HGA597/2010
ID intern unic:  335192
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 597
din  02.07.2010
cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare
a controlului financiar public intern
Publicat : 09.07.2010 în Monitorul Oficial Nr. 117-118     art Nr : 677
    Abrogată prin HG1041 din 20.12.13, MO304-310/27.12.13 art.1147

    MODIFICAT

    HG868 din 19.11.12, MO242-244/23.11.12 art.938

    În scopul realizării prevederilor titlului IX1 din Legea nr. 847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, ediţie specială), cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale capitolului XIII din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 32-35, art. 116), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Programul de dezvoltare a controlului financiar public intern, conform anexei nr. 1.
    2. Se stabileşte că Ministerul Finanţelor este principala instituţie responsabilă de coordonarea implementării Programului de dezvoltare a controlului financiar public inter-nul
    3. Se abrogă unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei nr. 2.

    PRIM-MINISTRU                                                            Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru, ministrul economiei                             Valeriu Lazar
    Ministrul finanţelor                                                             Veaceslav Negruţa

    Nr. 597. Chişinău, 2 iulie 2010.


Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului nr.597
din 2 iulie 2010

PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A
CONTROLULUI FINANCIAR PUBLIC INTERN

I. Introducere
    1. Conform prevederilor punctului 42 din Planul de acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 356 din 22 aprilie 2005 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 65-66, art. 412), Guvernul Republicii Moldova s-a angajat să se orienteze spre un sistem modern de gestiune a finanţelor publice, bazat pe conceptul de control financiar public intern, promovat de către Uniunea Europeană.
    2. Obiectivul general al controlului financiar public intern este promovarea unui grad avansat de răspundere managerială în utilizarea fondurilor publice din Republica Moldova prin:
    1) implementarea sistemului de management financiar şi control, cu aplicarea tehnicilor de management al riscurilor pe bază de obiective;
    2) dezvoltarea unei noi funcţii de audit intern, care va raporta managerilor entităţilor publice cu privire la eficacitatea sistemului de management financiar şi control şi va ajuta managerilor să îmbunătăţească eficienţa şi eficacitatea operaţiilor;
    3) introducerea unei funcţii de armonizare centralizată, responsabilă de elaborarea cadrului normativ în domeniul controlului financiar public intern, a manualelor, ghidurilor şi instrucţiunilor de aplicare a acestora; organizarea şi oferirea de instruiri în domeniul controlului financiar public intern; acordarea de suport metodologic managerilor cu privire la implementarea activităţii de audit intern şi sistemului de management financiar şi control; monitorizarea schimbărilor şi raportarea sistematică a progreselor înregistrate în domeniul controlului financiar public inter-nul
    3. Scopul prezentului document este de a prezenta o versiune revizuită a concepţiei şi strategiei controlului financiar public intern, precum şi un plan de acţiuni pentru implementarea acestuia. Prezentul document:
    1) prezintă un rezumat general al sistemului curent de management financiar şi al principalelor modificări necesare în cadrul controlului financiar public intern;
    2) oferă comentarii asupra progreselor înregistrate pînă în prezent în procesul de implementare a controlului financiar public intern;
    3) prezintă un model conceptual integrat privind controlul financiar public intern în Republica Moldova;
    4) expune aspecte ale modernizării Serviciului control financiar şi revizie, precum şi rolul şi funcţiile viitoare ale acestuia;
    5) analizează aspectele ce influenţează ritmul de implementare a noilor sisteme de management financiar şi control şi de creare a unităţilor de audit intern;
    6) prezintă un plan de acţiuni ce urmează a fi implementat în următorii patru ani.
II. Sistemul actual de control financiar
    4. În mod tradiţional, în Republica Moldova, rolul şi funcţiile managerilor din sectorul public sînt definite din punctul de vedere al obligaţiilor pe care le deţin aceştia în realizarea activităţilor, în conformitate cu cadrul normativ stabilit.
    5. În domeniul controlului financiar, verificările ex-ante pe care un funcţionar le efectuează înainte de a accepta documentele spre plată sau înainte de a procesa documentele pentru primirea fondurilor sînt definite şi reglementate în cadrul normativ din domeniul evidenţei contabile în sectorul public, planificării, executării şi raportării bugetului.
    6. Sistemul existent prevede şi controale ex-post – o evaluare independentă a faptului dacă managerii au aplicat corect legea. Aceasta se efectuează prin intermediul unui program de controale externe (revizii financiare), efectuate de controlorii financiari, care raportează unei structuri centralizate – Serviciul control financiar şi revizie, sau de către controlorii Curţii de Conturi.
    [Pct.6 modificat prin HG868 din 19.11.12, MO242-244/23.11.12 art.938]
    7. În cadrul acestui sistem, controlorii financiari au împuterniciri să impună penalităţi şi sancţiuni persoanelor care nu au respectat în activitatea lor prevederile legislaţiei în vigoare. Totuşi controlorii financiari nu sînt obligaţi să examineze economicitatea, eficienţa şi eficacitatea modului în care a fost aplicată legea şi au fost utilizate fondurile publice.
    8. Activitatea de revizie financiară este realizată periodic la toate entităţile publice.
    9. Controlul extern/activitatea de revizie financiară este realizat/ă de către trei entităţi:
    1) Curtea de Conturi – autoritate publică a statului care exercită controlul asupra formării, administrării şi utilizării resurselor financiare publice, precum şi asupra administrării patrimoniului public;
    [Pct.9 ali.2) exclus prin HG868 din 19.11.12, MO242-244/23.11.12 art.938]
    3) Serviciul control financiar şi revizie – organ de control de stat care, în limitele competenţei, exercită controlul asupra activităţii economico-financiare a instituţiilor, întreprinderilor şi organizaţiilor, indiferent de forma de proprietate şi genul de activitate, care utilizează mijloace ale bugetului public naţional.
    10. În general, activitatea de control extern al executorilor de buget este divizată între Curtea de Conturi şi Serviciul control financiar şi revizie, prin coordonarea planurilor de activitate ale acestor două entităţi.
    11. În situaţia actuală, responsabilitatea pentru controlul intern este divizată între manageri, care procesează documentele pentru plăţile şi încasările bugetare, şi controlorii financiari externi, care verifică ex-post dacă aceste acţiuni au fost realizate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
III. Schimbările necesare. Progresele înregistrate
Secţiunea 1
Principalele schimbări necesare
în cadrul controlului financiar public intern
    12. Schimbarea esenţială condiţionată de implementarea controlului financiar public intern constă în faptul că managerii vor avea în viitor responsabilitatea pentru toate aspectele controlului intern (atît ex-ante, curent, cît şi ex-post) şi vor purta răspundere pentru modul în care funcţionează sistemul de management financiar şi control în prestarea serviciilor publice. Unităţile de audit intern, care raportează managerului entităţii publice, vor fi responsabile pentru evaluarea eficacităţii sistemului de management financiar şi control, dar responsabilitatea pentru implementarea acestuia rămîne în competenţa managementului entităţii.
    13. Principiile care stau la baza controlului financiar public intern reflectă cea mai bună practică existentă în administrarea publică. O trăsătură de bază a sistemelor moderne de management public este faptul că în prezent acestea sînt mult mai complexe decît au fost în trecut. Prin urmare, responsabilităţile managerilor din sectorul public trebuie definite din punctul de vedere al scopurilor şi/sau obiectivelor explicite ale politicilor pe care urmează să le implementeze, şi nu din îngusta perspectivă a definirii cadrului normativ pe care managerii îl aplică. Tendinţa este ca managerii să abordeze economicitatea, eficienţa şi eficacitatea activităţilor lor, asigurînd în acelaşi timp respectarea cadrului normativ. Aceasta este realizabil doar cu condiţia stabilirii obiectivelor clare la toate nivelurile administraţiei publice.
    14. În contextul controlului financiar public intern, managerilor li se acordă o mai mare libertate şi flexibilitate cu referire la modul în care îşi realizează obiectivele. Dar această libertate managerială este echilibrată de noţiunea de răspundere – managerii poartă răspundere pentru atingerea obiectivelor, şi nu doar pentru respectarea cadrului normativ.
Secţiunea a 2-a
Schimbările aferente realizate în afara
controlului financiar public intern
    15. Sistemul de management financiar şi control se implementează în conformitate cu Standardele naţionale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.51 din 23 iunie 2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.107-109, art.485). Standardele naţionale de control intern sînt elaborate în baza cadrului internaţional de control intern şi analizează la modul general întregul sistem de management financiar şi control. Din aceste motive este important să se ţină cont de activităţile de dezvoltare din afara ariei de aplicare a controlului financiar public inter-nul.
    16. Conform definiţiei oferite de Comisia Europeană, controlul financiar public intern nu include activitatea de audit extern al bugetului public naţional, chiar dacă auditul extern reprezintă o trăsătură-cheie a managementului financiar public. Pct. 42 din Planul de acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană prevede transformarea Curţii de Conturi dintr-o instituţie de control extern într-un organ de audit exter-nul Curtea de Conturi va realiza auditarea externă a formării şi utilizării mijloacelor bugetului public naţional, oferind o opinie şi un raport cu privire la rezultatele auditului.
    17. Guvernul implementează un program major de reformare a administraţiei publice centrale. Cîteva domenii ale acestui program de reformare sînt relevante în mod direct pentru sistemul de management financiar şi control.
    18. Primul domeniu este elaborarea şi implementarea procesului de planificare strategică în cadrul autorităţilor publice centrale. Ca parte a acestui proces, autorităţile publice centrale au elaborat planuri de dezvoltare instituţională, care pentru prima dată stabilesc în mod clar obiectivele strategice şi operaţionale – unul din principiile-cheie ale sistemului de management financiar şi control.
    19. Al doilea domeniu ţine de reformarea sistemului de planificare, elaborare, executare şi raportare a bugetului în cadrul Proiectului „Managementul finanţelor publice”.
    20. Cel de-al treilea domeniu prevede introducerea unor practici moderne de management al resurselor umane în toate autorităţile publice. O trăsătură de bază a sistemului de management financiar şi control este asigurarea de către manageri a desemnării unor persoane competente pentru realizarea sarcinilor şi activităţilor. Managerii sînt responsabili de promovarea unei culturi de dezvoltare profesională continuă a personalului.
    21. Nu se intenţionează să se dubleze activităţile întreprinse în cadrul proiectului de reformare a sectorului public, fapt de care s-a ţinut cont la elaborarea prezentului Program.
Secţiunea a 3-a
Progresele înregistrate în implementarea
controlului financiar public intern
    22. Pînă în prezent conceptul controlului financiar public intern a fost implementat treptat, după cum urmează:
    1) a fost creată o Unitate centrală de armonizare în cadrul Serviciului control financiar şi revizie, care ulterior (în luna iunie 2008) a fost transferată în cadrul Ministerului Finanţelor;
    2) a fost stabilită baza legală pentru implementarea controlului financiar public intern prin modificarea Legii nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, ediţie specială), cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.32-35, art.116), cu modificările şi completările ulterioare;
    3) a fost finalizat proiectul de lege privind controlul financiar public intern şi prezentat Guvernului;
    4) au fost create 31 de unităţi de audit intern;
    5) a fost elaborat cadrul normativ pentru reglementarea activităţii de audit intern în sectorul public: Codul etic al auditorului intern şi Carta de audit intern (Regulamentul-model de efectuare a auditului intern), aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.111 din 26 decembrie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.1-4, art.1), Standardele Naţionale de Audit Intern, aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.82 din 29 noiembrie 2007 şi Ordinul ministrului finanţelor nr.98 din 27 noiembrie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.198-202, art.61) şi Normele metodologice pentru implementarea auditului intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.118 din 29 decembrie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.12-15, art.49);
    6) au fost aprobate Standardele naţionale de control intern în sectorul public;
    7) au fost elaborate materiale de instruire pentru auditorii interni şi managerii din sectorul public.
IV. Modelul conceptual al controlului
financiar public intern
    23. Conform definiţiei oferite de Uniunea Europeană, controlul financiar public intern constă din trei elemente distincte, reprezentate prin formula:
    Controlul financiar public intern = managementul financiar şi controlul + auditul intern + Unitatea centrală de armonizare.
    24. Relaţia dintre controlul financiar public intern şi conceptul tradiţional de control intern este definită după cum urmează:
    Controlul intern = managementul financiar şi controlul + auditul inter-nul
V. Armonizarea centralizată
    25. Responsabilitatea pentru proiectarea şi modelarea controlului financiar public intern în Republica Moldova aparţine Ministerului Finanţelor. Ministerul Finanţelor are misiunea de a elabora şi de a implementa politica statului în domeniul finanţelor publice, fiind responsabil pentru determinarea naturii schimbărilor în managementul finanţelor publice şi pentru ritmul cu care se vor realiza schimbările respective.
    26. Unitatea centrală de armonizare din cadrul Ministerului Finanţelor:
    1) monitorizează implementarea controlului financiar public intern;
    2) elaborează şi înaintează propuneri cu privire la modificarea şi completarea cadrului normativ în domeniul controlului financiar public intern;
    3) elaborează acte normative cu privire la sistemul de management financiar şi control şi la auditul intern în sectorul public, inclusiv standarde, norme metodologice, instrucţiuni şi recomandări;
    4) monitorizează şi evaluează implementarea auditului intern şi sistemului de management financiar şi control în sectorul public;
    5) evaluează activitatea de audit intern şi funcţionalitatea sistemului de management financiar şi control în sectorul public;
    6) elaborează Raportul anual consolidat privind controlul financiar public intern pe care, ulterior, Ministerul Finanţelor îl prezintă Guvernului;
    7) organizează şi/sau desfăşoară instruiri în domeniul managementului financiar şi controlului, precum şi instruirea şi certificarea profesională a auditorilor interni din sectorul public.
    27. Unitatea centrală de armonizare este subdiviziunea structurală responsabilă de coordonarea procesului de transformare a sistemului existent de control într-un nou sistem de control financiar public inter-nul Astfel, rolul Unităţii centrale de armonizare constă în gestionarea unui proces de schimbare, care va avea un impact direct asupra tuturor managerilor şi angajaţilor din sectorul public.
    28. Unitatea centrală de armonizare are cinci obiective strategice:
    1) identificarea modificărilor necesare în sistemele existente de management financiar şi control pentru a promova o mai bună răspundere managerială în conformitate cu principiile controlului financiar public intern, stabilind şi prioritizînd acţiunile necesare în funcţie de beneficiile posibile, costurile şi riscurile de implementare;
    2) promovarea în rîndurile managerilor de diferit nivel a necesităţii şi beneficiilor trecerii la sistemul de control financiar public intern, inclusiv ale introducerii auditului intern;
    3) oferirea de instruiri în domeniul controlului financiar public intern, inclusiv şi instruire specifică în domeniul managementului financiar şi controlului şi al auditului intern în sectorul public, care să corespundă cerinţelor utilizatorilor finali;
    4) susţinerea manageriilor din sectorul public în implementarea controlului financiar public intern prin consiliere relevantă şi oportună, elaborarea unor îndrumare şi instrucţiuni metodologice clare şi inteligibile, actualizarea compartimentului dedicat controlului financiar public intern pe pagina web a Ministerului Finanţelor etc.;
    5) monitorizarea implementării controlului financiar public intern în sectorul public prin înregistrarea continuă a progreselor obţinute, evaluarea periodică a acţiunilor şi raportarea cu privire la progrese.
VI. Managementul financiar şi controlul
Secţiunea 1
Conceptul şi definiţia managementului financiar şi controlului
    29. Modelul conceptual pentru implementarea sistemului de management financiar şi control în Republica Moldova este reflectat în Standardele naţionale de control intern în sectorul public. Standardele stabilesc domeniile principale care necesită anumite acţiuni pentru implementarea sistemului de management financiar şi control în cadrul întregului sector public.
    30. Managementul financiar şi controlul este definit ca fiind un sistem implementat şi realizat de către persoanele responsabile de guvernare, administrare şi alt personal, în conformitate cu cadrul normativ şi reglementările interne, pentru a oferi o asigurare rezonabilă că, la realizarea obiectivelor entităţii, fondurile publice sînt utilizate în mod legal, etic, transparent, economic, eficient şi eficace.
    31. Managerul entităţii organizează sistemul de management financiar şi control în scopul obţinerii unei asigurări rezonabile că obiectivele entităţii vor fi atinse prin:
    1) eficacitatea şi eficienţa operaţiilor;
    2) conformitatea cu cadrul normativ şi reglementările interne;
    3) asigurarea siguranţei şi optimizarea activelor şi pasivelor;
    4) siguranţa şi integritatea informaţiei.
    32. Prima categorie se referă la obiectivele de bază ale unei entităţi, inclusiv obiectivele de performanţă. Cea de-a doua categorie presupune respectarea actelor legislative şi normative ce reglementează activitatea entităţii publice. Cea de-a treia categorie se referă la protejarea resurselor împotriva pierderii, întrebuinţării greşite şi a prejudiciilor, din cauza irosirii, abuzării, administrării inadecvate, erorilor, fraudelor şi iregularităţilor. Cea de-a patra categorie vizează întocmirea unor informaţii financiare şi operaţionale veridice. Aceste categorii distincte, dar care coincid parţial, abordează necesităţi diferite şi permit axarea direcţionată pentru satisfacerea diferitor cerinţe.
Secţiunea a 2-a
Componentele principale ale sistemului
de management financiar şi control
    33. Managementul financiar şi controlul este implementat în baza cadrului internaţional de control intern, care constă din cinci componente corelate între ele (expuse în punctul 34). Aceste componente derivă din modul în care managementul gestionează o activitate şi sînt integrate în procesul managerial, dar nu îl înlocuiesc pe acesta. Deşi componentele enumerate se aplică tuturor entităţilor publice, entităţile mici şi mijlocii le pot implementa în mod diferit de entităţile mari. Cu toate că procedurile de control intern ale unei entităţi mici pot fi mai puţin oficiale şi structurate, aceasta poate avea un sistem de management financiar şi control eficient.
    34. Standardele naţionale de control intern în sectorul public sînt structurate în cinci domenii vaste, care includ:
    1) mediul de control – oferă tonul unei entităţi, influenţînd conştiinţa angajaţilor acesteia privind controlul intern;
    2) managementul performanţelor şi al riscurilor – presupune necesitatea de stabilire a obiectivelor pentru sistemele operaţionale şi de identificare a riscurilor care pot influenţa atingerea acestora;
    3) activităţile de control – reprezintă politicile şi procedurile care ajută la asigurarea realizării directivelor ce vin din partea conducerii;
    4) informarea şi comunicarea – se referă la faptul că informaţia trebuie identificată, colectată şi comunicată într-o manieră şi în termene care permit angajaţilor să-şi îndeplinească sarcinile;
    5) monitorizarea şi evaluarea – cuprind procesul de verificare şi de evaluare a calităţii şi performanţei sistemului de management financiar şi control în timp.
    35. Există o relaţie directă între cele patru categorii de obiective (expuse în punctul 31), care reprezintă ceea ce o entitate tinde să obţină, şi cele cinci componente (enumerate în punctul 34), care reprezintă ceea ce trebuie ea să facă pentru a-şi atinge obiectivele. Pentru fiecare categorie de obiective sînt relevante toate componentele.
Secţiunea a 3-a
Limitări ale managementului financiar şi
controlului – conceptul de asigurare rezonabilă
    36. Sistemul de management financiar şi control oferă o asigurare rezonabilă că entitatea îşi atinge obiectivele strategice şi operaţionale în mod eficient şi eficace, gestionează activele şi pasivele în siguranţă şi într-o manieră optimă, acţionează în conformitate cu cadrul normativ, iar informaţiile financiare şi de performanţă prezentate de aceasta sînt veridice.
    37. Atingerea obiectivelor este influenţată de limitări inerente ale sistemului de management financiar şi control. Acestea includ astfel de realităţi cum ar fi faptul că raţionamentele efectuate în procesul de luare a deciziilor pot fi imperfecte şi că eşecurile pot avea loc din cauza unei simple erori sau greşeli. În plus, procedurile de control intern pot fi periclitate de înţelegerile secrete a două sau mai multe persoane, precum şi de faptul că însăşi conducerea nu doreşte să respecte aceste proceduri. Un alt factor de limitare este necesitatea ca structura unui sistem de management financiar şi control să reflecte limitarea resurselor şi raportul cost-beneficiu al procedurilor de control inter-nul
    38. Astfel, sistemul de management financiar şi control nu garantează în mod absolut atingerea celor patru categorii de obiective generale (expuse în punctul 31), nici nu poate influenţa schimbările în politicile Guvernului sau situaţia economică – factori care au impact asupra performanţelor entităţii publice.
Secţiunea a 4-a
Responsabilitatea pentru implementarea sistemului
de management financiar şi control
    39. Responsabilitatea primară pentru implementarea sistemului de management financiar şi control revine managerului entităţii publice. Mai mult decît atît, managerul entităţii oferă „tonul de vîrf”, care stimulează integritatea, etica şi alţi factori ai unui mediu de control pozitiv. Într-o entitate publică mare, managerul îndeplineşte această sarcină, delegînd atribuţii de conducere şi direcţionare managerilor operaţionali şi monitorizînd activitatea acestora. Managerii operaţionali, la rîndul lor, atribuie responsabilităţi pentru stabilirea şi implementarea unor politici şi proceduri de control intern mai specifice angajaţilor. Într-o entitate publică mai mică influenţa managerului este mai directă.
    40. Managementul financiar şi controlul, într-o oarecare măsură, ţin de responsabilitatea fiecărui angajat dintr-o entitate şi, prin urmare, constituie o parte implicită a fişei postului fiecărei persoane. Angajaţii generează informaţii, care sînt utilizate în cadrul sistemului de management financiar şi control sau întreprind alte acţiuni necesare pentru a realiza procedurile de control inter-nul Angajaţii sînt responsabili de informarea superiorilor despre problemele aferente operaţiilor, despre cazurile de nerespectare a Codului etic sau a cadrului normativ în vigoare.
VII. Auditul intern
Secţiunea 1
Definiţia auditului intern
    41. Standardele Naţionale de Audit Intern definesc auditul intern ca fiind o activitate independentă şi obiectivă, care:
    1) oferă entităţii asigurarea unui grad de control asupra operaţiilor, o îndrumă în ceea ce priveşte îmbunătăţirea operaţiilor şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare acestora;
    2) ajută entitatea în atingerea obiectivelor, evaluînd, printr-o abordare sistematică şi metodică, procesele de management al riscurilor, de control şi de guvernare a entităţii, oferind propuneri de sporire a eficacităţii acestora.
    42. Standardele Naţionale de Audit Intern specifică faptul că auditul intern cuprinde două tipuri de misiuni de audit:
    1) misiuni de asigurare, care reprezintă o examinare obiectivă a elementelor probante, efectuată în scopul de a furniza entităţii o evaluare independentă a proceselor de management al riscurilor, de control sau de guvernare a entităţii;
    2) misiuni de consiliere, care constituie activităţi de consultanţă sau alte consilieri, pentru a asista managementul în realizarea obiectivelor sale (adăugarea unui plus de valoare şi îmbunătăţirea funcţionării entităţii).
Secţiunea a 2-a
Organizarea şi funcţionarea auditului intern
    43. Auditul intern este organizat prin intermediul unităţii de audit intern din structura organizaţională a entităţii publice, dacă aceasta este organ central de specialitate al administraţiei publice sau este autoritate a administraţiei publice locale de nivelul al doilea sau a municipiului Bălţi, ce deţine propria Cartă de audit inter-nul
    44. Unităţile de audit intern ale autorităţilor publice centrale sau locale sînt în drept să efectueze auditul intern şi în entităţile subordonate.
    45. Entităţile publice nespecificate în punctul 43 sînt în drept să-şi creeze unităţi de audit inter-nul
    46. Entitatea publică subordonată autorităţii publice centrale şi locale, care nu este specificată în punctul 43, este în drept să-şi creeze unitate de audit intern cu acordul organului ierarhic superior.
    47. Unitatea de audit intern se creează în limita efectivului-limită al entităţii publice, în subordinea directă a managerului entităţii, şi raportează direct acestuia.
    48. Managerul entităţii informează în scris Unitatea centrală de armonizare din cadrul Ministerului Finanţelor despre crearea în cadrul entităţii publice a unităţii de audit inter-nul
    49. Conducătorul unităţii de audit intern raportează managerului entităţii auditate despre:
    1) cazurile pentru care există probe ce indică suspiciuni de fraude şi corupţie;
    2) domeniile identificate ca fiind supuse unui risc înalt de fraude şi corupţie, dacă nu au fost identificate anterior cazuri specifice.
    50. Managerul entităţii este responsabil de transmiterea tuturor cazurilor de suspiciuni de fraude şi corupţie Centrului Naţional Anticorupţie.
    [Pct.50 modificat prin HG868 din 19.11.12, MO242-244/23.11.12 art.938]
VIII. Aspectele transformării, rolul şi funcţiile viitoare
ale  Serviciului control financiar şi revizie
    51. În cadrul modelului de control financiar public intern nu există loc pentru activităţi de revizie financiară, efectuate de un organ independent de control financiar. Conform principiilor controlului financiar public intern, controalele ex-post de acest gen trebuie să fie aplicate de către manageri ca parte a responsabilităţii lor pentru managementul financiar şi control. Mai mult decît atît, continuarea activităţilor de revizie financiară nu va permite managerilor să-şi asume responsabilitatea deplină pentru legalitatea activităţilor acestora ca parte a procesului de răspundere.
    52. Nivelurile înalte de fraudă şi corupţie raportate în sectorul public nu pot fi ignorate şi ar putea reprezenta un obstacol în calea eliminării rapide a activităţilor de revizie financiară. În primul rînd, managerii ar putea să nu dorească să piardă posibilitatea de a primi din partea unei verificări independente reasigurări privind conformitatea cu legislaţia. În al doilea rînd, există riscul apariţiei unui nivel înalt de fraude şi corupţie în perioada de timp necesară pentru instituirea unor procese eficace de management financiar şi control şi de audit intern după finalizarea activităţilor de revizie financiară. În al treilea rînd, s-ar putea să fie necesară o perioadă de timp mai îndelungată pentru ca managerii să primească asigurări şi consultaţii de nivel înalt oferite de funcţia de audit inter-nul
    53. Activitatea de control financiar şi revizie va continua pînă cînd vor fi instituite sisteme eficace de management financiar şi control. Ritmul schimbărilor în procesul de implementare a managementului financiar şi controlului va determina necesitatea în continuare a reviziilor financiare. Anumite forme de control financiar şi revizie vor continua o perioadă de timp mai îndelungată pentru a ajuta managerii în lupta cu fraudele şi corupţia.
    54. Activitatea de revizie financiară periodică va înceta treptat şi se va dezvolta activitatea de inspecţie financiară, focusată pe domeniile problematice, în scopul protejării intereselor financiare ale statului, creînd treptat capacităţi de investigare.
IX. Aspecte ce ar putea influenţa ritmul schimbărilor
    55. Republica Moldova nu este unica ţară care tinde să implementeze conceptul controlului financiar public inter-nul Conform practicilor altor ţări europene, implementarea acestuia durează, în mod normal, între 7 şi 10 ani. Pentru implementarea totală, completă a controlului financiar public intern este necesară o modificare fundamentală a culturii administrative şi aceasta nu poate fi realizată nici uşor, nici rapid.
    56. Avînd în vedere tendinţa şi angajamentul de a reduce numărul de angajaţi în sectorul public, în procesul de implementare a controlului financiar public intern este necesar să se identifice un echilibru raţional între necesarul de personal suplimentar şi necesitatea de a micşora numărul de angajaţi. Cu cît mai îndelungată va fi perioada de implementare a controlului financiar public intern, cu atît mai uşor va fi să se conformeze restricţiilor cu privire la nivelurile de dotare cu personal.
    57. În implementarea noilor sisteme de management financiar şi control, managerii au nevoie de acces la informaţii de management financiar mai calitative. Ele vor fi oferite prin elaborarea şi implementarea unui sistem informaţional integrat de management financiar, în cadrul unei componente a Proiectului „Managementul Finanţelor Publice”. Procesul de implementare a acţiunilor privind managementul financiar şi controlul va menţine o strînsă legătură şi va fi coordonat cu activităţile privind planificarea şi elaborarea bugetului, executarea şi raportarea bugetului, precum şi sistemele informaţionale de management financiar.
X. Planul de implementare a controlului financiar public intern
Secţiunea 1
Perioada de implementare
    58. Ţinînd cont de aspectele abordate în capitolele VIII şi IX şi activităţile realizate pînă acum pentru elaborarea cadrului normativ, se consideră că o perioadă realistă de implementare este de patru ani, începînd cu anul 2010.
Secţiunea a 2-a
Direcţiile de planificare
    59. Principalele direcţii de planificare în domeniul auditului intern sînt:
    1) pînă în anul 2009 activităţile au fost axate pe unităţile de audit intern existente, precum şi pe Serviciul control financiar şi revizie, care, concomitent cu revizii financiare, a efectuat şi misiuni de audit intern în entităţile publice;
    2) în anul 2010 activităţile se vor axa pe crearea noilor unităţi de audit intern în autorităţile administraţiei publice centrale, precum şi pe consolidarea activităţii unităţilor de audit intern existente;
    3) în anul 2011, după intrarea în vigoare a Legii privind controlul financiar public intern, vor fi create noi unităţi de audit intern în cadrul organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, administraţiei publice locale de nivelul al doilea şi a municipiului Bălţi.
    60. În ceea ce priveşte managementul financiar şi controlul:
    1) pînă în anul 2009 activităţile au fost axate pe elaborarea cadrului normativ privind implementarea sistemului de management financiar şi control. De asemenea, a fost pilotat procesul de implementare a sistemului de management financiar şi control în cadrul Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale;
    2) în anul 2010 va continua pilotarea sistemului de management financiar şi control în cadrul Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale. De asemenea, va fi iniţiată implementarea în regim pilot a sistemului de management financiar şi control în alte două entităţi – minister/altă autoritate administrativă centrală;
    3) în anul 2011 sistemul de management financiar şi control va fi implementat în trei entităţi-pilot şi activităţile vor fi orientate spre continuarea pilotării sistemului de management financiar şi control în alte două ministere/ autorităţi administrative centrale, precum şi pregătirea celorlalte ministere şi autorităţi administrative centrale pentru implementarea deplină a sistemului de management financiar şi control în 2012. Această etapă va implica o serie de seminare de instruire. De asemenea, va fi implementat în regim pilot sistemul de management financiar şi control în două autorităţi ale administraţiei publice locale;
    4) anul 2012 reprezintă termenul pentru implementarea deplină a sistemului de management financiar şi control în toate ministerele/alte autorităţi administrative centrale. În acelaşi an va fi iniţiată pregătirea implementării depline a sistemului de management financiar şi control în autorităţile locale;
    5) anul 2013 reprezintă termenul pentru implementarea deplină a sistemului de management financiar în control în autorităţile publice locale.
    61. Cu privire la necesităţile de instruire:
    1) pînă în anul 2009 activităţile au fost focusate asupra instruirii personalului unităţilor de audit intern existente, precum şi instruirii managerilor şi/sau personalului în domeniul managementului financiar şi controlului. De asemenea, în anul 2009 a fost elaborat un Modul practic de audit intern, care va sta la baza instruirii persoanelor nou-angajate în domeniul auditului intern în anul 2010, precum şi un Modul practic privind managementul financiar şi controlul, care va sta la baza instruirii managerilor şi angajaţilor din sectorul public;
    2) în anul 2010 se impune atît instruirea personalului unităţilor de audit intern nou-create, cît şi perfecţionarea personalului din cadrul celorlalte unităţi de audit intern;
    3) Unitatea centrală de armonizare va oferi în continuare asistenţă metodologică, precum şi va coordona şi va realiza, împreună cu formatorii deja existenţi, procesul de instruire în domeniul auditului intern şi al managementului financiar şi controlului;
    4) personalul instruit în domeniul auditului intern şi al managementului financiar şi controlului va asigura asistenţă la locul de muncă în activitatea de audit intern şi în procesul de implementare a sistemului de management financiar şi control;
    5) în anul 2010 vor fi realizate şi numeroase seminare de conştientizare privind necesitatea implementării sistemului de management financiar şi control în sectorul public, precum şi seminare de instruire în baza Standardelor naţionale de control intern în sectorul public şi Setului de instrumente ale sistemului de management financiar şi control;
    6) în anii 2011-2012 activităţile vor fi direcţionate spre instruirea personalului la 35 de unităţi de audit intern nou-create, în baza prevederilor Legii privind controlul financiar public intern, în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea şi a municipiului Bălţi;
    7) în anii 2011-2012 vor continua instruirea şi perfecţionarea, în baza Standardelor naţionale de control intern în sectorul public şi a Setului de instrumente ale sistemului de management financiar şi control, a personalului din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi administraţiei publice locale de nivelul al doilea, inclusiv a municipiului Bălţi;
    8) instruirea în domeniul auditului intern şi sistemului de management financiar şi control va avea un caracter continuu şi va fi realizată atît în 2013, cît şi în viitor.
Secţiunea a 3-a
Indicatorii de rezultat
    62. Pentru realizarea Planului de acţiuni privind dezvoltarea controlului financiar public intern pentru anii 2010-2013 (conform anexei la prezentul Program), au fost elaboraţi următorii indicatori, care vor permite evaluarea nivelului de implementare a controlului financiar public intern:
    1) cadrul normativ în domeniul controlului financiar public aprobat;
    2) numărul de misiuni-pilot de implementare a sistemului de management financiar şi control efectuate;
    3) numărul unităţilor de audit intern nou-create;
    4) numărul auditorilor interni instruiţi;
    5) numărul de angajaţi instruiţi în domeniul managementului financiar şi controlului;
    6) numărul entităţilor – ministere/alte autorităţi administrative centrale şi autorităţi publice locale, care implementează sistemul de management financiar şi control.

    planul de acţiuni

Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului nr.597
din 2 iulie 2010

Hotărîrile de Guvern care se abrogă
    1. Hotărîrea Guvernului nr.74 din 29 ianuarie 2008 „Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a controlului financiar public intern” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 28-29, art.147).
    2. Hotărîrea Guvernului nr.1143 din 4 octombrie 2006 „Privind aprobarea concepţiei controlului financiar public intern” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 174-177, art.1343).
    3. Hotărîrea Guvernului nr. 146  din 14 februarie 2008 „Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr. 1143 din 4 octombrie 2006” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.37-39, art.214).
    4. Punctele 5 şi 6 din anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.108 din 9 februarie 2009 „Cu privire la modificarea, completarea şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.34-36, art.143).