ID intern unic: 334769
Версия на русском
Republica Moldova
din 07.05.2010
pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Art. I. – Articolul 101 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 72–74, art. 195), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins:
„(7) În cazul în care, în temeiul efectului retroactiv al legii penale, se impune recalificarea faptei stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă, instanţa de judecată, soluţionînd chestiunea privind executarea hotărîrii respective, va recalifica fapta şi va aplica pedeapsa prin fixarea maximului sancţiunii prevăzute de legea penală mai favorabilă condamnatului, dacă pedeapsa stabilită prin hotărîrea irevocabilă este mai mare decît maximul prevăzut de legea penală nouă, sau va menţine pedeapsa stabilită prin hotărîrea irevocabilă.”
Art. II. – Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14 martie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 104–110, art. 447), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 452 va avea următorul cuprins:
„Articolul 452. Recursul în anulare
(1) Procurorul General şi adjuncţii lui, persoanele menţionate la art. 401 alin. (1) pct. 2) şi 3), precum şi, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiţie recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătoreşti irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac.
(2) Recursul în anulare poate fi declarat împotriva hotărîrii judecătoreşti irevocabile şi în cazul cînd nu au fost utilizate căile ordinare de atac dacă temeiurile specificate la art. 453 au apărut după irevocabilitatea hotărîrii contestate.
(3) Persoanele menţionate la art. 313 alin. (1), precum şi Procurorul General şi adjuncţii acestuia pot declara recurs în anulare împotriva încheierii irevocabile a judecătorului de instrucţie cu privire la pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale şi reluarea urmăririi penale în cazurile prevăzute la art. 453.”
2. La articolul 453:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv:
a) cînd instanţa de judecată internaţională, prin hotărîrea sa, a constatat o încălcare a drepturilor şi libertăţilor omului, ce poate fi reparată la o nouă judecare;
b) cînd Curtea Constituţională a recunoscut neconstituţională prevederea legii aplicate în cauza respectivă;
c) cînd persoana condamnată a fost extrădată, cu condiţia excluderii din hotărîrea de condamnare a unor capete de învinuire.”
alineatul (2) se exclude.
3. La articolul 455, după alineatul (3) se introduce alineatul (31) cu următorul cuprins:
„(31) În cazul în care cererea de recurs în anulare nu cuprinde numele şi prenumele recurentului, calitatea procesuală şi domiciliul acestuia, denumirea instanţei care a adoptat hotărîrea atacată, precum şi în cazul cînd nu este anexată copia de pe hotărîrea judecătorească atacată, cererea se remite, prin scrisoare motivată, autorului, cu propunerea de a fi înlăturate, în termen de 60 de zile, deficienţele care împiedică primirea cererii şi, respectiv, îndeplinirea actelor procedurale preparatorii.”
4. Articolul 457:
în titlul articolului, cuvîntul „admis” se exclude;
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Recursul în anulare admis în principiu se judecă de către Colegiul lărgit sau, după caz, de Plenul Curţii Supreme de Justiţie.”
5. La articolul 469 alineatul (1):
punctul 14) se completează în final cu textul „ori ameliorarea, în alt mod, a situaţiei (art. 10 şi 101 din Codul penal)”;
punctul 15) se completează în final cu textul „sau stingerea executării pedepsei (art. 295 din Codul de executare)”.
6. La articolul 471:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Chestiunile specificate la art. 469 alin. (1) pct. 5), 11) şi 14) se soluţionează de către judecătorii instanţei de drept comun, iar chestiunile prevăzute la celelalte puncte din art. 469 alin. (1) se soluţionează de către judecătorul de instrucţie, la cererea condamnatului sau a apărătorului acestuia ori la demersul organului sau instituţiei care pune în executare pedeapsa. În şedinţa de judecată se citează autorul demersului cu privire la soluţionarea chestiunii solicitate.”
alineatul (2) se completează în final cu textul: „Pentru aplicarea temeiului prevăzut la art. 469 alin. (1) pct. 14) poate declara demers şi procurorul. Chestiunea specificată la art. 469 alin. (1) pct. 14) se va soluţiona cu solicitarea dosarului (sau, după caz, a dosarelor) penal în a cărui bază persoana a fost condamnată.”
7. După articolul 471 se introduce un articol nou care devine articolul 4711 cu următorul cuprins:
„Articolul 4711. Încheierea adoptată în cazurile
prevăzute la art. 469 alin. (1) pct. 11)
şi 14)
(1) În cazul soluţionării chestiunilor prevăzute la art. 469 alin. (1) pct. 11) şi 14), instanţa adoptă încheiere.
(2) Partea introductivă a încheierii se întocmeşte în conformitate cu prevederile art. 393, care se aplică în modul corespunzător.
(3) Partea descriptivă a încheierii trebuie să conţină:
a) date despre toate hotărîrile judecătoreşti adoptate în cauza penală respectivă, cu indicarea soluţiei adoptate;
b) argumentele părţilor în susţinerea poziţiei procesuale;
c) referiri la legea penală nouă care are efect retroactiv asupra situaţiei persoanei condamnate;
d) motivele aplicării (sau neaplicării) prevederilor legii penale noi cu efect retroactiv;
e) pedeapsa stabilită persoanei condamnate în urma aplicării retroactivităţii legii penale noi;
f) alte chestiuni ce au importanţă pentru executarea pedepsei.
(4) Dispozitivul încheierii trebuie să conţină soluţia adoptată în temeiul art. 10 şi 101 din Codul penal, cu indicarea măsurii de pedeapsă ce urmează a fi executată, alte chestiuni ce au importanţă pentru executarea pedepsei, fără a fi casate hotărîrile irevocabile, precum şi modul şi termenul de atac al încheierii.”
Art. III. – Articolul II din Legea nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 41–44, art. 120) se modifică după cum urmează:
la alineatul (5), textul „care a judecat cauza în fond” se înlocuieşte cu textul „de judecată din raza de activitate a organului sau a instituţiei care execută pedeapsa”;
alineatul (6) se exclude;
alineatul (8) va avea următorul cuprins:
„(8) În cazul în care modificările operate prin prezenta lege ameliorează situaţia condamnatului, dosarele se examinează de către instanţa de judecată în modul prevăzut la art.469 alin. (1) pct. 14) şi art. 470 – 4711 din Codul de procedură penală. Această prevedere nu se extinde asupra cazurilor specificate la alin. (5) şi (9).”
Art. IV. – (1) Toate recursurile în anulare aflate pe rol la Curtea Supremă de Justiţie, în care se solicită aplicarea retroactivităţii legii penale noi, neexaminate la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia celor care au trecut procedura admisibilităţii conform prevederilor art. 432 şi 456 din Codul de procedură penală, se remit, pentru examinare, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentei legi, după competenţa prevăzută la art. 470 şi art. 471 alin. (1) din Codul de procedură penală.
(2) În scopul executării prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii, prin derogare de la prevederile art. 20 alin. (2) din Legea cu privire la statutul judecătorului, va lua măsurile necesare pentru transferarea temporară a judecătorilor din alte instanţe, fără acordul acestora, în cazul în care numărul dosarelor expediate după competenţă este disproporţionat de mare faţă de capacitatea de examinare (volumul de lucru, numărul de judecători) a judecătoriei.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Mihai GHIMPU
Nr. 82. Chişinău, 7 mai 2010.
Art. I. – Articolul 101 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 72–74, art. 195), cu modificările ulterioare, se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins:
„(7) În cazul în care, în temeiul efectului retroactiv al legii penale, se impune recalificarea faptei stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă, instanţa de judecată, soluţionînd chestiunea privind executarea hotărîrii respective, va recalifica fapta şi va aplica pedeapsa prin fixarea maximului sancţiunii prevăzute de legea penală mai favorabilă condamnatului, dacă pedeapsa stabilită prin hotărîrea irevocabilă este mai mare decît maximul prevăzut de legea penală nouă, sau va menţine pedeapsa stabilită prin hotărîrea irevocabilă.”
Art. II. – Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14 martie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 104–110, art. 447), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 452 va avea următorul cuprins:
„Articolul 452. Recursul în anulare
(1) Procurorul General şi adjuncţii lui, persoanele menţionate la art. 401 alin. (1) pct. 2) şi 3), precum şi, în numele acestor persoane, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiţie recurs în anulare împotriva hotărîrii judecătoreşti irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac.
(2) Recursul în anulare poate fi declarat împotriva hotărîrii judecătoreşti irevocabile şi în cazul cînd nu au fost utilizate căile ordinare de atac dacă temeiurile specificate la art. 453 au apărut după irevocabilitatea hotărîrii contestate.
(3) Persoanele menţionate la art. 313 alin. (1), precum şi Procurorul General şi adjuncţii acestuia pot declara recurs în anulare împotriva încheierii irevocabile a judecătorului de instrucţie cu privire la pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale şi reluarea urmăririi penale în cazurile prevăzute la art. 453.”
2. La articolul 453:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv:
a) cînd instanţa de judecată internaţională, prin hotărîrea sa, a constatat o încălcare a drepturilor şi libertăţilor omului, ce poate fi reparată la o nouă judecare;
b) cînd Curtea Constituţională a recunoscut neconstituţională prevederea legii aplicate în cauza respectivă;
c) cînd persoana condamnată a fost extrădată, cu condiţia excluderii din hotărîrea de condamnare a unor capete de învinuire.”
alineatul (2) se exclude.
3. La articolul 455, după alineatul (3) se introduce alineatul (31) cu următorul cuprins:
„(31) În cazul în care cererea de recurs în anulare nu cuprinde numele şi prenumele recurentului, calitatea procesuală şi domiciliul acestuia, denumirea instanţei care a adoptat hotărîrea atacată, precum şi în cazul cînd nu este anexată copia de pe hotărîrea judecătorească atacată, cererea se remite, prin scrisoare motivată, autorului, cu propunerea de a fi înlăturate, în termen de 60 de zile, deficienţele care împiedică primirea cererii şi, respectiv, îndeplinirea actelor procedurale preparatorii.”
4. Articolul 457:
în titlul articolului, cuvîntul „admis” se exclude;
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Recursul în anulare admis în principiu se judecă de către Colegiul lărgit sau, după caz, de Plenul Curţii Supreme de Justiţie.”
5. La articolul 469 alineatul (1):
punctul 14) se completează în final cu textul „ori ameliorarea, în alt mod, a situaţiei (art. 10 şi 101 din Codul penal)”;
punctul 15) se completează în final cu textul „sau stingerea executării pedepsei (art. 295 din Codul de executare)”.
6. La articolul 471:
alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Chestiunile specificate la art. 469 alin. (1) pct. 5), 11) şi 14) se soluţionează de către judecătorii instanţei de drept comun, iar chestiunile prevăzute la celelalte puncte din art. 469 alin. (1) se soluţionează de către judecătorul de instrucţie, la cererea condamnatului sau a apărătorului acestuia ori la demersul organului sau instituţiei care pune în executare pedeapsa. În şedinţa de judecată se citează autorul demersului cu privire la soluţionarea chestiunii solicitate.”
alineatul (2) se completează în final cu textul: „Pentru aplicarea temeiului prevăzut la art. 469 alin. (1) pct. 14) poate declara demers şi procurorul. Chestiunea specificată la art. 469 alin. (1) pct. 14) se va soluţiona cu solicitarea dosarului (sau, după caz, a dosarelor) penal în a cărui bază persoana a fost condamnată.”
7. După articolul 471 se introduce un articol nou care devine articolul 4711 cu următorul cuprins:
„Articolul 4711. Încheierea adoptată în cazurile
prevăzute la art. 469 alin. (1) pct. 11)
şi 14)
(1) În cazul soluţionării chestiunilor prevăzute la art. 469 alin. (1) pct. 11) şi 14), instanţa adoptă încheiere.
(2) Partea introductivă a încheierii se întocmeşte în conformitate cu prevederile art. 393, care se aplică în modul corespunzător.
(3) Partea descriptivă a încheierii trebuie să conţină:
a) date despre toate hotărîrile judecătoreşti adoptate în cauza penală respectivă, cu indicarea soluţiei adoptate;
b) argumentele părţilor în susţinerea poziţiei procesuale;
c) referiri la legea penală nouă care are efect retroactiv asupra situaţiei persoanei condamnate;
d) motivele aplicării (sau neaplicării) prevederilor legii penale noi cu efect retroactiv;
e) pedeapsa stabilită persoanei condamnate în urma aplicării retroactivităţii legii penale noi;
f) alte chestiuni ce au importanţă pentru executarea pedepsei.
(4) Dispozitivul încheierii trebuie să conţină soluţia adoptată în temeiul art. 10 şi 101 din Codul penal, cu indicarea măsurii de pedeapsă ce urmează a fi executată, alte chestiuni ce au importanţă pentru executarea pedepsei, fără a fi casate hotărîrile irevocabile, precum şi modul şi termenul de atac al încheierii.”
Art. III. – Articolul II din Legea nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 41–44, art. 120) se modifică după cum urmează:
la alineatul (5), textul „care a judecat cauza în fond” se înlocuieşte cu textul „de judecată din raza de activitate a organului sau a instituţiei care execută pedeapsa”;
alineatul (6) se exclude;
alineatul (8) va avea următorul cuprins:
„(8) În cazul în care modificările operate prin prezenta lege ameliorează situaţia condamnatului, dosarele se examinează de către instanţa de judecată în modul prevăzut la art.469 alin. (1) pct. 14) şi art. 470 – 4711 din Codul de procedură penală. Această prevedere nu se extinde asupra cazurilor specificate la alin. (5) şi (9).”
Art. IV. – (1) Toate recursurile în anulare aflate pe rol la Curtea Supremă de Justiţie, în care se solicită aplicarea retroactivităţii legii penale noi, neexaminate la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia celor care au trecut procedura admisibilităţii conform prevederilor art. 432 şi 456 din Codul de procedură penală, se remit, pentru examinare, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentei legi, după competenţa prevăzută la art. 470 şi art. 471 alin. (1) din Codul de procedură penală.
(2) În scopul executării prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii, prin derogare de la prevederile art. 20 alin. (2) din Legea cu privire la statutul judecătorului, va lua măsurile necesare pentru transferarea temporară a judecătorilor din alte instanţe, fără acordul acestora, în cazul în care numărul dosarelor expediate după competenţă este disproporţionat de mare faţă de capacitatea de examinare (volumul de lucru, numărul de judecători) a judecătoriei.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Mihai GHIMPU
Nr. 82. Chişinău, 7 mai 2010.