HGM611/2010
ID intern unic:  335244
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 611
din  05.07.2010
cu privire la aprobarea Reglementării tehnice
„Lapte şi produse lactate”
Publicat : 13.07.2010 în Monitorul Oficial Nr. 119-120     art Nr : 692     Data intrarii in vigoare : 13.10.2010
    Abrogată din 29.09.19 prin HG158 din 07.03.19, MO111-118/29.03.19 art.218

    MODIFICAT
    HG632 din 11.09.15, MO258-261/18.09.15 art.723
   
HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541
    HG296 din 26.04.11, MO74-77/06.05.11 art.343


    În conformitate cu Legea nr. 420-XVI din 22 decembrie 2006 privind activitatea de reglementare tehnică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.36-38, art. 141), cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr.78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.83-87, art. 431), Legea nr.105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 126-131, art.507),  cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Reglementarea tehnică „Lapte şi produse lactate” (se anexează).
    2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la 3 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    3. La momentul intrării în vigoare a prezentei hotărîri, din Nomenclatorul produselor din domeniul reglementat, supuse certificării obligatorii a conformităţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1469 din 30 decembrie 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.1-4, art.14), cu modificările şi completările ulterioare, se exclud poziţiile tarifare cu numerele de ordine 1, 2, 3, 4 şi 5.
    4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi Ministerului Sănătăţii.
    [Pct.4 modificat prin HG513 din 02.07.14, MO174-177/04.07.14 art.541]

    PRIM-MINISTRU                                              Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru, 
    ministrul economiei                                             Valeriu Lazar
    Ministrul agriculturii
    şi industriei alimentare                                        Valeriu Cosarciuc
    Ministrul sănătăţii                                                Vladimir Hotineanu

    Nr. 611. Chişinău, 5 iulie 2010.

Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului nr. 611
din 5 iulie 2010

Reglementarea tehnică 
„LAPTE ŞI PRODUSE LACTATE”
    Reglementarea tehnică „Lapte şi produse lactate” creează cadrul necesar aplicării următoarelor documente ale Comisiei Codex Alimentarius: CODEX STAN GENERAL 206-1999 cu privire la utilizarea termenilor privind produsele lactate, CODEX STAN 289-1995 cu privire la zerul praf (revizuit în 2003, amendat în 2006), CODEX STAN 207-1999 cu privire la laptele praf şi smîntîna dulce praf, CODEX STAN 282-1971 cu privire la laptele concentrat cu zahăr (revizuit în 1999), CODEX STAN 243-2003 cu privire la laptele fermentat (amendat în 2008), CODEX STAN 221-2001 cu privire la brînza nematurată, inclusiv brînza proaspătă (amendat în 2008), CODEX STAN GENERAL 283-1978 cu privire la brînzeturi (revizuit în 1999, amendat în 2008), CODEX STAN 279-1971 cu privire la unt (revizuit  în 1999, amendat în 2006), CODEX STAN 288-1976 cu privire la smîntîna dulce şi smîntînă (revizuit în 2003, amendat în 2008), Directivei 2001/114/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind anumite tipuri de lapte conservat, parţial sau integral deshidratat şi destinat consumului uman, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO L 15, 17.1.2002, p. 19).
    [Preambulul modificat prin HG296 din 26.04.11, MO74-77/06.05.11 art.343]
I. Domeniul de aplicare
    1. Reglementarea tehnică „Lapte şi produse lactate” (în continuare – Reglementare tehnică) stabileşte cerinţele esenţiale de calitate, ambalare, etichetare, transportare şi depozitare pentru laptele de consum şi produsele lactate (în continuare – produse), provenite atît din producţia internă, cît şi din import.
    2. Cerinţele prezentei Reglementări tehnice nu se aplică produselor fabricate în gospodării individuale pentru consum propriu şi produselor care sînt în tranzit sau care sînt depozitate temporar ca bunuri ce tranzitează ţara.

    3. Sub incidenţa prezentei Reglementări tehnice cad grupele de produse, conform tabelului 1.
tabelul 1

Poziţia tarifară conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor

Denumirea produselor (grupei de produse)

    0401

Lapte şi smîntînă din lapte, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori

    0402

Lapte şi smîntînă din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori

    0403

Lapte acru, lapte şi smîntînă covăsite, iaurt, chefir şi alte sortimente de lapte şi smîntînă fermentate sau acrite, chiar concentrate, sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, sau aromatizate, sau cu adaos de fructe, nuci sau cacao

    0404

Zer, chiar concentrat sau cu adaos de zahăr sau de alţi îndulcitori; produse obţinute din compuşi naturali ai laptelui, chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, nedenumite şi necuprinse în altă parte

    0405
Unt şi alte grăsimi care provin din lapte; pastă din lapte pentru tartine
    0406
Brînză şi caş

    [Pct.3 modificat prin HG632 din 11.09.15, MO258-261/18.09.15 art.723]
II. Terminologie
    4. În sensul prezentei Reglementări tehnice, se definesc termenii de bază şi definiţiile produselor în scopul producerii şi comercializării, după cum urmează:
    1) brînzeturi – produse maturate sau nematurate, moi, semitari, tari sau extra tari, care pot fi acoperite şi în care conţinutul de proteină/cazeină nu depăşeşte conţinutul acestuia în lapte, obţinute prin modurile următoare:
    a) coagularea completă sau parţială a proteinelor din lapte, lapte smîntînit sau parţial smîntînit, smîntînă dulce, zer, zară sau orice combinare a acestora, cu acţiunea enzimelor sau altor agenţi de coagulare, şi înlăturarea parţială a zerului, respectînd principiile de concentraţie a proteinelor lactice (în particular cantitatea de cazeină) şi, prin urmare, conţinutul de proteină în brînzeturi va fi considerabil mai ridicat decît conţinutul proteinei în materiile lactate prime din care au fost preparate brînzeturile;
    b) prelucrarea tehnică, care include coagularea proteinei laptelui şi/sau produselor obţinute din lapte, ce conferă produsului final caracteristicile organoleptice, fizice şi chimice asemănătoare produsului reglementat în   subpunctul a);
    2) brînzeturi maturate – brînzeturile care, imediat după fabricare, nu sînt gata pentru consum, urmînd să fie păstrate un anumit timp la temperatură şi condiţii speciale pentru ca să se producă schimbările biochimice şi fizice caracteristice pentru tipul respectiv de produs; 
    3) brînzeturi cu mucegai maturate – brînza maturată pentru care maturarea se termină odată cu dezvoltarea mucegaiurilor caracteristice în interiorul produsului şi/sau la suprafaţa lui;
    4) brînzeturi nematurate – brînzeturi care după fabricare sînt gata pentru consum;
    5) brînza proaspătă – produs lactat cu un conţinut înalt de proteine, obţinut în urma fermentării laptelui în prezenţa culturilor de bacterii acidolactice, cu sau fără folosirea clorurii de calciu, fermentarea de cheag sau pepsină şi cu separarea parţială a zerului;
    6) brînzeturi tari şi semitari – brînzeturi ce se caracterizează printr-o formă bine determinată, corespunzătoare fiecărui sortiment, cu pasta omogenă şi elastică, cu ochiuri de fermentare de diferite dimensiuni, repartizate în funcţie de sortiment, cu coaja tare şi elastică;
    7) brînzeturi moi – brînzeturi cu pasta bine legată, la unele sortimente cu goluri de fermentaţie, cu coaja moale sau fără coajă;
    8) brînzeturi în saramură – brînzeturi cu cheag care se maturizează şi se păstrează în saramură;
    9) brînzeturi topite – brînzeturi la fabricarea cărora se folosesc toate tipurile de brînzeturi, care se prelucrează mecanic la temperaturi înalte, în prezenţa sărurilor de topire sau agenţilor de structurare, pentru obţinerea unei mase omogene de brînză cu sau fără introducerea substanţelor gustative;
    10) componente funcţionale – componente nelactice (maiele bacteriene, agenţi de coagulare, stabilizatori şi alte componente nelactice autorizate) funcţional necesare pentru procesarea laptelui, fără de care nu este posibilă fabricarea produselor lactate;
    11) conserve de lapte – produse fabricate din lapte integral, lapte degresat, zer, zară sau din aceste produse şi ingrediente alimentare, care după prelucrare (concentrare, sterilizare, uscare) şi ambalare îşi păstrează timp îndelungat proprietăţile fără modificări;
    12) frişcă – smîntîna dulce lichidă, smîntîna dulce reconstituită şi/sau smîntîna dulce recombinată, în care a fost înglobat aer sau gaz inert, fără schimbarea emulsiei de tip grăsime în apă;
    13) lapte – produs de secreţie fiziologică normală a glandelor mamare, obţinut din mulsul unuia sau mai multor animale, fără orice fel de adaosuri sau extracţii din el, destinat consumului direct sau prelucrării ulterioare;
    14) lapte de consum – lapte normalizat, supus unui tratament termic corespunzător, ambalat în recipiente de desfacere şi destinat comercializării;
    a) lapte integral – lapte tratat termic care, în privinţa conţinutului de grăsimi, îndeplineşte una dintre următoarele condiţii:
    lapte integral standardizat – lapte cu un conţinut de grăsimi de cel puţin 3,50 % (m/m). Se poate prevedea o categorie suplimentară de lapte integral cu un conţinut de grăsimi de minimum 4,00 % (m/m) sau mai mult;
    lapte integral nestandardizat – lapte cu un conţinut de grăsimi care nu a fost modificat de la stadiul de mulgere, prin adăugarea sau îndepărtarea de grăsimi, amestecarea cu lapte al cărui conţinut de grăsimi naturale a  fost modificat. Cu toate acestea, conţinutul de grăsimi nu poate fi mai mic de 3,50 % (m/m);
    b) lapte semidegresat – lapte tratat termic, al cărui conţinut de grăsimi a fost redus la cel puţin 1,50 % (m/m) şi la cel mult 1,80 % (m/m);
    c) lapte degresat – lapte tratat termic, al cărui conţinut de grăsimi a fost redus la cel mult 0,50 % (m/m);
    15) lapte fermentat – produs lactat obţinut la fermentarea laptelui, care poate fi obţinut din produse din lapte cu sau fără modificarea compoziţiei în limitele condiţiilor indicate în anexa nr. 3, prin acţiunea microorganismelor starter ce conduc la reducerea pH-ului, cu sau fără coagularea proteinei (precipitarea izoelectrică). Aceste microorganisme starter trebuie să fie viabile, active şi în cantităţi abundente pînă la expirarea termenului de valabilitate a produsului. Dacă produsul a fost supus tratamentului termic după fermentare, condiţia de viabilitate a microorganismelor nu se aplică.
    Produsele lactate fermentate se caracterizează prin culturile starter specifice, aplicate la fermentarea laptelui, după cum urmează:
    a) iaurt – produs lactat fabricat prin fermentarea laptelui cu culturi starter de Streptococcus thermophilus şi Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus sau culturi de Streptococcus thermophilus şi orice specie de Lactobacillus;
    b) lapte acidofil – produs lactat fabricat prin fermentarea laptelui cu culturi starter de Lactobacillus acidophilus;
    c) chefir – produs lactat fabricat prin fermentarea laptelui cu culturi starter din granule de chefir, constituite din levuri care fermentează lactoza (Kluyveromyces marxianus) şi care nu fermentează lactoza (Saccharomyces unisporus, Saccharomyces cerevisiae şi Saccharomyces exiguus), şi culturi de Lactobacillus kefiri, specii din genul Leuconostoc, Lactococcus şi Acetobacter, ce se află în relaţii simbiotice specifice;
    d) cumîs – produs lactat acid cu proprietăţi antibiotice, fabricat din lapte de iapă sau lapte de vacă degresat cu adaos de zahăr, prin fermentaţie mixtă (lactică şi alcoolică) cu culturi starter de Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus şi Kluyveromyces marxianus;
    e) lapte acru – produs lactat fabricat prin fermentarea laptelui cu culturi starter de lactococi mezofili;
    f) lapte covăsit – produs lactat fabricat prin fermentarea laptelui înăbuşit cu culturi starter de Streptococcus thermophilus, cu sau fără culturi de Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus;
    16) lapte înăbuşit – lapte normalizat sau degresat supus pasteurizării la temperaturi de  95°C – 99°C şi menţinut la această temperatură de la 3 pînă la 4 ore;
    161) lapte concentrat fără zahăr – produs lactat care se obţine prin înlăturarea parţială a apei din lapte. Cantitatea de grăsime şi proteine din lapte poate fi normalizată.
    [Pct.161 introdus prin HG296 din 26.04.11, MO74-77/06.05.11 art.343]
    17) lapte concentrat cu zahăr – produs lactat care poate fi obţinut prin înlăturarea parţială a apei din lapte cu adăugarea zahărului sau prin orice alt proces care conduce la obţinerea aceleiaşi compoziţii şi caracteristici a produsului. Cantitatea de grăsime şi proteine din lapte poate fi normalizată;
    18) lapte fermentat concentrat – lapte fermentat al cărui conţinut de proteine a fost ridicat în timpul sau după fermentaţie cu cel puţin 5,6%;
    19) lapte fermentat cu ingrediente – produs lactat combinat (conform subpunctului 27) care conţine cel mult 45% (m/m) ingrediente nelactice (îndulcitori, fructe, legume şi derivatele acestora (sucuri, pulpă etc.), cereale, miere, ciocolată, nuci, cafea, condimente şi alte ingrediente alimentare naturale permise. Ingredientele nelactice pot fi introduse înainte sau după fermentare;
    20) lapte normalizat – laptele adus la un conţinut de grăsime stabilit prin adăugarea de lapte smîntînit sau parţial smîntînit;
    21) lapte smîntînit – lapte din care s-a extras grăsimea prin separarea mecanică;
    22) lapte praf şi smîntînă dulce praf – produse lactate care se obţin prin înlăturarea parţială a apei din lapte sau din smîntîna dulce. Cantitatea de grăsime şi/sau proteine din lapte sau smîntîna dulce poate fi normalizată, pentru a corespunde cerinţelor compoziţionale;
    23) m/m – fracţia masică a componentului raportată la masa produsului;
    24) maia bacteriană – microorganisme şi/sau asociaţii de microorganisme nepatogene, netoxigene, preponderent microorganisme lactice, selectate şi utilizate la fabricarea produselor lactate;
    25) microorganisme probiotice – microorganisme nepatogene, netoxigene, care nimeresc în intestinele omului cu hrana, avînd acţiune benefică asupra organismului uman ca rezultat al normalizării componenţei şi activităţii biologice a microflorei tractului digestiv (preponderent organisme din genurile Bifidobacterium, Lactobacillus, Propionibacterium, Lactococcus).
    26) produs lactat – produs obţinut prin orice mod de procesare a laptelui, fără adăugarea grăsimilor şi proteinelor de altă origine, care poate conţine aditivi alimentari şi alte ingrediente funcţional necesare pentru procesare, cu condiţia că aceste substanţe să nu fie utilizate pentru substituirea totală sau parţială a vreunui component al laptelui;
    27) produs lactat combinat – produs în care laptele, produsele lactate sau părţile componente ale laptelui prezintă partea esenţială din produsul finit, cu condiţia că părţile componente nelactice nu au destinaţia să substituie total sau parţial părţile componente ale laptelui;
    28) produs lactat reconstituit – produs obţinut prin adăugarea de apă la forma uscată sau concentrată a produsului, în cantitatea necesară pentru obţinerea consistenţei corespunzătoare a produsului;
    29) produs lactat recombinat – produs obţinut prin combinarea grăsimii de lapte şi lapte praf degresat şi/sau lapte uscat integral în formă conservată cu sau fără adaos de apă pentru obţinerea compoziţiei corespunzătoare a produsului lactat;
    30) pastă de unt – produs lactat sau produs lactat combinat cu fracţia masică de grăsime lactică  de la 39 pînă la 49% inclusiv, care, în general, prezintă o dispersie „plasmă lactată în grăsime”, fabricat din lapte şi/sau produse de prelucrare a laptelui cu/sau fără utilizarea stabilizatorilor de structură;
    31) produse lactate concentrate sterilizate – produse fabricate din lapte integral, lapte degresat, zară, zer cu concentrate sau din smîntînă dulce fără concentrate, porţionate în ambalaje şi sterilizate;
    32) produse lactate concentrate cu zahăr – produse obţinute din lapte integral, lapte degresat, zară, zer sau lapte şi adaos de smîntînă dulce, prin evaporarea din materia primă a unei părţi de apă şi conservarea produselor cu zahăr;
    33) produse lactate praf – produse sub formă de praf obţinute din lapte integral, lapte degresat, smîntînă dulce, zară, zer normalizatе, pasteurizate, concentrate şi uscate în instalaţii speciale;
    34) preparate pentru fermentare – substanţe proteice necesare pentru realizarea proceselor biochimice care au loc la fabricarea produselor lactate;
    35) smîntînă dulce – produs obţinut din lapte sub forma unei emulsii de tip grăsime în apă, cu un conţinut minim de grăsime lactată de 10 %;
    36) smîntînă dulce reconstituită – smîntînă dulce obţinută prin reconstituirea produsului lactat cu sau fără adăugarea apei potabile, cu aceleaşi caracteristici ale produsului finit, definit în  subpunctul 35);
    37) smîntînă dulce recombinată – smîntînă dulce obţinută prin recombinarea produselor lactate cu sau fără adăugarea apei potabile şi cu caracteristici ale produsului finit, definit în subpunctul 35);
    38) smîntînă dulce preparată – produs lactat obţinut prin normalizarea smîntînii dulci, smîntînii dulci reconstituite şi/sau smîntînii dulci recombinate prin prelucrări şi procese adecvate pentru obţinerea calităţilor caracteristice;
    39) smîntînă dulce lichidă preambalată – produs lactat lichid obţinut prin prepararea şi ambalarea smîntînii dulci, smîntînii dulci reconstituite şi/sau smîntînii dulci recombinate pentru consum direct şi/sau folosire directă;
    40) smîntînă fermentată – produs lactat obţinut prin fermentarea smîntînii dulci, smîntînii dulci reconstituite şi/sau smîntînii dulci recombinate cu acţiunea microorganismelor respective, care duc la scăderea pH-ului, cu sau fără coagulare. Conţinutul microorganismelor specifice este indicat pe ambalaj în mod direct sau indirect ori în alt loc corespunzător cerinţelor de vînzare; microorganismele trebuie să fie vii, active şi abundente în produs pînă la data expirării termenului de valabilitate. În cazul în care produsul a fost supus tratamentului termic după fermentare, cerinţele despre viabilitatea microorganismelor nu se aplică;
    41) smîntînă dulce acidifiată – produs lactat obţinut prin acidifierea smîntînii dulci, smîntînii dulci reconstituite şi/sau smîntînii dulci recombinate, cu acţiunea acizilor şi/sau regulatoarelor de aciditate pentru scăderea pH-ului, cu sau fără coagulare;
    42) unt – produs gras obţinut exclusiv din lapte şi/sau produse obţinute din lapte, în general, în formă de emulsie de tip apă în grăsime;
    43) unt topit – produs fabricat prin tratamentul termic al untului, în urma căruia are loc eliminarea totală a plasmei, avînd proprietăţi organoleptice specifice;
    44) unt din lapte de vaci – unt produs în bază de lapte şi/sau produse obţinute din lapte provenit de la vaci;
    45) unt din smîntînă dulce – unt din lapte de vaci, produs din smîntînă dulce pasteurizată;
    46) unt din smîntînă fermentată – unt din lapte de vaci, produs din smîntînă fermentată;
    47) zer – produs lactat secundar rezultat de la fabricarea brînzeturilor, obţinut după coagularea laptelui, care se efectuează, în general, sub acţiunea enzimelor coagulante;
    48) zer acid – produs lactat secundar rezultat de la fabricarea brînzeturilor, obţinut după coagularea laptelui, care se efectuează în general prin acidifiere sub acţiunea agenţilor chimici;
    49) zer praf – produs lactat obţinut prin uscarea zerului sau zerului acid.
III. Cerinţe generale
    5. La plasarea pe piaţă, produsele trebuie să respecte cerinţele prezentei Reglementări tehnice, prevederile Legii nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare, Legii nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor, Legii nr. 186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor şi Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară.
    6. Producătorii trebuie să asigure menţinerea înregistrărilor timp de 3 ani, care ar permite trasabilitatea pentru identificarea materiilor prime utilizate, metodelor şi condiţiilor de producţie, loturilor şi tipurilor de produse şi, la cererea organelor de control – să ofere dovezi documentare despre respectarea cerinţelor prescrise de prezenta Reglementare tehnică.
    7. Întreprinderile de fabricare a produselor trebuie să dispună de spaţii de depozitare separată a materiilor prime şi produselor finite, care să comunice direct şi în flux tehnologic continuu cu sălile de producţie prin trasee scurte.
    8. Echipamentul tehnologic şi recipientele care vin în contact cu materiile prime şi produsele finite trebuie să fie confecţionate din materiale fără efecte toxice, conforme cerinţelor stabilite de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii, în conformitate cu Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice pentru materialele folosite în sectorul alimentar nr. 06.10.3.67 din 2004, aprobate de Ministerul Sănătăţii  (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 168-171, art.583).
    9. Materia primă (laptele natural, smîntîna dulce naturală, untul, grăsimile) şi semipreparatele folosite la fabricarea produselor lactate trebuie să fie păstrate la temperatura de cel mult +4°C.
    10. Materia primă folosită la fabricarea produselor lactate trebuie să fie în conformitate cu Ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr.173 din 14 iulie 2006 cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi introducerea pe piaţă a laptelui crud şi a laptelui tratat termic şi a produselor pe bază de lapte (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.54-56, art. nr.216).
    11. Apa potabilă utilizată la fabricarea produselor lactate trebuie să corespundă cerinţelor stipulate în Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007 „Cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 131-135, art. 970).
    12. Indicii organoleptici şi fizico-chimici ai produsului, specifici fiecărui sortiment trebuie să corespundă indicilor prezentaţi în anexele nr.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 şi 8.
    13. Indicii microbiologici ai produselor trebuie să fie în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.221 din 16 martie 2009 „Cu privire la aprobarea Regulilor privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.59-61, art.272).
IV. Cerinţe de comercializare
    14. Produsele se ambalează în ambalaje de desfacere şi de transport.
    15. În timpul depozitării, transportării şi comercializării, ambalajul de desfacere, materialele de ambalaj şi modul de ambalare trebuie să asigure menţinerea calităţii şi siguranţa produselor lactate.
    16. Ambalajele de transport trebuie să asigure integritatea produsului, să fie curate, uscate, în stare bună, neinfectate şi fără miros străin.
    17. Etichetarea produselor trebuie să fie în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 996 din 20 august 2003 „Despre aprobarea Normelor privind etichetarea produselor alimentare şi Normelor privind etichetarea produselor chimice de menaj”, Legii nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare şi Legii nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor.
    18. Pe etichetă, pentru a evita inducerea în eroare a consumatorului, împreună sau lîngă denumirea produsului lactat, se vor introduce cuvinte sau fraze suplimentare cu privire la natura adevărată a produsului (de exemplu: se indică dacă este produs lactat reconstituit sau recombinat etc., conform indicelui terminologic din capitolul II), tipul de tratament termic la care a fost supus, condiţiile fizice şi alte caracteristici specifice produsului respectiv.
    19. În cazul folosirii laptelui praf, se interzice utilizarea termenului „lapte” pe ambalajele de desfacere a laptelui şi a produselor lactate.
    20. Originea laptelui şi a produselor lactate trebuie să fie precizată în cazul în care nu provine de la speciile de bovine.
    21. Transportarea şi depozitarea produselor trebuie efectuată în conformitate cu Legea nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară, Ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr. 173 din 14 iulie 2006 „Cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi introducerea pe piaţă a laptelui crud, a laptelui tratat termic şi a produselor pe bază de lapte” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.54-56, art.216), numai cu mijloace autorizate sanitar de către autoritatea sanitar-veterinară, care să asigure, pe toată perioada transportării, păstrarea nemodificată a caracteristicilor nutritive, organoleptice, fizico-chimice, microbiologice, precum şi protecţia împotriva prafului, dăunătorilor şi altor posibilităţi de alterare şi contaminare.
    22. Nu se admite transportarea şi depozitarea produselor împreună cu produsele nealimentare sau produsele cu miros specific.
V. Cerinţe de calitate pentru laptele fermentat
    23. Materia primă pentru producerea laptelui fermentat trebuie să constituie laptele şi/sau produsele derivate ale laptelui şi apa potabilă pentru reconstituire sau recombinare.
    24. Ingredientele permise la producerea laptelui fermentat:
    1) culturi starter de microorganisme inofensive;
    2) sare alimentară iodată;
    3) ingrediente de origine nelactată, menţionate în punctul 4 subpunctul 15);
    4) gelatină şi amidon în:
    a) lapte fermentat, prelucrat termic după fermentare;
    b) lapte fermentat cu ingrediente;
    c) lapte fermentat simplu.
    25. Ingredientele trebuie adăugate în cantităţi funcţional necesare.
    26. Zerul obţinut după fermentare nu se admite pentru fabricarea laptelui fermentat, cu excepţia laptelui fermentat concentrat.
    27. La etichetarea laptelui fermentat, denumirea trebuie să fie:
    1) „Lapte fermentat”, care poate fi înlocuită cu: „lapte acru”, „lapte covăsit”, „iaurt”, „lapte acidofil”, „chefir”, „cumîs”, cu condiţia că produsul corespunde principiilor specifice menţionate în punctul 4 subpunctul 15);
    2) produsele obţinute din lapte fermentat, tratate termic după fermentare, trebuie să fie denumite „Lapte fermentat” („lapte acru”, „lapte covăsit”, „iaurt”, „lapte acidofil”, „chefir”, „cumîs”) tratat termic”;
    3) denumirea „Lapte fermentat cu ingrediente” trebuie să includă denumirea substanţei aromatice de bază sau a produselor aromatice adăugate;
    4) laptele fermentat, la care au fost adăugaţi îndulcitori carbohidraţi, poate fi denumit „Lapte fermentat dulce”. În cazul adăugării parţiale sau substituirii complete a zahărului cu un îndulcitor artificial, permis de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii, lîngă denumirea produsului se va indica „îndulcit cu _____” sau „cu zahăr şi îndulcit cu______”.
    28. Cantitatea de grăsime lactată trebuie să fie declarată consumatorului în procente de masă sau volum ori în grame la o porţiune, dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.
VI. Cerinţe de calitate pentru brînzeturi
    29. Materia primă pentru producerea brînzeturilor trebuie să constituie laptele şi/sau produsele derivate ale laptelui.
    30. Ingredientele permise la producerea brînzeturilor:
    1) culturi starter de microorganisme lactice şi/sau producătoare de gust şi aromă şi alte culturi de microorganisme inofensive;
    2) enzime inofensive potrivite;
    3) sare alimentară iodată;
    4) apă potabilă;
    5) alţi aditivi alimentari autorizaţi de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii.
    31. La etichetarea brînzeturilor, în denumirea produsului trebuie să fie inclus cuvîntul „brînză”, însoţit de termeni de descriere, după cum urmează:
Tabelul 2
În conformitate cu tăria
În conformitate cu principiile de maturare
Baza lactată degresată, %
Denumirea
< 50
Extra tare
Maturată  
49 – 56
Tare
Maturată cu mucegai
54 – 69
Tare/semitare
Nematurată/proaspătă
> 67
Moale
În saramură
 
    32. Baza lactată degresată se egalează cu procentul umidităţii în baza degresată, conform următoarei formule:

         
    33. Cantitatea de grăsime lactată trebuie să fie declarată consumatorului final în procente de masă, procente de grăsime în substanţa uscată sau în grame la o porţiune dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.
    34. În plus, pot fi folosiţi următorii termeni, după cum urmează:
Tabelul 3
Foarte gras   

(dacă cantitatea de grăsimi în substanţa uscată este mai mare sau egală cu 60%)

Gras

(dacă cantitatea de grăsimi în substanţa uscată este mai mare sau egală cu 45% şi mai mică sau egală cu 60%)

Semigras  

(dacă cantitatea de grăsimi în substanţa uscată este mai mare sau egală cu 25% şi mai mică de 45%)

Parţial smîntînit

(dacă cantitatea de grăsimi în substanţa uscată este mai mare sau egală cu 10% şi mai mică de 25%)

Smîntînit

(dacă cantitatea de grăsimi în substanţa uscată este mai mică de 10%)

 
    35. Pentru brînzeturile tari, pe fiecare ambalaj se indică data fabricării (ziua, luna) şi numărul lotului.
VII. Cerinţe de calitate pentru brînza nematurată,
inclusiv brînza proaspătă
    36. Materia primă pentru producerea brînzei nematurate, inclusiv a brînzei proaspete trebuie să constituie laptele şi/sau produsele derivate ale laptelui.
    37. Ingredientele permise pentru brînza nematurată, inclusiv brînza proaspătă:
    1) culturi starter de microorganisme lactice şi/sau producătoare de gust şi aromă şi alte culturi de microorganisme inofensive;
    2) enzime coagulante naturale sau alte enzime inofensive potrivite;
    3) sare alimentară iodată;
    4) apă potabilă;
    5) gelatină şi amidon: pot fi utilizate ca stabilizatoare, cu condiţia să fie adăugate numai în cantităţi funcţional necesare;
    6) oţet;
    7) făină de orez, de cereale sau de cartofi: pot fi utilizate ca agenţi antiaglomeranţi numai pentru prelucrarea suprafeţei bucăţilor feliate sau tăiate în bucăţi mici, cu condiţia că sînt adăugate numai în cantităţi funcţional necesare.
    38. Denumirea produsului trebuie să fie „brînză nematurată” sau „brînză proaspătă”. Cuvîntele „brînză nematurată” sau „brînză proaspătă” pot fi omise din denumirea diverselor brînzeturi din varietatea de sortimente autorizate în Republica Moldova sau în ţările unde se vînd produsele, cu condiţia că omiterea nu va provoca erori referitor la caracterul produsului.
    39. Cantitatea de grăsime lactată trebuie să fie declarată consumatorului final în procente de masă, procente de grăsime în substanţa uscată sau în grame la o porţiune dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.
VIII. Cerinţe de calitate pentru smîntîna dulce
preparată şi smîntîna fermentată
    40. Materia primă pentru producerea smîntînii dulci preparate şi smîntînii fermentate trebuie să constituie:
    1) laptele supus tratamentului mecanic sau fizic înainte de prelucrarea smîntînii dulci;
    2) untul, produsele din grăsime lactată, laptele praf, smîntîna dulce praf şi apa potabilă – pentru smîntîna dulce fabricată prin proces de reconstituire sau recombinare;
    3) zara concentrată sau uscată – pentru smîntîna fermentată.
    41. Ingredientele permise:
    1) produse obţinute din lapte sau zer, care conţin nu mai puţin de 35% (m/m) de proteine lactice (inclusiv cazeina, produsele proteice din zer, concentratele şi amestecurile lor) şi din lapte praf – în calitate de agenţi de îngroşare şi stabilizatori, cu condiţia că se adaugă numai în cantităţi funcţional necesare, care nu depăşesc 20 g/kg, respectiv, ca orice stabilizatori şi agenţi de îngroşare autorizaţi;
    2) gelatină şi amidon – în calitate de stabilizatori, cu condiţia că se adaugă numai în cantităţi funcţional necesare, respectiv, ca orice stabilizatori şi agenţi de îngroşare autorizaţi;
    Pentru smîntîna fermentată:
    3) culturi starter de microorganisme inofensive autorizate;
    4) cheag şi alte enzime coagulante inofensive autorizate, potrivite pentru îmbunătăţirea texturii, fără realizarea coagulării enzimatice;
    5) clorură de natriu.
    42. Etichetarea se efectuează, după cum urmează:
    1) pentru smîntîna dulce preparată, denumirea trebuie să fie: „smîntînă dulce preparată” sau „smîntînă dulce”;
    2) pentru smîntîna fermentată, denumirea trebuie să fie: „smîntînă  fermentată” sau „smîntînă”;
    3) smîntîna dulce fabricată prin reconstituire sau recombinare a ingredientelor lactate va fi marcată ca „smîntînă dulce recombinată” sau „smîntînă dulce reconstituită”;
    4) denumirea trebuie să fie unită în acelaşi cîmp vizual cu indicaţia cantităţii de grăsime şi însoţită de o descriere clară a tratamentului termic.
    43. Cantitatea de grăsime lactată trebuie să fie declarată consumatorului final în procente de masă, procente de volum sau grame la o porţiune dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.
IX. Cerinţe de calitate pentru unt şi pasta de unt
    44. Materia primă pentru producerea untului şi a pastei de unt trebuie să constituie laptele şi/sau produsele derivate ale laptelui.
    45. Ingredientele permise la fabricarea untului:
    1) sare alimentară iodată;
    2) culturi starter de microorganisme acidolactice şi/sau bacterii producătoare de gust şi aromă;
    3) apă potabilă.
    46. La etichetare, denumirea produselor trebuie să corespundă indicelui terminologic şi definiţiilor cu privire la tipurile de unt.
    47. Pe etichetă se indică dacă untul sau pasta de unt sînt sărate sau nesărate; pentru untul şi pasta de unt sărate se indică conţinutul de sare.
    48. Cantitatea de grăsime lactată trebuie să fie declarată consumatorului în procente de masă sau în grame la o porţiune dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.
X. Cerinţe de calitate pentru laptele concentrat
şi laptele concentrat cu zahăr
    49. Materia primă pentru producerea laptelui concentrat trebuie să constituie: laptele şi laptele praf, smîntîna dulce, smîntîna dulce praf, produsele din grăsime lactată, inclusiv zahărul în cazul laptelui concentrat cu zahăr.
    50. Pentru normalizarea proteinelor lactice sînt permise următoarele produse:
    1) retentat lactat – produs obţinut ca rezultat al concentrării proteinei lactate prin ultrafiltrarea laptelui, laptelui parţial smîntînit şi laptelui smîntînit;
    2) permeat lactat – produs obţinut ca rezultat al extragerii proteinelor şi grăsimii lactate prin ultrafiltrarea laptelui, laptelui parţial smîntînit şi laptelui smîntînit;
    3) lactoză.
    51. Ingredientele permise la producerea laptelui concentrat:
    1) apă potabilă;
    2) sare alimentară iodată;
    3) zahăr, în cazul laptelui concentrat cu zahăr.
    52. Zahărul în laptele concentrat cu zahăr trebuie să fie considerat ca zaharoză, dar poate fi folosit şi amestecul de zaharoză cu alte zaharuri.
    53. Pentru toate produsele lactate concentrate cu zahăr, cantitatea zahărului este limitată la nivel minim, care protejează calitatea produsului, şi la nivel maxim, cînd poate să apară cristalizarea zaharozei.
    54. Pe etichetă denumirea produsului trebuie să fie indicată în funcţie de materia primă utilizată:
    1) lapte integral concentrat cu zahăr;
    2) lapte degresat concentrat cu zahăr;
    3) smîntînă dulce concentrată cu zahăr;
    4) lapte concentrat cu zahăr şi cacao;
    5) lapte concentrat cu zahăr şi cafea naturală;
    6) smîntînă dulce concentrată cu zahăr şi cacao;
    7) smîntînă dulce concentrată cu zahăr şi cafea naturală.
    8) lapte concentrat fără zahăr;
    9) lapte concentrat cu un conţinut mare de grăsimi, fără zahăr;
    10) lapte parţial degresat concentrat fără zahăr;
    11) lapte degresat concentrat fără zahăr;
    12) lapte parţial degresat concentrat cu zahăr,
    [Pct.54 subpct.8)-12) introduse prin HG296 din 26.04.11, MO74-77/06.05.11 art.343]
    55. Laptele parţial degresat concentrat cu zahăr poate fi numit „lapte semidegresat concentrat cu zahăr”, dacă cantitatea grăsimii lactate este de 4,0 – 4,5% şi cantitatea minimă a laptelui praf este de 28% m/m.
    56. Cantitatea de grăsime lactată şi de proteine lactate, trebuie să fie declarată consumatorului final în procente de masă sau volum ori în grame la o porţiune, dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.
XI. Cerinţe de calitate pentru laptele praf şi smîntîna dulce praf
    57. Materia primă pentru laptele praf şi smîntîna dulce praf trebuie să constituie laptele şi smîntîna dulce.
    58. Pentru normalizarea proteinelor lactice sînt permise următoarele produse:
    1) retentat lactat – produs obţinut ca rezultat al concentrării proteinei lactate prin ultrafiltrarea laptelui, laptelui parţial smîntînit şi laptelui smîntînit;
    2) permeat lactat – produs obţinut ca rezultat al extragerii proteinelor şi grăsimii lactate prin ultrafiltrarea laptelui, laptelui parţial smîntînit şi laptelui smîntînit;
    3) lactoză.
    59. Denumirea produselor trebuie să fie:
    1) smîntînă dulce praf;
    2) lapte integral praf;
    3) lapte parţial degresat praf;
    4) lapte degresat praf.
    Laptele parţial degresat praf poate fi numit „lapte semidegresat praf”, dacă cantitatea grăsimii lactate nu depăşeşte 16% m/m, dar nu este mai mică de 14% m/m.
    60. Cantitatea de grăsime lactată şi de proteine lactate trebuie să fie declarată consumatorului final în procente de masă sau în grame la o porţiune, dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.
    601. La etichetarea produselor enumerate în pct. 59 se va indica că acestea nu sînt destinate sugarilor cu vîrsta sub 12 luni.
    [Pct.601 introdus prin HG296 din 26.04.11, MO74-77/06.05.11 art.343]
XII. Cerinţe de calitate pentru zerul praf
    61. Materia primă pentru producerea zerului praf trebuie să constituie zerul sau zerul acid.
    62.  Ingredientele permise pentru zerul praf este lactoza granulată pentru fabricarea zerului praf precristalizat.
    63.  Denumirea produsului trebuie să fie:
    1) zer praf;
    2) zer acid praf.
    Denumirea zer praf poate fi însoţită de termenul „dulce”, cu condiţia că zerul praf corespunde următoarelor caracteristici fizico-chimice:
Tabelul 4
Minimum lactoză
65%
Minimum proteină
11%
Maximum cenuşă
8,5%
рН (în soluţie de 10%)*
>6

           * sau aciditatea titrabilă – maximum 0,16% (recalculată în acid lactic).


XIII. Cerinţe de calitate pentru componentele funcţionale
 utilizate la fabricarea produselor lactate
    64. Microorganismele, inclusiv cele probiotice utilizate în monoculturi sau în componenţa maielelor pentru fabricarea produselor lactate, trebuie să fie identificate, nepatogene, netoxigene şi să posede proprietăţi necesare pentru fabricarea produselor lactate, conform cerinţelor prezentei Reglementări tehnice.
    65.  Preparatele pentru fermentare utilizate la fabricarea produselor lactate trebuie să posede activitate şi proprietăţi specifice necesare procesului tehnologic concret şi să corespundă cerinţelor legislaţiei în vigoare.
    66.  Indicii microbiologici şi alţi indici de inofensivitate (conţinutul de elemente toxice, micotoxine, pesticide) ai maielelor şi preparatelor pentru fermentare, mediilor nutritive pentru cultivarea microorganismelor trebuie să corespundă valorilor stabilite de organul central  al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii.
XIV. Evaluarea conformităţii
    67. Conformitatea produselor se asigură de către producător sau importator prin emiterea declaraţiei de conformitate.
    68. Producătorul sau importatorul solicită unui laborator acreditat pentru activitate în domeniul respectiv efectuarea de încercări a parametrilor produselor, conform cerinţelor prescrise în prezenta Reglementare tehnică.
    69. Pentru verificarea conformităţii produselor cu cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică, mostrele prelevate sînt supuse încercărilor conform prevederilor regulilor şi metodelor prevăzute în standardele naţionale aplicabile şi incluse în lista standardelor conexe.
    Lista standardelor conexe privind metodele de încercări şi prelevare a probelor se aprobă de autoritatea de reglementare în domeniul produselor alimentare, cu avizul Organismului Naţional de Standardizare, şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    70. În cazul în care produsele nu sînt conforme cerinţelor prescrise, laboratorul de încercări acreditat care a efectuat încercările respective trebuie să informeze, în modul stabilit, producătorul sau importatorul şi organele de supraveghere a pieţei despre neconformitatea constatată.
    71. Producătorul sau importatorul, în scopul emiterii declaraţiei de conformitate, elaborează şi acumulează documentaţia tehnică prevăzută în punctul 74 din prezenta Reglementare tehnică.
    Modul de întocmire şi emitere a declaraţiei de conformitate este conform regulilor stabilite în cadrul Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii.
    72. Producătorul sau importatorul păstrează un exemplar al declaraţiei de conformitate împreună cu documentaţia tehnică în baza căreia a fost eliberată declaraţia de conformitate o perioadă de minimum 3 ani de la data fabricării ultimului lot de produse şi, la solicitare, o pune la dispoziţia organelor de supraveghere şi control.
    73. Documentaţia tehnică trebuie să asigure posibilitatea evaluării conformităţii produselor cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice.
    74. Documentaţia tehnică trebuie să conţină:
    1) rapoartele de încercări pentru produse. Încercările se efectuează conform punctului 69 din prezenta Reglementare tehnică, pentru loturile de produse fabricate de acelaşi producător;
    2) certificatul sanitar-veterinar;
    3) certificatul de calitate;
    4) alte documente, la decizia producătorului sau importatorului, relevante pentru atestarea conformităţii produsului, inclusiv cele care confirmă respectarea prevederilor articolului 21 din Legea nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare şi articolului 37 (5) din Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, referitor la Sistemul de analiză a pericolului şi de control al circuitului alimentar în punctele critice de control.
    75. Produsele se plasează pe piaţă însoţite de declaraţia de conformitate, care atestă respectarea cerinţelor din prezenta Reglementare tehnică.
    76. Modelul declaraţiei de conformitate este prezentat în anexa nr. 8 la prezenta Reglementare tehnică.

    anexa nr.1

    anexa nr.2

    anexa nr.3

    anexa nr.4

    anexa nr.5

    anexa nr.6
    [Anexa nr.6 modificată prin HG296 din 26.04.11, MO74-77/06.05.11 art.343]

    anexa nr.7

    anexa nr.8