elaborat în temeiul alin.(11) art.59 din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
    2. Comisia de disciplină este o structură deliberativă, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, care are competenţa de a asigura cercetarea, atunci cînd este sesizată, a faptelor funcţionarilor publici considerate ca abateri disciplinare şi de a propune sancţiunea disciplinară aplicabilă sau clasarea cauzei, după caz.
    3. Prezentul Regulament stabileşte:
    1) constituirea, componenţa, mandatul membrilor şi competenţa comisiei de disciplină;
    2) atribuţiile comisiei de disciplină şi a membrilor acesteia;
    3) modul de sesizare a comisiei de disciplină;
    4) cercetarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare;
    5) aplicarea şi contestarea sancţiunii disciplinare.
II. Constituirea, componenţa, mandatul membrilor
 şi competenţa comisiei de disciplină
    4. Comisia de disciplină se constituie prin actul administrativ al conducătorului autorităţii publice.
    5. Comisia de disciplină se constituie în autoritatea publică în care numărul de funcţii publice este mai mare de 8 inclusiv.
    6. Prin derogare de la prevederile punctului 5 al prezentului Regulament, comisia de disciplină din cadrul autorităţii administraţiei publice locale de nivelul întîi se constituie în cazul în care numărul total de funcţii publice în autoritatea respectivă este mai mic de 8.
    7. Comisia de disciplină este compusă din 5 membri, inclusiv un preşedinte şi un secretar.
    8. Comisia de disciplină specificată la punctul 6 al prezentului Regulament este compusă din cel puţin
    3 membri, inclusiv un preşedinte şi un secretar.
    9. Preşedintele comisiei este, de regulă, adjunctul conducătorului autorităţii publice, iar secretarul este funcţionar din subdiviziunea resurse umane sau, după caz, persoana cu atribuţii în domeniul gestionării resurselor umane ori funcţionar din serviciul juridic din cadrul autorităţii publice respective.
    10. În componenţa comisiei de disciplină se include, în mod obligatoriu, un reprezentant al organului sindical din autoritatea publică respectivă. În cazul în care în autoritatea publică respectivă nu este constituit organul sindical, în componenţa comisiei de disciplină se include un reprezentant desemnat prin votul majorităţii funcţionarilor publici. În cazul în care în cadrul autorităţii publice există mai multe organe sindicale, în componenţa comisiei de disciplină se includ reprezentanţii tuturor organelor sindicale.
    11.  Pentru fiecare comisie de disciplină se desemnează cel puţin 3 membri supleanţi.
    12. Mandatul membrilor comisiei de disciplină este de 4 ani.
    [Pct.12 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    13. Membrii comisiei de disciplină îşi exercită mandatul de la data emiterii actului administrativ de constituire a comisiei de disciplină pînă la data expirării duratei acestuia, cu excepţiile prevăzute de prezentul Regulament.
    14. Membrii şi membrii supleanţi ai comisiei de disciplină sînt, de regulă, funcţionari publici ai autorităţii publice în care se constituie comisia de disciplină. În calitate de membri şi membri supleanţi ai comisiei de disciplină specificate la punctul 6 al prezentului Regulament pot fi desemnaţi şi consilieri ai consiliului local respectiv.
    15. Nu poate fi membru în comisia de disciplină persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:
    [Pct.15 alineat modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    1) este soţ sau se află în raporturi de rudenie pînă la al treilea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al doilea grad inclusiv cu cel puţin unul dintre membrii comisiei de disciplină;
    2) are antecedente penale nestinse, în condiţiile legii;
    3) a fost sancţionat disciplinar, iar sancţiunea disciplinară nu a fost stinsă, în condiţiile legii.
    16. Poate fi desemnat preşedinte al comisiei de disciplină persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
    1) are, de regulă, studii superioare juridice sau în domeniul administraţiei publice;
    2) are o reputaţie ireproşabilă;
    3) nu se află în una dintre situaţiile prevăzute la punctul 15 al prezentului Regulament.
    [Pct.16 subpct.3) modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    17. Mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă în următoarele situaţii:
    1) a fost detaşat în cadrul altei autorităţi publice;
    2) a săvîrşit o faptă care constituie obiectul sesizării comisiei de disciplină;
    3) s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva membrului comisiei de disciplină;
    4) este în concediu anual de odihnă, în concediu de studii sau raporturile de serviciu au fost suspendate în condiţiile lit.c)-e) ale art.52 şi ale lit.a) şi d) din alin.(1) al art.54 din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;
    [Pct.17 subpct.4) în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    5) şi-a expus opinia cu privire la fapta sesizată, anterior soluţionării cauzei;
    6) este soţ, rudă sau afin, pînă la gradul al patrulea inclusiv cu funcţionarul public a cărui faptă se află în examinare la comisia de disciplină;
    7) are un interes personal, direct sau indirect în soluţionarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.
    18. Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplină se constată de către comisia de disciplină şi se consemnează în procesul-verbal.
    19. În cazul suspendării mandatului unui membru al comisiei, locul lui este preluat de drept de un membru supleant, în ordinea indicată în actul administrativ de constituire a comisiei. În cazul suspendării mandatului preşedintelui comisiei sau a secretarului, comisia decide exercitarea atribuţiilor acestora de către unul din membrii comisiei.
    20. Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplină durează pînă la încetarea cauzei care a determinat suspendarea.
    21. Mandatul de membru al comisiei de disciplină încetează înainte de termen, în următoarele situaţii:
    1) renunţarea benevolă la calitatea de membru, prin depunerea unei cereri scrise;
    2) au fost suspendate raporturile de serviciu în condiţiile Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public în alte circumstanţe decît cele specificate la pct.17 subpct.4) din prezentul Regulament;
    [Pct.21 subpct.2) modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    3) se află în unul dintre cazurile prevăzute la punctul 15 al prezentului Regulament;
    [Pct.21 subpct.3) modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    [Pct.21 subpct.4) exclus prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    5) au fost încetate raporturile de serviciu în condiţiile Legii nr.158-XVI din  4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;
    6) i s-a aplicat o sancţiune disciplinară sau a fost tras la răspundere contravenţională sau penală pentru o faptă care are legătură directă cu exercitarea atribuţiilor de serviciu.
    22. Încetarea înainte de termen a mandatului de membru al comisiei de disciplină se constată de către comisia de disciplină şi se consemnează în procesul-verbal, iar faptul încetării se aduce la cunoştinţă, printr-un demers întocmit de secretar şi semnat de preşedinte, persoanei prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină.
    23. În cazul încetării mandatului unui membru al comisiei înainte de termen sau la expirarea acestuia, persoana prin al cărei act administrativ a fost constituită comisia de disciplină dispune încetarea mandatului membrului respectiv şi desemnează un alt membru al comisiei de disciplină, cu respectarea prevederilor prezentului Regulament. Pînă la emiterea actului administrativ corespunzător, membrul comisiei se consideră suspendat.
    24. Competenţa de cercetare a faptelor sesizate ca abateri disciplinare o are comisia de disciplină din autoritatea publică în care activează funcţionarul public cercetat, cu excepţia faptelor sesizate ca abateri disciplinare ale conducătorului  sau a altui funcţionar al autorităţii respective numiţi în funcţii de către o altă autoritate publică, care se examinează în cadrul comisiei de disciplină constituită în autoritatea publică care i-a numit în funcţie.
    [Pct.24 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    25. În cazul autorităţilor publice în care nu se constituie comisia de disciplină, competenţa de cercetare a faptelor sesizate ca abateri disciplinare o are comisia de disciplină constituită în cadrul organului ierarhic superior, iar în cazul serviciilor publice descentralizate în care nu se constituie comisia de disciplină, precum şi în cazul faptelor sesizate ca abateri disciplinare ale conducătorilor subdiviziunilor subordonate consiliului raional sau municipal – comisia de disciplină constituită în cadrul aparatului preşedintelui raionului sau al primăriei municipiului.
    [Pct.25 în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
III. Atribuţiile comisiei de disciplină
şi a membrilor acesteia
    26. Comisia de disciplină are următoarele atribuţii:
    1) asigură activitatea de cercetare a faptelor sesizate ca abateri disciplinare;
    2) examinează raportul privind ancheta de serviciu, audiază secretarul/grupul de lucru, funcţionarul public sau reprezentantul acestuia, precum şi alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului;
    [Pct.26 subpct.2) modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    3) propune aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art.58 din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public sau, după caz, clasarea cauzei;
    4) semnează procesele-verbale ale fiecărei şedinţe a comisiei de disciplină;
    5) constată suspendarea sau încetarea calităţii de membru al comisiei sau, în cazul suspendării preşedintelui sau a secretarului, decide exercitarea atribuţiilor acestora de către unul din membrii comisiei.
    27. Preşedintele comisiei de disciplină are următoarele atribuţii:
    1) remite sesizarea parvenită secretarului comisiei pentru înregistrare;
    [Pct.27 subpct.1) modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    2) stabileşte locul, data şi ora cînd au loc şedinţele comisiei de disciplină;
    3) semnează demersuri în adresa conducătorului autorităţii publice;
    4) conduce şedinţele comisiei de disciplină;
    5) coordonează activitatea comisiei de disciplină.
    28. Secretarul comisiei de disciplină are următoarele atribuţii:
    1) înregistrează sesizarea referitoare la fapta funcţionarului public;
    2) desfăşoară, în caz că este abilitat de comisie, ancheta de serviciu, întocmeşte şi înaintează în adresa comisiei raportul privind ancheta de serviciu, prezintă în cadrul şedinţei comisiei de disciplină rezultatele anchetei de serviciu;
    [Pct.28 subpct.2) în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126] 
    [Pct.28 subpct.3) exclus prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    4) anunţă membrii comisiei de disciplină, funcţionarul public a cărui faptă formează obiectul anchetei de serviciu, persoana care a făcut sesizarea şi persoanele care urmează să fie audiate asupra locului, datei şi orei cînd au loc şedinţele comisiei de disciplină, precum şi asigură citarea acestora;
    5) întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor comisiei de disciplină, demersuri cu privire la sancţiunea aplicabilă funcţionarului public sau la clasarea cauzei, încetarea înainte de termen a mandatului membrului comisiei etc.;
    6) ţine evidenţa perioadei de valabilitate a mandatelor membrilor comisiei de disciplină;
    7) ţine evidenţa sesizărilor, demersurilor şi ale proceselor-verbale şi efectuează alte lucrări necesare în vederea desfăşurării activităţii comisiei de disciplină.
    29. Preşedintele comisiei de disciplină, pînă la 30 ianuarie a anului următor, întocmeşte raportul de activitate anual cu privire la:
    1) numărul sesizărilor examinate;
    2) numărul de cauze clasate;
    3) cauzele şi consecinţele săvîrşirii abaterilor disciplinare;
    4) sancţiunile disciplinare propuse;
    5) sancţiunile aplicate fiecărei categorii de funcţionari publici.
    30. Raportul de activitate specificat la punctul 29 al prezentului Regulament se înaintează conducătorului autorităţii publice în cadrul căreia este constituită comisia de disciplină, iar acesta este obligat să-l comunice Cancelariei de Stat.
IV. Modul de sesizare a comisiei de disciplină
    31. Comisia de disciplină poate fi sesizată de:
    1) conducătorul autorităţii publice;
    2) conducătorul subdiviziunii structurale în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată;
    3) orice persoană care consideră că prin fapta unui funcţionar public a fost comisă o abatere disciplinară, inclusiv dacă acestei persoane i-au fost lezate drepturile şi interesele legitime.
    32. Sesizarea se depune la secretariatul (cancelaria) autorităţii publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată. Aceasta se transmite preşedintelui comisiei de disciplină, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la depunere.
    33. În cazul în care sesizarea a fost adresată conducătorului autorităţii publice, conducătorului subdiviziunii structurale în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată, altei autorităţi publice ori comisiei de disciplină care nu este competentă să examineze sesizarea, aceştia au obligaţia să o transmită în cel mult 3 zile lucrătoare comisiei de disciplină competente.
    34. Sesizarea trebuie să cuprindă:
    1) numele, prenumele şi datele de contact ale persoanei care a formulat sesizarea;
    2) numele, prenumele şi, dacă este posibil, subdiviziunea în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată;
    3) descrierea faptei care constituie obiectul sesizării;
    4) expunerea argumentelor care stau la baza sesizării;
    5) data;
    6) semnătura.
    35. Sesizarea se formulează în scris şi este însoţită, atunci cînd este posibil, de înscrisurile probatorii.
V. Cercetarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare
    36. După primirea sesizării, preşedintele comisiei de disciplină, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare, convoacă şedinţa comisiei de disciplină care decide:
    1) remiterea sesizării secretarului comisiei în vederea desfăşurării anchetei de serviciu;
    2) constituirea unui grup de lucru abilitat cu desfăşurarea anchetei de serviciu – în cazurile în care obiectul sesizării este unul complex, precum şi dacă sînt vizaţi 2 sau mai mulţi funcţionari publici;
    3) clasarea cauzei – în situaţia în care se constată că:
    a) nu sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la subpct. 1), 3), 4) şi 6) din pct.34 din prezentul Regulament;
    b) a expirat termenul specificat la pct. 67 din prezentul Regulament;
    c) nu sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la subpct. 2) al pct. 34 din prezentul Regulament, iar identificarea funcţionarului public, a cărui faptă este sesizată, nu este posibilă.
    [Pct.36 în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    37. Ancheta de serviciu se desfăşoară într-un termen de cel mult 14 zile lucrătoare. În cazurile mai complexe, cu acordul preşedintelui, desfăşurarea anchetei de serviciu poate fi prelungită cu încă cel mult 7 zile lucrătoare.
    [Pct.37 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    38. Desfăşurarea anchetei de serviciu presupune:
    1) examinarea sesizării;
    2) audierea funcţionarului public a cărui faptă constituie obiectul sesizării;
    3) audierea persoanei care a formulat sesizarea;
    4) culegerea informaţiilor considerate necesare pentru rezolvarea cazului, prin mijloacele prevăzute de lege, inclusiv audierea oricăror alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului;
    5) administrarea probelor, precum şi verificarea documentelor şi a declaraţiilor prezentate.
    381. Refuzul funcţionarului public de a fi audiat se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cel puţin 2 persoane din cadrul autorităţii publice, unul dintre care fiind membru al comisiei de disciplină desemnat în condiţiile pct.10, şi nu împiedică continuarea desfăşurării anchetei de serviciu.
    [Pct.381 introdus prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
   
382. Desfăşurarea anchetei de serviciu, precum şi curgerea termenelor specificate la pct.37, se suspendă în cazul imposibilităţii audierii funcţionarului public din motivul aflării lui în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, precum şi al suspendării în legătură cu boala sau trauma. În acest caz, ancheta de serviciu se va relua imediat cu revenirea la serviciu a funcţionarului.
    [Pct.382 introdus prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    39. După finalizarea anchetei de serviciu, secretarul/grupul de lucru întocmeşte un raport, înaintat comisiei de disciplină, care conţine:
    [Pct.39 alineat modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    1) numărul şi data de înregistrare a sesizării;
    2) perioada în care s-a desfăşurat ancheta de serviciu;
    3) numele, prenumele şi funcţia deţinută de funcţionarul public cercetat, precum şi subdiviziunea structurală în care acesta îşi desfăşoară activitatea;
    4) numele, prenumele, funcţia şi datele de contact ale persoanei care a sesizat fapta, precum şi ale persoanelor audiate;
    5) prezentarea pe scurt a faptei sesizate şi a circumstanţelor în care a fost savîrşită;
    6) probele administrate;
    7) propunerea privind sancţiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, de clasare a cauzei;
    8) motivarea propunerii.
    [Pct.40-41 excluse prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    42. După primirea raportului privind ancheta de serviciu, preşedintele comisiei decide asupra locului, datei şi orei desfăşurării şedinţei comisiei de disciplină.
    43. După stabilirea locului, datei şi orei desfăşurării şedinţei comisiei, preşedintele dispune citarea membrilor comisiei, funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată, persoanei care a formulat sesizarea, precum şi a altor persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului.
    44. Citarea se face de către secretar, cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte de ziua desfăşurării şedinţei comisiei. Citarea se face prin înştiinţare scrisă, care se înmînează personal funcţionarului public, cu semnătură de primire. Refuzul de a semna înştiinţarea scrisă se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cel puţin 2 persoane din cadrul autorităţii publice prezente la înmînarea înştiinţării.
    În cazul imposibilităţii înmînării personale a înştiinţării scrise, aceasta se expediază prin poştă, indicîndu-se locul, data şi ora şedinţei comisiei.
    Citarea se poate face şi prin notă telefonică sau telegrafică ori prin mijloace electronice.
    [Pct.44 în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    45. Concomitent cu citarea, funcţionarului public cercetat şi membrilor comisiei li se prezintă o copie a raportului privind ancheta de serviciu.
    46. Funcţionarul public cercetat se prezintă personal în faţa comisiei de disciplină sau prin intermediul unui reprezentant. Funcţionarul public are dreptul să depună explicaţii, să prezinte argumente şi probe ce ar dovedi nevinovăţia sa.
    47. Comisia de disciplină este obligată să ceară funcţionarului public cercetat o explicaţie scrisă privind fapta comisă. Refuzul funcţionarului public de a prezenta explicaţia respectivă se consemnează în procesul-verbal.
    48. La şedinţă sau, după caz, la şedinţele de examinare a cauzei, comisia de disciplină:
    1) audiază secretarul/grupul de lucru referitor la propunerea privind sancţiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, clasarea cauzei;
    [Pct.48 subpct.1) modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    2) audiază funcţionarul public cercetat sau reprezentantul acestuia;
    3) audiază persoana care a formulat sesizarea;
    4) administrează probele.
    49. Persoana care a formulat sesizarea se audiază separat de funcţionarul public cercetat.
    50. Comisia are dreptul să audieze şi alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului, precum şi să examineze alte informaţii considerate necesare pentru rezolvarea cazului, indiferent dacă acestea au fost elucidate în cadrul desfăşurării anchetei de serviciu.
    51. Administrarea probelor presupune analiza probelor invocate în timpul audierii secretarului/grupului de lucru, a funcţionarului public cercetat sau a reprezentantului acestuia, a persoanei care a formulat sesizarea, a altor persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului, precum şi a celor specificate în explicaţia scrisă a funcţionarului public cercetat.
    [Pct.51 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    52. Cercetarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare se finalizează cu adoptarea propunerii comisiei de disciplină cu privire la:
    1) sancţiunea disciplinară aplicabilă, în cazul în care s-a dovedit savîrşirea de către funcţionarul public a abaterii disciplinare prevăzute de lege;
    2) clasarea cauzei, atunci cînd nu se confirmă săvîrşirea unei abateri disciplinare prevăzute de lege sau se constată expirarea termenului specificat la punctul 67 din prezentul Regulament.
    [Pct.52 subpct.2) modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    53. Propunerea comisiei se adoptă prin vot deschis. Nici un membru al comisiei nu este în drept să se abţină de la vot. Toate dubiile în probarea învinuirii se interpretează de către membrii comisiei în favoarea funcţionarului public cercetat.
    54. Opiniile separate, formulate în scris şi motivate, se vor anexa la procesul-verbal al şedinţei respective a comisiei de disciplină.
    55. La individualizarea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarului public, comisia de disciplină ţine cont de:
    1) cauzele care au determinat săvîrşirea abaterii disciplinare;
    2) împrejurările în care aceasta a fost săvîrşită;
    3) gradul de vinovăţie;
    4) gravitatea şi consecinţele abaterii disciplinare;
    5) conduita funcţionarului public;
    6) existenţa unor antecedente disciplinare ale funcţionarului public, care nu au fost stinse în condiţiile legii.
    56. Şedinţele comisiei de disciplină sînt deliberative, dacă la ele sînt prezenţi majoritatea membrilor.
    57. Şedinţele comisiei de disciplină sînt publice, cu excepţia cazului cînd funcţionarul public cercetat solicită în scris ca acestea să nu fie publice.
    58. Absenţa funcţionarului public sau a altor persoane citate nu împiedică desfăşurarea şedinţei comisiei de disciplină, în cazul în care comisia constată că aceştia au ştiut despre locul, data şi ora şedinţei comisiei. În caz contrar, precum şi dacă funcţionarul public cercetat lipseşte din motivul aflării lui în concediu de odihnă anual, în concediu de studii sau al suspendării în legătură cu boala sau trauma, şedinţa comisiei se amînă, iar reluarea acesteia se face cu respectarea prevederilor punctelor 43 şi 44 din prezentul Regulament.
    [Pct.58 în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    59. Lucrările fiecărei şedinţe a comisiei de disciplină se consemnează în scris în procese-verbale. Procesele-verbale se semnează de membrii comisiei de disciplină. Procesul-verbal în care se conţine propunerea comisiei de disciplină privind aplicarea sancţiunii disciplinare sau clasarea cauzei se aduce la cunoştinţă, sub semnătură, funcţionarului public cercetat şi persoanei care a formulat sesizarea.
    60. Toate deciziile comisiei de disciplină se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi, cu excepţia propunerii comisiei de disciplină de aplicare a sancţiunii disciplinare, care se adoptă prin votul majorităţii membrilor din care este compusă comisia de disciplină.
    61. În cazul în care comisia de disciplină are indicii că fapta săvîrşită de funcţionarul public poate fi considerată contravenţie sau infracţiune, aceasta sesizează conducătorul autorităţii publice în cadrul căreia este constituită comisia de disciplină respectivă. Conducătorul autorităţii publice este obligat să sesizeze imediat autorităţile competente să soluţioneze cauzele contravenţionale şi/sau organele de urmărire penală. În cazul respectiv, cercetarea funcţionarului public se suspendă pînă la încetarea procesului contravenţional, stabilirea sancţiunii contravenţionale, dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării urmăririi penale sau pînă la data la care instanţa de judecată dispune achitarea sau încetarea procesului penal.
VI. Aplicarea şi contestarea sancţiunii disciplinare
    62. În termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la semnarea ultimului proces-verbal al şedinţei comisiei de disciplină privind o faptă cercetată, secretarul întocmeşte un demers în care se conţine propunerea comisiei, precum şi circumstanţele de fapt şi de drept care au stat la baza acesteia. Demersul este semnat de preşedintele comisiei de disciplină şi este adus la cunoştinţa persoanei competente să aplice sancţiunea.
    63. Actul administrativ de sancţionare a funcţionarului public este emis de persoana competentă, potrivit legii, cu aplicarea sancţiunilor disciplinare, în termen de cel mult o lună de la data primirii propunerii comisiei de disciplină privind constatarea abaterii disciplinare. Curgerea termenului respectiv se suspendă pe perioada aflării funcţionarului în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, suspendării raporturilor de serviciu în legătură cu boala sau trauma.
    [Pct.63 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    64. În cazul în care persoana care are competenţă legală de aplicare a sancţiunii disciplinare aplică o altă sancţiune decît cea propusă de comisia de disciplină, aceasta este obligată să-şi motiveze decizia.
    65. În actul administrativ de sancţionare se indică în mod obligatoriu:
    1) temeiurile de fapt şi de drept ale aplicării sancţiunii;
    2) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
    3) organul în care sancţiunea poate fi contestată;
    4) motivul pentru care a fost aplicată o altă sancţiune decît cea propusă de comisia de disciplină, în situaţia specificată la punctul 64 al prezentului Regulament.
    66. Actul administrativ de sancţionare se comunică funcţionarului public sancţionat, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, sub semnătură. Refuzul funcţionarului public de a semna actul administrativ cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puţin 2 persoane din cadrul autorităţii publice.
    [Pct.66 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    67. Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvîrşirii abaterilor disciplinare, cu excepţia sancţiunii disciplinare pentru încălcarea legislaţiei cu privire la declararea veniturilor şi a proprietăţii şi cu privire la conflictul de interese, care se aplică în termen de cel mult  6 luni de la data rămînerii definitive a actului prin care se constată săvîrşirea abaterii disciplinare. Curgerea termenelor respective se suspendă pe perioada aflării funcţionarului în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, suspendării raporturilor de serviciu în legătură cu boala sau trauma, precum şi în cazurile specificate la punctul 61 din prezentul Regulament.
    [Pct.67 în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    68. Funcţionarul public este în drept să conteste legalitatea actului administrativ de sancţionare disciplinară în instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii.
    69. Sancţiunea disciplinară, cu excepţia destituirii din funcţia publică, poate fi revocată în condiţiile art.211 alin.(2) din Codul muncii.
    [Pct.69 introdus prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    [Anexa nr.7 introdusă prin HG519 din 22.06.10, MO107/26.06.10 art.598]

Anexa nr.8
la Hotărîrea Guvernului
nr. 201 din 11 martie 2009
REGULAMENTUL
cu privire la evaluarea performanţelor profesionale
ale funcţionarului public
I. Dispoziţii generale
    1. Regulamentul cu privire la evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului public (în continuare – Regulament) este elaborat în temeiul alin.(9) art.34 al Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
    2. Evaluarea anuală a performanţelor profesionale reprezintă procedura de personal prin care se determină nivelul de îndeplinire a obiectivelor individuale de activitate (în continuare – obiective) şi nivelul de manifestare a abilităţilor profesionale şi a caracteristicilor comportamentale (în continuare – nivelul de manifestare a criteriilor de evaluare) de către funcţionarul public, în vederea aprecierii rezultatelor obţinute şi identificării necesităţilor de dezvoltare profesională.
    3. Evaluarea performanţelor profesionale (în continuare – evaluarea) se aplică fiecărui funcţionar public, cu particularităţile prevăzute în Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi în prezentul Regulament.
    4. Evaluarea se realizează în conformitate cu următoarele principii de bază:
    a) obiectivitate – factorii implicaţi în procesul de evaluare trebuie să ia decizii, în mod imparţial, în baza argumentelor şi faptelor concrete, astfel încît să redea cît se poate de exact atît meritele, performanţele, cît şi deficienţele şi nerealizările din activitatea celui evaluat;
    b) cooperare şi comunicare continuă – asigurarea unui mediu cooperant şi menţinerea unor relaţii de comunicare deschisă şi permanentă între toţi factorii implicaţi în procesul de evaluare;
    c) respectare a demnităţii – asigurarea unui mediu în care este respectată demnitatea fiecărui funcţionar public şi a unui climat liber de orice manifestare şi formă de hărţuire, exploatare, umilire, dispreţ, ameninţare sau intimidare.
    5. În sensul prezentului Regulament se definesc următoarele noţiuni:
     a)  evaluator – persoană cu funcţie de conducere din cadrul subdiviziunii / autorităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public evaluat sau, după caz, care coordonează activitatea funcţionarului public respectiv;
     b) contrasemnatar – funcţionar public ierarhic superior evaluatorului sau, după caz,  persoana care exercită o funcţie de demnitate publică;
    c) perioadă evaluată – perioada pentru care se face evaluarea funcţionarului public, cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie;
    d) perioadă de evaluare anuală – perioada în care se implementează procedura de evaluare a funcţionarului public, cuprinsă între 15 decembrie a anului în curs şi 15 februarie din anul următor perioadei evaluate.
    6. Evaluarea nu va fi efectuată dacă funcţionarul public şi-a exercitat efectiv atribuţiile de serviciu în perioada evaluată mai puţin de patru luni în funcţia publică respectivă. În acest caz, calificativul acordat la evaluarea efectuată pe parcursul perioadei evaluate, dacă aceasta a avut loc, se consideră calificativ la evaluarea anuală a performanţelor profesionale ale funcţionarului public în cauză.
    [Pct.6 în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    7. Evaluarea se face pe parcursul perioadei evaluate, în următoarele cazuri:
    a) dacă pe parcursul perioadei evaluate raportul de serviciu al funcţionarului public evaluat încetează, se suspendă sau se modifică, în condiţiile legii. În acest caz funcţionarul public va fi evaluat, într-o perioadă de cel mult 14 zile calendaristice,  pentru perioada de pînă la încetarea, suspendarea sau modificarea raportului de serviciu. Calificativul de evaluare acordat se va lua în considerare la evaluarea anuală a acestuia;
    b) dacă pe parcursul perioadei evaluate raportul de serviciu sau, după caz, mandatul evaluatorului încetează, se suspendă sau se modifică, în condiţiile legii. În acest caz evaluatorul are obligaţia, în termen de cel mult 14 zile calendaristice de pînă la încetarea, suspendarea sau modificarea raporturilor de serviciu, să realizeze evaluarea funcţionarilor publici din subordine. Calificativul de evaluare acordat se va lua în considerare la evaluarea anuală a acestora.
    [Pct.7 lit.b) modificată prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    8.  La evaluarea anuală, evaluatorul nou-numit va ţine seama de informaţiile consemnate de evaluatorul precedent. În cazurile menţionate în pct.7 al prezentului Regulament, evaluatorul nou-numit, la acordarea calificativului de evaluare în cadrul procedurii de evaluare, va considera prioritar calificativul de evaluare acordat pentru cea mai lungă perioadă evaluată.
    9. Dacă pe parcursul perioadei de evaluare raportul de serviciu al funcţionarului public evaluat a fost suspendat, în condiţiile legii, procedura de evaluare se va începe în cel mult 10 zile lucrătoare de la data reîncadrării în funcţia publică. Aceeaşi procedură se aplică şi în situaţia în care funcţionarul public a absentat în perioada de evaluare, din motive neimputabile acestuia.
    10.  Rezultatele evaluării se iau în considerare la luarea deciziilor stipulate în Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
    11.  Evaluarea se desfăşoară cu respectarea regimului juridic privind conflictul de interese.
II. Factorii implicaţi în procesul de evaluare
a performanţelor profesionale ale funcţionarului
public, atribuţiile şi obligaţiile acestora
    12.  Conducătorul autorităţii publice are următoarele atribuţii şi obligaţii:
    a) asigură managementul eficient al performanţei autorităţii publice prin analiza, monitorizarea şi evaluarea performanţei subdiviziunilor structurale în raport cu performanţa autorităţii publice;
    b) aprobă obiectivele şi indicatorii de performanţă ai funcţionarilor publici din cadrul autorităţii publice; 
    c) emite actul administrativ de stabilire a perioadei de evaluare, precum şi  a listei evaluatorilor şi contrasemnatarilor identificaţi pentru fiecare funcţionar public supus evaluării;
    d) întocmeşte raportul de evaluare a funcţionarului public de conducere de nivel superior, consultînd în prealabil raportul de activitate al funcţionarului public evaluat;
    e) examinează contestaţiile depuse de către funcţionarii publici evaluaţi;
    f) examinează informaţia referitor la rezultatele evaluării funcţionarilor publici din cadrul autorităţii publice, prezentată de subdiviziunea resurse umane.
    13.  Comisia de evaluare a funcţionarilor publici de conducere de nivel superior are următoarele atribuţii şi obligaţii:
    a) examinează raportul de activitate al funcţionarului public de conducere de nivel superior evaluat;
    b) examinează raportul de evaluare al funcţionarului public de conducere de nivel superior evaluat;
    c) realizează, după caz, interviul de evaluare al funcţionarului public de conducere de nivel superior evaluat;
    d) consemnează în fişa de evaluare a funcţionarului public de conducere de nivel superior evaluat rezultatele evaluării;
    e) examinează solicitările funcţionarului public de conducere de nivel superior evaluat referitor la revizuirea calificativului de evaluare acordat.
    14. Secretariatul comisiei de evaluare a funcţionarilor publici de conducere de nivel superior are următoarele atribuţii şi obligaţii:
    a)  elaborează proiectul actului administrativ privind constituirea comisiei de evaluare;
    b) colectează rapoartele de activitate, rapoartele de evaluare şi le transmite spre examinare membrilor comisiei de evaluare;
    c)  asistă comisia de evaluare în organizarea şi desfăşurarea procedurii de evaluare a funcţionarilor publici de conducere de nivel superior, inclusiv a interviului de evaluare şi a examinării solicitării de revizuire a calificativului de evaluare acordat;
    d) aduce la cunoştinţa funcţionarului public de conducere de nivel superior evaluat rezultatul examinării solicitării de revizuire a calificativului de evaluare, în termen de 3 zile lucrătoare de la examinarea acesteia;
    e)  transmite cîte o copie a fişei de evaluare funcţionarului public de conducere de nivel superior evaluat şi conducătorului direct al acestuia;
    f) transmite subdiviziunii resurse umane raportul de activitate, raportul de evaluare şi fişa de evaluare ale funcţionarului public de conducere de nivel superior evaluat, pentru a fi anexate la dosarul personal al acestuia;
    g) păstrează confidenţialitatea informaţiilor menţionate în rapoartele de activitate, rapoartele de evaluare şi fişele de evaluare.
    15.  Evaluatorul are următoarele atribuţii şi obligaţii:
    a) elaborează şi discută cu funcţionarul public evaluat obiectivele şi indicatorii de performanţă pentru fiecare perioadă evaluată;
    b) prezintă obiectivele şi indicatorii de performanţă subdiviziunii resurse umane spre vizare;
    c) monitorizează şi analizează semestrial îndeplinirea obiectivelor de către funcţionarii publici din subordinea sa directă prin prisma indicatorilor de performanţă, în vederea revizuirii acestora, îmbunătăţirii performanţelor profesionale şi stabilirii sporului pentru performanţa colectivă;
    [Pct.15 lit.c) în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    d) colectează informaţiile necesare privind rezultatele obţinute în perioada evaluată, luînd în considerare natura şi complexitatea sarcinilor, mediul de muncă, nivelul de manifestare a cunoştinţelor, abilităţilor profesionale şi experienţa profesională a funcţionarului public;
    [Pct.15 lit.d) modificată prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    e) documentează în scris rezultatele funcţionarului public, dificultăţile întîmpinate de acesta în perioada evaluată şi orice alte observaţii pe care le consideră relevante;
    f) completează fişa de evaluare a funcţionarului public evaluat;
    g) realizează interviul de evaluare cu funcţionarul public evaluat;
    h) identifică, în comun cu funcţionarul public evaluat, necesităţile de dezvoltare profesională şi le consemnează în fişa de evaluare;
    i) acordă calificativul de evaluare;
    j) transmite fişa de evaluare pentru contrasemnare;
    k) transmite subdiviziunii resurse umane fişa de evaluare contrasemnată, îşi păstrează o copie a acesteia şi transmite o copie funcţionarului public evaluat;
    l) după caz, desfăşoară procedura repetată de evaluare;
    m) participă la examinarea contestaţiilor depuse de către funcţionarul public evaluat;
    n) este responsabil de obiectivitatea şi imparţialitatea rezultatelor evaluării funcţionarilor publici din subordinea sa directă;
    o) păstrează confidenţialitatea informaţiilor menţionate în fişa de evaluare şi celor discutate în timpul interviului de evaluare. 
    16. Contrasemnatarul are următoarele atribuţii şi obligaţii:
    a) verifică corectitudinea aplicării procedurii de evaluare a funcţionarilor publici evaluaţi ale căror fişe de evaluare le contrasemnează;
    b) analizează fişa de evaluare şi verifică corectitudinea informaţiilor înscrise în aceasta;
    c) verifică corespunderea performanţei subdiviziunii structurale din care fac parte funcţionarii publici evaluaţi şi performanţa individuală a acestora, luînd în considerare contribuţia fiecărui funcţionar public evaluat;
    d) contrasemnează fişa de evaluare a funcţionarului public evaluat în cazul în care este de acord cu comentariile oferite şi calificativul de evaluare acordat;
    e) identifică disensiunile dintre evaluator şi funcţionarul public, dacă acestea există, şi, după caz, decide asupra repetării procedurii de evaluare a funcţionarului public;
    f) participă la examinarea contestaţiilor depuse de către funcţionarul public evaluat;
    g) transmite evaluatorului fişa de evaluare contrasemnată;
    h) păstrează confidenţialitatea informaţiilor înscrise în fişa de evaluare.
    17.  Subdiviziunea resurse umane are următoarele atribuţii şi obligaţii:
    a) elaborează proiectul actului administrativ de stabilire a perioadei de evaluare, a listei evaluatorilor şi contrasemnatarilor identificaţi pentru fiecare funcţionar public supus evaluării şi-i informează despre aceasta înainte de începerea perioadei de evaluare;
    b) acordă conducătorilor de subdiviziuni structurale/autoritate publică  asistenţă metodologică şi informaţională privind stabilirea obiectivelor şi a indicatorilor de performanţă, completarea fişei de evaluare, realizarea interviului de evaluare, precum şi oferă suportul necesar tuturor factorilor implicaţi în procesul de evaluare;
    c) se expune asupra respectării corectitudinii stabilirii obiectivelor şi indicatorilor de performanţă, precum şi a completării componentelor structurale ale fişei de evaluare;
    d) vizează fişele de stabilire/revizuire a obiectivelor şi indicatorilor de performanţă ai funcţionarilor publici din cadrul autorităţii publice şi le transmite conducătorului autorităţii publice pentru aprobare;
    e) completează formularele din dosarul personal cu informaţiile / datele necesare privind rezultatele evaluării performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici;
    [Pct.17 lit.e) în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    f) primeşte, după caz, rapoartele de activitate, rapoartele de evaluare şi fişele de evaluare ale funcţionarilor publici de conducere de nivel superior de la secretariatul comisiei de evaluare şi le anexează la dosarele personale ale acestora;
    g) participă la examinarea contestaţiilor depuse de către funcţionarii publici evaluaţi;
    h) elaborează şi prezintă conducătorului autorităţii publice informaţia referitor la rezultatele evaluării funcţionarilor publici din cadrul autorităţii publice;
    i) analizează necesităţile de dezvoltare profesională ale funcţionarilor publici, identificate în cadrul procedurii de evaluare, luîndu-le în considerare la elaborarea planului anual de dezvoltare profesională;
    j) păstrează confidenţialitatea informaţiilor înscrise în fişa de evaluare.
    18.  Funcţionarul public evaluat are următoarele atribuţii şi obligaţii:
    a) participă la stabilirea şi revizuirea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă;
    b) analizează şi îşi exprimă punctul de vedere în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor şi stabilirea acestora pentru următoarea perioadă evaluată;
    c) participă la interviul de evaluare;
    d) întocmeşte raportul de activitate, conform pct.45 al prezentului Regulament;
    e) după caz, prezintă dovezi ce confirmă îndeplinirea obiectivelor şi comentează calificativul de evaluare acordat;
    f) manifestă colaborare în procesul de evaluare;
    g) participă la identificarea necesităţilor sale de dezvoltare profesională;
    h) ia cunoştinţă, prin semnătură, cu informaţiile înscrise în fişa de evaluare.
III.  Procesul de evaluare a performanţelor
profesionale ale funcţionarului public
Secţiunea 1
Stabilirea şi revizuirea obiectivelor şi
 indicatorilor de performanţă
    19. Obiectivele reprezintă priorităţile-cheie în activitatea funcţionarului public, care implică rezultatele dorite/scontate şi urmează a fi realizate în perioada evaluată. 
    20. Obiectivele se stabilesc anual pentru fiecare funcţionar public.
    21. Fiecărui funcţionar public i se stabilesc 3-5 obiective pentru perioada evaluată. Obiectivele sînt stabilite în baza sarcinilor şi atribuţiilor prevăzute în fişa postului, priorităţilor şi obiectivelor subdiviziunii structurale în care activează funcţionarul public evaluat şi/sau ale autorităţii publice, stabilite pentru anul în curs.
    22. Obiectivele trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
    a) să fie specifice activităţilor ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică, prevăzute în fişa postului, să fie concrete, clare şi bine definite;
    b) să fie măsurabile – să aibă o formă concretă de realizare, să implice o finalitate, un rezultat măsurabil;
    c) să reflecte termenele de realizare;
    d) să fie realiste – să poată fi îndeplinite în termenele de realizare prevăzute şi cu resursele alocate;
    e) să fie flexibile – să poată fi revizuite în funcţie de modificările intervenite în priorităţile autorităţii publice.
    23. Pentru fiecare obiectiv se stabilesc indicatori de performanţă care măsoară cantitativ şi calitativ îndeplinirea acestuia.
    24. Obiectivele şi indicatorii de performanţă se elaborează de către evaluator în colaborare cu funcţionarul public evaluat şi se înscriu într-o fişă specială, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament.
    25. Propunerile privind obiectivele şi indicatorii de performanţă pentru următoarea perioadă evaluată se discută în timpul interviului de evaluare cu funcţionarul public evaluat.
    26. Obiectivele şi indicatorii de performanţă pentru funcţionarul public de conducere de nivel superior se discută într-o întîlnire special organizată în acest scop şi se stabilesc de către conducătorul autorităţii publice.
    27. Proiectul obiectivelor şi indicatorilor de performanţă se prezintă pentru vizare subdiviziunii resurse umane din cadrul autorităţii publice, care se expune asupra corectitudinii formulării obiectivelor şi indicatorilor de performanţă conform cerinţelor stipulate la pct.22 al prezentului Regulament.
    28. După finalizarea acţiunilor specificate în pct.24-27 din prezentul Regulament, obiectivele şi indicatorii de performanţă, luate la cunoştinţă prin semnătură de evaluator şi funcţionarul public evaluat, vizate de subdiviziunea resurse umane, se transmit conducătorului autorităţii publice pentru aprobare, nu mai tîrziu de 10 zile lucrătoare de la desfăşurarea interviului de evaluare.
    29. Pentru funcţionarul public care s-a încadrat în serviciul public pe parcursul perioadei evaluate obiectivele şi indicatorii de performanţă se stabilesc în termen de pînă la 30 de zile calendaristice de la data numirii în funcţia publică.
    30. Pentru funcţionarul public care a finalizat perioada de probă, obiectivele şi indicatorii de performanţă se stabilesc în termen de 30 de zile calendaristice de la data confirmării în funcţia publică.
    31. Obiectivele şi indicatorii de performanţă pot fi revizuiţi semestrial de către evaluator, în colaborare cu funcţionarul public evaluat, în următoarele situaţii:
    a) acţiunile prioritare ale autorităţii publice şi/sau subdiviziunii structurale au suferit schimbări şi aceasta a influenţat modificarea sarcinilor şi atribuţiilor funcţionarului public evaluat;
    b) structura organizatorică a autorităţii publice/structura subdiviziunii structurale a fost revizuită şi aceasta a influenţat modificarea sarcinilor şi atribuţiilor funcţionarului public evaluat;
    c) alte cauze, circumstanţe obiective apărute pe parcursul perioadei evaluate au făcut ca obiectivele stabilite să fie nerealizabile din motive neimputabile funcţionarului public evaluat.
    32. În situaţiile menţionate în pct.31 al prezentului Regulament, revizuirea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă se face în termen de pînă la 30 de zile calendaristice după producerea acestora.
    33. Modificările se consemnează într-un proces-verbal semnat şi datat de către conducătorul autorităţii publice, luat la cunoştinţă de evaluator şi de funcţionarul public care urmează să fie evaluat.
    [Pct.33 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
Secţiunea  2
Criteriile de evaluare
    34. Criteriile de evaluare reprezintă abilităţile profesionale şi caracteristicile comportamentale/atitudinile necesare funcţionarului public pentru a îndeplini obiectivele, sarcinile de bază şi atribuţiile de serviciu.
    35. Pentru funcţionarii publici de conducere de nivel superior şi de conducere se stabilesc următoarele criterii de evaluare, descrise în secţiunea 1 din anexa nr.2 la prezentul Regulament:
    a) competenţă managerială;
    b) competenţă profesională;
    c) activism şi spirit de iniţiativă;
    d) eficienţă;
    e) creativitate;
    f) comunicare şi reprezentare.
    36.  Pentru funcţionarii publici de execuţie se stabilesc următoarele criterii de evaluare, descrise în secţiunea 2 din anexa nr.2 la prezentul Regulament:
    a) competenţă profesională;
    b) activism şi spirit de iniţiativă;
    c) eficienţă;
    d) calitate a muncii;
    e) lucru în echipă;
    f) comunicare.
Secţiunea  3
 Calificativele  de evaluare
    37.  În urma evaluării, funcţionarului public evaluat i se acordă unul dintre următoarele calificative de evaluare: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător” şi „nesatisfăcător”.
    38.  Fiecare obiectiv şi criteriu de evaluare se apreciază cu punctaj de la 1 la 4, fără zecimi.
    39.  Media aritmetică obţinută la evaluarea îndeplinirii obiectivelor şi media aritmetică obţinută la aprecierea nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare se notează cu sutimi.
    40.  Calificativul de evaluare se stabileşte în baza punctajului final calculat din suma mediei aritmetice obţinută la evaluarea îndeplinirii obiectivelor şi a mediei aritmetice obţinută la aprecierea nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare, împărţit la doi, după cum urmează:
    a)  punctaj obţinut între 3,51 şi 4,00 – „foarte bine”;
    b)  punctaj obţinut între 2,51 şi 3,50 – „bine”;
    c)  punctaj obţinut între 1,51 şi 2,50 – „satisfăcător”;
    d) punctaj obţinut între 1,00 şi 1,50 – „nesatisfăcător”.
Secţiunea  4
Procedura de evaluare a performanţelor profesionale
ale funcţionarului public de conducere de nivel superior
    41. Evaluarea funcţionarilor publici de conducere de nivel superior specificaţi la lit.c) alin.(2) art.8 din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, se efectuează de către o comisie de evaluare, ai cărei membri sînt numiţi de Prim-ministru.
    42. Secretariatul comisiei de evaluare specificată la pct.41 este asigurat de subdiviziunea resurse umane al Cancelariei de Stat.
    43. Evaluarea funcţionarilor publici de conducere de nivel superior specificaţi la lit.d) alin.(2) art.8 din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public se efectuează de comisiile de evaluare instituite de conducătorii autorităţilor publice respective.
    Comisiile de evaluare specificate la pct.41 şi 43 ale prezentului Regulament se constituie pentru o perioadă nu mai mare de 4 ani. În caz de eliberare a membrilor comisiei de evaluare pe parcursul perioadei stabilite, atribuţiile acestora vor fi exercitate de persoanele nou-desemnate în funcţiile respective, fără emiterea unui nou act administrativ.
    44. Procedura de evaluare a funcţionarului public de conducere de nivel superior se realizează în cîteva etape:
    a) întocmirea raportului de activitate de către funcţionarul public de conducere de nivel superior;
    b) întocmirea raportului de evaluare de către conducătorul funcţionarului public de conducere de nivel superior;
    c) după caz, realizarea interviului de evaluare în condiţiile pct.50 al prezentului Regulament;
    d) completarea fişei de evaluare de către comisia de evaluare.
    45. Funcţionarul public de conducere de nivel superior evaluat întocmeşte un raport de activitate pentru perioada evaluată, conform anexei nr.3 la prezentul Regulament şi îl transmite conducătorului autorităţii publice.
    Raportul de activitate conţine informaţii despre gradul de îndeplinire a obiectivelor individuale prin prisma indicatorilor de performanţă, precum şi despre rezultatele obţinute de subdiviziunile structurale conduse şi/sau instituţiile din subordine, de activitatea cărora este direct responsabil.
    46. Persoana care exercită funcţie de demnitate publică sau, după caz, funcţionarul public de conducere de nivel superior ierarhic funcţionarului public evaluat, întocmeşte un raport de evaluare a activităţii acestuia, conform anexei nr.4 la prezentul Regulament.
    Raportul de evaluare conţine informaţii despre nivelul şi modul de îndeplinire a obiectivelor individuale, a obiectivelor şi a rezultatelor obţinute de subdiviziunile structurale conduse şi/sau de instituţiile din subordine, de a căror activitate este direct responsabil funcţionarul public evaluat, despre aprecierea nivelului de manifestare a criteriilor de evaluare, precum şi propuneri privind acordarea calificativului de evaluare.  
    47. Raportul de evaluare este adus la cunoştinţa funcţionarului public evaluat cu cel puţin 5 zile lucrătoare pînă la data desfăşurării şedinţei comisiei de evaluare.
    48. Secretariatul comisiei de evaluare transmite raportul de evaluare şi raportul de activitate membrilor comisiei de evaluare cu cel puţin 3 zile lucrătoare pînă la data desfăşurării şedinţei comisiei de evaluare.
    49. Comisia de evaluare examinează raportul de evaluare şi raportul de activitate ale funcţionarului public evaluat.
    50. În cazul în care informaţiile referitoare la nivelul de îndeplinire a obiectivelor înscrise în raportul de activitate şi în raportul de evaluare ale funcţionarului public evaluat diferă, comisia de evaluare realizează un interviu cu funcţionarul public evaluat.
    51. În caz de necesitate, comisia de evaluare solicită conducătorului autorităţii publice şi funcţionarului public evaluat informaţii suplimentare privind activitatea acestuia în perioada evaluată.
    52. Comisia de evaluare consemnează rezultatele evaluării în fişa de evaluare, conform anexei nr.5 la prezentul Regulament.
    Fişa de evaluare a funcţionarului public de conducere de nivel superior conţine informaţii despre rezultatele evaluării şi calificativul de evaluare acordat.
    53. Fişa de evaluare se aduce la cunoştinţa funcţionarului public evaluat în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la întocmirea acesteia.
    54. Fişa de evaluare se păstrează în dosarul personal al funcţionarului public evaluat, iar secretariatul comisiei de evaluare transmite cîte o copie a acesteia funcţionarului public evaluat şi conducătorului autorităţii publice.
    55. În cazul în care funcţionarul public evaluat consideră că aprecierile consemnate în fişa de evaluare nu corespund realităţii, acesta poate solicita comisiei de evaluare revizuirea calificativului de evaluare acordat.
    56. Comisia de evaluare examinează solicitarea funcţionarului public de revizuire a calificativului de evaluare acordat în termen de 5 zile lucrătoare.
    57. În urma examinării solicitării de revizuire a calificativului de evaluare, a discuţiilor şi argumentelor oferite suplimentar de către funcţionarul public evaluat şi conducătorul acestuia, comisia de evaluare poate schimba calificativul de evaluare.
    58. Secretariatul comisiei de evaluare aduce la cunoştinţa funcţionarului public evaluat rezultatul examinării solicitării de revizuire a calificativului de evaluare în termen de 3 zile lucrătoare de la examinarea acesteia.
    59. Dacă funcţionarul public evaluat este nemulţumit de calificativul acordat de comisia de evaluare, îl poate contesta în instanţa de contencios administrativ, în condiţiile legii. 
Secţiunea  5
Procedura de evaluare a performanţelor profesionale
 ale funcţionarului public de conducere şi de execuţie
    60. Procedura de evaluare a funcţionarului public de conducere şi de execuţie se realizează în două etape:
    a) completarea fişei de evaluare;
    b) realizarea interviului de evaluare.
    După finalizarea etapelor menţionate se desfăşoară:
    a) contrasemnarea fişei de evaluare;
    b) după caz, repetarea procedurii de evaluare;
    c) după caz, contestarea calificativului de evaluare la conducătorul autorităţii publice;
    d) după caz, contestarea calificativului de evaluare în instanţa de contencios administrativ.
    61. Fişa de evaluare a funcţionarului public de conducere şi de execuţie conţine informaţii despre nivelul şi modul de îndeplinire a obiectivelor prin prisma indicatorilor de performanţă, manifestarea criteriilor de evaluare, necesităţile de dezvoltare profesională, precum şi calificativul de evaluare acordat.
    62. Fişa de evaluare se completează de către evaluator care este:
    a) persoana care exercită funcţie de demnitate publică, pentru funcţionarii publici din subordinea directă a acestuia;
    b) funcţionarul public de conducere de nivel superior, pentru funcţionarii publici de conducere şi de execuţie din subordinea directă a acestuia;
    c) funcţionarul public de conducere ierarhic superior, potrivit structurii organizatorice a autorităţii publice, pentru funcţionarul public de conducere din subordinea directă a acestuia;
    d) funcţionarul public de conducere, pentru funcţionarul public de execuţie a cărui activitate o coordonează;
    e) preşedintele raionului, în baza deciziei Consiliului raional, pentru secretarul Consiliului raional;
    f) primarul, în baza deciziei Consiliului local, pentru secretarul Consiliului satului (comunei), sectorului, oraşului (municipiului);
    g) adjunctul funcţionarului public cu rol de evaluator, în cazul în care acesta din urmă este funcţionar public debutant, la evaluarea anuală i s-a acordat calificativul de evaluare „nesatisfăcător” sau nu a realizat obligaţiile specificate la pct.7 lit.b) - pentru funcţionarii publici de conducere şi de execuţie din subordinea directă a acestuia;
    [Pct.63 lit.g) introdusă prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    h) adjunctul demnitarului cu rol de evaluator, în cazul în care acesta din urmă nu a realizat obligaţiile specificate la pct.7 lit.b) - pentru funcţionarii publici de conducere şi de execuţie din subordinea directă a acestuia.
    [Pct.63 lit.h) introdusă prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    63. Fişa de evaluare se completează conform anexei nr.6 la prezentul Regulament – pentru funcţionarul public de conducere, şi anexei nr.7 la prezentul Regulament – pentru funcţionarul public de execuţie.
    64. Evaluatorul apreciază nivelul şi modul de îndeplinire a fiecărui obiectiv în baza indicatorilor de performanţă, de manifestare a criteriilor de evaluare şi propune calificativul de evaluare.
    65. Evaluatorul identifică, în comun cu funcţionarul public evaluat, necesităţile de dezvoltare profesională ale acestuia pentru următoarea perioadă evaluată şi le consemnează în fişa de evaluare.
    66. Fişa de evaluare, lista obiectivelor şi a indicatorilor de performanţă pentru următoarea perioadă evaluată se aduc la cunoştinţa funcţionarului public evaluat cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data realizării interviului de evaluare.
    67. Funcţionarul public evaluat analizează informaţiile expuse în fişa de evaluare şi se pregăteşte pentru interviul de evaluare, în cadrul căruia îşi exprimă punctul său de vedere privind îndeplinirea obiectivelor şi manifestarea criteriilor de evaluare, precum şi opinia cu privire la obiectivele propuse pentru următoarea perioadă evaluată.
    68. Interviul de evaluare reprezintă un schimb de informaţii care are loc între evaluator şi funcţionarul public evaluat şi se desfăşoară în perioada de evaluare, dar nu mai tîrziu de 5 februarie a fiecărui an.
    69. Scopul interviului de evaluare constă în discutarea subiectelor privind:
    a) rezultatele obţinute de funcţionarul public comparate cu obiectivele stabilite;
    b) nivelul de manifestare a criteriilor de evaluare;
    c) calificativul de evaluare propus de evaluator;
    d) dificultăţile, barierele şi riscurile care au influenţat performanţa funcţionarului public;
    e) comentariile menţionate de evaluator în fişa de evaluare;
    f) obiectivele şi indicatorii de performanţă pentru următoarea perioadă evaluată;
    g) necesităţile de dezvoltare profesională.
    70. În urma discuţiei şi argumentelor oferite de către funcţionarul public evaluat, evaluatorul poate schimba punctajul stabilit pentru îndeplinirea obiectivelor şi/sau nivelul de manifestare a criteriilor de evaluare.
    71. Evaluatorul, în decurs de 3 zile lucrătoare de la realizarea interviului de evaluare, definitivează fişa de evaluare, acordă calificativul de evaluare, după care o transmite funcţionarului public evaluat pentru a-şi expune comentariile sale.
    În fişa de evaluare evaluatorul consemnează rezultatele funcţionarului public, dificultăţile obiective întîmpinate de acesta în perioada evaluată şi oferă argumentele pe care le consideră relevante, completînd compartimentele „Comentarii” şi „Comentariile evaluatorului privind rezultatele evaluării funcţionarului public” din fişa de evaluare.
    72. Funcţionarul public evaluat îşi expune comentariile proprii privind orice aspect relevant procesului şi procedurii de evaluare, inclusiv acordul sau dezacordul cu calificativul de evaluare, în fişa de evaluare, la compartimentul „Comentariile funcţionarului public evaluat”, în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea fişei de evaluare definitivată.
    73. Evaluatorul şi funcţionarul public evaluat pot să anexeze la fişa de evaluare documente/materiale relevante procesului, procedurii şi rezultatelor evaluării.
    74. După completarea şi semnarea fişei de evaluare de către evaluator şi funcţionarul public evaluat, evaluatorul transmite fişa de evaluare la contrasemnatar în decurs de cel mult 6 zile lucrătoare de la realizarea interviului de evaluare.
    75. Fişa de evaluare se prezintă pentru contrasemnare funcţionarului public ierarhic superior evaluatorului, iar în lipsa acestuia – persoanei care exercită funcţie de demnitate publică.
    76. În situaţia în care evaluatorul este persoană care exercită funcţie de demnitate publică, fişa de evaluare nu se contrasemnează.
    77. Contrasemnatarul examinează fişa de evaluare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii acesteia.
    78. Contrasemnatarul poate să solicite repetarea procedurii de evaluare, în cazul în care consideră că:
    a) aprecierile consemnate în fişa de evaluare de către evaluator nu corespund realităţii;
    b) procedura şi cerinţele stabilite de lege şi de prezentul Regulament nu au fost respectate;
    c) comentariile oferite de către funcţionarul public evaluat privind dezacordul cu consemnările înscrise în fişa de evaluare sînt argumentate.
    79. În cazurile specificate la pct.78 al prezentului Regulament, contrasemnatarul menţionează în fişa de evaluare decizia privind repetarea procedurii de evaluare, îşi expune comentariile proprii şi transmite fişa de evaluare evaluatorului.
    80. Procedura repetată de evaluare se realizează în termen de 20 de zile lucrătoare de la data luării deciziei respective.
    81. În cadrul procedurii repetate de evaluare, evaluatorul analizează comentariile contrasemnatarului şi reexaminează conţinutul fişei de evaluare la compartimentele menţionate de către contrasemnatar.
    82. În cazul procedurii repetate de evaluare, evaluatorul completează o altă fişă, numită fişa de reevaluare, care are aceeaşi structură ca şi fişa de evaluare.
    83. În cazul în care rezultatele procedurii repetate de evaluare au rămas neschimbate, contrasemnatarul decide asupra calificativului final de evaluare în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii fişei de reevaluare. 
    84. Fişa de evaluare, după caz, şi fişa de reevaluare, semnată de către contrasemnatar, care conţine calificativul de evaluare, se aduce la cunoştinţa funcţionarului public prin semnarea acesteia în mod obligatoriu.
    [Pct.84 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    85. Funcţionarul public care nu este de acord cu rezultatul evaluării poate să îl conteste la conducătorul autorităţii publice, în scris, în termen de 3 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă.
    86. Conducătorul autorităţii publice, în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii contestaţiei, o va examina în comun cu evaluatorul, contrasemnatarul, funcţionarul public evaluat şi subdiviziunea resurse umane. 
    87. În cazul în care evaluatorul este persoană care exercită o funcţie de demnitate publică, la solicitarea funcţionarului public evaluat, conducătorul autorităţii publice creează, pentru fiecare caz în parte, un grup de contestare, constituit din minimum 3 membri, care va examina contestaţia depusă.
    Rezultatele contestaţiei se consemnează într-un proces-verbal datat şi semnat de toţi membrii grupului de contestare. Calitatea de membru o pot avea:
    a) funcţionari publici de conducere sau de execuţie care au avut tangenţe directe şi frecvente cu activitatea funcţionarului public evaluat;
    b) şeful subdiviziunii resurse umane/responsabilul de resurse umane;
    c)  consilieri ai consiliului raional/municipal sau local pentru secretarul consiliului raional/municipal sau local;
    d) un reprezentant al organului sindical din autoritatea publică respectivă sau - în cazul în care în autoritatea publică respectivă nu există organ sindical – un reprezentant desemnat prin votul majorităţii funcţionarilor publici;
    e) alte persoane care au avut tangenţe directe şi frecvente cu activitatea funcţionarului public evaluat.
    [Pct.87 în redacția HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    88. Rezultatul contestaţiei se comunică în scris funcţionarului public în termen de 3 zile lucrătoare de la examinarea contestaţiei.
    89. Funcţionarul public nemulţumit de modul de soluţionare a contestaţiei se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii. 
    90. Subdiviziunea resurse umane, în termen de 10 zile lucrătoare de la finalizarea perioadei de evaluare, va elabora şi va prezenta conducătorului autorităţii o notă informativă referitor la rezultatele evaluării funcţionarilor publici din cadrul autorităţii publice pentru perioada evaluată, care va include şi rezultatele evaluării performanţelor desfăşurate pe parcursul anului.
    [Pct.90 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
IV. Identificarea necesităţilor de dezvoltare profesională
    91. În cadrul procedurii de evaluare, evaluatorul, în comun cu funcţionarul public, identifică necesităţile de dezvoltare profesională a acestuia, pe care le consemnează în fişa de evaluare.
    92. Subdiviziunea resurse umane analizează şi sistematizează informaţiile cu privire la necesităţile de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici, înscrise în fişele de evaluare. Aceste informaţii sînt folosite la elaborarea planului anual de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici din cadrul autorităţii publice.
    93. Toate documentele aferente administrării procedurii de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarului public sînt păstrate într-o mapă specială, gestionată de către subdiviziunea resurse umane. Acestea se păstrează timp de 3 ani de către subdiviziunea resurse umane, ulterior fiind transmise în arhiva autorităţii publice.
    [Pct.93 introdus prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]

    anexa nr.1

    anexa nr.2

    anexa nr.3

    anexa nr.4

    anexa nr.5

    anexa nr.6

    anexa nr.7

    [Anexa nr.8 introdusă prin HG697 din 05.08.10, MO145-147/13.08.10 art.780]

Anexa nr.9
la Hotărîrea Guvernului
nr. 201 din 11 martie 2009 

REGULAMENTUL-CADRU
al subdiviziunii resurse umane din autoritatea publică
I. Dispoziţii generale
    1. Regulamentul-cadru al subdiviziunii resurse umane din autoritatea publică (în continuare – Regulament) este elaborat în conformitate cu prevederile art.12 alin.(3) din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi stabileşte modul de organizare şi funcţionare a subdiviziunii resurse umane din cadrul autorităţii publice.
    2. Subdiviziunea resurse umane poate avea statut de direcţie generală, direcţie, secţie sau serviciu, în conformitate cu normele stabilite de legislaţia în vigoare.
    Structura şi numărul de unităţi în subdiviziunea resurse umane se stabilesc de către conducătorul autorităţii publice.
    La stabilirea numărului de unităţi în subdiviziunea resurse umane se ia în considerare volumul şi complexitatea atribuţiilor, gradul/nivelul de implicare în coordonarea activităţii în domeniu a organelor administrative/instituţiilor din subordine, serviciilor publice desconcentrate şi/sau descentralizate.
    3. În cazul în care efectivul-limită al autorităţilor administrative din subordinea ministerelor şi din subordinea altor autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului este mai mic de 100 de unităţi de personal, la decizia conducerii ministerului sau a conducătorului altor autorităţi administrative centrale din subordinea Guvernului, atribuțiile în domeniul resurselor umane sînt exercitate de către organul ierarhic superior
    4. Subdiviziunea resurse umane îşi desfăşoară activitatea în colaborare cu subdiviziunile structurale ale autorităţii publice, cu organele administrative/instituţiile din subordine, cu serviciile publice desconcentrate şi/sau descentralizate. 
    5. Modul de organizare şi funcţionare a subdiviziunii resurse umane se stabileşte prin regulamentul acesteia, elaborat în conformitate cu prevederile prezentului Regulament şi aprobat de conducătorul autorităţii publice.
    6. Subdiviziunea resurse umane îşi desfăşoară activitatea în baza principiilor legalităţii, profesionalismului şi imparţialităţii.
II. Misiunea, funcţiile şi atribuţiile de bază
ale subdiviziunii resurse umane
    7. Subdiviziunea resurse umane are misiunea de a contribui la realizarea obiectivelor strategice ale autorităţii publice prin promovarea şi implementarea unui management eficient al resurselor umane în cadrul autorităţii publice.
    8. Subdiviziunea resurse umane are următoarele funcţii de bază:
    1) administrarea personalului prin planificarea, coordonarea, organizarea, desfăşurarea, monitorizarea şi evaluarea implementării în autoritatea publică a procedurilor de personal privind:
    a) proiectarea şi organizarea funcţiilor/posturilor;
    b) asigurarea necesarului de personal;
    c) dezvoltarea profesională a personalului;
    d) motivarea şi menţinerea personalului;
    e) sănătatea în muncă;
    2) acordarea asistenţei informaţionale şi metodologice în domeniu;      
    3) evidenţa datelor şi documentelor cu privire la personalul autorităţii publice.
    9. Atribuţiile de bază ale subdiviziunii resurse umane sînt:
    1) administrarea personalului prin planificarea, coordonarea, organizarea, desfăşurarea, monitorizarea şi evaluarea implementării în autoritatea publică a procedurilor de personal privind:
    a) proiectarea şi organizarea funcţiilor/posturilor:
    participă la elaborarea documentelor de dezvoltare strategică a autorităţii publice, în special privind stabilirea obiectivelor şi acţiunilor referitoare la managementul resurselor umane;
    participă la elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare a autorităţii publice, a regulamentului intern al autorităţii publice; elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare a subdiviziunii resurse umane;
    participă la proiectarea structurii organizatorice a autorităţii publice şi a subdiviziunilor structurale;
    planifică/estimează necesarul de personal;
    completează statul de personal în corespundere cu structura şi efectivul-limită ale autorităţii publice;
    proiectează/reproiectează funcţiile/posturile în cadrul autorităţii publice, coordonează elaborarea/actualizarea fişelor de post pentru diferite categorii de funcţii/posturi din cadrul autorităţii publice şi vizarea acestora;
    b) asigurarea necesarului de personal:
    organizează şi participă la desfăşurarea/realizarea procedurilor cu privire la ocuparea funcţiilor;
    organizează şi coordonează procesul de integrare socioprofesională a noilor angajaţi, perioada de probă a funcţionarilor publici debutanţi;
    c) dezvoltarea profesională a personalului:
    elaborează, în baza necesităţilor de instruire a personalului, planul anual de dezvoltare profesională a personalului; organizează, coordonează şi monitorizează implementarea acestuia;
    participă la organizarea şi desfăşurarea concursurilor/tenderelor privind procurarea serviciilor de instruire, inclusiv la negocierea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a cursurilor de instruire;
    evaluează rezultatele şi impactul activităţilor de instruire desfăşurate;
    d) motivarea şi menţinerea personalului: 
    evaluează factorii de motivare a personalului;
    elaborează/actualizează programul de motivare nonfinanciară a personalului, după caz, şi programul de motivare financiară; organizează, coordonează şi monitorizează implementarea acestuia;
    coordonează şi monitorizează implementarea procedurii de evaluare a performanţelor profesionale individuale; vizează obiectivele individuale de activitate şi indicatorii de performanţă a funcţionarilor publici;
    participă la examinarea contestaţiilor în domeniul managementului resurselor umane depuse de angajaţi;
    promovează şi cultivă climatul psihologic pozitiv de muncă în autoritatea publică şi o cultură organizaţională bazată pe principii general umane, management participativ, orientare spre rezultate şi relaţii de muncă armonioase;
    e) sănătatea în muncă: 
    monitorizează condiţiile psihologice de muncă în raport cu cerinţele şi standardele în domeniu; elaborează, la necesitate, şi prezintă conducerii autorităţii publice măsuri de îmbunătăţire a acestora;
    participă la evaluarea riscurilor de sănătate în muncă în cadrul autorităţii publice;
    abordează problemele psihosociale la locul de muncă (stresul ocupaţional, violenţa în muncă, hărţuirea sexuală la locul de muncă); propune soluţii pentru prevenirea şi ameliorarea acestora;
    participă la procesul de prevenire şi atenuare a conflictelor interpersonale;
    2) acordarea asistenţei informaţionale şi metodologice în domeniu:
    a) acordă asistenţă informaţională şi metodologică  în aplicarea procedurilor de personal şi a prevederilor cadrului normativ în:
    elaborarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a subdiviziunilor structurale ale autorităţii publice, ale organelor administrative/instituţiilor din subordine, ale serviciilor publice desconcentrate şi/sau descentralizate; 
    elaborarea/revizuirea şi aprobarea fişelor de post pentru toate categoriile de funcţii/posturi din cadrul autorităţii publice, din organele administrative/instituţiile din subordine, din serviciile publice desconcentrate şi/sau descentralizate;
    organizarea şi desfăşurarea procedurii de ocupare a funcţiilor, a perioadei de probă a funcţionarilor publici debutanţi, a procesului de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici, a procesului de atestare a funcţionarilor publici cu statut special şi a persoanelor care deţin posturi de deservire tehnică;
    identificarea şi evaluarea necesităţilor de instruire a personalului, stabilirea factorilor motivaţionali;
    promovarea normelor de conduită a funcţionarilor publici;
    b) examinează petiţiile care abordează subiecte din domeniul de competenţă şi formulează răspunsurile de rigoare;
    3) evidenţa datelor şi documentelor cu privire la personalul autorităţii publice: 
    a) ţine evidenţa personalului: elaborează proiecte de acte administrative cu privire la angajarea, modificarea/suspendarea/încetarea raporturilor de serviciu/de muncă, la instruirea, evaluarea personalului şi la alte proceduri de personal; completează carnetele de muncă; întocmeşte şi actualizează dosarele personale; completează formularele statistice privind personalul din autoritatea publică; ţine evidenţa tuturor tipurilor de concedii oferite personalului; eliberează şi gestionează legitimaţiile de serviciu; ţine evidenţa persoanelor supuse serviciului militar; realizează acţiunile privind obţinerea de către colaboratori a poliţelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a certificatelor de atribuire a codului personal de asigurări sociale; eliberează, la solicitarea colaboratorilor, certificate/copii ale actelor cu privire la datele lor personale;
    b) creează şi administrează baza de date computerizată privind funcţiile şi personalul autorităţii publice;
    c) efectuează controlul privind realizarea deciziilor conducerii cu privire la personal; formulează şi prezintă conducerii autorităţii publice propuneri pentru înlăturarea neajunsurilor depistate;
    d) acumulează, analizează şi generalizează informaţia cu privire la personal; întocmeşte şi prezintă conducerii autorităţii publice rapoarte informative;
    e) pregăteşte şi predă în arhivă materiale ce ţin de activitatea subdiviziunii resurse umane.
    10. Subdiviziunea resurse umane participă la activitatea comisiilor cu atribuţii în domeniul gestionării personalului, exercită alte atribuţii în domeniu prevăzute de lege sau delegate de conducătorul autorităţii publice, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
III. Drepturile subdiviziunii resurse umane
    11. Subdiviziunea resurse umane are dreptul:
    a) să exercite în subdiviziunile structurale ale autorităţii publice, în organele administrative/instituţiile din subordine, în serviciile publice desconcentrate şi/sau descentralizate, monitorizarea respectării: legislaţiei referitoare la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi legislaţiei muncii; regulamentelor de organizare şi funcţionare, regulamentelor interne; executării deciziilor conducerii autorităţii publice cu privire la procedurile de personal;
    b) să solicite de la subdiviziunile structurale ale autorităţii publice, organele administrative/instituţiile din subordine, serviciile publice desconcentrate şi/sau descentralizate, informaţii şi alte documente cu referire la procedurile de personal;
    c) să examineze şi să avizeze proiecte de documente de politici, legi, acte normative care conţin prevederi referitoare la diferite categorii de personal;
    d) să antreneze conducătorii şi funcţionarii publici de execuţie din cadrul autorităţii publice în implementarea procedurilor de personal;
    e) să colaboreze cu organizaţii sindicale, cu alte asociaţii profesionale, cu diverse comisii legal constituite în domeniul managementului resurselor umane;
    f) să participe la activităţi de instruire, conferinţe, seminare, mese rotunde cu subiecte ce ţin de managementul resurselor umane, de elaborarea şi implementarea procedurilor de personal, organizate în Republica Moldova şi peste hotare;
    g) să colaboreze cu subdiviziunile resurse umane din alte autorităţi publice, instituţii şi organizaţii în scopul studierii şi schimbului de experienţă în domeniul managementului resurselor umane.
IV. Responsabilităţile subdiviziunii resurse umane
    12. Subdiviziunea resurse umane este responsabilă pentru:
    a) respectarea strictă, la elaborarea proiectelor de acte administrative, a legislaţiei referitoare la funcţia publică şi statutul funcţionarului public în autoritatea publică, a legislaţiei muncii, a altor acte normative ce reglementează lucrul cu personalul;
    b) informarea operativă şi obiectivă a conducerii autorităţii publice despre posibilele încălcări ale prevederilor legislaţiei referitoare la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, a legislaţiei muncii, a altor acte normative ce reglementează lucrul cu personalul în proiectele de acte administrative elaborate de alte subdiviziuni din cadrul autorităţii publice; 
    c) depistarea şi informarea la timp a conducerii autorităţii publice privind lacunele existente în managementul resurselor umane; elaborarea şi prezentarea propunerilor de înlăturare a acestora;
    d) asigurarea calităţii şi veridicităţii informaţiilor în baza cărora se iau decizii şi se aprobă acte administrative cu privire la personal;
    e) asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal ale funcţionarilor publici şi altor categorii de personal, inclusiv a confidenţialităţii acestora potrivit legii;
    f) acţionarea promptă şi fără tergiversări în cazurile de încălcare a drepturilor angajaţilor din autoritatea publică în cadrul raporturilor de serviciu şi de muncă;
    g) perfectarea corectă a documentaţiei referitoare la administrarea personalului.
    [Anexa nr.9 modificată prin HG655 din 16.08.17, MO301-315/18.08.17 art.755]
    [Anexa nr.9 introdusă prin HG1130 din 15.12.10, MO254-256/24.12.10 art.1283]

Anexa nr.10
la Hotărîrea Guvernului nr.201
din 11 martie 2009
REGULAMENT
cu privire la dezvoltarea profesională continuă
a funcţionarilor publici

I. DISPOZIŢII GENERALE
    1. Scopul Regulamentului cu privire la dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici (în continuare – Regulament) constă în asigurarea, în conformitate cu prevederile legale, a reglementărilor privind planificarea, organizarea şi desfăşurarea procesului de dezvoltare profesională continuă a funcţionarilor publici.
    2. Dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici se realizează prin activităţi de instruire de diferite tipuri şi forme în vederea aprofundării şi actualizării cunoştinţelor, dezvoltării abilităţilor şi modelării atitudinilor/comportamentelor necesare pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor de serviciu.
    3. Dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici contribuie la realizarea următoarelor obiective:
    1) asigurarea implementării procesului de reformare a administraţiei publice;
    2) perceperea de către funcţionarii publici a cetăţenilor în calitate de clienţi, consumatori ai serviciilor administraţiei publice, asigurînd transparenţa, accesibilitatea şi calitatea serviciilor publice;
    3) sporirea nivelului de profesionalism a funcţionarilor publici, a eficienţei administraţiei publice;
    4) aplicarea în activitatea autorităţilor publice a tehnologiilor noi, inclusiv de prestare a serviciilor;
    5) sporirea nivelului de conştientizare de către funcţionarii publici a necesităţii respectării normelor de conduită, evitării conflictului de interese şi eradicării fenomenului de corupţie;
    6) eficientizarea procesului de integrare europeană şi dezvoltarea cooperării internaţionale.
    4. Procesul de dezvoltare profesională continuă este organizat şi desfăşurat în baza următoarelor principii:
    respectarea dreptului funcţionarului public la dezvoltarea profesională – fiecărui funcţionar public trebuie să i se asigure posibilităţi egale la instruire, în ţară şi peste hotare, fără nici un fel de discriminare pe motive de sex, vîrstă, naţionalitate, opţiune politică, confesiune, sănătate etc.;
    obligativitatea dezvoltării profesionale – fiecare funcţionar public trebuie să fie conştient de necesitatea actualizării cunoştinţelor şi abilităţilor proprii, menţinerii prin instruire profesională continuă a experienţei şi calificării sale la nivelul necesar pentru realizarea eficientă a atribuţiilor de serviciu;
    orientarea spre necesităţile de instruire – programele de instruire trebuie să fie orientate, în mod obligatoriu, spre satisfacerea necesităţilor de dezvoltare individuale (la nivel de funcţionar public), de grup (la nivel de subdiviziune) şi celor organizaţionale (la nivel de autoritate publică);
    descentralizarea procesului de dezvoltare profesională continuă – autorităţile publice au deplina competenţă în planificarea activităţilor de dezvoltare profesională, achiziţionarea serviciilor de instruire, monitorizarea şi evaluarea instruirii funcţionarilor publici;
    liberalizarea serviciilor de instruire – activităţile de dezvoltare profesională continuă se organizează în condiţiile liberei cereri şi oferte; fiecărui prestator al serviciilor de instruire i se asigură acces liber şi posibilităţi egale de participare la procedura de achiziţie a serviciilor de instruire.
    5. Autoritatea publică are obligaţia de a asigura:
    1) fiecărui funcţionar public, anual, cel puţin 40 de ore de dezvoltare profesională: instruire externă şi/sau internă în afara locului de muncă;
    2) fiecărui funcţionar public debutant cel puţin 80 de ore de iniţiere în administraţia publică.
II. SISTEMUL DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ
CONTINUĂ A
FUNCŢIONARILOR PUBLICI
    6. Sistemul de dezvoltare profesională continuă a funcţionarilor publici include beneficiarii de instruire, tipurile, formele, metodele şi programele de instruire, prestatorii serviciilor de instruire, finanţarea procesului de dezvoltare profesională continuă, organele responsabile de coordonarea şi monitorizarea procesului.
    7. Beneficiari de instruire sînt funcţionarii publici-participanţi la activităţi de dezvoltare profesională, precum şi autorităţile publice ce achiziţionează servicii de instruire.
    8. Dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici se realizează prin următoarele tipuri de instruire:
    1) externă, care prevede că programele de instruire sînt realizate, de regulă, în mod centralizat pentru funcţionarii publici din diferite autorităţi publice şi este organizată/coordonată de către:
    a) Cancelaria de Stat;
    b) ministere, alte autorităţi publice, după caz, pentru specialiştii din autorităţile administraţiei publice locale şi din alte autorităţi publice decît cele din subordine, care activează în domeniul de competenţă/specialitate;
    c) alte entităţi, inclusiv partenerii de dezvoltare pentru diferite categorii de personal din autorităţile publice centrale şi locale;
    2) internă, care prevede că  programele de instruire sînt realizate pentru propriul personal şi este organizată de autoritatea publică, achiziţionînd, în caz de necesitate, servicii de instruire;
    3) autoinstruire, organizată de către fiecare funcţionar public.
    9. Instruirea externă se realizează prin diferite forme de dezvoltare profesională, organizate în ţară sau în străinătate, inclusiv:
    1) cursuri de instruire de diferită durată;
    2) stagii;
    3) seminare, ateliere, instruire la distanţă, conferinţe, mese rotunde etc. şi alte forme de dezvoltare profesională.
    10. Instruirea internă  se realizează prin diferite forme, inclusiv:
    1) instruire la locul de muncă:
    a) tutelare, sub îndrumarea conducătorului direct sau a unui mentor, realizată pentru a facilita integrarea socioprofesională a funcţionarului public debutant;
    b) rotaţie pe posturi, stagiaturi practice realizate pentru a însuşi noi deprinderi necesare pentru exercitarea eficientă a sarcinilor de serviciu sau a unor atribuţii cu un grad ridicat de complexitate şi diversitate faţă de cele exercitate anterior conform fişei postului;
    2) instruire în afara locului de muncă: seminare, ateliere, conferinţe, mese rotunde şi alte forme de dezvoltare profesională realizate de către specialiştii din cadrul autorităţii publice şi/sau prestatorii serviciilor de instruire la tematici de interes major pentru autoritate.
    11. Autoinstruirea se realizează prin diferite forme, inclusiv la locul de muncă.
    12. Instruirea funcţionarilor publici se efectuează cu întrerupere, fără întrerupere sau cu întrerupere parţială a muncii. Formele de dezvoltare profesională continuă se stabilesc de către autoritatea publică şi, în cazul achiziţionării serviciilor de instruire – de către prestatorul serviciilor de instruire, în funcţie de gradul de complexitate a programelor de studii, în conformitate cu cerinţele beneficiarului şi în baza contractului încheiat cu acesta.
    13. Activităţile de dezvoltare profesională se realizează prin diferite metode andragogice de instruire: prelegeri, prezentări, discuţii, studii de caz, jocuri de afaceri, jocuri pe roluri şi alte metode recomandate pentru utilizare în procesul de instruire a adulţilor.
    14. La selectarea metodelor de instruire trebuie să fie luate în considerare subiectul/tematica şi obiectivele activităţii de instruire, rezultatul scontat, specificul procesului de instruire a adulţilor.
    15. În funcţie de necesităţile de dezvoltare profesională ale diferitelor categorii de funcţionari publici, ale subdiviziunilor şi ale autorităţii publice în ansamblu, se stabilesc obiective concrete, pentru realizarea cărora se elaborează programe de instruire:
    1) cu caracter general: la subiecte/tematici cu privire la administrarea publică, managementul serviciilor publice, managementul strategic, managementul resurselor umane, comunicare, relaţii cu publicul etc.;
    2) cu caracter specializat: la subiecte/tematici din domeniile concrete de activitate care se regăsesc în fişa postului;
    3) a funcţionarilor publici debutanţi: la subiecte/tematici cu privire la  administrarea publică, reglementarea activităţii şi etica funcţionarului public, prestarea serviciilor publice etc.;
    4) de dezvoltare managerială: la subiecte/tematici ce ţin de planificarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea activităţii profesionale etc.;
    5) în domenii stabilite ca prioritare pentru perioade concrete de timp.
    16. Prestatorii serviciilor de instruire trebuie să asigure caracterul practic, aplicativ al programelor de instruire, în care orele teoretice nu depăşesc 25% din totalul de ore planificate.
    17. Reţeaua prestatorilor serviciilor de instruire se formează din:
    1) prestatori ai serviciilor de instruire cu statut de persoană juridică (din ţară şi de peste hotare) cu drept de desfăşurare a activităţilor de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici/adulţilor:
    a) Academia de Administrare Publică;
    [Pct.17 subpct.1), lit.a) modificată prin HG225 din 26.03.14, MO78-79/01.04.14 art.247]
    b) organizaţii şi instituţii de stat sau private, inclusiv instituţii de învăţămînt universitar, şcoli de business;
    c) centre de instruire din subordinea ministerelor, altor autorităţi publice;
    d) asociaţii obşteşti cu experienţă în domeniu;
    2) prestatori ai serviciilor de instruire cu statut de persoană fizică (din ţară şi de peste hotare):
    a) formatori profesionişti – persoane cu experienţă şi competenţe profesionale specifice, certificate în domeniul instruirii funcţionarilor publici/adulţilor;
    b) instructori-practicieni – conducători şi specialişti cu performanţe şi experienţă în domeniul subiectului/tematicii de instruire.
    18. In procesul de organizare şi realizare a programelor de instruire, prestatorii serviciilor de instruire acţionează independent sau în parteneriat cu alţi prestatori ai serviciilor de instruire.
    19. Finanţarea procesului de dezvoltare profesională se efectuează din bugetul de stat în mod centralizat şi/sau descentralizat şi din alte resurse financiare permise de legislaţie.
    20. Finanţarea centralizată este realizată din contul mijloacelor prevăzute în bugetul de stat pentru realizarea programelor de dezvoltare profesională:
    1) direct prestatorilor de servicii de instruire – la subiectele stabilite de Guvern;
    2) ministerelor, altor autorităţi publice – la subiecte din domeniul de competenţă/specialitate în cadrul activităţilor de instruire externă realizate de acestea pentru specialiştii din autorităţile administraţiei publice locale şi din alte autorităţi publice decît cele din subordine.
    21. Finanţarea descentralizată este realizată din mijloacele financiare prevăzute în bugetul anual al fiecărei autorităţi publice, în mărime de cel puţin 2% din fondul de salarizare.
    22. Finanţarea din alte resurse financiare permise de legislaţie reprezintă:
    1) mijloacele financiare alocate de partenerii de dezvoltare;
    2) mijloacele speciale;
    3) sursele proprii ale funcţionarilor publici.
    23. Atribuţiile de coordonare şi monitorizare a procesului de dezvoltare profesională continuă a funcţionarilor publici îi revin Cancelariei de Stat.
III. PROCESUL DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ
CONTINUĂ

    24. Caracterul continuu, sistematic şi planificat al procesului de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici se asigură prin aplicarea consecventă a acţiunilor prevăzute în cadrul fiecărei etape a ciclului de instruire:
    1) identificarea necesităţilor de dezvoltare profesională;
    2) planificarea procesului de dezvoltare profesională;
    3) organizarea şi realizarea activităţilor de dezvoltare profesională;
    4) evaluarea activităţilor şi a rezultatelor instruirii.
    25. Necesităţile de dezvoltare profesională reprezintă decalajul dintre nivelul necesar de competenţă profesională (actual sau viitor) şi cel manifestat de către funcţionarul public/subdiviziunea/autoritatea publică.
    26. Identificarea necesităţilor de dezvoltare profesională se realizează prin diferite metode bazate pe compararea nivelului necesar de competenţă profesională (cunoştinţe, abilităţi, atitudini/comportamente) cu cel manifestat în procesul activităţii de către funcţionarul public, subdiviziunea sau întreaga autoritate publică.
    27. Necesităţile de dezvoltare profesională se identifică la nivel de:
    1) fiecare funcţionar public – necesităţi individuale;
    2) fiecare subdiviziune – necesităţi de grup;
    3) întreaga autoritate publică – necesităţi organizaţionale.
    28. Necesităţile individuale de dezvoltare profesională se identifică de către conducătorul direct al funcţionarului public, în comun cu acesta, în cadrul procedurii de evaluare anuală a performanţelor profesionale ale funcţionarului public, cu actualizare pe parcursul anului în procesul de monitorizare şi evaluare a activităţii acestuia.
    29. Necesităţile de grup/organizaţionale de dezvoltare profesională se identifică de către conducătorul subdiviziunii /autorităţii publice:
    1) anual, în procesul de analiză şi evaluare a realizării  de către subdiviziunea /autoritatea publică a obiectivelor strategice şi a planului de acţiuni;
    2) în cazul restructurării/reformării subdiviziunii/autorităţii publice;
    3) în procesul de modernizare sau de introducere a funcţiilor, tehnologiilor şi/sau a serviciilor publice noi.
    30. Conducătorul subdiviziunii elaborează, în baza necesităţilor individuale/de grup identificate, solicitări privind activităţile de instruire internă şi/sau externă care ar satisface aceste necesităţi şi le transmite subdiviziunii resurse umane.
    31. Subdiviziunea resurse umane din cadrul autorităţii publice:
    1) examinează solicitările privind dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici parvenite de la conducătorii subdiviziunilor/autorităţii publice;
    2) corelează solicitările cu lista subiectelor prioritare pentru instruirea externă, stabilită şi propusă anual de către Cancelaria de Stat;
    3) corelează, după caz, solicitările cu lista subiectelor prioritare pentru instruirea externă în domeniul de specialitate, stabilită şi propusă anual de către ministere, alte autorităţi publice, ofertele prestatorilor serviciilor de instruire;
    4) întocmeşte:
    a) propuneri ce ţin de diferite forme de instruire internă cu finanţare din bugetul autorităţii publice şi din alte resurse financiare permise de legislaţie;
    b) propuneri ce ţin de diferite forme de instruire externă a personalului cu finanţare din bugetul de stat, din mijloacele speciale, din mijloacele financiare alocate de partenerii de dezvoltare şi alţi finanţatori.
    32. Propunerile nominalizate la lit.b) subpct.4) pct.31 al prezentului Regulament se transmit de către conducerea autorităţii publice în adresa Cancelariei de Stat şi, după caz, ministerelor, altor autorităţi publice, care organizează instruirea externă în domeniul de competenţă/specialitate.
    33. Ministerele, alte autorităţi publice care organizează  instruirea externă în domeniul de competenţă/specialitate elaborează planul de instruire a  specialiştilor din autorităţile administraţiei publice locale şi din alte autorităţi publice decît cele din subordine şi îl remit Cancelariei de Stat.
    34. Cancelaria de Stat generalizează toate propunerile parvenite şi elaborează, în limitele fondurilor disponibile, ofertelor privind diferite forme/activităţi de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici finanţate din mijloacele financiare alocate de partenerii de dezvoltare, programul anual integrat de instruire externă, care poate fi actualizat pe parcursul anului.
    35. În programul anual integrat de instruire externă se include denumirea şi subiectele/tematicile de bază ale cursului de instruire şi durata cursului, categoria de participanţi, autorităţile publice implicate în elaborarea şi realizarea cursului, alte elemente aferente unui plan de instruire.
    36. Subdiviziunea resurse umane din cadrul autorităţii publice elaborează planul anual de dezvoltare profesională a personalului, care include componenta „Instruirea internă” şi componenta „Instruirea externă”, şi care poate fi actualizat pe parcursul anului.
    37. Planul anual de dezvoltare profesională include denumirea activităţilor de dezvoltare profesională, tipul şi formele de instruire, durata, termenele de realizare, categoriile de participanţi, costurile, responsabilii şi alte elemente aferente unui plan de instruire.
    38. Planul anual de dezvoltare profesională se aprobă de conducerea autorităţii publice, se aduce la cunoştinţa tuturor funcţionarilor publici prin diferite metode disponibile, inclusiv prin publicare pe pagina web a autorităţii publice.
    39. Achiziţionarea serviciilor de instruire se face în conformitate cu prevederile cadrului normativ în domeniul achiziţiilor publice.
    40. Pentru achiziţionarea serviciilor de instruire, autorităţile şi instituţiile publice anunţă procedura de achiziţionare şi asigură prestatorii serviciilor de instruire cu informaţiile specifice necesare pentru elaborarea ofertei, inclusiv:
    1) domeniul în care se organizează activităţile de dezvoltare profesională, tipul de instruire;
    2) obiectivele generale de dezvoltare profesională referitoare la cunoştinţele care trebuie să fie acumulate şi abilităţile care trebuie să fie dezvoltate de către funcţionarii publici în urma participării acestora la activităţile de instruire;
    3) subiectele/tematicile de instruire obligatorii de a fi examinate;
    4) durata minimă şi/sau maximă acceptată pentru activităţile de instruire, exprimată în zile/ore efective de instruire;
    5) altă informaţie necesară, cum ar fi:
    a) informaţia succintă privind grupul-ţintă pentru care se organizează instruirea: categoria de participanţi, domeniul de competenţă al participanţilor, numărul de participanţi etc.;
    b) informaţia privind preferinţele din punctul de vedere al realizării programelor de instruire etc.
    41. Evaluarea şi selectarea ofertelor prezentate de prestatorii serviciilor de instruire se fac conform criteriilor de calificare şi selecţie anunţate.
    42. Criteriile de calificare conţin condiţiile în baza cărora se stabileşte eligibilitatea prestatorului serviciilor de instruire. Criteriile de calificare se referă la:
    1) datele de calificare stabilite conform cadrului normativ în domeniul achiziţiilor publice;
    2) experienţa şi rezultatele activităţii anterioare în domeniul organizării şi desfăşurării activităţilor de dezvoltare profesională, dacă este cazul;
    3) competenţa profesională şi managerială a prestatorului serviciilor de instruire şi a personalului angajat în prestarea serviciilor de dezvoltare profesională.
    43. Criteriile de selecţie se stabilesc de către autoritatea publică beneficiară de activităţile de dezvoltare profesională, prin actul administrativ al conducătorului acesteia.
    44. Criteriile de selecţie vizează eficacitatea ofertei şi se referă la aspectele tehnice şi cele financiare în baza cărora se stabileşte prestatorul serviciilor de instruire de la care vor fi achiziţionate serviciile. Criteriile de selecţie includ:
    1) calitatea programului de instruire, corespunderea acestuia cu cerinţele expuse de autoritatea publică beneficiară de activităţile de dezvoltare profesională;
    2) modalitatea de realizare a programului de instruire;
    3) suportul de curs propus funcţionarilor publici – beneficiari ai activităţilor de instruire;
    4) preţul ofertei, inclusiv cheltuielile auxiliare sau aferente;
    5) alte aspecte specifice, considerate de beneficiar relevante în achiziţionarea serviciilor de la prestatorul serviciilor de instruire.
    45. Autorităţile publice selectează anume acei prestatori ai serviciilor de instruire care propun programe corespunzătoare necesităţilor de instruire, condiţii de instruire adecvate, preţuri avantajoase.
    46. Autorităţile publice încheie contract de prestare a serviciilor de instruire cu prestatorul selectat în condiţiile legii.
    47. Prestatorul serviciilor de instruire contractat adaptează programul de instruire elaborat iniţial la necesităţile specifice ale funcţionarilor publici/autorităţii publice, îl prezintă conducerii acesteia spre aprobare şi îl realizează în strictă conformitate cu prezentul Regulament şi contractul încheiat.
    48. Prestatorii serviciilor de instruire eliberează, după caz, participanţilor la programele de instruire acte ce atestă participarea/absolvirea acestora.
    49. Actele ce atestă participarea/absolvirea programelor de instruire trebuie să conţină, cel puţin, următoarele elemente:
    1) însemnele oficiale ale prestatorului serviciilor de instruire: denumirea, sigla, antetul şi alte elemente oficiale de identificare;
    2) denumirea, seria şi numărul actului;
    3) denumirea completă a programului de instruire pentru care se atestă absolvirea sau participarea, forma de dezvoltare profesională, durata şi perioada de derulare a acestuia şi, după caz, subiectele principale;
    4) calificativul de evaluare, după caz;
    5) datele de identificare ale persoanei pentru care se atestă absolvirea sau participarea;
    6) data eliberării actului;
    7) ştampila prestatorului serviciilor de instruire şi semnătura conducătorului sau reprezentantului legal al acestuia.
    50. În cazul parteneriatului prevăzut la pct. 18 al prezentului Regulament, actele care atestă participarea/absolvirea programului de instruire sînt emise în comun şi conţin elementele de identificare ale tuturor persoanelor juridice/fizice implicate în organizarea şi realizarea programului.
    51. Activităţile de dezvoltare profesională realizate sînt evaluate conform unor indicatori stabiliţi în procesul de planificare a instruirii, inclusiv privind calitatea şi rezultatele instruirii.
    52. Evaluarea activităţilor de dezvoltare profesională se efectuează, după caz, de către:
    1) beneficiarii programelor de instruire:
    a) funcţionarii publici – participanţi la activităţile de instruire;
    b) conducătorii care coordonează activitatea funcţionarilor publici – participanţi la activităţile de instruire;
    c) colaboratorii subdiviziunii resurse umane în procesul de monitorizare a dezvoltării profesionale;
    d) conducerea autorităţii publice;
    2) prestatorii serviciilor de instruire;
    3) ministerele, alte autorităţi publice care au organizat instruirea externă la subiecte din domeniul de specialitate;
    4) Cancelaria de Stat.
    53. Evaluarea activităţilor de dezvoltare profesională se realizează prin diferite metode şi instrumente, printre care: rapoarte, chestionare, testări, interviuri.
    54. Procedura de evaluare se aplică, după caz:
    1) înainte de a realiza activităţile de instruire;
    2) pe parcursul activităţilor de instruire;
    3) la sfîrşitul activităţilor de instruire;
    4) după anumite perioade de timp.
    55. Prin evaluarea înainte de a realiza activităţile de instruire se apreciază:
    1) nivelul cunoştinţelor şi abilităţilor posedate de participanţi;
    2) gradul în care metodele selectate pentru instruire vor putea în realitate spori cunoştinţele şi abilităţile participanţilor.
    56. Prin evaluarea pe parcursul activităţilor de instruire se apreciază:
    1) nivelul de înţelegere şi asimilare de către participanţii la instruire a materialului examinat;
    2) atitudinea participanţilor faţă de instruire şi gradul de implicare a participanţilor în activităţile de instruire;
    3) necesitatea introducerii modificărilor în programul de instruire.
    57. Prin evaluarea la sfîrşitul activităţilor de instruire se apreciază:
    1) nivelul de cunoştinţe şi abilităţile acumulate de către participanţi pe parcursul instruirii, inclusiv în comparaţie cu cele avute;
    2) gradul în care au fost realizate obiectivele de dezvoltare profesională;
    3) activitatea formatorilor/instructorilor-practicieni.
    58. Prin evaluarea după anumite perioade de timp se apreciază:
    1) gradul în care funcţionarul public aplică în activitatea practică cotidiană cunoştinţele şi abilităţile obţinute în urma participării la activităţile de instruire;
    2) performanţele funcţionarului public obţinute în urma participării la instruire.
    59. În urma evaluării se fac concluzii referitor la:
    1) corectitudinea identificării necesităţilor de instruire şi stabilirii obiectivelor de instruire;
    2) corectitudinea selectării tipului, formelor şi metodelor de instruire;
    3) corespunderea programelor de instruire realizate obiectivelor stabilite;
    4) corectitudinea selectării prestatorului serviciilor de instruire;
    5) calitatea serviciilor oferite de prestatorul serviciilor de instruire;
    6) implicarea funcţionarului public în activităţile de instruire;
    7) impactul instruirii asupra rezultatelor activităţii funcţionarului public, asupra eficienţei investiţiilor în instruire şi, respectiv, asupra performanţei autorităţii publice.
    60. Subdiviziunea resurse umane întocmeşte şi prezintă conducerii autorităţii publice un raport semestrial/anual privind dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici, cu evidenţierea următoarelor elemente:
    1) numărul şi categoriile funcţionarilor publici din cadrul autorităţii publice care au participat la programe de dezvoltare;
    2) tipurile, formele şi tematicile activităţilor de dezvoltare profesională de care au beneficiat funcţionarii publici din cadrul autorităţii publice;
    3) prestatorii care au oferit servicii de instruire şi modalităţile în care au fost realizate programele de dezvoltare profesională;
    4) gradul de corelare dintre planul anual de dezvoltare profesională aprobat, activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute;
    5) impactul/eficienţa instruirii;
    6) utilizarea fondurilor alocate de la bugetul instituţiei în scopul instruirii personalului;
    7) propuneri de îmbunătăţire a sistemului de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici, după caz.
    61. Conducerea autorităţii publice transmite Cancelariei de Stat raportul semestrial/anual privind dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici, care este parte integrantă a raportului privind implementarea cadrului normativ în domeniul funcţiei publice şi al funcţionarului public.
IV. ATRIBUŢIILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE
FACTORILOR IMPLICAŢI ÎN PROCESUL DE
DEZVOLTARE PROFESIONALĂ
    62. În procesul de planificare, organizare şi realizare a activităţilor de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici sînt implicaţi următorii factori:
    1) autoritatea publică:
    a) conducerea autorităţii publice;
    b) şefii de subdiviziuni;
    c) subdiviziunea resurse umane;
    d) funcţionarii publici;
    2) prestatorii serviciilor de instruire;
    3) ministerele, alte autorităţi publice care, după caz, organizează/coordonează instruirea externă la subiecte din domeniul de competenţă/specialitate;
    4) Cancelaria de Stat.
    63. Conducerea autorităţii publice:
    1) stabileşte, în baza necesităţilor organizaţionale de instruire, obiectivele de dezvoltare profesională la nivel de autoritate publică;
    2) aprobă planul anual de dezvoltare profesională a personalului, inclusiv a funcţionarilor publici, precum şi planul de instruire externă în domeniul de competenţă/specialitate a specialiştilor din autorităţile administraţiei publice locale şi din alte autorităţi/instituţii publice, decît cele din subordine;
    3) aprobă  mijloacele financiare necesare pentru realizarea planului anual de dezvoltare profesională a personalului şi asigură utilizarea lor eficientă şi conform destinaţiei;
    4) aprobă documentele privind achiziţionarea serviciilor de instruire;
    5) motivează şi stimulează participarea funcţionarilor publici la activităţile de dezvoltare profesională atît în calitate de participanţi, cît şi în calitate de formatori/instructori-practicieni;
    6) examinează cererile funcţionarilor publici privind participarea acestora la activităţi de dezvoltare profesională neincluse în planul anual şi ia decizii de rigoare;
    7) examinează rapoartele prezentate de subdiviziunea resurse umane privind dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici şi ia deciziilor de rigoare;
    8) prezintă Cancelariei de Stat:
    a) propunerile privind participarea funcţionarilor publici la activităţile de dezvoltare profesională externă;
    b) planul de instruire externă în domeniul de competenţă/specialitate a specialiştilor din autorităţile administraţiei publice locale şi din alte autorităţi/instituţii publice, decît cele din subordine;
    c) raportul semestrial/anual privind realizarea activităţilor de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici.
    64. Şefii de subdiviziuni:
    1) identifică necesităţile individuale de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici din subordine şi cele de grup/subdiviziune;
    2) elaborează, în baza necesităţilor identificate, solicitări privind subiectele/tematicile pentru activităţile de instruire internă şi cea externă şi le prezintă subdiviziunii resurse umane;
    3) planifică, organizează, monitorizează şi evaluează instruirea la locul de muncă a colaboratorilor din subdiviziune, inclusiv a celor nou angajaţi şi a funcţionarilor publici debutanţi;
    4) participă în calitate de mentor şi/sau instructor la realizarea activităţilor de instruire internă;
    5) evaluează rezultatele instruirii, inclusiv:
    a) aplicarea de către colaboratori în activitatea profesională a cunoştinţelor şi abilităţilor acumulate la instruire;
    b) impactul/eficienţa instruirii asupra activităţii funcţionarilor publici.
    65. Subdiviziunea resurse umane:
    1) sistematizează solicitările conducerii autorităţii publice şi şefilor de subdiviziuni privind activităţile de dezvoltare profesională la nivel de autoritate, de subdiviziune şi la nivel individual;
    2) elaborează şi prezintă conducerii autorităţii publice spre aprobare planul anual de dezvoltare profesională  a personalului;
    3) participă la organizarea procedurilor de achiziţionare a serviciilor de instruire: prezintă conducerii autorităţii publice informaţii privind subiectele/tematicile activităţilor de instruire internă care urmează a fi achiziţionate, elaborează criteriile de selecţie  şi solicită organizarea procedurii de achiziţionare a acestora de către subdiviziunea responsabilă de achiziţii publice;
    4) monitorizează şi evaluează implementarea activităţilor de dezvoltare profesională, inclusiv prin:
    a) participare la activităţile de instruire internă şi externă;
    b) solicitare de rapoarte privind rezultatele instruirii de la funcţionarii publici-participanţi la activităţi de instruire şi de la şefii de subdiviziuni;
    5) întocmeşte şi prezintă conducerii autorităţii publice semestrial/anual rapoarte privind dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici;
    6) acordă asistenţă informaţională şi metodologică conducerii autorităţii publice, conducătorilor de subdiviziuni, funcţionarilor publici în domeniul dezvoltării profesionale;
    7) ţine evidenţa datelor referitoare la dezvoltarea profesională a personalului.
    66. În cazul în care ministerele, alte autorităţi publice organizează/coordonează instruirea externă la subiecte din domeniul de competenţă/specialitate, subdiviziunea resurse umane, suplimentar la cele menţionate în pct. 65 al prezentului Regulament:
    1) sistematizează solicitările de instruire externă la subiecte din domeniul de competenţă/specialitate a specialiştilor din autorităţile publice locale şi din alte autorităţi/instituţii publice, decît cele din subordine, elaborează planul cursurilor de instruire şi îl prezintă conducerii spre aprobare;
    2) organizează/coordonează instruirea externă la subiecte din domeniul de competenţă/specialitate, conform prevederilor prezentului Regulament.
    67. Funcţionarii publici:
    1) colaborează cu conducătorul subdiviziunii la identificarea necesităţilor de instruire şi la stabilirea obiectivelor de dezvoltare profesională proprie;
    2) elaborează şi realizează planul individual de dezvoltare profesională prin:
     a) participare activă la activităţile de instruire internă şi externă;
    b) autoinstruire;
    3) oferă informaţii necesare pentru evaluarea eficienţei activităţilor de instruire la care a participat;
    4) prezintă subdiviziunii resurse umane din cadrul autorităţii publice actul ce atestă absolvirea/participarea la activitatea de instruire eliberat de către prestatorul serviciilor de instruire;
    5) aplică în activitatea practică cunoştinţele, abilităţile şi modelele de comportament obţinute în urma participării la activităţile de instruire;
    6) participă, după caz, la realizarea activităţilor de instruire în calitate de formator/instructor-practician.
    68. Prestatorii serviciilor de instruire:
    1) asigură calitatea serviciilor de instruire prestate;
    2) efectuează studii de identificare a necesităţilor de dezvoltare profesională a diferitor categorii de funcţionari publici;
    3) elaborează, în baza necesităţilor identificate, ofertele privind prestarea serviciilor de dezvoltare profesională şi le aduc la cunoştinţa autorităţilor publice;
    4) colaborează cu autorităţile publice privind participarea, în condiţiile legii,  la concursurile de achiziţionare a serviciilor de instruire anunţate de acestea;
    5) elaborează şi furnizează programe de instruire flexibile care asigură satisfacerea necesităţilor de instruire a funcţionarilor publici;
    6) utilizează în activităţile de instruire forme şi metode de instruire adecvate, care contribuie la satisfacerea necesităţilor de instruire;
    7) eliberează, după caz, participanţilor acte ce atestă participarea/absolvirea programelor de instruire;
    8) prezintă autorităţii publice beneficiare de instruire informaţii/rapoarte privind rezultatele participării funcţionarilor publici la activităţile de instruire.
    69. Cancelaria de Stat:
    1) planifică cursurile de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici finanţate din bugetul de stat şi din mijloacele financiare alocate de partenerii de dezvoltare:
    a) anual, reieşind din scopurile strategice ale Guvernului, stabileşte lista de  subiecte/tematici prioritare pentru cursurile de dezvoltare profesională a diferitor categorii de funcţionari publici şi o transmite autorităţilor publice;
    b) prezintă Guvernului spre aprobare programul anual integrat de instruire externă la nivel central, elaborat în baza solicitărilor parvenite de la autorităţile publice, prestatorii serviciilor de instruire şi în limitele fondurilor disponibile;
    2) coordonează procesul de dezvoltare profesională, inclusiv:
    a) aprobă cerinţele privind programele de dezvoltare profesională continuă şi criteriile de evaluare a acestora;
    b) aprobă programele de instruire la nivel central a diferitor categorii de funcţionari publici;
    c) creează şi administrează baza de date a formatorilor certificaţi în domeniul dezvoltării profesionale;
    d) acordă consultanţă autorităţilor publice în domeniul dezvoltării profesionale continuă a funcţionarilor publici;
    e) organizează instruirea persoanelor responsabile de dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici;
    3) monitorizează, controlează şi evaluează activitatea de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici realizată de autorităţile publice, prestatorii serviciilor de instruire, organizaţiile internaţionale, asociaţiile obşteşti, privind:
    a) respectarea prevederilor cadrului normativ din domeniul vizat;
    b) implementarea programului anual integrat de instruire externă la nivel naţional;
    4) solicită şi examinează informaţiile/rapoartele privind rezultatele şi impactul activităţilor de dezvoltare profesională, elaborează concluziile respective;
    5) iniţiază studii privind sistemul de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici creînd, după caz, comisii/grupuri de lucru;
    6) prezintă Guvernului:
    a) raportul semestrial/anual privind dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici, întocmite în baza rapoartelor prezentate de autorităţile publice, prestatorii serviciilor de instruire, a fişelor de monitorizare şi control a procesului de dezvoltare profesională;
    b) propuneri privind măsurile de sporire a eficienţei sistemului de dezvoltare profesională continuă;
    c) propuneri  privind modificarea şi completarea, după caz, a cadrului normativ în domeniul dezvoltării profesionale a funcţionarilor publici.
    [Anexa nr.10 introdusă prin HG231 din 13.04.12, MO76-80/20.04.12 art.266]

Anexa nr.11
la Hotărîrea Guvernului
nr. 201 din 11 martie 2009
INSTRUCŢIUNE
cu privire la gestionarea dosarului personal al funcţionarului public

I. Dispoziţii generale
    1. Instrucţiunea cu privire la gestionarea dosarului personal al funcţionarului public (în continuare – Instrucţiune) este elaborată în vederea executării art.13 alin.(5) din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi reglementează conţinutul, modul de întocmire, completare, actualizare, păstrare şi acces la dosarul personal al funcţionarului public.
    2. Dosarul personal al funcţionarului public reprezintă o totalitate de acte şi informaţii care cuprind date cu caracter personal şi profesional despre persoana care exercită o funcţie publică.
    3. Pentru fiecare funcţionar public se întocmeşte un singur dosar personal. Dosarul personal se întocmeşte în termen de 10 zile de la numirea funcţionarului public debutant într-o funcţie publică.
    4. Dispoziţiile pct.3 al prezentei Instrucţiuni sînt aplicabile şi funcţionarilor publici cărora, potrivit legii, nu li se stabileşte perioadă de probă şi care nu au avut anterior dosare personale.
    5. Fiecare dosar personal are număr şi dată de înregistrare, conform registrului de evidenţă a dosarelor personale ale funcţionarilor publici. Numărul şi data, precum şi denumirea autorităţii publice în care se fac înregistrările respective, se consemnează pe verso copertei dosarului personal.
Modelul registrului de evidenţă a dosarelor personale ale funcţionarilor publici este specificat în anexa nr.1 la prezenta Instrucţiune.
    6. În cazul în care dosarul personal a fost transmis autorităţii publice de către autoritatea publică în care anterior a activat funcţionarul public, de către autoritatea supusă lichidării (reorganizării) sau de către Serviciul de Stat de Arhivă sau organele sale teritoriale, numărul şi data de înregistrare se consemnează în mod consecutiv, prin inserarea pe verso copertei dosarului personal a unui nou rînd.
    7. Dosarele personale ale funcţionarilor publici care sînt conducători sau conducători adjuncţi ai autorităţilor publice sînt gestionate în cadrul autorităţii publice care are competenţa legală de numire a acestora în funcţii.
II. Conţinutul dosarului personal.
Secţiunile dosarului personal
    8. Dosarul personal, al cărui model este specificat în anexa nr.2 la prezenta Instrucţiune, este constituit din:
    a) copertă;
    b) fişa de evidenţă a persoanelor care au avut acces la dosarul personal;
    c) cuprinsul dosarului personal;
    d) informaţii despre funcţionarul public şi despre modul în care acesta îşi exercită funcţia publică.
    9. Informaţiile despre funcţionarul public şi despre modul în care acesta îşi exercită atribuţiile sînt structurate în secţiuni, vizibil separate între ele prin foi colorate, separeuri sau alte modalităţi.
    10. În secţiunea 1-a “Date generale” se include nomenclatorul actelor conţinute în secţiunea 1-a, formularul “Date generale”, precum şi următoarele documente:
    a) copia de pe buletinul de identitate;
    b) copia de pe livretul militar, după caz;
    c) adeverinţa medicală care să ateste o stare de sănătate corespunzătoare exercitării funcţiei publice, după caz;
    d) cazierul judiciar şi, după caz, declaraţia pe propria răspundere.
    11. În secţiunea a 2-a “Studiile şi dezvoltarea profesională” se include nomenclatorul actelor conţinute în secţiunea a 2-a, precum şi următoarele documente:
    a) copiile de pe actele de studii;
    b) copiile de pe actele ce atestă cunoaşterea limbilor de circulaţie internaţională specificate la art.4 din Legea nr.155 din 21 iulie 2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice;
    c) copiile de pe documentele ce confirmă realizarea formelor de dezvoltare profesională.
    12. În secţiunea a 3-a „Raporturi de serviciu” se include nomenclatorul actelor conţinute în secţiunea a 3-a, precum şi următoarele documente:
    a) copiile de pe actele administrative de numire;
    b) copiile de pe fişele postului;
    c) documentele aferente desfăşurării perioadei de probă şi evaluării funcţionarului public debutant, inclusiv copia de pe actul administrativ de confirmare în funcţie, după caz;
    d) documentul care atestă depunerea jurămîntului, semnat de funcţionarul public;
    e) copiile de pe actele administrative prin care a fost modificat raportul de serviciu;
    f) copiile de pe  actele administrative prin care s-a conferit gradul de calificare;
    g) copiile de pe actele administrative de aprobare/constatare a suspendării raportului de serviciu;
    h) copiile de pe actele administrative prin care se dispune reîncadrarea în  funcţie a funcţionarului public;
    i) copiile de pe actele administrative de încetare a raporturilor de serviciu.
    13. În secţiunea a 4-a „Stimulări şi indemnizaţii” se include formularul „Stimulări şi indemnizaţii”.
    14. În secţiunea a 5-a „Evaluarea anuală a performanţelor profesionale” se include formularul “Evaluarea anuală a performanţelor profesionale”.
    15. În secţiunea a 6-a „Concedii” se include formularul „Concedii”.
    16. În secţiunea a 7-a „Sancţiuni disciplinare” se include formularul „Sancţiuni disciplinare”.
    17. În secţiunea a 8-a „Declaraţii de venituri şi proprietate şi de interese personale” se include nomenclatorul actelor conţinute în secţiunea a 8-a, precum şi următoarele documente:
    a) copiile de pe declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate;
    b) copiile de pe declaraţiile de interese personale;
    c) copiile de pe extrasele autentificate din registrul de evidenţă a declaraţiilor.
    18. În secţiunea a 9-a „Altele” se include nomenclatorul actelor conţinute în secţiunea a 9-a, precum şi originalele sau copiile altor acte administrative sau documente care îl vizează pe funcţionarul public sau sînt prevăzute de legislaţia în vigoare.
    19. Documentele incluse în secţiunile dosarului personal se plasează în ordinea cronologică a emiterii acestora, cu excepţia celor de la pct.10 lit.a-d) din prezenta Instrucţiune, care se plasează în ordinea indicată.
    20. Nu se permite ca în dosarul personal să se facă referiri la apartenenţa politică, religioasă sau la viaţa privată a funcţionarului public.
III. Întocmirea, completarea, actualizarea
şi rectificarea dosarului personal
    21. Întocmirea dosarului personal se realizează, cu respectarea dispoziţiilor pct.3 şi 4 ale prezentei Instrucţiuni, de către persoana cu atribuţii în domeniul gestionării dosarelor personale, potrivit fişei postului.
    22. Completarea dosarului personal la etapa întocmirii acestuia se efectuează de către persoana cu atribuţii în domeniul gestionării dosarelor personale, cu excepţia formularului ”Date generale” de la secţiunea 1, care se completează de către funcţionarul public, cu verificarea ulterioară de către persoana cu atribuţii în domeniul gestionării dosarelor personale.
    23. Actualizarea dosarului personal se efectuează prin includerea în dosarul personal de noi documente, introducerea de noi înscrieri în formularele secţiunilor şi în nomenclatoarele actelor conţinute în secţiuni. În cazul în care rîndurile incluse în formulare, în registrul de evidenţă a dosarelor personale ale funcţionarilor publici, în fişa de evidenţă a persoanelor care au avut acces la dosarul personal şi/sau în nomenclatoarele actelor conţinute în secţiuni se epuizează, acestea se inserează pe o nouă pagină.
    24. Actualizarea se realizează pe măsură ce în privinţa funcţionarului public au fost emise noi documente, dar nu mai tîrziu de 10 zile lucrătoare de la data emiterii documentelor respective. Responsabilitatea pentru actualizare revine persoanei cu atribuţii în domeniul gestionării dosarelor personale.
    25. În situaţia modificării unor elemente cuprinse în dosarul personal care nu au legătură cu funcţia publică, funcţionarul public are obligaţia de a aduce la cunoştinţă subdiviziunii resurse umane schimbările respective în termen de 15 zile lucrătoare de la data producerii lor, iar aceasta are obligaţia de a asigura, prin intermediul persoanei cu atribuţii în domeniul gestionării dosarelor personale, actualizarea dosarului personal în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă a acestora.
    26. Datele cuprinse în dosarul personal se pot rectifica în următoarele situaţii:
    a) la cererea scrisă şi motivată a funcţionarului public;
    b) la cererea scrisă şi motivată a conducătorului subdiviziunii resurse umane sau, după caz, a persoanei cu atribuţii în domeniul gestionării dosarelor personale, cu aprobarea conducătorului autorităţii publice şi cu înştiinţarea funcţionarului public în cauză;
    c) în temeiul hotărîrii judecătoreşti definitive şi irevocabile.
    27. În cererea de solicitare a rectificării se menţionează informaţia considerată a fi incorectă sau incompletă.
    28. Rectificarea datelor din dosarul personal se aduce la cunoştinţă funcţionarului public în cauză.
    29. Rectificarea datelor din dosarul personal se face pe baza documentelor prezentate în original. Documentele originale se restituie titularului, iar copiile de pe acestea, certificate pentru conformitate cu originalul de către conducătorul subdiviziunii resurse umane, se păstrează în dosarul personal.
    30. Rectificarea se realizează prin radierea datelor incorecte sau incomplete cu un corector fluid, după care, în locul vechilor specificări, se consemnează cele noi.
    31. Fiecare filă a dosarului personal se numerotează. Nu se numerotează coperta, fişa de evidenţă a persoanelor ce au avut acces la dosarul personal şi nomenclatoarele actelor conţinute în secţiuni. Numerotarea se realizează separat pe fiecare secţiune.
IV. Accesul la dosarul personal şi
la datele cuprinse în acesta

    32. Funcţionarul public are dreptul, ca urmare a unei solicitări verbale adresate conducătorului subdiviziunii resurse umane, de acces la dosarul său personal. Fiecare acces la dosarul personal se consemnează în fişa de evidenţă a persoanelor care au avut acces la dosarul personal.
    33. Dreptul de acces la dosarul personal îl au şi conducătorii autorităţii publice sau ai subdiviziunii în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public. Dispoziţiile pct.32 al prezentei Instrucţiuni se aplică în mod corespunzător.
    34. Funcţionarul public are dreptul, la cererea sa verbală sau scrisă adresată conducătorului subdiviziunii resurse umane, de a primi:
    a) copii simple de pe documentele din dosarul său personal sau certificate prin ştampilă şi semnătură de către conducătorul subdiviziunii resurse umane;
    b) extrase de pe documentele întocmite, certificate prin ştampilă şi semnătură de către conducătorul subdiviziunii resurse umane;
    c) adeverinţe  care să ateste informaţii cuprinse în dosarul său personal.
    35. Copiile, extrasele şi adeverinţele, de genul celor specificate la pct.34 al prezentei Instrucţiuni, pot  fi obţinute, în condiţiile legii, şi de către alte persoane sau instituţii.
    36. Persoanele care au acces la datele cuprinse în dosarul personal au obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor cu care au făcut cunoştinţă, în condiţiile legii. Încălcarea normelor de confidenţialitate atrage, după caz, răspunderea civilă, contravenţională sau penală.
V. Păstrarea dosarului personal
    37. Toate dosarele personale se păstrează în safeuri sau dulapuri metalice la care au acces doar conducătorul subdiviziunii resurse umane şi persoana cu atribuţii în domeniul gestionării dosarelor personale. Se interzice scoaterea dosarelor personale din încăperile unde se păstrează, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta Instrucţiune.
    38. În caz de transfer sau promovare a funcţionarului public în cadrul unei alte autorităţi, aceasta este obligată să solicite în scris transmiterea dosarului personal, iar autoritatea publică, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare din data recepţionării solicitării scrise, transmite, prin poştă, cu confirmare, sau prin act de predare-primire, noii autorităţi dosarul personal al respectivului funcţionar public.
    [Pct.38 modificat prin HG108 din 12.02.14, MO42/17.02.14 art.126]
    39. Dosarul personal al funcţionarului public al cărui raport de serviciu a încetat, cu excepţia eliberării în legătură cu promovarea sau transferul într-o altă autoritate publică, se păstrează de către autoritatea publică în care respectivul funcţionar a activat pînă la ulterioara ocupare de către acesta a unei funcţii publice. Dispoziţiile pct.38 al prezentei Instrucţiuni se aplică în mod corespunzător.
    În situaţia încetării raportului de serviciu al funcţionarului public care a împlinit vîrsta necesară obţinerii dreptului la pensie pentru limită de vîrstă, dosarul personal al acestuia se transmite, în ordinea prevăzută de pct.43 al prezentei Instrucţiuni, Serviciului de Stat de Arhivă sau, după caz, organelor teritoriale.
    40. Dosarul personal al funcţionarului public ale cărui raporturi de serviciu sînt suspendate în condiţiile legii se păstrează de către autoritatea publică care a suspendat raporturile de serviciu ale titularului.
    41. În cazul reorganizării autorităţii publice, dosarele personale ale funcţionarilor publici ale căror raporturi de serviciu cu autoritatea publică nu se modifică sau nu încetează, ori se modifică prin transfer sau promovare, se păstrează de către aceasta.
    42. În cazul lichidării (reorganizării) autorităţii publice şi al preluării funcţiilor şi competenţelor acesteia de către o altă autoritate publică, inclusiv nou-creată, dosarele personale ale funcţionarilor publici se transmit acesteia pe bază de proces-verbal de către autoritatea publică supusă lichidării (reorganizării).
    43. În cazul lichidării unei autorităţi publice, fără ca activitatea acesteia să fie continuată de o altă autoritate publică, dosarele personale ale funcţionarilor publici se transmit Serviciului de Stat de Arhivă sau, după caz, organelor teritoriale ale acesteia pe bază de proces-verbal. În situaţia în care titularul dosarului personal va ocupa o funcţie publică, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile pct.38 al prezentei Instrucţiuni.
    44. În cazul detaşării funcţionarului public, dosarul personal se păstrează de către autoritatea publică de la care funcţionarul public este detaşat. Eventualele modificări intervenite pe perioada detaşării se transmit autorităţii respective sub semnătura conducătorului autorităţii publice la care funcţionarul public a fost detaşat.

   
anexa nr.1

   
anexa nr.2

    [Anexa nr.11 introdusă prin HG647 din 28.08.13, MO191-197/06.09.13 art.749]