HGO262/2009
ID intern unic:  331270
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 262
din  03.04.2009
cu privire la aprobarea Reglementării tehnice
„Echipamente sub presiune”
Publicat : 17.04.2009 în Monitorul Oficial Nr. 75-77     art Nr : 320     Data intrarii in vigoare : 17.04.2011
    Abrogată din 16.12.18 prin HG1333 din 14.12.16, MO441-451/16.12.16 art.1419


    În temeiul Legii nr.420-XVI din 22 decembrie 2006 privind activitatea de reglementare tehnică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.36-38, art.141), cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr.186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.141-145, art.566), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Reglementarea tehnică „Echipamente sub presiune” (se anexează).
    2. Prezenta Hotărîre intră în vigoare la 24 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    3. La intrarea în vigoare a Reglementării tehnice „Echipamente sub presiune” din Nomenclatorul produselor din domeniul reglementat, supuse certificării conformităţii obligatorii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1469 din 30 decembrie 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 1-4, art.14), cu modificările şi completările ulterioare, poziţiile tarifare 7309 00, 7311 00, 7613 00 000, 8403 şi din 8404 (cu numеrele de ordine 163, 164, 170, 173 şi 174) se exclud.

    PRIM-MINISTRU                                               Zinaida GRECEANÎI

    Nr. 262. Chişinău, 3 aprilie 2009.

Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului nr. 262
din 3 aprilie 2009

REGLEMENTAREA TEHNICĂ
„Echipamente sub presiune”
    Reglementarea tehnică „Echipamente sub presiune” (în continuare – Reglementare tehnică) este elaborată în scopul armonizării legislaţiei naţionale în domeniu cu Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 97/23/CE din 29 mai 1997 de apropiere a legislaţiilor statelor-membre privind echipamente sub presiune, publicată în Jurnalul Oficial nr. L 181 din 9 iulie 1997, p.1-55.
I. Domeniul de aplicare
    1. Prezenta Reglementare tehnică stabileşte condiţiile de plasare pe piaţă a echipamentelor sub presiune şi a ansamblurilor care cuprind echipamente sub presiune.
    2. Prevederile prezentei Reglementari tehnice se aplică la proiectarea, fabricarea şi evaluarea conformităţii echipamentelor sub presiune şi a ansamblurilor destinate pentru plasarea pe piaţă sau puse în funcţiune, şi anume, echipamentelor:
    nou-fabricate, neutilizate anterior, indiferent de ţara de origine;
    puse în exploatare şi modernizate prin introducerea unor modificări în construcţia acestora;
    importate în Republica Moldova, utilizate anterior.
    3. Prevederile prezentei Reglementări tehnice se aplică echipamentelor sub presiune şi  ansamblurilor a căror  presiune maximă admisibilă PS este  mai mare de 0,5 bar.
    4. Prevederile prezentei Reglementări tehnice  nu se aplică:
    1) conductelor formate din ţevi sau dintr-un sistem de ţevi, destinate pentru transportul fluidelor sau al substanţelor de la sau către instalaţii terestre sau marine, începînd cu şi incluzînd ultimul dispozitiv de închidere aflat în perimetrul instalaţiei şi tuturor echipamentelor auxiliare special proiectate pentru aceste conducte. Această excludere  nu se referă la echipamentele sub presiune standard, ca cele care pot fi găsite în staţiile de reglare a presiunii sau în staţiile de compresoare;
    2) reţelelor de alimentare, distribuţie şi descărcare a apei şi echipamentelor auxiliare, precum şi conductelor de apă motrice, cum sînt: conducte forţate,  galerii sub presiune, cămine de echilibrare a instalaţiilor hidroelectrice şi accesoriile specifice ale acestora;
    3) echipamentelor sub presiune simple;
    4) echipamentelor  pulverizatoare de aerosoli;
    5) echipamentelor destinate funcţionării vehiculelor (vehiculelor cu motor şi  remorcilor, tractoarelor agricole sau forestiere cu roţi, vehiculelor cu motor cu două sau trei roţi);
    6) echipamentelor care, conform prevederilor pct. 28 din prezenta Reglementare tehnică, ar putea fi cel mult de categoria I;
    7) echipamentelor care fac obiectul producţiei sau comerţului cu arme, muniţii ori materiale  pentru război;
    8) echipamentelor special proiectate pentru utilizare în scop nuclear şi a căror defectare ar putea produce emisii radioactive;
    9) echipamentelor pentru controlul forajelor de explorare şi extracţie în industria petrolului, a gazelor naturale sau explorărilor geotermale, precum şi al depozitelor subterane destinate menţinerii şi/sau reglării presiunilor la gurile de sondă, cum ar fi: capete de erupţie, prevenitoare de erupţie, manifolduri, precum şi echipamentele acestora montate  în amonte;
    10) echipamentelor cuprinzînd carcase sau maşini, la care dimensionarea, alegerea materialelor şi regulile de fabricaţie se bazează în principal pe cerinţele privind rezistenţa mecanică, rigiditatea şi stabilitatea, pentru a se realiza efectele funcţionale statice şi dinamice sau alte caracteristici funcţionale, la care presiunea nu reprezintă un factor esenţial pentru proiectare. Din aceste echipamente pot face parte următoarele:
    a) motoare, inclusiv turbine şi motoare cu ardere internă;
    b) maşini cu aburi, turbine de gaz sau abur, turbogeneratoare, compresoare, pompe şi dispozitive de comandă;
    11) furnalelor, inclusiv sistemelor de răcire a acestora, recuperatoarelor de căldură pentru preîncălzirea aerului, separatoarelor de praf, epuratoarelor de gaze pentru furnale, cuptoarelor de reducere directă, inclusiv sistemelor de răcire a acestora, convertizoarelor cu gaz, oalelor de topire, retopire, degazare şi de turnare pentru oţel şi metale neferoase;
    12) carcaselor pentru echipament electric de înaltă tensiune, cum ar fi: echipamentele de comutare, echipamentele de control, transformatoarele şi maşinile rotative;
    13) conductelor sub presiune pentru cămăşuirea sistemelor de transmisie, cum ar fi: cablurile electrice  şi telefonice;
    14) platformelor marine mobile, navelor, rachetelor şi aeronavelor, precum şi echipamentelor special destinate pentru a fi montate pe acestea sau destinate propulsării lor;
    15) echipamentelor sub presiune care constau dintr-un înveliş flexibil, cum ar fi: anvelope, perne de aer, mingi destinate activităţilor sportive, bărci gonflabile şi alte echipamente sub presiune asemănătoare;
    16) amortizoarelor de zgomot pentru evacuare şi admisie;
    17) sticlelor sau dozelor pentru băuturi carbogazoase destinate consumului public;
    18) recipientelor pentru transportul şi distribuţia băuturilor, care au valoarea produsului PS x V de pînă la 500 bar x litru şi o presiune maximă admisibilă care nu depăşeşte 7 bar;
    19) echipamentelor destinate aviaţiei  civile;
    20) echipamentelor destinate transportului rutier al mărfurilor periculoase;
    21) echipamentelor destinate transportului feroviar al mărfurilor periculoase;
    22) echipamentelor destinate transportului maritim al mărfurilor periculoase;
    23) caloriferelor şi conductelor pentru sisteme de încălzire cu apă caldă;
    24) recipientelor proiectate să conţină lichide la care presiunea gazului aflat deasupra lichidului nu depăşeşte 0,5 bar.
II. Terminologie
    5. În sensul prezentei Reglementări tehnice, următorii termeni semnifică:
    echipamente sub presiune – recipiente, conducte, accesorii de securitate şi accesorii sub presiune. Sînt considerate ca incluse în echipamentele sub presiune, dacă este cazul, elementele fixate la părţile solicitate     la presiune, ca de exemplu: flanşe, racorduri/ştuţuri, cuplaje, elemente de susţinere, urechi pentru ridicare şi altele asemenea;
    recipient – o incintă proiectată şi fabricată pentru a conţine fluide sub presiune, inclusiv toate  elementele care sînt  ataşate acestuia în mod direct pînă la dispozitivul prevăzut pentru racordarea cu alte echipamente. Un recipient poate fi compus din una sau   mai multe compartimente;
    conducte – elemente tubulare destinate pentru transportul fluidelor, atunci cînd sînt montate într-un sistem sub presiune. Acestea cuprind ţevi sau un  sistem de ţevi, instalaţii de ţevi, fitinguri, compensatoare de dilatare, furtunuri şi alte componente rezistente la presiune, după caz. Schimbătoarele de căldură formate din ţevi şi destinate încălzirii sau răcirii sînt considerate conducte;
    accesorii de securitate – dispozitive destinate protejării echipamentelor sub presiune împotriva depăşirii limitelor admisibile. Aceste dispozitive cuprind:
    dispozitive de limitare directă a presiunii, cum ar fi: ventile de siguranţă, siguranţe cu elemente de rupere, tije de flambare, sisteme de siguranţă comandate;
    dispozitive de limitare a presiunii, temperaturii şi a nivelului de fluid, care fie că determină acţiuni de corectare, fie că închid sau închid şi blochează, cum ar fi: presostate, termostate sau nivostate, precum şi dispozitive de măsură,  control şi de reglare  cu  funcţie de securitate;
    accesorii pentru reglarea presiunii – dispozitive cu rol funcţional, care au o incintă pentru suprapresiune;
    ansamblu – grup de echipamente sub presiune, asamblate de  producător  pentru a constitui o unitate integrată şi funcţională;
    presiune - presiunea relativă la presiunea atmosferică, de 1.013 mbar, respectiv presiunea măsurată; o presiune în domeniul vacuumului se exprimă printr-o valoare negativă;
     presiune maximă admisibilă  PS – presiunea maximă pentru care a fost proiectat echipamentul sub presiune, specificată de producător.
    Această presiune se măsoară în locul specificat de producător, care trebuie să fie locul unde sînt fixate dispozitivele de protecţie şi/sau de siguranţă ori locul cel mai înalt al echipamentului sub presiune sau, dacă acest loc nu este adecvat, oricare alt loc specificat;
    temperatura minimă/maximă admisibilă TS – temperatura minimă şi maximă pentru care echipamentul sub presiune a fost proiectat, aşa cum este specificată de producător;
    volum V – volumul interior al incintei sub presiune, inclusiv volumul ştuţurilor pînă la prima legătură sau sudură, exclusiv volumul componentelor interioare fixe;
    diametrul nominal DN – mărime numerică a diametrului, care este comună pentru toate componentele dintr-un sistem de conducte, altele decît componentele pentru care se indică diametrul exterior sau mărimea filetului.
     Acesta este, în mod convenţional, un număr întreg care serveşte în scop de referinţă şi este aproximativ egal cu dimensiunea de fabricaţie. Diametrul nominal se exprimă prin simbolul DN urmat de o mărime numerică;
    fluide – gaze, lichide sau vapori în stare pură, precum şi amestecuri ale acestora. Un fluid poate conţine şi o suspensie de substanţe solide;
    asamblări nedemontabile – asamblări care pot fi demontate numai prin metode distructive.
III.  Condiţii de plasare pe piaţă
    6. Se  admite plasarea  pe piaţă şi punerea în funcţiune a echipamentelor sub presiune şi a ansamblurilor definite, conform prevederilor pct. 5 din prezenta Reglementare tehnică numai dacă, atunci cînd sînt instalate, întreţinute corespunzător şi utilizate conform destinaţiei lor, nu afectează securitatea şi sănătatea persoanelor şi, după caz, a animalelor sau a proprietăţii mediului.
    7. Autorităţile competente pot emite, dacă este necesar, Reglementări tehnice  care cuprind cerinţe specifice pentru protecţia persoanelor şi, în special, a muncitorilor care utilizează echipamente sub presiune sau ansambluri. Respectivele Reglementări tehnice  nu vor cuprinde dispoziţii referitoare la echipamente sub presiune şi ansambluri, care să contravină prevederilor prezentei Reglementări tehnice.
    8. Cu ocazia tîrgurilor, expoziţiilor sau a demonstraţiilor tehnice, echipamentele sub presiune sau ansamblurile care nu sînt conforme prevederilor prezentei Reglementări tehnice  pot fi expuse, cu condiţia ca un anunţ vizibil să indice clar faptul că astfel de echipamente sub presiune sau ansambluri nu sînt conforme prevederilor prezentei Reglementări tehnice  şi nu pot fi puse în vînzare dacă nu sînt aduse în stare de conformitate de către producător sau de către reprezentantul autorizat al acestuia, stabilit în  Republica Moldova. În timpul demonstraţiilor tehnice se vor lua măsuri corespunzătoare de securitate, pentru a se asigura protecţia sănătăţii şi a integrităţii fizice a persoanelor.
    9. Se consideră că sînt respectate cerinţele esenţiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică, precum şi celelalte cerinţe din prezenta Reglementare tehnică şi se admite plasarea pe piaţă şi punerea în funcţiune a echipamentelor sub presiune şi a ansamblurilor, dacă sînt marcate cu marca naţională de conformitate SM prevăzută în anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 395 din 17 aprilie 2006 „Cu privire la regulile referitoare la procedurile de evaluare a conformităţii produselor industriale din domeniul reglementat şi de utilizare a mărcii naţionale de conformitate SM”. Marca naţională de conformitate SM se aplică de către producător sau de reprezentantul său autorizat, stabilit în  Republica Moldova, şi semnifică conformitatea produsului cu cerinţele impuse de prezenta Reglementare tehnică, inclusiv cu procedurile pentru evaluarea conformităţii, pentru care a fost întocmită declaraţia de conformitate, conform prevederilor din anexa  nr. 2 la prezenta Reglementare tehnică.
    10. Se consideră că echipamentele sub presiune şi ansamblurile respectă cerinţele esenţiale de securitate prevăzute în anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică, atunci cînd sînt conforme cu prevederile standardelor  naţionale conexe şi care conferă prezumţia conformităţii cu cerinţele esenţiale ale prezentei Reglementări tehnice.
    11. Lista standardelor conexe aplicabile echipamentelor sub presiune, care adoptă standardele europene armonizate, se avizează de Organul Naţional de Standardizare, se aprobă de autoritatea de reglementare în acest domeniu şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Această listă va fi actualizată periodic.
    12. În cazul în care standardele europene armonizate pe acest domeniu nu sînt în întregime adoptate în calitate de standarde naţionale în lista standardelor conexe se publică şi standardele naţionale existente, considerate importante sau relevante pentru implementarea corespunzătoare a cerinţelor esenţiale de securitate prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică.
    13. Nu poate fi interzisă, restrînsă sau împiedicată, din motive legate de riscurile cauzate de presiune, plasarea pe piaţă sau punerea în funcţiune, în condiţiile stabilite de producător, a echipamentelor sub presiune sau a ansamblurilor definite la pct. 5 din prezenta Reglementare tehnică, care sînt conforme cu prezenta Reglementare tehnică şi care poartă marca naţională de conformitate SM, care semnifică faptul că acestea au fost supuse procedurilor de evaluare a conformităţii prevăzute la pct.33 din Reglementare.
    14. Nu poate fi interzisă, restrînsă sau împiedicată, din motive legate de riscurile cauzate de presiune, plasarea pe piaţă ori punerea în funcţiune a echipamentelor sub presiune sau a ansamblurilor care corespund prevederilor pct.26 din prezenta Reglementare tehnică.
    15. Pentru o utilizare sigură şi corectă a echipamentelor sub presiune şi a ansamblurilor, informaţiile prevăzute la pct. 41- 45 din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică,  trebuie furnizate în  limba de stat.
    16. Conţinutul şi forma de prezentare a certificatului de examinare de tip este în conformitate cu anexa nr.5 la prezenta Reglementare tehnică, certificatul de conformitate este stabilit de către Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii.
IV.  Cerinţe tehnice
    17. Echipamentele sub presiune se atribuie la categoria instalaţiilor tehnice utilizate la obiectele industriale periculoase.
    18. Pentru echipamentele sub presiune care cad sub incidenţa prezentei Reglementări tehnice,  prevederile Legii nr. 803-XIV din 11 februarie 2000 privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase se aplică în mod obligatoriu.
    19.  Echipamentele sub presiune prevăzute la pct. 20 - 23 din prezenta Reglementare tehnică trebuie să satisfacă cerinţele esenţiale de securitate prevăzute în  anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică.
    20. Recipientele, cu excepţia celor prevăzute la pct. 21 din prezenta Reglementare tehnică, destinate pentru:
    1) gaze, gaze lichefiate, gaze dizolvate sub presiune, vapori şi lichide a căror presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă este mai mare de  0,5 bar la  presiunea atmosferică normală  şi care:
    a) pentru fluidele din grupa 1, dacă volumul este  mai mare de 1 litru şi produsul PS x V este mai mare de 25 bar x litru , precum şi  dacă presiunea PS este mai mare de 200 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit diagramei 1 din anexa nr. 3 la prezenta Reglementare tehnică;
    b) pentru fluide din grupa 2, dacă volumul este  mai mare de 1 litru şi produsul PSx V este mai mare de 50 bar x litru , precum şi  dacă presiunea PS este mai mare de 1000 bar, precum şi toate stingătoarele portabile şi buteliile pentru echipamentele de respiraţie, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit diagramei 2 din anexa nr. 3 la prezenta Reglementare tehnică;
    2) lichide a căror presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă este mai mică sau egală cu   0,5 bar  la  presiunea atmosferică normală  şi care:
    a) pentru fluide din grupa 1, dacă volumul este  mai mare de 1 litru şi produsul PS x V este mai mare de 200 bar x litru , precum şi  dacă presiunea PS este mai mare de 500 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit diagramei 3 din anexa nr. 3 la prezenta Reglementare tehnică;
    b) pentru fluide din grupa 2, dacă presiunea PS este  mai mare de 10 bar şi produsul PS x V este mai mare de 10 000 bar x litru, precum şi dacă presiunea PS este mai mare de 1 000 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit diagramei 4 din anexa nr. 3 la prezenta Reglementare tehnică.
    21. Echipamentele sub presiune cu arzător sau încălzite în alt mod, unde există pericol de supraîncălzire, destinate pentru producerea aburului ori a apei fierbinţi la o temperatură mai mare de 1100C şi avînd un volum mai mare de 2 litri, precum şi oalele de gătit sub presiune se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit diagrama 5 din anexa  nr.3 la prezenta Reglementare tehnică.
    22.Conductele destinate pentru:
    1) gaze, gaze lichefiate, gaze dizolvate sub presiune, vapori şi acele lichide a căror presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă  este mai  mare de  0,5 bar faţă de presiunea atmosferică normală  şi care:
    a) pentru fluide din grupa 1, dacă  DN este mai mare de 25, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit diagramei 6 din anexa nr. 3 la prezenta Reglementare tehnică;
    b) pentru fluide din grupa 2, dacă DN este mai mare de 32 şi produsul PS x DN depăşeşte 1 000 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit diagramei 7 din anexa nr. 3 la prezenta Reglementare tehnică;
    2) lichide a căror presiune de vaporizare la temperatura maximă admisibilă este mai mică sau egală cu 0,5 bar faţă de  presiunea atmosferică normală şi care:
    a) pentru fluide din grupa 1, dacă DN este mai mare de 25 şi produsul PS x DN depăşeşte 2 000 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit diagramei 8 din anexa nr. 3 la prezenta Reglementare tehnică;
    b) pentru fluide din grupa 2,  dacă presiunea PS este mai mare de 10 bar, DN mai mare de 200 şi produsul PS x DN depăşeşte 5 000 bar, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit diagramei 9 din anexa nr. 3 la prezenta Reglementare tehnică.
    23. Accesoriile de securitate şi accesoriile pentru reglarea presiunii destinate echipamentelor prevăzute la pct. 20 - 22, incluzînd şi cazurile în care astfel de echipamente fac parte dintr-un ansamblu funcţional, se clasifică într-o categorie de evaluare a conformităţii potrivit pct. 2 şi 3 din anexa nr. 3 la prezenta Reglementare tehnică.
    24. Ansamblurile prevăzute la pct. 5, care conţin cel puţin un echipament sub presiune, dintre cele prevăzute la pct. 19-23 din prezenta Reglementare tehnică, trebuie să satisfacă cerinţele esenţiale de securitate aplicabile, prevăzute în anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică, în condiţiile în care:
    a) ansamblurile sînt destinate pentru producerea aburului sau apei fierbinţi la o temperatură ce depăşeşte 1100C şi care conţin cel puţin un echipament sub presiune cu arzător sau încălzire în alt mod, la care există pericol de supraîncălzire;
    b) ansamblurile, altele decît cele prevăzute la lit. a), pe care producătorul intenţionează să le plaseze pe piaţă şi care sînt destinate pentru a fi puse  în funcţiune ca ansambluri.
    25. Prin derogare de la prevederile pct. 24 din prezenta Reglementare tehnică, ansamblurile destinate pentru producerea apei calde la o temperatură care nu depăşeşte 1100C, care sînt alimentate manual cu combustibil solid şi la care produsul PS x V este mai mare de 50 bar x litru, trebuie să satisfacă cerinţele esenţiale de securitate prevăzute în pct. 24–27,  pct. 43 – 45 şi la lit.a) şi d) pct.53 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică.
    26. Echipamentele sub presiune şi/sau ansamblurile, care în funcţionare ating valori mai mici sau egale cu valorile limită prevăzute la pct. 20–22 şi, respectiv, cele prevăzute la pct. 24 şi 25 din prezenta Reglementare tehnică trebuie să fie proiectate şi fabricate în conformitate cu regulile şi  practicile  aflate în vigoare, pentru a se putea asigura utilizarea acestora în deplină securitate.
    27. Echipamentele sub presiune şi/sau ansamblurile din această categorie trebuie însoţite de instrucţiuni de utilizare adecvate şi trebuie să fie marcate astfel încît să poată fi identificat producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia. Astfel de echipamente şi/sau ansambluri nu trebuie să poarte  marca naţională de conformitate SM.
V.  Clasificarea echipamentelor sub presiune
    28. Echipamentele sub presiune prevăzute la pct. 19-23  se clasifică în categorii conform prevederilor anexei nr. 3 la prezenta Reglementare tehnică în funcţie de creşterea potenţialului de pericol.
    29. În scopul realizării clasificării prevăzute la pct. 28, fluidele se împart în două grupe, după cum urmează:
     a) grupa 1 cuprinde fluidele periculoase
    din grupa 1 fac parte fluidele definite  ca fiind:
    explozive;
    extrem de inflamabile;
    uşor inflamabile;
    inflamabile (atunci cînd temperatura maximum admisibilă este o temperatură mai mare decît punctul de aprindere);
    foarte toxice;
    toxice;
    comburante;
    b) grupa 2 cuprinde celelalte fluide care nu sînt prevăzute la lit. a).
    30. În cazul în care un recipient se compune din mai multe incinte, acesta se clasifică în categoria cea mai severă care se poate aplica unei incinte, luată individual. Dacă într-o incintă se află fluide diferite, clasificarea se face în funcţie de fluidul care impune categoria cea mai severă.
VI. Evaluarea conformităţii
    31. Înainte de plasarea pe piaţă a echipamentelor sub presiune, producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia trebuie să supună fiecare echipament sub presiune unei proceduri de evaluare a conformităţii, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.395 din 17 aprilie 2006 „Cu privire la regulile referitoare la procedurile de evaluare a conformităţii produselor industriale din domeniul reglementat şi de utilizare a mărcii naţionale de conformitate SM”.
    32. Procedura de evaluare a conformităţii a unui echipament sub presiune în vederea aplicării mărcii naţionale de conformitate SM se stabileşte în funcţie de categoria de clasificare a echipamentului prevăzută  la pct. 28-30 din prezenta Reglementare tehnică.
    33. Procedurile de evaluare a conformităţii, prevăzute în anexa nr. 4 la prezenta Reglementare tehnică, care se aplică pentru diferite categorii de echipamente sub presiune, sînt următoarele:
    1) pentru categoria I:
     modulul A – Controlul intern al procesului de producţie;
    2) pentru categoria II:
    a) modulul Aa – Controlul intern al procesului de producţie cu examinări efectuate de către un organism de evaluare a conformităţii desemnat ( în continuare – organism desemnat);
    b) modulul D – Asigurarea calităţii procesului de producere (modulul D utilizat fără modulul B, în comun cu modulul A), conform capitolului VI din anexa nr.4 la prezenta Reglementare tehnică;
    c) modulul E – Asigurarea calităţii produsului (modulul E utilizat fără modulul B, în comun cu  modulul A), conform capitolului VIII din anexa nr.4 la prezenta Reglementare tehnică;
    3) pentru categoria III:
    a) modulul B – Examinarea de tip, împreună cu modulul D – Asigurarea calităţii procesului  de producere, conform capitolului V din anexa nr.4 la prezenta Reglementare tehnică;
    b) modulul B – Examinarea de tip a proiectării împreună cu modulul F - Verificarea produsului;
    c) modulul B – Examinarea de tip, împreună cu modulul E – Asigurarea calităţii produsului, conform capitolului VII din anexa nr.4 la prezenta Reglementare tehnică);
    d) modulul B – Examinarea de tip, împreună cu modulul C – Conformitatea cu tipul de produs;
    e) modulul H –  Asigurarea totală a calităţii, conform capitolului XI din anexa nr.4 la prezenta Reglementare tehnică;
    4) pentru categoria IV:
    a) modulul B – Examinarea de tip, împreună cu modulul D – Asigurarea calităţii procesului  de producere, conform capitolului V din anexa nr.4 la prezenta Reglementare tehnică;
    b) modulul B – Examinarea de tip, împreună cu modulul F – Verificarea produsului;
    c) modulul G – Verificarea unităţii de  produs;
    d) modulul H – Asigurarea totală a calităţii suplimentat cu examinarea fazei de proiect, conform capitolului XII din anexa nr.4 la prezenta Reglementare tehnică.
    La evaluarea conformităţii aparatelor sub presiune modulele D, E şi H se folosesc în 2 variante, după cum este expus în anexa nr.4 la prezenta Reglementare tehnică.
    34. Producătorul trebuie să aleagă aplicarea unei proceduri de evaluare a conformităţii potrivit categoriei corespunzătoare echipamentului sub presiune. Producătorul poate să aleagă aplicarea unei proceduri prevăzute pentru o categorie mai severe în măsura în care ea există.
    35. În cadrul procedurilor din modulele de asigurare a calităţii pentru echipamente sub presiune din categoriile III şi IV, stabilite conform subalin. 1) pct. 20, lit. a) subalin.2) pct. 21 din prezenta Reglementare tehnică, organismul desemnat cu ocazia unor vizite inopinate pe care le efectuează la producător va preleva un exemplar din echipamentele sub presiune aflate în spaţiile de producţie sau în depozite pentru a efectua ori pentru a dispune efectuarea evaluării finale, prevăzută în pct. 37-40 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică. În acest scop producătorul trebuie să informeze organismul desemnat cu privire la programul său de fabricaţie. Organismul desemnat trebuie să efectueze cel puţin două vizite în primul an de fabricaţie. Frecvenţa vizitelor ulterioare va fi stabilită de organismul desemnat în baza criteriilor cuprinse în pct. 37,  50, 62,  75 şi 100 din anexa nr. 4 la prezenta Reglementare tehnică.
    36. În cazul producerii în regim de unicat a recipientelor şi echipamentelor din categoria III, stabilite conform prevederilor pct. 21 din prezenta Reglementare tehnică, aplicîndu-se procedura „Asigurarea totală a calităţii”, conform modulului H, organismul desemnat va efectua sau va dispune efectuarea evaluării finale pentru fiecare unitate de produs, conform pct. 39 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică. În acest scop producătorul trebuie să informeze organismul desemnat cu privire la programul său de fabricaţie.
    37. Pentru  ansamblurile prevăzute  la pct. 24  din prezenta Reglementare tehnică trebuie aplicată o procedură globală de evaluare a conformităţii, care cuprinde:
    a) evaluarea individuală a fiecărui echipament sub presiune, prevăzut la pct.20-23 din prezenta Reglementare tehnică, care intră în componenţa  ansamblului  şi care nu a fost supus unei proceduri de evaluare a conformităţii anterior includerii  în ansamblu  şi căruia  nu  i  s-a  aplicat separat marca naţională  de conformitate  SM;  procedura de evaluare a conformităţii trebuie stabilită în funcţie de categoria fiecărui echipament sub presiune;
    b) evaluarea  modului  în care sînt  montate componentele  în ansamblu, conform pct. 14, 15, 22 şi 23 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică, care va fi determinată de categoria cea mai severă aplicabilă echipamentului sub presiune respectiv, alta decît cea aplicabilă oricăror accesorii de securitate; echipamentele care au un rol în asigurarea securităţii nu sînt luate în considerare.
    c) evaluarea protecţiei ansamblului împotriva depăşirii limitei admisibile de funcţionare, conform  pct. 24-26 şi 40 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică,  care va fi  efectuată ţinîndu-se seama de categoria cea mai severă aplicabilă echipamentului  de protejat.
    38. Prin derogare de  la  prevederile  pct. 31- 37 din prezenta Reglementare tehnică, în cazuri justificate, organul de supraveghere şi control poate permite plasarea pe piaţă şi punere în funcţiune a unor echipamente sub presiune  sau  ansambluri, la care nu au fost aplicate  procedurile prevăzute în prezentul capitol, pentru a fi utilizate în scopuri experimentale.
    39. Documentele şi  corespondenţa, realizate  în  legătură  cu  procedurile de evaluare a conformităţii prevăzute la pct. 31- 38 din prezenta Reglementare tehnică,  se perfectează  sau, după caz, se traduc în  limba de stat.
VII. Criterii pentru organismele
de evaluare a conformităţii

    40. Conform  Legii nr. 186-XV din 24 aprilie 2003  cu privire la evaluarea conformităţii produselor, la propunerea autorităţii publice centrale, abilitate cu funcţii de reglementare în domeniul respectiv, Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii desemnează organismele pentru evaluarea conformităţii.
    41.Sînt recunoscute în vederea desemnării organismele, care îndeplinesc criteriile prevăzute în  Legea nr. 186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor.
    42. Lista organismelor de certificare şi laboratoarelor de încercări din domeniul echipamentelor sub presiune, se aprobă, periodic se actualizează şi se publică de către Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    43.  În condiţiile în care se constată că un organism de certificare sau un laborator de încercări, desemnat conform prevederilor pct. 40 din prezenta Reglementare tehnică, nu întruneşte criteriile stipulate în Legea nr. 186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor, Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii suspendă sau retrage desemnarea acestora în condiţiile acestei legi.
VIII. Regulile de aplicare
a mărcii naţionale de conformitate

     44. Simbolul grafic şi dimensiunile mărcii naţionale de conformitate SM sînt în conformitate cu Regulile referitoare la procedurile de evaluare a conformităţii produselor industriale din domeniul reglementat şi de utilizare a mărcii naţionale de conformitate SM, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 395 din 17 aprilie 2006.
     45. Marca naţională de conformitate SM trebuie să fie însoţită de numărul de identificare al organismului desemnat implicat în efectuarea procedurilor de evaluare a conformităţii, conform prevederilor modulului aplicat.
    46.  Marca naţională de conformitate SM trebuie aplicată în mod vizibil, uşor lizibil şi durabil direct pe echipamentele sub presiune prevăzute la pct. 19 – 23 sau pe ansamblurile prevăzute la  pct. 24 din prezenta Reglementare tehnică, care sînt fabricate complet sau care sînt într-un stadiu de fabricaţie care permite evaluarea finală, conform prevederilor pct.37-40 din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică.
    47.  Nu este necesară aplicarea mărcii naţionale de conformitate SM individual pe fiecare echipament sub presiune, care compune un ansamblu conform pct. 24 din prezenta Reglementare tehnică.
Echipamentele sub presiune individuale, care poartă deja  marca naţională de conformitate SM, continuă să îşi păstreze marcajul atunci cînd sînt montate într-un ansamblu.
    48. În cazul în care pentru echipamentul sub presiune sau ansamblu se aplică şi alte reglementări tehnice, care acoperă alte cerinţe şi care, de asemenea, prevăd aplicarea mărcii naţionale de conformitate SM, acest marcaj indică conformitatea echipamentului sub presiune sau a ansamblului în cauză cu prevederile tuturor Reglementărilor tehnice lor aplicabile.
    49. În cazul în care una sau mai multe dintre aceste Reglementări tehnice  îi permit producătorului într-o perioadă de tranziţie să aleagă procedura aplicată, marca naţională de conformitate SM indică faptul că echipamentele sub presiune sau ansamblurile corespund numai reglementărilor aplicate de producător. În acest caz, în documentele, notele şi instrucţiunile prevăzute de prezenta Reglementare tehnică se vor indica şi reglementările menţionate anterior, prin trimitere la numerele de referinţă.
    50. Este interzisă aplicarea pe echipamentele sub presiune sau pe ansambluri ale altor mărci asemănătoare cu marca naţională de conformitate SM, care pot fi confundate cu această  marcă. Orice altă marcă poate fi aplicată pe echipamentele sub presiune sau pe ansambluri, cu condiţia ca vizibilitatea şi lizibilitatea mărcii naţionale de conformitate SM să nu fie redusă.
    51.  În cazul în care organul de supraveghere şi control constată că marcarea cu marca naţională de conformitate SM a fost aplicată în mod eronat, producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia va fi obligat să aducă produsul în conformitate cu prevederile privind aplicarea mărcii naţionale de conformitate SM.
IX. Supravegherea pieţei
    52. Organul de supraveghere şi control care verifică respectarea prevederilor prezentei Reglementări tehnice şi este responsabil pentru supravegherea pieţei privind corespunderea echipamentelor sub presiune prezentei Reglementări tehnice, este  Inspectoratul Principal de Stat pentru  Supravegherea Tehnică a Obiectelor  Industriale Periculoase.
    53. În cazul în care se constată că pentru produsele plasate pe piaţă nu se respectă prevederile prezentei Reglementări tehnice, autoritatea de supraveghere a pieţei aplică măsuri conform actelor legislative în vigoare.
    54. Încălcarea dispoziţiilor prezentei Reglementări tehnice atrage răspunderea patrimonială, disciplinara, materială, civila, administrativă  sau penala, după caz, conform actelor legislative în vigoare.

Anexa nr. 1
 la Reglementarea tehnică
 “Echipamente sub presiune”
CERINŢE ESENŢIALE DE SECURITATE
I.  OBSERVAŢII  PRELIMINARE
    1. Cerinţele esenţiale de securitate se aplică echipamentelor sub presiune, precum şi ansamblurilor care prezintă un anumit pericol.
    2. Cerinţele esenţiale de securitate conţinute în prezenta Reglementare tehnică sînt obligatorii. Cerinţele esenţiale se aplică doar dacă există anumite pericole pentru echipamentele sub presiune atunci cînd sînt utilizate în condiţii, care sînt prevăzute, în mod rezonabil, de către producător.
    3. Producătorul are obligaţia să efectueze o analiză de risc în vederea identificării celor care pot apărea la produse din punct de vedere al presiunii, fiind obligat să proiecteze şi să fabrice produsele avînd în vedere această analiză.
    4. Cerinţele esenţiale trebuie interpretate şi aplicate astfel încît la momentul proiectării şi fabricaţiei să se ţină seama de nivelul tehnic şi de practica curentă precum şi de aspectele tehnice şi economice pentru asigurarea unui grad ridicat de protecţie privind sănătatea şi securitatea.
II.GENERALITĂŢI
    5. Echipamentele sub presiune trebuie proiectate, fabricate, verificate şi, după caz, echipate şi instalate astfel încît să fie garantată securitatea acestora atunci cînd sînt puse în funcţiune în conformitate cu instrucţiunile producătorului, sau în condiţii care por fi în mod rezonabil prevăzute.
    6. La alegerea celei mai adecvate soluţii, producătorul trebuie să aplice următoarele principii în ordinea indicată:
    a) să elimine sau să reducă riscurile, în măsura în care este posibil;
    b) să aplice măsuri adecvate de protecţie pentru riscurile, care nu pot fi eliminate;
    c) dacă este cazul, să informeze utilizatorul cu privire la pericolele reziduale şi să indice, dacă este necesar, măsurile speciale, adecvate în vederea reducerii riscurilor la momentul instalării şi/sau utilizării.
    7. Dacă se cunoaşte sau poate fi previzibilă, în mod clar, posibilitatea unei utilizări necorespunzătoare, este necesar ca echipamentele sub presiune să fie proiectate astfel încît să fie exclus pericolul datorat utilizării necorespunzătoare sau, dacă nu este posibil, să fie indicat un avertisment că echipamentele sub presiune respective  nu trebuie folosite în acest mod.
III. PROIECTARE
    Generalităţi
    8. Echipamentele sub presiune trebuie corespunzător proiectate, luînd în considerare toţi factorii determinanţi pentru a se garanta că echipamentele sînt sigure pe toată durata de viaţă prevăzută a acestora.
    9. La proiectare trebuie utilizaţi coeficienţi de siguranţă corespunzători, care se bazează pe metode clare despre care se ştie că includ marje de securitate adecvate pentru prevenirea tuturor tipurilor de defecţiuni, în  mod coerent.
    Proiectare pentru o rezistenţă adecvată
    10. Echipamentele sub presiune trebuie proiectate pentru  a suporta sarcini corespunzătoare destinaţiei acestora şi  altor condiţii de funcţionare previzibile în mod rezonabil.
    În mod special, trebuie luaţi în calcul următorii factori:
    a) presiunea internă şi externă;
    b) temperatura mediului ambiant şi temperatura de funcţionare;
    c) presiunea statică şi masa conţinutului în condiţii de utilizare şi încercare;
    d) sarcinile datorate condiţiilor de trafic, vînt, cutremure;
    e) forţe şi momente de reacţie rezultate din elemente de susţinere, elemente de fixare, conducte etc.;
    f) coroziune şi eroziune,uzură etc.;
    g) descompunerea fluidelor instabile.
    Trebuie luate în considerare diferite sarcini care pot interveni în acelaşi moment, ţinînd cont de probabilitatea apariţiei simultane a acestora.
    11. Pentru o rezistenţă adecvată, proiectarea trebuie să se bazeze pe:
    a) o metodă de calcul, conform pct.12 din prezenta anexă, ca regulă generală, şi, dacă este necesar, suplimentată cu o metodă experimentală de proiectare conformă cu  prevederile pct. 13 din prezenta anexă; sau
    b) o metodă experimentală de proiectare, fără calcule, conformă cu  prevederile pct. 13 din prezenta anexă, dacă produsul dintre presiunea maximum admisibilă PS şi volumul V este mai mic de 6000 bar x litru, sau produsul PS x DN este mai mic de 3000 .
    12.Metoda de calcul
    1) Limitarea presiunii şi alte sarcini
    Pentru echipamentele sub presiune eforturile admisibile trebuie să fie limitate luînd în considerare toate defecţiunile previzibile în mod rezonabil în condiţii de funcţionare.
    În acest scop se utilizează factori de securitate pentru a elimina complet orice incertitudine care rezultă din fabricaţie, din condiţiile reale de funcţionare, eforturi, modele de calcul, precum şi din proprietăţile şi comportarea materialelor.
    Aceste metode de calcul trebuie să asigure  marje de siguranţă suficiente în conformitate cu cerinţele capitolului VIII din prezenta anexă.
    Cerinţele enunţate mai sus pot fi îndeplinite dacă se utilizează una din următoarele metode, după caz, dacă este necesar, fie ca o completare, fie în combinaţie cu:
    proiectarea conform unor formule;
    proiectarea în baza analizei;
    proiectarea în baza unor metode din mecanica ruperii.
    2) Rezistenţa
    Pentru a stabili rezistenţa echipamentului sub presiune în cauză, trebuie efectuate calcule de proiectare adecvate.
     În mod special se aplică următoarele reguli:
    a) presiunile de calcul nu trebuie să fie mai mici decît presiunile maximum admisibile şi trebuie luate în considerare presiunea statică şi dinamică a fluidelor, precum şi descompunerea fluidelor instabile. Dacă un recipient este împărţit în mai multe compartimente cu presiuni diferite, peretele despărţitor trebuie proiectat luînd în considerare presiunea maximum posibilă dintr-un compartiment relativ la presiunea minimum posibilă din compartimentul învecinat;
    b) temperaturile de calcul trebuie să ţină seama de limitele de siguranţă corespunzătoare;
    c) proiectarea trebuie să ţină seama în mod corespunzător de toate combinaţiile posibile de temperatură şi presiune, care pot surveni în condiţiile de funcţionare ale echipamentului şi pot fi prevăzute în mod rezonabil;
    d) eforturile maxime şi punctele de concentraţie a eforturilor trebuie menţinute în limite de siguranţă;
    e) calculele de limitare a presiunii trebuie să utilizeze valorile corespunzătoare cu proprietăţile materialelor, care se bazează pe date demonstrate, avînd în vedere prevederile din capitolul V al prezentei anexe, precum şi factorii de securitate adecvaţi. Caracteristicile materialelor de care se ţine seama, după caz, cuprind:
    limita de elasticitate, 0,2% sau , după caz, 1% la temperatura de calcul;
    rezistenţa la tracţiune;
    rezistenţa în funcţie de timp, adică rezistenţa la fluaj;
    date referitoare la uzură;
    Modulul Young (modulul de elasticitate);
    nivelul adecvat de deformare plastică;
    rezilienţa (mărimea caracteristică pentru comportarea materialelor la solicitările prin şoc);
    rezistenţa la rupere;
    f) trebuie aplicaţi coeficienţii de îmbinare adecvaţi cu caracteristicile materialelor care depind, de exemplu, de tipul controlului nedistructiv, de proprietăţile îmbinărilor de materiale şi de condiţiile de funcţionare avute în vedere;
    g) proiectarea trebuie să ia în considerare toate tipurile posibile de degradare, previzibile în mod rezonabil ( în special coroziunea, fluajul, oboseala), în funcţie de utilizarea pentru care echipamentul este destinat. În instrucţiunile de funcţionare a echipamentului prevăzute la pct. 43 – 45 din prezenta anexă trebuie acordată o atenţie deosebită caracteristicilor speciale de proiectare, care sînt reprezentative pentru durata de viaţă a echipamentului, ca de exemplu:
    pentru fluaj: numărul de ore de funcţionare rezultate din proiect la temperaturile specificate;
    pentru oboseală: numărul teoretic de cicluri rezultate din proiect la nivelurile de tensiune specificate;
    pentru coroziune: toleranţa teoretică la coroziune stabilită prin proiect.
     3) Stabilitate
    Atunci cînd grosimea calculată nu permite obţinerea unei stabilităţi structurale suficiente, trebuie luate măsuri necesare pentru remedierea acestui fapt avînd în vedere riscurile cauzate de transport şi întreţinere.
    13. Metode experimentale de proiectare
    Proiectul unui echipament sub presiune poate fi validat, total sau parţial, utilizînd un program de încercări care se efectuează pe un exemplar reprezentativ al echipamentului sub presiune sau al categoriei de echipamente.
    Programul de încercări trebuie definit, în mod clar, înaintea efectuării încercărilor şi aprobat de un organism desemnat responsabil pentru modulul de evaluare a proiectării, dacă există un astfel de organism.
    Programul de încercări trebuie să cuprindă condiţiile de încercare, precum şi criteriile de acceptare şi de respingere. Valorile exacte ale dimensiunilor esenţiale şi caracteristicile materialelor utilizate pentru echipamentul sub presiune se stabilesc înaintea efectuării încercărilor.
    În timpul încercărilor, dacă este cazul, trebuie să poată fi observate toate zonele critice ale echipamentului sub presiune cu ajutorul unor instrumente adecvate, care să permită măsurarea, cu precizia necesară, a deformărilor şi tensiunilor;
    Programul de încercări trebuie să cuprindă următoarele:
    a) o încercare de rezistenţă la presiune, prin care se verifică faptul că la o presiune, care garantează o marjă de securitate stabilită în raport cu presiunea maximă admisibilă, echipamentul nu prezintă fisuri semnificative, nici deformaţii, care depăşesc o valoare limită stabilită. Presiunea de încercare trebuie stabilită, ţinînd seama de diferenţa dintre valorile caracteristicilor geometrice şi ale materialelor, măsurate în condiţii de încercare şi valorile admise pentru proiectare, de asemenea, trebuie să se ţină seama de diferenţele dintre temperaturile de încercare şi temperaturile de proiectare;
    b) acolo unde există risc de fluaj sau de uzură, încercări adecvate stabilite în funcţie de condiţiile de funcţionare prevăzute pentru echipament, ca de exemplu, durata funcţionării la temperaturi specificate, numărul de cicluri la niveluri de tensiuni specificate etc.;
    c) atunci cînd este necesar, încercări suplimentare la alţi factori speciali de mediu cum ar fi coroziuni, agresiunea exterioară.
    Dispoziţii pentru asigurarea funcţionării şi întreţinerii în condiţii de securitate
    14. Modul de funcţionare indicat pentru echipamentele sub presiune trebuie să excludă orice risc previzibil în mod rezonabil, în utilizarea lor. Acolo unde este cazul, trebuie acordată o atenţie deosebită:
    dispozitivelor de închidere şi deschidere;
    emisiilor periculoase care provin de la supapele de siguranţă;
    dispozitivelor de interzicere a accesului fizic atîta timp cît există suprapresiune sau vid;
    temperaturii la suprafaţă, ţinînd cont de utilizarea pentru care echipamentul este destinat;
descompunerii fluidelor instabile.
    15. În mod special, este necesar ca echipamentele sub presiune, dotate cu uşă de acces, să fie echipate cu un dispozitiv cu acţionare automată sau manuală, care să garanteze utilizatorului că deschiderea se face fără pericol. Suplimentar, atunci cînd deschiderea se poate face rapid, echipamentul sub presiune trebuie să fie dotat cu un dispozitiv, care să prevină deschiderea în orice situaţie în care presiunea şi temperatura fluidului constituie un pericol.
    Mijloace de control
    16. Echipamentele sub presiune trebuie proiectate şi fabricate astfel încît să poată fi efectuat controlul necesar pentru a se garanta securitatea.
    17. Atunci cînd este necesar să se asigure securitatea permanentă a echipamentelor sub presiune, trebuie să fie disponibile mijloacele pentru controlul interior şi exterior al acestora, cum sînt vizoarele sau orificiile de control, care să permită accesul fizic în interiorul echipamentelor sub presiune, astfel încît să se poată efectua controlul corespunzător în condiţii sigure şi ergonomice, iar dispozitivele interioare care împiedică controlului să fie demontabile.
    18. Se pot utiliza şi alte mijloace pentru verificarea conformităţii echipamentului sub presiune cu cerinţele de securitate, în cazurile în care:
    echipamentul sub presiune are dimensiuni prea reduse, pentru a permite accesul fizic în interior; sau
    deschiderea echipamentului sub presiune are o influenţă negativă asupra condiţiilor din interior; sau
    substanţa conţinută în interior nu s-a dovedit a fi dăunătoare pentru materialul din care este fabricat echipamentul sub presiune şi nici nu sînt previzibile în mod rezonabil alte procese interne de degradare.
    Golirea şi ventilaţia
    19. Atunci cînd este necesar, trebuie prevăzute mijloace corespunzătoare pentru golirea şi ventilaţia echipamentelor sub presiune:
     a) pentru evitarea efectelor dăunătoare, cum ar fi loviturile de berbec, deformări datorate vidului, coroziunea şi reacţiile chimice necontrolate. Trebuie luate în considerare toate fazele de funcţionare şi de încercare, în special încercarea la presiune;
     b) pentru a permite curăţarea, controlul şi întreţinerea în siguranţă.
Coroziunea sau alte atacuri chimice
    20. Atunci cînd este necesar, trebuie prevăzute adaosuri sau protecţii împotriva coroziunii sau altor forme de degradare chimică, luînd în considerare condiţiile de utilizare avute în vedere şi previzibile în mod rezonabil.
    Uzura
    21. Atunci cînd un echipament riscă să fie supus unei eroziuni sau unei abraziuni intense trebuie luate măsuri adecvate pentru:
    a) a diminua aceste efecte printr-o proiectare adecvată, de exemplu prin grosime suplimentară a peretelui sau prin utilizarea de căptuşiri interioare sau a acoperirilor;
     b) a permite înlocuirea celor mai afectate piese;
     c) a atrage atenţia în instrucţiunile de funcţionare prevăzute la pct. 43-45 din prezenta anexă asupra acelor măsuri care sînt necesare unei funcţionări continue şi sigure.
    Ansambluri
    22. Ansamblurile trebuie proiectate astfel încît:
    componentele de asamblat să fie adaptate şi fiabile în condiţiile de funcţionare;
    toate componentele să se integreze corect şi să se asambleze într-un mod adecvat.
    Prevederi referitoare la umplere şi golire
    23. Echipamentele sub presiune trebuie proiectate şi echipate cu accesorii adecvate sau prevăzute pentru a fi echipate, astfel încît să se asigure umplerea şi golirea în condiţii de securitate; în acest sens trebuie să se ţină seamă de următoarele pericole:
    a) la umplere:
    supraumplerea sau suprapresiunea, ţinînd cont, în special, de procentele de umplere şi de presiunea de vaporizare la temperatura de referinţă;
    instabilitatea echipamentului sub presiune;
    b) la golire:scurgerea necontrolată a lichidului sub presiune;
    c) la umplere, şi la golire: cuplarea şi decuplarea prezintă riscuri.
     Protecţie împotriva depăşirii limitelor admisibile ale echipamentului sub presiune
    24. În cazurile în care, în condiţii previzibile, în mod rezonabil, limitele admisibile ar putea fi depăşite, echipamentele sub presiune trebuie dotate sau prevăzute pentru a fi dotate cu dispozitive de protecţie adecvate, cu excepţia cazului în care protecţia este asigurată de alte dispozitive de protecţie din cadrul unui ansamblu.
     25. Dispozitivul adecvat sau combinaţii de astfel de dispozitive adecvate se aleg în funcţie de caracteristicile specifice ale echipamentului sub presiune sau ansamblului şi de condiţiile de funcţionare.
    26. Dispozitivele de protecţie, respectiv combinaţiile acestora, cuprind:
    a) accesorii de securitate, aşa cum sînt definite în pct. 5 din prezenta Reglementare tehnică;
    b) după caz, dispozitive de supraveghere adecvate, cum ar fi indicatoare şi/sau alarme, care permit să fie luate măsuri adecvate fie automat, fie manual, pentru a menţine echipamentele sub presiune în limitele admisibile.
    Accesorii de securitate
    27. Accesoriile de securitate trebuie:
    să fie proiectate şi construite astfel încît să fie fiabile şi adaptate condiţiilor de funcţionare prevăzute şi luîndu-se în considerare, după caz, cerinţele de întreţinere şi încercare a dispozitivelor;
    să nu îndeplinească alte funcţii, cu excepţia cazului în care funcţia lor de securitate nu poate fi afectată de aceste alte funcţii;
    să corespundă unor principii de proiectare adecvate pentru a se obţine o protecţie adecvată şi fiabilă. Aceste principii includ securitate pozitivă, redundanţă, diversitate şi autodiagnosticare.
    28. Dispozitive de limitare a presiunii.
    Dispozitivele pentru limitarea presiunii trebuie proiectate astfel încît presiunea să nu poată depăşi în permanenţă presiunea maximum admisibilă PS; totuşi este permisă o suprapresiune de scurtă durată, în conformitate cu pct. 59 din prezenta anexă acolo unde este cazul.
    29. Dispozitive de supraveghere a temperaturii
    Dispozitivele de supraveghere a temperaturii trebuie să aibă un timp de reacţie adecvat, din motive de securitate, corespunzător funcţiei de măsurare.
    Foc exterior
    30. Atunci cînd este necesar, echipamentele sub presiune trebuie proiectate şi, după caz, echipate sau prevăzute pentru a fi echipate cu accesorii adecvate, astfel încît în eventualitatea unui foc exterior să poată fi limitate pagubele, avînd în vedere, în special, utilizarea pentru care echipamentele sînt destinate.
IV. FABRICAREA
    Proceduri de fabricaţie
    31. Producătorul trebuie să asigure executarea în mod competent a prevederilor stabilite la stadiul de proiectare, aplicînd tehnici adecvate şi proceduri corespunzătoare, mai ales în ceea ce priveşte următoarele aspecte.
    32. Pregătirea părţilor componente
    Pregătirea părţilor componente (de exemplu, formarea şi prelucrarea marginilor pentru sudare) nu trebuie să conducă la apariţia defectelor, fisurilor sau la modificarea proprietăţilor mecanice, care ar putea afecta securitatea echipamentelor sub presiune.
     33. Asamblări nedemontabile
    Asamblările nedemontabile şi zonele adiacente acestora nu trebuie să aibă defecte la suprafaţă sau interne, care ar afecta securitatea echipamentelor sub presiune.
    Proprietăţile asamblărilor nedemontabile trebuie să corespundă cu proprietăţile minime specificate pentru materialele care urmează să fie asamblate, cu excepţia cazului în care la calculul de proiectare au fost, în mod special, luate în considerare alte valori ale proprietăţilor reprezentative.
    La echipamentele sub presiune, asamblările nedemontabile ale componentelor, care contribuie la rezistenţa la presiune a echipamentului şi ale componentelor care sînt direct fixate pe acesta, trebuie efectuate de personal calificat corespunzător şi în conformitate cu procedeele de lucru adecvate.
    Pentru echipamentele sub presiune din categoriile II, III şi IV, procedeele de lucru şi personalul trebuie aprobate de către organul responsabil de securitatea industrială.
    Pentru a acorda aceste aprobări, organizaţia terţă trebuie să efectueze examinările şi încercările corespunzătoare din standardele prevăzute la pct. 11 din prezenta Reglementare tehnică sau alte încercări cu efect echivalent, sau dispune efectuarea acestora.
    34. Încercări nedistructive
    La echipamentele sub presiune, încercările nedistructive ale asamblărilor nedemontabile se efectuează de către personal calificat corespunzător. Pentru echipamentele sub presiune din categoriile III şi IV, calificarea personalului trebuie autorizată de către organul responsabil de securitatea industrială.
    35. Tratament termic
    În cazul în care există riscul ca procesul de fabricaţie să modifice caracteristicile materialelor într-o măsură, care ar afecta integritatea echipamentului sub presiune, trebuie efectuat un tratament termic corespunzător etapei de fabricaţie.
    36. Trasabilitate
    Trebuie adoptate şi menţinute proceduri corespunzătoare pentru identificarea materialelor din care au fost executate părţile componente ale echipamentului sub presiune care contribuie la rezistenţa la presiune, prin mijloace adecvate începînd cu faza de omologare, pe durata fabricaţiei şi pînă la încercarea finală a echipamentului sub presiune fabricat.
    Evaluarea finală
    37. Evaluarea finală a echipamentelor sub presiune se face respectînd următoarele etape.
    38. Examinare finală
    Echipamentele sub presiune trebuie supuse unei examinări finale în cadrul căreia se evaluează conformitatea cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice, prin control vizual şi examinarea documentelor de însoţire. În cadrul acestei examinări se pot lua în considerare încercările efectuate în timpul fabricaţiei. În măsura în care este necesar pentru securitatea echipamentelor sub presiune, verificarea finală trebuie efectuată atît în interiorul, cît şi la exteriorul tuturor părţilor echipamentului, după caz, în timpul fazei de fabricaţie (de exemplu, cînd nu mai este posibilă examinarea în timpul inspecţiei finale).
    39. Verificarea la presiune
    Evaluarea finală a echipamentelor sub presiune trebuie să cuprindă o probă de rezistenţă la presiune, care, în mod normal, va avea forma unei încercări la presiune hidrostatică cu o presiune de încercare, care este cel puţin egală, în caz că acest lucru este adecvat, cu valoarea prevăzută în pct.60 al prezentei anexe.
    Pentru echipamente sub presiune din categoria I, produse în serie, această încercare poate fi efectuată pe bază statistică.
    Dacă verificarea la presiune hidrostatică este nocivă sau nu poate fi efectuată, se vor efectua alte încercări, care s-au dovedit a fi eficiente. Pentru alte încercări, decît încercarea la presiune hidrostatică, trebuie luate alte măsuri suplimentare înainte de efectuarea acestor încercări, cum sînt încercări nedistructive sau alte metode cu efect echivalent.
    40. Examinarea dispozitivelor de securitate
     Pentru ansambluri, evaluarea finală trebuie să includă şi controlul dispozitivelor de securitate, pentru a se verifica conformitatea totală cu cerinţele prevăzute la pct. 24 – 26 din prezenta anexă.
    Marcare şi etichetare
    41. Suplimentar pe lîngă marca naţională de conformitate SM, prevăzută în capitolul VIII din prezenta Reglementare tehnică, mai trebuie furnizate şi următoarele informaţii:
    a) pentru toate echipamentele sub presiune:
    denumirea şi adresa sau alte date pentru identificarea producătorului şi, unde este cazul, a reprezentantului autorizat al acestuia, stabilit în Republica Moldova;
    anul de fabricaţie;
    date care să permită identificarea echipamentului sub presiune în funcţie de felul acestuia, cum ar fi, tipul, identificarea seriei sau a lotului, numărul de fabricaţie;
    limitele maximum/minimum admisibile esenţiale;
    b) în funcţie de tipul echipamentului sub presiune trebuie prezentate şi alte informaţii care sînt necesare pentru asigurarea securităţii la instalare, în funcţionare sau utilizare şi, după caz, pentru întreţinere şi controlul periodic. Aceste informaţii cuprind:
    volumul V al echipamentului sub presiune, în litri;
    diametrul nominal DN al conductelor;
    presiunea de încercare PT aplicată, exprimată în bar şi data verificării;
    presiunea de începere de declanşare a dispozitivelor de securitate, în bar;
    puterea echipamentului, în kW;
    tensiunea reţelei, în V (volţi);
    scopul utilizării;
    raportul de umplere, în kg/litru;
    masa de umplere maximă, în kg;
    masa proprie,în kg;
    grupa produsului.
    c) în măsura în care este necesar, pe echipamentele sub presiune se aplică semne de avertizare prin care se atrage atenţia asupra cazurilor de utilizări necorespunzătoare, dovedite din experienţa acumulată că pot să apară.
    42. Pe echipamentul sub presiune sau pe placa de timbru care se fixează în mod nedetaşabil, se aplică marca naţională de conformitate SM şi se inscripţionează celelalte informaţii solicitate, cu următoarele excepţii:
    pentru evitarea marcării repetate a părţilor individuale, cum sînt conductele componente destinate aceluiaşi ansamblu, după caz, se poate utiliza o documentaţie corespunzătoare. Aceasta este valabil pentru marca naţională de conformitate SM şi pentru alte mărci şi etichetări prevăzute în prezenta anexă;
    în cazul în care echipamentul sub presiune este prea mic, de exemplu accesorii, informaţiile prevăzute la lit. b) pct. 41 din prezenta anexă pot fi indicate pe o etichetă fixată pe echipamentul sub presiune;
etichetarea sau alte mijloace adecvate se pot utiliza pentru indicarea masei de umplere şi pentru indicarea avertismentelor prevăzute la lit. c) pct. 41 din prezenta anexă, cu condiţia ca acestea să rămînă lizibile pe o perioadă de timp adecvată.
    Instrucţiuni de funcţionare
    43. La plasarea pe piaţă a echipamentelor sub presiune, acestea trebuie să fie însoţite, în măsura în care se consideră necesar, de instrucţiuni de funcţionare pentru utilizator, care conţin toate informaţiile necesare privind securitatea referitoare la următoarele aspecte:
    montarea, inclusiv asamblarea diferitelor echipamente sub presiune;
    punerea în funcţiune;
    utilizarea;
    întreţinerea, inclusiv verificările efectuate de către utilizator.
    44. Instrucţiunile de funcţionare trebuie să cuprindă şi informaţiile indicate pe echipamentul sub presiune, conform pct. 41 şi pct. 42 din prezenta anexă, cu excepţia identificării seriei şi trebuie să fie însoţite, după caz, de documente tehnice, desene, scheme şi diagrame necesare pentru înţelegerea completă a acestor instrucţiuni.
    45. După caz, în instrucţiunile de funcţionare, trebuie să se facă referire la posibilele pericole care pot apărea în cazul unei utilizări necorespunzătoare, conform pct. 7 din prezenta anexă şi la caracteristicile particulare de proiectare, conform pct. 12 din prezenta anexă.
V. MATERIALE
    46. Materialele utilizate pentru fabricarea echipamentelor sub presiune trebuie să fie corespunzătoare pentru o astfel de utilizare pe întreaga durată de viaţă prevăzută a acestora, cu excepţia cazurilor cînd este prevăzută înlocuirea lor.
    47. Materialele de adaos pentru sudare şi alte materiale de asamblare trebuie să satisfacă numai cerinţele relevante prevăzute la pct. 48, la lit. a) pct. 49 şi la pct. 50 primul alineat din prezenta anexă, în mod adecvat, atît individual, cît şi ca structură asamblată.
    48. Materialele destinate părţilor sub presiune trebuie:
    a) să aibă caracteristici adecvate pentru toate condiţiile de funcţionare previzibile, în mod rezonabil, şi pentru toate condiţiile de încercare şi, în mod special, trebuie să fie suficient de ductile şi tenace. Dacă este cazul, caracteristicile materialelor trebuie să fie în conformitate cu cerinţele prevăzute la pct. 61 din prezenta anexă. Suplimentar, materialele trebuie alese cu atenţie deosebită pentru a se preveni, dacă este necesar, ruperi fragile; iar, dacă din anumite motive se impune utilizarea unui material fragil, trebuie să fie luate măsuri adecvate;
    b) să fie suficient de rezistente din punct de vedere chimic la acţiunea fluidului conţinut de echipamentul sub presiune, astfel încît proprietăţile chimice şi fizice ale materialelor necesare securităţii în funcţionarea echipamentului sub presiune nu trebuie să se modifice esenţial pe durata de viaţă prevăzută;
    c) să nu fie sensibile în mod semnificativ la îmbătrînire;
    d) să fie adecvat alese pentru procedeele de prelucrare prevăzute;
    e) să fie alese astfel încît să se evite apariţia efectelor negative semnificative atunci cînd sînt îmbinate materiale diferite.
    49. Producătorul echipamentelor sub presiune trebuie:
    a) să definească în mod clar valorile necesare utilizate la calculele de proiectare, conform pct. 12 din prezenta anexă, şi caracteristicile esenţiale ale materialelor, precum şi modul de tratare al acestora, conform pct. 48 din prezenta anexă;
    b) în documentaţia tehnică să furnizeze date cu privire la conformitatea cu specificaţiile de materiale din prezenta Reglementare tehnică, în unul din următoarele moduri:
    prin utilizarea materialelor care sînt conforme cu cerinţele standardelor prevăzute în pct.12 din prezenta Reglementare tehnică;
    prin utilizarea materialelor importate care corespund cerinţelor de la pct. 48 şi 49 din prezenta anexă;
    printr-o evaluare specială a materialelor (prin utilizarea materialelor care au aprobare specială).
    Pentru echipamentele sub presiune din categoriile III şi IV evaluările speciale de materiale, prevăzute în ultimul alineat al lit. b) din prezentul punct, se acordă de către organismul desemnat responsabil pentru efectuarea evaluării conformităţii echipamentelor sub presiune.
    50. Producătorul echipamentelor sub presiune trebuie să ia măsurile adecvate pentru a se asigura că materialul utilizat corespunde cu specificaţiile impuse acestora. În special, trebuie să obţină pentru toate materialele documente întocmite de producătorul de materiale, care să certifice conformitatea cu o cerinţă impusă.
    Pentru elementele care lucrează sub presiune ale echipamentelor din categoriile II, III şi IV documentele întocmite de producătorul de materiale trebuie să fie sub forma unui certificat de control specific al produsului.
    În cazul în care producătorul de materiale aplică un sistem de asigurare a calităţii corespunzător, certificat de un organism competent, şi care a făcut obiectul unei evaluări specifice pentru materiale, se presupune că certificatele emise de producător atestă conformitatea cu cerinţele prevăzute la prezentul punct.
CERINŢE PENTRU ECHIPAMENTE SUB
 PRESIUNE SPECIALE
    51. Suplimentar faţă de cerinţele din capitolul II – capitolul V din prezenta anexă, echipamentele sub presiune prevăzute în capitolul VI şi capitolul VII din prezenta anexă trebuie să respecte şi cerinţele prevăzute pentru fiecare din acestea.
VI . ECHIPAMENTELE SUB PRESIUNE CU ARZĂTOR
 SAU ÎNCĂLZITE ÎN ALT MOD LA CARE EXISTĂ
 UN PERICOL DE SUPRAÎNCĂLZIRE
PREVĂZUTE
    în pct. 19 – 23 din prezenta Reglementare tehnică
    52. Aceste echipamente sub presiune includ:
    generatoare de abur şi a apei supraîncălzite prevăzute în pct. 21 din prezenta Reglementare tehnică, cum sînt, de exemplu, cazanele de abur şi apă încălzită la arzător, supraîncălzitoare şi preîncălzitoare intermediare, cazane recuperatoare, cazane pentru arderea deşeurilor, cazane electrice cu electrozi sau cu emersiune şi autoclave sub presiune împreună cu accesoriile lor şi, după caz, cu sistemele aferente de tratare a apei de alimentare şi de alimentare cu combustibil;
    aparate de încălzire în scopuri industriale, care utilizează alte fluide decît aburul şi vaporii supraîncălziţi, prevăzute în cap. III pct. 20 din prezenta Reglementare tehnică, ca de exemplu încălzitoare pentru industria chimică şi alte industrii similare, precum şi echipamente sub presiune pentru industria alimentară.
    53. Aceste echipamente sub presiune trebuie calculate, proiectate şi construite astfel încît să reducă la minimum riscul unei pierderi semnificative a conţinutului de căldură ca urmare a supraîncălzirii. În mod special trebuie să se asigure, acolo unde este cazul, că se respectă următoarele:
    a) sînt prevăzute mijloace adecvate de protecţie pentru a limita anumiţi parametri de funcţionare, cum sînt aportul şi evacuarea căldurii, şi după caz, nivelul fluidului, astfel încît să se evite orice risc de supraîncălzire locală sau generală;
    b) sînt prevăzute, dacă este necesar, puncte de prelevare a probelor pentru a verifica proprietăţile fluidului în scopul evitării riscurilor datorate depunerilor şi/sau coroziunii;
    c) există prevederi adecvate pentru eliminarea riscului de defecţiune datorată depunerilor;
    d) există mijloace sigure pentru evacuarea căldurii reziduale după oprire;
    e) sînt adoptate dispoziţii pentru prevenirea acumulărilor periculoase de amestecuri inflamabile de substanţe combustibile şi aer, precum şi pentru evitarea izbucnirii flăcării în afara locului de ardere.
VII. REŢEA DE CONDUCTE CONFORM
PREVEDERILOR
    din pct. 22 al prezentei Reglementări tehnice
    54. Pentru conducte, prin proiectare şi construcţie trebuie să se asigure că:
    a) riscul unei suprasarcini a flanşelor, racordurilor, compensatoarelor sau furtunurilor şi conductelor flexibile, datorat unei mişcări libere nepermise sau producerii unor forţe excesiv de mari, trebuie controlat în mod adecvat prin mijloace de sprijinire, ranforsare, ancorare, aliniere sau pretensionare;
    b) acolo unde există posibilitatea producerii condensului în interiorul conductelor pentru fluide gazoase, în punctele mai joase trebuie prevăzute mijloace pentru drenarea şi îndepărtarea lichidelor, în scopul evitării loviturilor hidraulice sau coroziunii;
    c) este acordată o atenţie deosebită posibilităţii de producere a unor avarii cauzate de turbulenţă şi vîrtejuri, caz în care se aplică prevederile de la pct. 21 al prezentei anexe;
    d) este acordată o atenţie deosebită riscului de uzură datorită vibraţiilor în conducte;
    e) în cazul în care conductele conţin fluide din grupa I, au fost luate măsurile corespunzătoare de izolare a ramificaţiilor cu grad ridicat de risc;
    f) riscul de golire intempestivă este redus la minimum, punctele de expediţie trebuie clar marcate pe conducta de bază, cu indicarea fluidului conţinut;
    g) pentru facilitarea lucrărilor de întreţinere, inspecţii sau reparaţii, amp
VIII. CERINŢE CANTITATIVE SPECIALE
 PENTRU ANUMITE ECHIPAMENTE SUB PRESIUNE

    55. Se aplică prevederile enunţate mai jos ca regulă generală. În cazul în care însă acestea nu se aplică, inclusiv cazurile în care nu sînt special prevăzute în mod specific materialele sau nu sînt aplicate standardele prevăzute la pct. 11 şi 12 din prezenta Reglementare tehnică, producătorul trebuie să facă dovada că a luat măsuri corespunzătoare, care asigură un nivel de securitate general echivalent.
    Prevederile prezentului capitol completează cerinţele esenţiale prevăzute la cap. II – VII din prezenta anexă pentru echipamentele sub presiune cărora li se aplică aceste cerinţe.
     Limitele admisibile
    56. Simboluri:
    a) R(e/t) limita de elasticitate, reprezintă, după caz, valoarea la temperatura de calcul pentru:
    limita superioară de curgere pentru un material, care are o limită de curgere inferioară şi superioară;
    limita convenţională de elasticitate de 1,0% pentru oţeluri austenitice şi aluminiu nealiat;
    limita convenţională de elasticitate de 0,2% pentru celelalte cazuri;
    b) R(m/20) reprezintă valoarea minimă a rezistenţei la tracţiune la 200C;
    c) R(m/t) reprezintă rezistenţa la tracţiune la temperatura de calcul.
    57. Limita generală neadmisibilă pentru sarcini preponderent statice şi la temperaturi în afara intervalului de valori în care fenomenele de fluaj sînt semnificative, nu trebuie să depăşească cea mai mică dintre următoarele valori, în funcţie de materialul utilizat:
    a) pentru oţel feritic, inclusiv oţel standardizat (oţelul laminar) cu excepţia oţelurilor cu granulaţie fină şi a oţelului supus unui tratament termic special: 2/3 din R(e/t) şi 5/12 din R(m/20);
    b) pentru oţel austenitic:
    dacă alungirea după rupere depăşeşte 30%, 2/3 din R(e/t), sau, ca alternativă;
    dacă alungirea acestuia după rupere depăşeşte 35%, 5/6 din R(e/t) şi 1/3 din R(m/t);
    c) pentru oţel turnat nealiat sau slab aliat, 10/19 din R(e/t) şi 1/3 din R(m/20);
    d) pentru aluminiu, 2/3 din R(e/t);
    e) pentru aliaje de aluminiu, care nu pot fi călite,
    2/3 din R(e/t) şi 5/12 din R(m/20).
    Coeficienţi de îmbinări sudate
    58. Pentru îmbinări sudate, coeficienţii de îmbinare nu pot depăşi următoarele valori:
    pentru echipamentele sub presiune, care sînt supuse la încercări distructive şi nedistructive care confirmă că întreaga serie de îmbinări nu prezintă defecte semnificative -1;
    pentru echipamentele sub presiune, care sînt supuse la încercări nedistructive prin sondaj - 0,85;
    pentru echipamentele sub presiune, care nu fac obiectul încercărilor nedistructive, altele decît examinarea vizuală - 0,7.
    Dacă este necesar, trebuie avute în vedere, totodată, şi tipul eforturilor, precum şi proprietăţile mecanice şi tehnologice ale îmbinărilor.
     Dispozitive de limitare a presiunii, în special pentru recipiente sub presiune
    59. Depăşirea momentană a presiunii, conform prevederilor de la pct. 28 din prezenta anexă, trebuie limitată la 10% din presiunea maximum admisibilă.
    Presiunea de probă    hidrostatică
    60. Pentru recipiente sub presiune, presiunea de probă hidrostatică la care se face încercarea conform pct. 39 din prezenta anexă trebuie să fie cel puţin egală cu cea mai mare dintre următoarele două valori posibile:
    valoarea corespunzătoare unei încărcări maxime pe care o poate suporta echipamentul sub presiune în funcţiune, luînd în considerare presiunea maxim admisibilă şi temperatura maximum admisibilă a acestuia, multiplicată cu coeficientul 1,25; sau
    valoarea presiunii maximum admisibile multiplicată cu coeficientul 1,43.
    Caracteristicile materialelor
    61. Cu excepţia cazurilor în care sînt impuse alte valori conform altor criterii ce trebuie luate în considerare, un oţel este considerat suficient de ductil pentru a satisface cerinţele prevăzute la lit. a) pct. 48 din prezenta anexă, dacă în cadrul încercării de alungire la rupere efectuată conform unei proceduri standard, alungirea acestuia după rupere este cel puţin egală cu 14% şi valoarea energiei de rupere măsurată pe o epruvetă tip “ISO V”, este cel puţin egală cu 27 J, la o temperatură de maximum 200C, dar nu mai mare decît cea mai mică temperatura de funcţionare prevăzută.

    anexa nr.2

    anexa nr.3

Anexa nr. 4
la Reglementarea tehnică
“Echipamente sub presiune”
PROCEDURI  DE  EVALUARE A CONFORMITĂŢII
    Obligaţiile care rezultă din prezenta anexă pentru echipamentele sub presiune se aplică şi ansamblurilor.
    I. Modulul A - Controlul intern al procesului de producţie
    1. Controlul intern al procesului de producţie este procedura prin care producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în  Republica Moldova, care îndeplineşte obligaţiile de la pct. 2 din prezenta anexă, declară şi asigură că echipamentele sub presiune îndeplinesc cerinţele aplicabile prevăzute de prezenta Reglementare tehnică. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în  Republica Moldova trebuie să aplice marca naţională de conformitate SM, în baza documentaţiei tehnice, pe fiecare echipament sub presiune şi să întocmească în scris o declaraţie de conformitate.
    2. Producătorul trebuie să întocmească documentaţia tehnică astfel cum este prevăzut la pct. 3 al prezentei anexe. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Republica Moldova are obligaţia să păstreze pe o perioadă de minimum 10 ani de la data fabricării ultimului echipament sub presiune în cauză, documentaţia tehnică de fabricaţie şi, la cerere, o pune la dispoziţia organelor de supraveghere şi control.
    În cazul în care nici producătorul şi nici reprezentantul autorizat al acestuia nu sînt stabiliţi în Republica Moldova, obligaţia păstrării documentaţiei tehnice de fabricaţie revine importatorului echipamentului sub presiune.
    3. Documentaţia tehnică de fabricaţie trebuie să permită efectuarea evaluării conformităţii echipamentului sub presiune cu cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică. În măsura în care este necesar pentru evaluare, dosarul tehnic de fabricaţie trebuie să cuprindă proiectarea, fabricaţia şi modul de funcţionare a echipamentului sub presiune.
    Documentaţia tehnică trebuie să conţină următoarele:
    a) descrierea generală a echipamentului sub presiune;
    b) planuri de proiectare, planuri de fabricaţie şi scheme ale componentelor, subansamblurilor, circuitelor etc.;
    c) descrieri şi explicaţii necesare înţelegerii planurilor şi schemelor menţionate, precum şi a modului de funcţionare a echipamentului sub presiune;
    d) lista standardelor conexe care conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale, aplicate în totalitate sau parţial, precum şi o descriere a soluţiilor adoptate pentru îndeplinirea cerinţelor esenţiale prevăzute de prezenta reglementare în cazul în care aceste standarde nu au fost aplicate;
    e) rezultatele calculelor de proiectare şi ale verificărilor efectuate etc.;
    f) rapoarte de încercări.
    4. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Republica Moldova trebuie să păstreze un exemplar al declaraţiei de conformitate împreună cu documentaţia tehnică, în baza căreia a fost eliberată declaraţia de conformitate.
    5. Producătorul trebuie să ia toate măsurile necesare ca să se asigure că procesul de fabricaţie impus echipamentului sub presiune care este fabricat să fie conform cu documentaţia tehnică şi cu cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică.
    II. Modulul Aa - Controlul intern al  procesului de producţie cu examinări efectuate de către  un organism de evaluare a conformităţii desemnat
    6. Modulul Aa constă din modulul A, la care se adaugă următoarele cerinţe suplimentare:
pentru fiecare produs fabricat producătorul sau reprezentantul său efectuează una sau mai multe încercări asupra unuia sau mai multor aspecte specifice ale produsului;
încercările au loc sub răspunderea unui laborator de încercări desemnat ales de producător.
    7. Laboratorul de încercări desemnat efectuează sau dispune efectuarea de evaluări periodice asupra produselor la intervale de timp aleatorii. În timpul evaluărilor laboratorul desemnat trebuie să preleveze mostre de echipamente sub presiune finite din secţiile de fabricaţie sau din lotul preconizat spre plasare pe piaţa internă. Mostra este supusă examinării şi se efectuează încercările necesare prevăzute în standardele conexe care conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale. Dacă  standardele conexe nu au fost aplicate de către producător sau acestea lipsesc atunci laboratorul de încercări desemnat efectuează încercări cu efect echivalent, pentru verificarea menţinerii conformităţii produsului cu cerinţele esenţiale din prezenta Reglementare tehnică.
    Laboratorul desemnat decide asupra numărului de mostre de echipamente sub presiune precum şi asupra faptului dacă este necesar să efectueze sau să dispună efectuarea evaluării finale, parţial sau în întregime, asupra mostrelor de echipamente sub presiune.
    8. În caz de neconformitate a unui sau a mai multor echipamente sub presiune, laboratorul desemnat trebuie să adopte măsurile necesare.
    9. Producătorul trebuie să aplice, sub marca naţională de conformitate SM, numărul de identificare al laboratorului de încercări desemnat, care a efectuat încercările potrivit prevederilor prezentului modul.
    III. Modulul B - Examinarea de tip
    10. Examinarea de tip este acea parte a procedurii, prin care un organism de certificare desemnat constată şi atestă că un exemplar reprezentativ al producţiei în cauză îndeplineşte prevederile aplicabile din prezenta Reglementare tehnică.
    11. Cererea pentru efectuarea examinării de tip se înaintează de către producător sau de către reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Republica Moldova unui singur organism desemnat, ales de către acesta.     Cererea de examinare de tip trebuie să cuprindă următoarele:
    a) denumirea şi adresa producătorului şi, dacă cererea este înaintată de către reprezentantul autorizat al acestuia, denumirea şi adresa reprezentantul autorizat;
    b) documentaţia tehnică prevăzută la pct. 12 al prezentei anexe;
    c) o declaraţie scrisă potrivit căreia rezultă că o cerere similară nu a mai fost înaintată nici unui alt organism desemnat.
    Termenul de examinare a cererii şi a materialelor prezentate nu va depăşi 10 zile.
    Solicitantul trebuie să pună la dispoziţia organismului de certificare un exemplar reprezentativ din producţia avută în vedere (în continuare – tip). Organismul desemnat poate să solicite un număr rezonabil de exemplare, dacă consideră că sînt necesare pentru realizarea programului de încercări.
    Un tip poate să acopere mai multe variante ale unui echipament sub presiune, cu condiţia ca diferenţele între variante să nu afecteze nivelul de securitate.
    12. Documentaţia  tehnică  de fabricaţie trebuie să permită efectuarea evaluării conformităţii echipamentului sub presiune cu cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică. În măsura în care este necesar evaluării, documentaţia tehnică trebuie să acopere proiectarea, fabricaţia şi modul de funcţionare a echipamentului sub presiune.
    Documentaţia tehnică trebuie să cuprindă următoarele:
    a) descrierea generală a echipamentului sub presiune;
    b) planuri de proiectare, planuri de fabricaţie şi scheme ale componentelor, subansamblurilor, circuitelor etc.;
    c) descrieri şi explicaţii necesare înţelegerii planurilor şi schemelor menţionate, precum şi a modului de funcţionare şi exploatare a echipamentului sub presiune;
    d) lista standardelor conexe ce conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale aplicate în totalitate sau parţial, precum şi o descriere a soluţiilor adoptate pentru îndeplinirea cerinţelor esenţiale prevăzute de prezenta Reglementare tehnică pentru cazul în care aceste standarde nu  au fost aplicate;
    e) rezultatele calculelor de proiectare şi ale  verificărilor efectuate etc.;
    f) rapoarte de încercări eliberate de laboratoarele de încercări;
    g) date privind încercările din procesul de fabricaţie;
    h) date privind calificările sau aprobările necesare, conform pct. 33 şi 34 din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică.
    13. Organismul desemnat are următoarele obligaţii:
    a) să examineze documentaţia tehnică, să verifice dacă tipul de produs a fost fabricat în conformitate cu documentaţia respectivă şi să identifice componentele care au fost proiectate în conformitate cu standardele conexe ce conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale din anexa nr.1 la Reglementarea tehnică, precum şi pe cele care au fost proiectate fără a ţine cont de prevederile standardelor respective;
    b) să efectueze sau să solicite efectuarea examinărilor corespunzătoare şi încercărilor necesare pentru a verifica dacă soluţiile adoptate de producător respectă cerinţele esenţiale din anexa nr.1 la prezenta     Reglementare tehnică, în cazul în care nu s-au aplicat standardele conexe ce conferă prezumţia de conformitate a produsului respectiv cu cerinţele esenţiale stabilite;
    c) să efectueze sau să solicite efectuarea examinărilor corespunzătoare şi a încercărilor necesare, pentru a constata dacă standardele conexe au fost real aplicate, în cazul în care producătorul a declarat că aplică standardele conexe ce conferă prezumţia de conformitate a produsului cu cerinţele esenţiale respective;
    d) să evalueze materialele utilizate, dacă acestea nu sînt în conformitate cu standardele conexe şi să verifice certificatele emise de producătorul de material, conform pct.50 din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică;
    e) să aprobe procedurile pentru asamblarea nedemontabilă a părţilor de echipament sub presiune sau să verifice dacă acestea au fost aprobate anterior în conformitate cu pct.33 din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică;
    f) să verifice dacă personalul desemnat pentru efectuarea asamblărilor nedemontabile a părţilor de echipament sub presiune şi a examinărilor nedistructive este calificat sau atestat în conformitate cu pct. 33 şi 34 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică;
    g) să convină împreună cu solicitantul asupra locului unde vor fi efectuate examinările şi încercările necesare.
    14. În cazul în care tipul de produs respectă prevederile din prezenta Reglementare tehnică, aplicabile acestuia, organismul de certificare trebuie să elibereze solicitantului, în termen ce nu va depăşi 30 de zile, un certificat de examinare de tip, conform anexei nr.5 la prezenta Reglementare tehnică.
    Certificatul de examinare de tip conţine:
    a) denumirea şi adresa producătorului;
    b) concluziile examinărilor;
    c) condiţiile pentru valabilitatea acestuia;
    d) datele necesare pentru identificarea tipului aprobat;
    e) perioada de valabilitate a certificatului (minimum 5 ani).
    15. Lista, cuprinzînd elementele din documentaţia tehnică, semnificative pentru evaluarea conformităţii produsului se anexează la certificatul de examinare de tip şi o copie se păstrează de către organismul de certificare desemnat.
    În cazul în care organismul desemnat refuză acordarea certificatului de examinare de tip producătorului sau reprezentantului autorizat al acestuia stabilit în  Republica Moldova, organismul, în termen ce nu va depăşi 15 zile, trebuie să justifice detaliat solicitantului refuzul. În situaţia în care i se refuză unui producător certificarea unui tip, acesta poate face plîngere în modul stabilit la Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii sau la instanţa judecătorească, în condiţiile legii.
    Conţinutul şi forma de prezentare a certificatului de examinare de tip este stabilit în anexa nr.5 la prezenta Reglementare tehnică.
    16. Solicitantul, în termen ce nu va depăşi 5 zile, trebuie să informeze organismul de certificare desemnat, care deţine documentaţia referitoare la certificatul de examinare de tip, asupra tuturor modificărilor pe care le-a efectuat sau intenţionează să le efectueze la un echipament sub presiune aprobat. Aceste modificări sînt supuse unei aprobări suplimentare, atunci cînd pot afecta conformitatea echipamentului sub presiune cu cerinţele esenţiale sau cu condiţiile prevăzute pentru utilizarea acestuia. Această aprobare suplimentară trebuie acordată sub forma unei completări la certificatul de examinare de tip original, în termen ce nu va depăşi 15 zile.
    17. Fiecare organism desemnat trebuie să transmită Organismului Naţional de Evaluare a Conformităţii pentru evidenţă copii de pe certificatele de examinare de tip, precum şi de pe anexele şi/sau completările acestora, în termen de pănă la 10 zile de la data emiterii lor
    18. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Republica Moldova trebuie să păstreze, împreună cu dosarul tehnic de fabricaţie, copiile certificatelor de examinare de tip emise şi ale completărilor la acestea, o perioadă de minimum 10 ani de la data fabricării ultimului echipament sub presiune.
    19.  În situaţia în care nici producătorul şi nici reprezentantul autorizat al acestuia nu sînt stabiliţi în  Republica Moldova, obligaţia de a deţine şi de a pune la dispoziţia organului de supraveghere şi control, la cerere, documentaţia tehnică, revine importatorului echipamentului sub presiune.
    IV.  Modulul C – Conformitatea cu tipul de produs
    20. Conformitatea cu tipul este acea parte a procedurii prin care producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în  Republica Moldova asigură şi declară că echipamentul sub presiune este conform tipului descris în certificatul de examinare de tip şi satisface cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în  Republica Moldova, în baza declaraţiei de conformitate, trebuie să aplice pe fiecare echipament sub presiune marca naţională  de conformitate SM.
    21. Producătorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a garanta că procesul de fabricaţie impune ca echipamentele sub presiune fabricate să fie conforme cu tipul, aşa cum este descris în certificatul de examinare de tip, şi cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice  aplicabile acestora.
    22. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în  Republica Moldova trebuie să păstreze o copie a declaraţiei de conformitate pentru o perioadă de minimum 10 ani de la data fabricării ultimului echipament sub presiune.
    În situaţia în care nici producătorul şi nici reprezentantul autorizat al acestuia nu sînt stabiliţi pe teritoriul  Republicii Moldova, obligaţia de a deţine şi de a pune la dispoziţia organului de supraveghere şi control, la cerere, documentaţia tehnică revine importatorului echipamentului  sub presiune.   
    23. Pentru fiecare produs  fabricat să efectuează una sau mai multe încercări privind unul sau mai multe aspecte specifice ale produsului. Aceste încercări sînt executate de producător sau în numele acestuia.     Încercările se efectuează sub răspunderea unui organism de certificare desemnat.
    24. Evaluarea finală trebuie să fie supusă unei supravegheri sub forma unor vizite inopinate efectuate de organismul desemnat, ales de producător.
    25.  În timpul vizitelor organismul desemnat trebuie:
    a) să stabilească dacă producătorul efectuează evaluarea finală, conform pct. 37-40 din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică;
    b) să preleveze mostre de echipamente sub presiune din spaţiile de fabricaţie  sau din depozite pentru a efectua verificări. Organismul desemnat decide asupra numărului mostrelor de echipamente sub presiune, precum şi asupra faptului dacă este necesar să efectueze, sau să dispună să fie efectuată, evaluarea finală, parţial sau în întregime asupra mostrelor de echipamente sub presiune.
    26. În caz de neconformitate a unui sau a mai multor echipamente sub presiune, organismul desemnat trebuie, în termen ce nu va depăşi 15 zile, să indice  producătorului ca acesta să adopte măsurile necesare pentru obţinerea conformităţii. Producătorul trebuie să aplice numărul de identificare al organismului de certificare desemnat.
    V. Modulul D - Asigurarea calităţii  procesului de producere
     27. Asigurarea calităţii procesului de producere este acea parte a procedurii prin care producătorul, care respectă obligaţiile ce îi revin conform prevederilor prezentului modul, asigură şi declară, pe propria răspundere, conformitatea echipamentului sub presiune în cauză cu tipul descris în certificatul de examinare de tip şi faptul că acestea satisfac cerinţele prezentei Reglementări tehnice, care le sînt aplicabile.
    Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Republica Moldova trebuie să aplice  marca naţională de conformitate SM pe fiecare echipament sub presiune şi să întocmească în scris o declaraţie de conformitate.
    28. Marca naţională de conformitate SM trebuie să fie însoţită de numărul de identificare al organismului desemnat responsabil de evaluarea iniţială şi periodică conform prevederilor prezentului modul.
    29. Producătorul trebuie să aplice un sistem de management al calităţii certificat conform cerinţelor standardului internaţional ISO 9001 pentru producerea şi încercarea produsului finit, conform prevederilor prezentului modul şi care trebuie supus evaluărilor  periodice sub răspunderea organismului de certificare a sistemelor calităţii desemnat, conform prevederilor de la pct. 34-37 al prezentului modul.
     Sistemul calităţii
    30. Producătorul trebuie să solicite unui organism de certificare a sistemelor calităţii desemnat, ales de acesta, evaluarea propriului sistem de management al  calităţii.
    Cererea pentru evaluarea sistemului calităţii trebuie să cuprindă:
    a) toate informaţiile relevante despre echipamentul sub presiune avut în vedere;
    b) documentaţia privind sistemul calităţii;
    c) documentaţia tehnică de fabricaţie pentru tipul de produs aprobat şi o copie a certificatului de examinare de tip.
    31. Sistemul calităţii trebuie să garanteze conformitatea echipamentului sub presiune cu tipul aprobat, aşa cum este descris în certificatul de examinare de tip şi cu cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică.
    Toate elementele, cerinţele şi dispoziţiile adoptate de un producător trebuie să fie reunite într-o documentaţie sistematică şi ordonată sub formă de măsuri, proceduri şi instrucţiuni scrise.
    Documentaţia privind sistemul calităţii trebuie să permită o interpretare uniformă a programelor, planurilor, manualelor şi înregistrărilor privind calitatea.
    Documentaţia privind sistemul calităţii trebuie să conţină, în special, o descriere corespunzătoare:
    a) a obiectivelor legate de calitate şi structura organizatorică, responsabilităţile şi atribuţiile conducerii referitor la calitatea echipamentului sub presiune;
    b) a  proceselor de fabricaţie, tehnicilor de control şi de asigurare a calităţii precum şi a proceselor şi măsurilor sistematice care vor fi utilizate, în special procedurilor utilizate la asamblările nedemontabile ale părţilor de echipament sub presiune, aşa cum au fost aprobate în conformitate cu pct. 33 din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică;
    c) a examinărilor şi încercărilor efectuate înainte, în timpul şi după fabricare, cu indicarea frecvenţei la care acestea se efectuează;
    d) a înregistrărilor privind calitatea, cum ar fi rapoartele de examinare şi rezultatele încercărilor, rezultatele etalonărilor, rapoartele privind calificările sau aprobările personalului implicat, în special cele referitoare la personalul responsabil de efectuarea asamblărilor nedemontabile şi a încercărilor nedistructive, conform pct. 33 şi 34 din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică;
    e) a mijloacelor de verificare permanentă a realizării calităţii cerute şi a funcţionării eficiente a sistemului calităţii.
    32. Organismul desemnat trebuie să evalueze sistemul calităţii pentru a stabili dacă satisface cerinţele prevăzute la pct. 31 din prezenta anexă. Se consideră că sînt respectate cerinţele prevăzute la pct. 31 din prezenta anexă  dacă elementele sistemului calităţii sînt conforme cu  cerinţele standardului internaţional ISO 9001.
    Echipa de audit trebuie să aibă cel puţin un membru cu experienţă în evaluarea tehnologiei echipamentului sub presiune în cauză. Procedura de evaluare trebuie să includă o vizită de control la întreprinderea producătorului.
    Decizia motivată a organismului de certificare a sistemului de calitate, care va cuprinde şi concluziile evaluării, trebuie adusă la cunoştinţa producătorului,  în termen ce nu va depăşi 15 zile.
    33. Producătorul trebuie să se angajeze că îndeplineşte obligaţiile care decurg din sistemul calităţii aşa cum a fost certificat şi trebuie să asigure că acesta este menţinut în permanenţă la un nivel corespunzător şi eficient.
    Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Republica Moldova, în termen ce nu va depăşi 15 zile, trebuie să informeze organismul desemnat care a certificat sistemul calităţii asupra oricărei intenţii de actualizare sau modificare a sistemului calităţii.
    Organismul de certificare a sistemului calităţii desemnat trebuie să evalueze modificările propuse şi să decidă dacă sistemul calităţii modificat va mai satisface în continuare cerinţele prevăzute la pct. 31 al prezentei anexe, sau dacă este necesară o nouă procedură de evaluare.
    Decizia motivată, care va cuprinde şi concluziile evaluării, trebuie adusă la cunoştinţa producătorului, în termen ce nu va depăşi 15 zile.
     Evaluarea periodică a sistemului calităţii sub responsabilitatea organismului de certificare a sistemului calităţii desemnat
    34.  Scopul evaluării periodice  a sistemului calităţii este acela de a asigura că producătorul îndeplineşte în totalitate obligaţiile care îi revin din sistemul calităţii aprobat.
    35.  Producătorul trebuie să permită accesul organismului desemnat pentru efectuarea de evaluări la locurile de fabricaţie,  încercări şi depozitare şi trebuie să pună la dispoziţia acestuia toate informaţiile necesare, în special:
    a) documentaţia privind sistemul calităţii;
    b) înregistrările privind calitatea, cum ar fi rapoartele de examinare şi  încercări, rezultatele etalonărilor, rapoartele privind calificarea personalului implicat etc.
    36. Organismul de certificare a sistemelor calităţii desemnat trebuie să efectueze evaluări periodice, pentru a se asigura că producătorul menţine şi aplică sistemul calităţii şi trebuie să emită producătorului un raport de evaluare în termen ce nu va depăşi 15 zile. Frecvenţa auditurilor periodice trebuie să fie stabilită astfel încît la fiecare trei ani să se facă o reevaluare totală.
    37.  Suplimentar, organismul de certificare desemnat, la solicitarea organului de supraveghere şi  control, poate efectua evaluări inopinate la sediul producătorului. Cheltuielile aferente evaluărilor inopinate le suportă autoritatea de control care a solicitat evaluarea respectivă.
     În cadrul sistemului de control al evaluărilor inopinate trebuie avute în vedere în mod special următoarele:
    a) categoria echipamentului sub presiune;
    b) rezultatele evaluărilor anterioare;
    c) necesitatea urmăririi acţiunilor corective;
    d) după caz, condiţii speciale legate de certificarea sistemului calităţii;
    e) modificări esenţiale în organizarea, procedurile şi tehnologiile de fabricaţie.
    În timpul unor astfel de evaluări, organismul desemnat poate să efectueze sau să solicite să fie efectuate încercări, pentru a verifica buna funcţionare a sistemului calităţii, dacă consideră necesar. Organismul desemnat, în termen ce nu va depăşi 15 zile, trebuie să predea producătorului un raport al vizitei şi, dacă s-a efectuat o încercare, un raport de încercare.
    38. Producătorul trebuie să păstreze şi să poată pune la dispoziţia organului de supraveghere şi control, pe o perioadă de minimum 10 ani de la data la care a fost fabricat ultimul echipament sub presiune, următoarele documente:
    a) documentaţia privind sistemul calităţii;
    b) informaţiile privind modificarea sistemului calităţii;
    c) deciziile şi rapoartele organismului desemnat.
    39. Fiecare organism desemnat trebuie să comunice Organismului Naţional de Evaluare  a Conformităţii  informaţiile relevante referitoare la certificatele de conformitate  privind sistemul calităţii, eliberate sau retrase, în termen de 10 zile de la data emiterii acestora.
    VI.  Modulul D – Asigurarea calităţii procesului de producere
    (utilizat fără modulul B)
    40. Modulul D se utilizează în comun cu modulul A. Asigurarea calităţii producţiei este acea parte a procedurii prin care producătorul, care îndeplineşte obligaţiile de la pct. 42 din prezenta anexă, asigură şi declară că echipamentele sub presiune respective îndeplinesc cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în  Republica Moldova, aplică pe fiecare echipament sub presiune marca naţională  de conformitate SM şi întocmeşte o declaraţie scrisă de conformitate. Marca naţională de conformitate SM trebuie să fie însoţită de numărul de identificare al organismului desemnat  responsabil  de evaluarea iniţială şi periodică, conform pct. 47-50 din prezentul modul.
    41. Producătorul trebuie să întocmească documentaţia tehnică. Documentaţia tehnică trebuie să permită evaluarea conformităţii echipamentului sub presiune cu cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică. În măsura, în care este necesar pentru evaluare, documentaţia tehnică trebuie să acopere proiectarea, fabricaţia şi modul de funcţionare a echipamentului sub presiune şi trebuie să cuprindă următoarele:
    a) descrierea generală a echipamentului sub presiune;
    b) planuri de proiectare, planuri de fabricaţie şi scheme ale componentelor, subansamblurilor, circuitelor etc.;
    c) descrieri şi explicaţii necesare înţelegerii planurilor şi schemelor menţionate, precum şi a modului de funcţionare a echipamentului sub presiune;
    d) lista standardelor conexe aplicate în totalitate sau parţial, precum şi o descriere a soluţiilor adoptate pentru îndeplinirea cerinţelor esenţiale pentru cazul în care standardele conexe nu au fost aplicate;
    e) rezultatele calculelor de proiectare, a examinărilor efectuate etc.;
    f) rapoarte de încercări.
    42. Producătorul trebuie să aplice un sistem de management al calităţii certificat, conform cerinţelor standardului internaţional ISO 9001, adaptat pentru produsele la care se aplică, examinarea finală şi încercări, conform pct. 43-46 şi care trebuie supus  evaluărilor  periodice, conform pct. 47-50 din prezentul modul.
    Sistemul calităţii
    43. Producătorul trebuie să solicite unui organism desemnat, ales de acesta, evaluarea propriului sistem al calităţii.
    Cererea pentru evaluarea sistemului calităţii trebuie să cuprindă:
    a) toate informaţiile necesare despre echipamentul sub presiune avut în vedere;
    b) documentaţia privind sistemul calităţii.
    44. Sistemul calităţii trebuie să garanteze conformitatea echipamentului sub presiune cu cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică.
    Toate elementele, cerinţele şi dispoziţiile adoptate de un producător trebuie să fie reunite într-o documentaţie sistematică şi ordonată sub formă de măsuri, proceduri şi instrucţiuni scrise.
    Documentaţia privind sistemul calităţii trebuie să permită o interpretare uniformă a programelor, planurilor, manualelor şi înregistrărilor privind calitatea.
    Documentaţia privind sistemul calităţii trebuie să conţină în special o descriere corespunzătoare a următoarelor:
    a) obiectivele legate de calitate şi structura organizatorică, responsabilităţile şi atribuţiile conducerii cu privire la calitatea echipamentului sub presiune;
    b) procesul de fabricaţie, tehnicile de control şi de asigurare a calităţii precum şi procesele şi măsurile sistematice care vor fi utilizate, în special procedurile utilizate la asamblările nedemontabile ale părţilor de echipament sub presiune, aşa cum au fost aprobate în conformitate cu pct. 33 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică;
    c) examinările şi încercările efectuate înainte, în timpul şi după fabricare, cu indicarea frecvenţei la care acestea se efectuează;
    d) înregistrările privind calitatea, cum ar fi rapoartele de examinare şi rezultatele încercărilor, rezultatele etalonărilor, rapoartele privind calificarea personalului implicat, în special cele referitoare la personalul responsabil cu efectuarea asamblărilor nedemontabile ale părţilor, conform pct. 33 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică;
    e) mijloacele de verificare permanentă a realizării calităţii cerute şi a funcţionării eficiente a sistemului calităţii.
    45. Organismul desemnat trebuie să evalueze sistemul calităţii pentru a stabili dacă satisface cerinţele prevăzute la pct. 44 din prezenta anexă. Se consideră că sînt respectate cerinţele prevăzute la pct. 44 din prezenta anexă, dacă elementele sistemului calităţii sînt conforme cu  cerinţele standardului internaţional ISO 9001.
    Echipa de audit trebuie să aibă cel puţin un membru cu experienţă în evaluarea tehnologiei echipamentului sub presiune în cauză. Procedura de evaluare trebuie să includă o vizită de control la întreprinderea producătorului.
    Decizia motivată a echipei de audit, care va cuprinde şi concluziile evaluării, trebuie adusă la cunoştinţa producătorului, în termen ce nu va depăşi 15 zile.
    46. Producătorul trebuie să se angajeze că îndeplineşte obligaţiile, care decurg din sistemul calităţii, aşa cum a fost certificat şi trebuie să asigure, că acesta este menţinut la un nivel corespunzător şi eficient.
    Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în  Republica Moldova trebuie să informeze organismul desemnat, care a certificat sistemul calităţii asupra oricărei intenţii de modificare a sistemului calităţii, în termen ce nu va depăşi 15 zile.
    Organismul desemnat trebuie să evalueze modificările propuse şi să decidă dacă sistemul calităţii modificat continuă să satisfacă cerinţele prevăzute la  pct. 44 din prezenta anexă sau dacă este necesară o nouă procedură de evaluare.
    Decizia motivată a echipei de audit, care va cuprinde şi concluziile evaluării, trebuie adusă la cunoştinţa producătorului, în termen ce nu va depăşi 15 zile.
     Evaluarea periodică a sistemului calităţii sub responsabilitatea organismului de certificare a sistemului calităţii desemnat
    47. Scopul evaluării sistemului calităţii este acela de a asigura că producătorul îndeplineşte în totalitate obligaţiile care îi revin din sistemul calităţii certificat.
    48. Producătorul trebuie să permită accesul organismului desemnat pentru efectuarea de evaluări la locurile de fabricaţie, examinări, încercări şi depozitare şi trebuie să pună la dispoziţia acestuia toate informaţiile necesare, în special:
    a) documentaţia privind sistemul calităţii;
    b) înregistrările privind calitatea, cum ar fi rapoartele de examinare şi încercări, rezultatele etalonărilor, rapoartele privind calificarea personalului implicat etc.
    49. Organismul desemnat trebuie să efectueze evaluări periodice, pentru a se asigura că producătorul menţine şi aplică sistemul calităţii şi trebuie să emită producătorului un raport de audit. Frecvenţa evaluărilor periodice trebuie să fie stabilită astfel încît la fiecare trei ani să se facă o reevaluare totală.
    50. Suplimentar, organismul desemnat poate efectua evaluări inopinate la sediul producătorului. Necesitatea acestor evaluări suplimentare va fi determinată în baza unui sistem de evaluări aplicat de organismul desemnat, precum şi la solicitarea organului de supraveghere şi  control. În cadrul sistemului de  evaluări trebuie avute în vedere, în mod special, următoarele:
    a) categoria echipamentului sub presiune;
    b) rezultatele  evaluărilor anterioare;
    c) necesitatea urmăririi acţiunilor corective;
    d) după caz, condiţii speciale legate de certificarea sistemului;
    e) modificări esenţiale în organizarea, procedurile şi tehnologiile de fabricaţie.
    În timpul unor astfel de evaluări, organismul desemnat poate să efectueze sau să solicite să fie efectuate încercări, pentru a verifica buna funcţionare a sistemului calităţii, dacă consideră necesar. Organismul desemnat trebuie să predea producătorului un raport al evaluării şi, dacă s-a efectuat o încercare, un raport de încercare în termen ce nu va depăşi 15 zile.
    51. Producătorul trebuie să păstreze şi să poată pune la dispoziţia şi organului de supraveghere şi control, pe o perioadă de minimum 10 ani de la data la care a fost fabricat ultimul echipament sub presiune, următoarele documente:
    a) dosarul tehnic de fabricaţie prevăzut la pct. 41 al modulului respectiv;
    b)  documentaţia privind sistemul calităţii;
    c)  informaţiile privind modificarea sistemului calităţii prevăzute la pct. 46 alineatul doi al prezentei anexe;
    d) deciziile şi rapoartele organismului desemnat prevăzute la pct. 45, ultimul alineat, la pct. 46 ultimul alineat, la pct. 49 şi pct. 50 alineatul doi.
    52. Fiecare organism desemnat trebuie să comunice Organismului Naţional de Evaluare a Conformităţii informaţiile relevante referitoare la  certificatele de conformitate  privind sistemul calităţii, eliberate sau retrase în termen ce nu va depăşi 10 zile din data emiterii lor.
    VII. Modulul E - Asigurarea calităţii produsului
    53. Asigurarea calităţii produsului este procedura prin care producătorul care îndeplineşte prevederile pct.54 al prezentului  modul asigură şi declară că echipamentul sub presiune este conform cu tipul descris în certificatul de examinare de tip şi satisface cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în  Republica Moldova trebuie să aplice  marca naţională de conformitate SM pe fiecare produs şi să întocmească în scris o declaraţie de conformitate.  Marca naţională de conformitate SM trebuie să fie însoţită de numărul de identificare al organismului desemnat, care răspunde de evaluarea iniţială şi periodică, conform prevederilor de la pct. 59-62 al prezentului modul.
    54. Pentru examinarea finală şi încercarea echipamentului sub presiune, producătorul trebuie să aplice un sistem  de management al calităţii certificat conform cerinţelor standardului internaţional ISO 9001, adaptat pentru produsele la care se aplică, aprobat în conformitate cu  prevederile de la pct.55-58, care trebuie să fie supus evaluării periodice conform pct. 59-62 al prezentului modul.
    3. Sistemul calităţii
    55. Producătorul solicită unui organism desemnat, ales de către acesta, evaluarea propriului sistem al calităţii pentru echipamentul sub presiune. Cererea pentru evaluarea sistemului calităţii trebuie să cuprindă:
    a) toate informaţiile relevante pentru echipamentul sub presiune avut în vedere;
    b) documentaţia privind sistemul calităţii;
    c) documentaţia tehnică a tipului aprobat şi o copie a certificatului de examinare de tip.
    Termenul de examinare a cererii şi materialelor prezentate nu va depăşi 10 zile
    56. În cadrul sistemului calităţii, se examinează fiecare echipament sub presiune şi se efectuează încercările corespunzătoare, prevăzute în standardul sau standardele conexe ce conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele din prezenta Reglementare tehnică, sau încercări cu efect echivalent, în special verificarea finală, conform pct. 37-40 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică, pentru a verifica conformitatea cu cerinţele aplicabile din prezenta reglementare.
    Toate elementele, cerinţele şi deciziile adoptate de către producător trebuie să fie reunite într-o documentaţie sistematică şi ordonată sub formă de măsuri, proceduri şi instrucţiuni scrise. Această documentaţie privind sistemul calităţii trebuie să asigure o înţelegere uniformă a programelor, planurilor, manualelor şi înregistrărilor privind calitatea.
    Documentaţia privind sistemul calităţii trebuie să conţină, în special, o descriere adecvată a următoarelor:
    a) obiectivele privind calitatea, structura organizatorică a întreprinderii, responsabilităţile şi atribuţiile conducerii întreprinderii în ceea ce priveşte calitatea echipamentului sub presiune;
    b) examinările şi încercările care vor fi efectuate după finisarea procesului de fabricaţie;
    c) mijloacele de verificare permanentă a funcţionării efective a sistemului calităţii;
    d) înregistrările privind calitatea, cum ar fi rapoartele de examinare şi rezultatele încercărilor, rezultatele etalonărilor, rapoartele privind nivelul de calificare a personalului implicat, în special cele referitoare la personalul responsabil cu efectuarea asamblărilor nedemontabile ale părţilor şi a încercărilor nedistructive, conform pct. 33  şi 34 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică.
    57. Organismul de certificare a sistemului calităţii desemnat trebuie să evalueze sistemul calităţii pentru a stabili dacă acesta îndeplineşte cerinţele menţionate la pct. 56 din prezenta anexă. Se consideră că sînt respectate cerinţele prevăzute la pct. 56 din prezenta anexă,  dacă elementele sistemului calităţii sînt conforme cu  cerinţele standardului internaţional ISO 9001.
     Echipa de audit trebuie să aibă cel puţin un membru cu experienţă în evaluarea tehnologiei echipamentului sub presiune în cauză. Procedura de evaluare trebuie să includă o vizită de control la întreprinderea producătorului.
    Decizia motivată a echipei de audit, care va cuprinde şi concluziile evaluării, trebuie adusă la cunoştinţa producătorului în termen ce nu va depăşi 30 de zile.
    58. Producătorul trebuie să se angajeze că îndeplineşte obligaţiile care decurg din sistemul calităţii, aşa cum a fost certificat şi trebuie să asigure că acesta este menţinut la un nivel corespunzător şi eficient.
    Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Republica Moldova trebuie să informeze organismul desemnat care a certificat sistemul calităţii asupra oricărei intenţii de actualizare sau modificare a sistemului calităţii în termen ce nu va depăşi 5 zile.
    Organismul desemnat trebuie să evalueze modificările propuse şi să decidă dacă sistemul calităţii modificat continuă să satisfacă cerinţele prevăzute la pct. 56 din prezenta anexă sau dacă este necesară o nouă procedură de evaluare.
    Decizia motivată a echipei de audit, care va cuprinde şi concluziile evaluării, trebuie adusă la  cunoştinţa producătorului în termen ce nu va depăşi 15 zile.
    Evaluarea periodică a sistemului calităţii sub responsabilitatea unui organism de certificare a sistemelor calităţii desemnat
    59. Scopul evaluării periodice a sistemului calităţii este acela de a asigura că producătorul îndeplineşte în totalitate obligaţiile, care îi revin din sistemul calităţii aprobat.
    60. Producătorul trebuie să permită accesul organismului desemnat pentru efectuarea de evaluări la locurile de producere, încercări şi depozitare şi trebuie să pună la dispoziţia acestuia toate informaţiile necesare, în special:
    a) documentaţia privind sistemul calităţii;
    b) documentaţia tehnică de fabricaţie;
    c) înregistrările privind calitatea, cum ar fi rapoartele de examinare şi încercări, rezultatele etalonărilor, rapoartele privind calificarea personalului implicat etc.
    61. Organismul desemnat trebuie să efectueze evaluările periodice, pentru a se asigura că producătorul menţine şi aplică sistemul calităţii şi trebuie să emită producătorului un raport de audit în termen ce nu va depăşi 15 zile.
    Frecvenţa evaluărilor periodice trebuie să fie stabilită astfel încît la fiecare trei ani să se facă o reevaluare totală.
    62. Suplimentar, organismul desemnat, la solicitarea organului de supraveghere şi control, poate efectua evaluări inopinate la sediul producătorului. Cheltuielile aferente evaluărilor inopinate le suportă autoritatea de control care a solicitat evaluarea respectivă. În cadrul sistemului de evaluări trebuie avute în vedere, în mod special, următoarele:
    a) categoria echipamentului sub presiune;
    b) rezultatele evaluărilor anterioare;
    c) necesitatea urmăririi acţiunilor corective;
    d) după caz, condiţii speciale legate de certificarea sistemului;
    e) modificări esenţiale în organizarea, procedurile şi tehnologiile de fabricaţie.
    În timpul unor astfel de evaluări, organismul desemnat poate să efectueze sau să solicite să fie efectuate încercări, pentru a verifica buna funcţionare a sistemului calităţii, dacă consideră necesar. Organismul desemnat trebuie să predea producătorului un raport al evaluării şi, dacă s-a efectuat o încercare, un raport de încercare, în termen ce nu va depăşi 15 zile.
    63. Producătorul trebuie să păstreze şi să pună la dispoziţia organului de supraveghere şi control, pe o perioadă de minimum 10 ani de la data la care a fost fabricat ultimul echipament sub presiune, următoarele documente:
    a) documentaţia privind sistemul calităţii;
    b) informaţiile privind modificarea sistemului calităţii;
    c) deciziile şi rapoartele organismului desemnat prevăzute la pct.57, ultimul alineat, la pct. 58 ultimul alineat, la pct.61 şi pct. 62 din prezenta anexă.
    64. Fiecare organism desemnat trebuie să comunice Organismului Naţional de Evaluare a Conformităţii informaţiile relevante referitoare la certificatele de conformitate privind sistemul calităţii, eliberate sau retrase în termen ce nu va depăşi 10 zile din data emiterii lor.
    VIII. Modulul E – Asigurarea calităţii produsului
    (utilizat fără modulul B)
    65. Prezentul modul se utilizează în comun cu modulul A. Asigurarea calităţii produsului este procedura prin care producătorul care îndeplineşte prevederile de la pct. 67 din prezenta anexă asigură şi declară că echipamentul sub presiune satisface cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Republica Moldova trebuie să aplice marca naţională de conformitate SM pe fiecare echipament sub presiune şi să întocmească în scris o declaraţie de conformitate. Marca naţională de conformitate SM trebuie să fie însoţită de numărul de identificare al organismului de certificare a sistemelor calităţii desemnat, care răspunde de evaluarea iniţială şi periodică, conform pct.72-75 din prezenta anexă.
    66. Producătorul trebuie să întocmească documentaţia tehnică. Documentaţia tehnică de fabricaţie trebuie să permită evaluarea conformităţii echipamentului sub presiune cu cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică. În măsura în care este necesar pentru evaluare, documentaţia tehnică trebuie să acopere proiectarea, fabricaţia şi modul de funcţionare a echipamentului sub presiune şi trebuie să cuprindă următoarele:
    a) descrierea generală a echipamentului sub presiune;
    b) planuri de proiectare, planuri de fabricaţie şi scheme ale componentelor, subansamblurilor, circuitelor etc.;
    c) descrieri şi explicaţii necesare înţelegerii planurilor şi schemelor menţionate, precum şi a modului de funcţionare a echipamentului sub presiune;
    d) lista standardelor conexe care conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale, aplicate în totalitate sau parţial, precum şi o descriere a soluţiilor adoptate pentru îndeplinirea cerinţelor esenţiale prevăzute de prezenta Reglementare tehnică pentru cazul în care standardele conexe nu au fost aplicate;
     e) rezultatele calculelor de proiectare, a examinărilor efectuate etc.;
    f) rapoarte de încercări.
    67. Producătorul trebuie să aplice un sistem al calităţii certificat conform cerinţelor standardului internaţional ISO 9001, aprobat pentru evaluarea finală şi încercări în conformitate cu prevederile de la pct. 68-71 din prezenta anexă şi care trebuie supus evaluărilor periodice conform prevederilor de la pct. 72-75 din prezenta anexă.
    Sistemul calităţii
    68. Producătorul trebuie să solicite unui organism desemnat, ales de acesta, evaluarea propriului sistem al calităţii.
    Cererea pentru evaluarea sistemului calităţii trebuie să cuprindă:
    a) toate informaţiile relevante despre echipamentul sub presiune avut în vedere;
    b) documentaţia privind sistemul calităţii.
    69. În cadrul sistemului calităţii, fiecare echipament sub presiune trebuie examinat şi trebuie efectuate încercările corespunzătoare prevăzute în standardele conexe ce conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale din prezenta Reglementare tehnică, sau încercări cu efect echivalent, în special evaluarea finală prevăzută la pct. 37-40 din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică, pentru a verifica conformitatea echipamentului sub presiune cu cerinţele aplicabile din Reglementare.
    Toate elementele, cerinţele şi dispoziţiile adoptate de un producător trebuie să fie reunite într-o documentaţie ţinută în mod sistematic şi raţional sub formă de măsuri, proceduri şi instrucţiuni scrise.
    Această documentaţie privind sistemul calităţii trebuie să permită o interpretare uniformă a programelor, planurilor, manualelor şi înregistrărilor privind calitatea.
    Documentaţia privind sistemul calităţii trebuie să conţină, în special, o descriere corespunzătoare a următoarelor:
    a) obiectivele calităţii şi structura organizatorică, responsabilităţile şi atribuţiile conducerii cu privire la calitatea echipamentului sub presiune;
    b) procedurile utilizate la asamblările nedemontabile ale părţilor de echipament sub presiune, aşa cum au fost aprobate în conformitate cu pct. 33 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică;
    c) examinările şi încercările, care se efectuează după finisarea procesului de fabricare;
    d) mijloacele de verificare permanentă, care să permită controlul funcţionării eficace a sistemului calităţii;
    e) înregistrările privind calitatea, cum ar fi rapoartele de încercări, rezultatele etalonărilor, rapoartele privind calificarea personalului implicat, în special cele referitoare la personalul responsabil cu efectuarea asamblărilor nedemontabile ale părţilor conform pct.33 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică.
    70. Organismul desemnat trebuie să evalueze sistemul calităţii pentru a stabili dacă satisface cerinţele prevăzute la pct. 69 din prezenta anexă. Se consideră că sînt respectate cerinţele prevăzute la pct. 69 dacă elementele sistemului calităţii sînt conforme cu cerinţele standardului internaţional ISO 9001.
     Echipa de audit trebuie să aibă cel puţin un membru cu experienţă în evaluarea tehnologiei echipamentului sub presiune în cauză. Procedura de evaluare trebuie să includă o vizită de control la întreprinderea producătorului.
    Decizia motivată, care va cuprinde şi concluziile evaluării, trebuie adusă la cunoştinţa producătorului, în termen ce nu va depăşi 15 zile.
    71. Producătorul trebuie să se angajeze că îndeplineşte obligaţiile care decurg din sistemul calităţii, aşa cum a fost aprobat şi trebuie să asigure că acesta este menţinut la un nivel corespunzător şi eficient.
    Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Republica Moldova trebuie să informeze organismul desemnat, care a certificat sistemul calităţii asupra oricărei intenţii de actualizare sau modificare a sistemului calităţii, în termen ce nu va depăşi 15 zile.
    Organismul de certificare a sistemelor calităţii desemnat trebuie să evalueze modificările propuse şi să decidă dacă sistemul calităţii modificat continuă să satisfacă cerinţele prevăzute la pct.69 din prezenta anexă sau, dacă este necesară o nouă procedură de evaluare.
    Decizia motivată, care va cuprinde şi concluziile evaluării, trebuie adusă la cunoştinţa producătorului, în termen ce nu va depăşi 15 zile.
    Evaluarea periodică a sistemului calităţii sub responsabilitatea unui organism de certificare a sistemului calităţii desemnat
    72.Scopul evaluării periodice a sistemului calităţii este acela de a asigura că producătorul îndeplineşte în totalitate obligaţiile care îi revin din sistemul calităţii certificat.
    73. Producătorul trebuie să permită accesul organismului desemnat pentru efectuarea de evaluări la locurile de producere, încercări şi depozitare şi trebuie să pună la dispoziţia acestuia toate informaţiile necesare, în special:
    a) documentaţia privind sistemul calităţii;
    b) documentaţia tehnică de fabricaţie;
    c) înregistrările privind calitatea, cum ar fi rapoartele de încercări, rezultatele etalonărilor, rapoartele privind calificarea personalului implicat.
    74. Organismul desemnat trebuie să efectueze evaluările periodice, pentru a se asigura că producătorul menţine şi aplică sistemul calităţii şi trebuie să emită producătorului un raport de audit. Frecvenţa auditurilor periodice trebuie să fie stabilită astfel încît la fiecare trei ani să se facă o reevaluare totală.
    75. Suplimentar, organismul desemnat, la solicitarea organului de supraveghere şi control, poate efectua evaluări inopinate la sediul producătorului. Cheltuielile aferente evaluărilor inopinate le suportă autoritatea de control care a solicitat evaluarea respectivă. În cadrul sistemului de control al evaluărilor trebuie avute în vedere, în mod special, următoarele:
    a) categoria echipamentului sub presiune;
    b) rezultatele evaluărilor anterioare;
    c) necesitatea urmăririi acţiunilor corective;
    d) după caz, condiţii speciale legate de aprobarea sistemului;
    e) modificări esenţiale în organizarea, procedurile şi tehnologiile de fabricaţie.
    În timpul unor astfel de evaluări, organismul desemnat poate să efectueze sau să solicite să fie efectuate încercări pentru a verifica buna funcţionare a sistemului calităţii, dacă consideră necesar. Organismul desemnat trebuie să predea producătorului un raport al evaluării şi, dacă s-a efectuat o încercare, un raport de încercare.
    76. Producătorul trebuie să păstreze şi să pună la dispoziţia organului de supraveghere şi control pe o perioadă de minimum 10 ani de la data la care a fost fabricat ultimul echipament sub presiune, următoarele documente:
    a) documentaţia tehnică;
    b) documentaţia privind sistemul calităţii;
    c) informaţiile privind modificarea sistemului calităţii prevăzute la pct.71 alineatul doi din prezenta anexă;
    d) deciziile şi rapoartele organismului desemnat prevăzute la pct. 70 ultimul alineat, pct.71 ultimul alineat, pct. 74 şi 75 din prezenta anexă.
    77. Fiecare organism desemnat trebuie să comunice Organismului Naţional de Evaluare a Conformităţii informaţiile relevante referitoare la certificatele de conformitate privind sistemul calităţii, eliberate sau retrase.
    IX. Modulul F – Verificarea produsului
    78. Verificarea produsului este acea parte a procedurii prin care producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Republica Moldova asigură şi declară, pe propria răspundere, faptul că echipamentele sub presiune care se supun prevederilor de la pct.80 din prezenta anexă sînt conforme cu tipul de produs aprobat, după cum se specifică în certificatul de examinare de tip şi satisfac cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică.
    79. Producătorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a garanta că procesul de fabricaţie impune ca echipamentele sub presiune fabricate să fie conforme cu tipul de produs aprobat, aşa cum este descris în certificatul de examinare de tip, şi cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice aplicabile acestora.
    Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Republica Moldova trebuie să aplice marca naţională de conformitate SM pe toate echipamentele sub presiune şi să întocmească în scris o declaraţie de conformitate.
    80. Organismul de certificare desemnat trebuie să efectueze examinările şi încercările adecvate, pentru a verifica conformitatea echipamentului sub presiune cu cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică, prin examinarea şi încercarea fiecărui echipament sub presiune conform prevederilor de la pct. 81-83 din prezenta anexă.
    Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Republica Moldova trebuie să păstreze o copie a declaraţiei de conformitate pe o perioadă de minimum 10 ani de la data fabricaţiei ultimului echipament sub presiune.
    Verificarea prin examinarea şi încercarea fiecărui produs
    81. Fiecare echipament sub presiune trebuie să fie examinat individual şi trebuie supus unor examinări şi încercări adecvate, conform standardelor conexe ce conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale, sau unor examinări şi încercări cu efect echivalent, în scopul verificării conformităţii acestuia cu tipul descris în certificatul de examinare de tip şi cu cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică.
    Organismului de certificare desemnat îi revin în special următoarele sarcini:
    a) să verifice dacă personalul responsabil cu efectuarea asamblărilor nedemontabile ale părţilor şi cu încercările nedistructive este calificat sau aprobat, conform pct. 33 şi 34 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică;
    b) să verifice certificatele emise de producătorul de materiale, conform pct. 50 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică;
    c) să efectueze sau să dispună efectuarea examinării finale şi a încercării de rezistenţă prevăzute la pct. 37–40 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică şi, după caz, să examineze dispozitivele de securitate.
    82. Organismul desemnat eliberează producătorului un certificat de conformitate cu referire la încercările efectuate şi solicită aplicarea numărului său de identificare pe fiecare echipament sub presiune, în termen ce nu va depăşi 15 zile.
    83. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Republica Moldova trebuie să fie în măsură să prezinte organului de supraveghere şi control, la cerere, certificatele de conformitate emise de organismul desemnat.
    X. Modulul G – Verificarea unităţii de produs 
      84. Verificarea unităţii de produs este procedura prin care producătorul asigură şi declară, pe propria răspundere, că echipamentul sub presiune, pentru care a fost eliberat certificatul de conformitate prevăzut la prezentul modul, satisface prevederile aplicabile din prezenta Reglementare tehnică. Producătorul trebuie, în baza declaraţiei de conformitate, să aplice marca naţională de conformitate SM pe echipamentul sub presiune.
    85. Cererea pentru efectuarea verificării unităţii de produs se înaintează de către producător unui singur organism de certificare desemnat, ales de către acesta.
    Cererea trebuie să cuprindă următoarele:
    a) denumirea şi adresa producătorului şi locul unde se află echipamentul sub presiune;
    b) o declaraţie scrisă potrivit căreia rezultă că o cerere similară nu a mai fost înaintată nici unui alt organism desemnat;
    c) documentaţia tehnică.
    86. Documentaţia tehnică trebuie să permită evaluarea conformităţii echipamentului sub presiune cu cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică şi înţelegerea proiectului, fabricaţiei şi modului de funcţionare a echipamentului sub presiune.
    Documentaţia tehnică trebuie să cuprindă următoarele:
    a) descrierea generală a echipamentului sub presiune;
    b) planuri de proiectare, planuri de fabricaţie şi scheme ale componentelor, subansamblurilor, circuitelor etc.;
    c) descrieri şi explicaţii necesare înţelegerii planurilor şi schemelor menţionate, precum şi a modului de funcţionare a echipamentului sub presiune;
    d) lista standardelor conexe ce conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale prevăzute în prezenta Reglementare tehnică, aplicate în totalitate sau parţial, precum şi o descriere a soluţiilor adoptate pentru îndeplinirea cerinţelor esenţiale ale prezentei Reglementări tehnice pentru cazul, în care standardele conexe nu au fost aplicate;
    e) rezultatele calculelor de proiectare, a examinărilor efectuate;
    f) rapoarte de încercări;
    g) detalii corespunzătoare privind aprobarea tehnologiei de fabricaţie şi a metodelor de încercare şi calificările sau aprobările personalului implicat, conform pct. 33 şi 34 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică;
    h) certificatul de conformitate. Conţinutul şi forma de prezentare a certificatului de conformitate este stabilit de Organismul Naţional de Evaluare a Conformităţii.
    87. Organismul de certificare desemnat trebuie să examineze echipamentul sub presiune individual şi să efectueze încercările corespunzătoare în conformitate cu standardele conexe ce conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale prevăzute în prezenta Reglementare tehnică, sau examinări şi încercări cu efect echivalent pentru a certifica conformitatea acestuia cu cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică.
    88. Organismul desemnat are în special următoarele sarcini:
    a) să verifice documentaţia tehnică de fabricaţie cu privire la proiectare şi la tehnologia de fabricaţie;
    b) să evalueze materialele utilizate, dacă acestea nu sînt în conformitate cu standardele conexe şi să verifice certificatele emise de producătorul de material, conform pct. 50 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică;
    c) să aprobe procedurile pentru asamblarea nedemontabilă a părţilor de echipament sub presiune sau să verifice dacă acestea au fost aprobate anterior, în conformitate cu pct. 33 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică;
    d) să verifice calificările sau aprobările cerute, conform pct. 33 şi 34 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică;
    e) să efectueze examinarea finală prevăzută în pct. 38 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică şi să efectueze sau să impună efectuarea încercării de rezistenţă prevăzută la pct. 39 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică şi, după caz, să examineze dispozitivele de securitate.
    89. Organismul de certificare desemnat trebuie să dispună aplicarea numărului său de identificare pe echipamentul sub presiune şi să elibereze producătorului un certificat de conformitate cu privire la încercările efectuate în termen ce nu va depăşi 15 zile. Acest certificat se păstrează pentru o perioadă de 10 ani.
    90. Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Republica Moldova trebuie să fie în măsură să prezinte organului de supraveghere şi control, la cerere, declaraţia de conformitate şi certificatul de conformitate emis de organismul desemnat.
    XI. Modulul H – Asigurarea totală a calităţii
    91. Asigurarea totală a calităţii este procedura prin care producătorul care îndeplineşte obligaţiile prevăzute la pct. 92, asigură şi declară, pe propria răspundere, că echipamentele sub presiune supuse evaluării satisfac cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică. Producătorul sau reprezentantul său autorizat stabilit în Republica Moldova întocmeşte în scris o declaraţie de conformitate şi trebuie să aplice marca naţională de conformitate SM pe fiecare echipament sub presiune. Marca naţională de conformitate SM trebuie să fie însoţită de numărul de identificare al organismului desemnat responsabil de evaluarea iniţială şi periodică, conform pct. 97-100 din prezenta anexă.
    92. Producătorul trebuie să aplice un sistem al calităţii certificat pentru fazele de proiectare, fabricaţie, control intern şi încercare finală, conform prevederilor de la pct. 93-96 din prezenta anexă. Sistemul calităţii certificat este supus evaluărilor periodice sub responsabilitatea organismului de certificare a sistemelor calităţii desemnat, conform prevederilor prezentului modul.
    Sistemul calităţii
    93. Producătorul trebuie să solicite unui organism de certificare a sistemelor calităţii desemnat, ales de acesta, evaluarea propriului sistem al calităţii.
    Cererea pentru evaluarea sistemului calităţii trebuie să cuprindă:
    a) toate informaţiile necesare pentru echipamentul sub presiune avute în vedere;
    b) documentaţia privind sistemul calităţii.
    94. Sistemul calităţii trebuie să asigure conformitatea echipamentelor sub presiune cu cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică.
    Toate elementele, cerinţele şi deciziile adoptate de către producător trebuie să fie reunite într-o documentaţie ţinută sistematic şi raţional, sub formă de măsuri, proceduri şi instrucţiuni scrise. Această documentaţie privind sistemul calităţii trebuie să permită o interpretare uniformă a măsurilor de procedură şi de calitate, cum sînt programele, planurile, manualele şi înregistrările calităţii.
    Documentaţia privind sistemul calităţii trebuie să cuprindă o descriere adecvată a următoarelor:
    a) obiectivele aferente calităţii şi structurii organizatorice, responsabilităţile şi atribuţiile conducerii cu privire la calitatea proiectului şi a echipamentului sub presiune;
    b) specificaţiile tehnice pentru proiectare, inclusiv standardele aplicate; mijloacele şi metodele utilizate pentru a asigura îndeplinirea cerinţelor esenţiale stabilite în prezenta Reglementare tehnică, în cazul în care nu se aplică în totalitate prevederile standardelor conexe ce conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele din Reglementare;
    c) tehnicile de control şi verificare ale proiectului, procedurile şi măsurile sistematice care vor fi utilizate la proiectarea echipamentului sub presiune, în special cele legate de materiale, conform prevederilor din capitolul V anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică;
    d) procesul de fabricaţie, tehnicile de control şi de asigurare a calităţii corespunzătoare, precum şi procedurile şi măsurile sistematice, care vor fi utilizate, în special procedurile utilizate la asamblările nedemontabile ale părţilor de echipament sub presiune aprobate în conformitate cu pct. 33 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică;
    е) examinările şi încercările efectuate înainte, în timpul şi după fabricare, cu indicarea frecvenţei la care acestea se efectuează;
    f) înregistrările privind calitatea, cum ar fi rapoartele de încercări, rezultatele etalonărilor, rapoartele privind calificările şi aprobările personalului implicat, în special cele referitoare la personalul responsabil cu efectuarea asamblărilor nedemontabile, ale părţilor şi a încercărilor nedistructive, conform pct. 33 şi 34 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică;
    g) mijloacele de verificare permanentă a realizării proiectului şi calităţii cerute pentru echipamentul sub presiune şi a funcţionării eficiente a sistemului calităţii.
    95. Organismul desemnat trebuie să evalueze sistemul calităţii pentru a stabili dacă satisface cerinţele prevăzute la pct. 94 din prezenta anexă. Se consideră că sînt respectate cerinţele prevăzute la pct. 94, dacă elementele sistemului calităţii sînt conforme cu cerinţele standardului internaţional ISO 9001.
    Echipa de audit trebuie să aibă cel puţin un membru cu experienţă în evaluarea tehnologiei echipamentului sub presiune în cauză. Procedura de evaluare trebuie să includă o vizită de control la întreprinderea producătorului.
    Decizia motivată, care va cuprinde şi concluziile evaluării, trebuie adusă la cunoştinţa producătorului în termen ce nu va depăşi 30 zile.
    96. Producătorul trebuie să se angajeze că îndeplineşte obligaţiile, care decurg din sistemul calităţii aşa cum a fost certificat şi trebuie să asigure că acesta este menţinut la un nivel corespunzător şi eficient.
    Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Republica Moldova trebuie să informeze organismul de certificare a sistemelor calităţii desemnat, care a certificat sistemul calităţii asupra oricărei intenţii de modificare a sistemului calităţii, în termen ce nu va depăşi 5 zile .
    Organismul desemnat trebuie să evalueze modificările propuse şi să decidă dacă sistemul calităţii modificat continuă să satisfacă cerinţele prevăzute la pct. 94 din prezenta anexă sau dacă este necesară o nouă procedură de evaluare.
    Decizia motivată a echipei de audit, care va cuprinde şi concluziile evaluării, trebuie adusă la cunoştinţa producătorului, în termen ce nu va depăşi 5 zile.
     Evaluarea periodică a sistemului calităţii sub responsabilitatea organismului de certificare a sistemului calităţii desemnat
    97. Scopul evaluării periodice a sistemului calităţii este acela de a asigura că producătorul îndeplineşte în totalitate obligaţiile, care îi revin din sistemul calităţii certificat.
    98. Producătorul trebuie să permită accesul organismului desemnat pentru efectuarea de evaluare la locurile de proiectare, fabricaţie, control, încercări şi depozitare şi trebuie să pună la dispoziţia acestuia toate informaţiile necesare, în special:
    a) documentaţia privind sistemul calităţii;
    b) înregistrările privind calitatea, prevăzute în capitolul referitor la proiectare din cadrul sistemului calităţii, cum ar fi rapoartele analizelor, calculelor şi încercărilor etc.;
    c) înregistrările privind calitatea prevăzute în capitolul referitor la fabricaţie din cadrul sistemului calităţii, cum ar fi rapoartele examinărilor şi rezultatele încercărilor, rezultatele etalonărilor, rapoartele privind calificarea personalului implicat etc.
    99. Organismul desemnat trebuie să efectueze evaluări periodice, pentru a se asigura că producătorul menţine şi aplică sistemul calităţii şi trebuie să emită producătorului un raport de audit, în termen ce nu va depăşi 15 zile.
     Frecvenţa evaluărilor periodice trebuie să fie stabilită astfel încît la fiecare trei ani să se facă reevaluare totală.
    100. Suplimentar, organismul desemnat, la solicitarea organului de supraveghere şi control, poate efectua evaluări inopinate la sediul producătorului. Cheltuielile aferente evaluărilor inopinate le suportă organul de supraveghere şi control care a solicitat evaluarea respectivă. În cadrul sistemului de control al evaluărilor trebuie avute în vedere, în mod special, următoarele:
    a) categoria echipamentului sub presiune;
    b) rezultatele evaluărilor anterioare;
    c) necesitatea urmăririi acţiunilor corective;
    d) după caz, condiţii speciale legate de certificarea sistemului;
    e) modificări esenţiale în organizarea, procedurile şi tehnologiile de fabricaţie.
    În timpul unor astfel de evaluări, organismul desemnat poate să efectueze sau să solicite să fie efectuate încercări, pentru a verifica buna funcţionare a sistemului calităţii, dacă consideră necesar. Organismul desemnat trebuie să predea producătorului un raport de evaluare şi, dacă s-a efectuat o încercare, un raport de încercare, în termen ce nu va depăşi 15 zile.
    101. Producătorul trebuie să păstreze şi să pună la dispoziţia organului de supraveghere şi control pe o perioadă de minimum 10 ani de la data la care a fost fabricat ultimul echipament sub presiune, următoarele documente:
    a) documentaţia privind sistemul calităţii;
    b) informaţiile privind modificarea sistemului calităţii;
    c) deciziile şi rapoartele organismului desemnat prevăzute la pct.95 ultimul alineat, pct.96 ultimul alineat, pct. 99 şi pct. 100 din prezenta anexă.
    102. Fiecare organism desemnat trebuie să comunice Organismului Naţional de Evaluare a Conformităţii informaţiile relevante referitoare la certificatele de conformitate privind sistemul calităţii, eliberate sau retrase, în termen de 10 zile de la data eliberării acestora.
    XII. Modul H – Asigurarea totală a calităţii, suplimentat cu examinarea fazei de proiect şi supravegherea specială a verificării finale
    103. Modulul H se completează cu următoarele cerinţe suplimentare:
    a) producătorul trebuie să înainteze organismului de certificare desemnat o cerere de control a proiectării;
    b) cererea este însoţită de documente care trebuie să permită înţelegerea proiectului, fabricaţiei şi funcţionării echipamentului sub presiune şi să permită evaluarea conformităţii cu cerinţele corespunzătoare din prezenta Reglementare tehnică.
    Cererea trebuie să cuprindă:
    specificaţiile tehnice pentru proiectare, inclusiv cu indicarea standardelor care au fost aplicate;
    dovezile necesare prin care se demonstrează că soluţiile alese sînt adecvate, în mod special atunci cînd standardele conexe ce conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale prevăzute în prezenta Reglementare tehnică nu au fost aplicate în totalitate. Aceste dovezi trebuie să includă şi rezultatele încercărilor, care au fost efectuate de un laborator corespunzător al producătorului sau au fost efectuate de un alt laborator, în numele producătorului;
    c) organismul de certificare desemnat trebuie să analizeze cererea şi documentele ce o însoţesc, în termen ce nu va depăşi 10 zile. În situaţia în care proiectarea respectă prevederile aplicabile din prezenta Reglementare tehnică, trebuie să emită un certificat de examinare a proiectării pentru solicitant, în termen ce nu va depăşi 15 zile.
    Certificatul trebuie să conţină:
    concluziile examinării;
    condiţiile de valabilitate a acestuia;
    datele necesare pentru identificarea proiectării certificate;
    descrierea modului de funcţionare a echipamentului sub presiune sau a accesoriilor, după caz;
    d) solicitantul trebuie să informeze organismul desemnat care i-a acordat certificatul de examinare a proiectării cu privire la toate modificările sau orice intenţie de modificare a proiectării certificate, în termen ce nu va depăşi 5 zile;
    e) modificările aduse la proiectarea certificată trebuie să fie supuse unei certificări suplimentare, care se efectuează de către organismul desemnat, care a acordat certificatul de examinare a proiectării, în cazul în care aceste modificări pot afecta conformitatea cu cerinţele esenţiale ale prezentei Reglementări tehnice sau cu condiţiile prescrise pentru utilizarea echipamentului sub presiune. Această aprobare suplimentară se emite sub forma unui act adiţional la certificatul original de examinare a proiectării.
    104. Fiecare organism desemnat trebuie să comunice Organismului Naţional de Evaluare a Conformităţii informaţiile relevante cu privire la certificatele de examinare de proiect eliberate sau retrase, în termen de 10 zile de la data eliberării acestora.
    105. Verificarea finală, conform pct. 37-40 din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică, este supusă unei supravegheri mai severe, care constă în vizite inopinate efectuate de organismul desemnat. În timpul acestor vizite organismul desemnat efectuează verificarea echipamentelor sub presiune.
 
    anexa nr.5