LPM1260/2002
ID intern unic:  335889
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
PARLAMENTUL
LEGE Nr. 1260
din  19.07.2002
cu privire la avocatură*
Publicat : 04.09.2010 în Monitorul Oficial Nr. 159     art Nr : 582
    MODIFICAT
   
HCC18 din 03.07.18, MO277-284/27.07.18 art.124; în vigoare 03.07.18
   
LP160 din 07.07.16, MO306-313/16.09.16 art.647
    LP219 din 19.10.12, MO248-251/07.12.12 art.806
    LP208 din 21.10.11, MO222-226/16.12.11 art.619; în vigoare 16.05.12
    LP66 din 07.04.11, MO110-112/08.07.11 art.299


      _____________________
    *  Republicată în temeiul alin. (7) art. V al Legii nr. 102 din 28 mai 2010 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 135-137, art. 476.
    Modificată şi completată prin legile Republicii Moldova :
    1) nr. 206-XV din 29.05.2003 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 149-152, art.598;
    2) nr. 215-XVI din 13.07.2006 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.126-130, art.611;
    3) nr. 268-XVI din 28.07.2006 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.142-145, art.702;
    4) nr. 7-XVI din 14.02.2008 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 55-56, art.180;
    5) nr. 89-XVI din 24.04.2008 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 99-101, art.366;
    6) nr. 306-XVI din 25.12.2008 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 30-33, art.77;
    7) nr. 102 din 28.05.2010 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 135-137, art.476.




    Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul   I
DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Noţiunea profesiei de avocat
    (1) Profesia de avocat este exercitată de persoane calificate şi abilitate, conform legii, să pledeze şi să acţioneze în numele clienţilor lor, să practice dreptul, să apară în faţa unei instanţe judecătoreşti sau să consulte şi să reprezinte în materie juridică clienţii lor.
    (2) Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonomă, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei de avocat. Activitatea avocatului nu este activitate de întreprinzător.
    Articolul 2. Reglementarea activităţii de avocat
    Reglementarea activităţii de avocat constă în:
    a) stabilirea condiţiilor de bază şi a modului de acordare a asistenţei juridice profesionale persoanelor fizice şi juridice în Republica Moldova;
    b) determinarea formelor de organizare a activităţii de avocat;
    c) stabilirea genurilor de asistenţă juridică;
    d) stabilirea garanţiilor pentru activitatea de acordare a asistenţei juridice calificate;
    e) stabilirea modului de admitere în profesia de avocat.
    Articolul 3. Principiile avocaturii
    Avocatura se bazează pe următoarele principii:
    a) asigurarea dreptului la apărare garantat de Constituţie;
    b) libertate şi independenţă în activitatea de avocat;
    c) democratism şi colegialitate în raporturile dintre avocaţi;
    d) apartenenţă benevolă la asociaţiile profesionale de avocaţi;
    e) asigurarea legalităţii şi umanismului.
    Articolul 4. Cadrul juridic al activităţii de avocat
    Cadrul juridic al activităţii de avocat se constituie din Constituţia Republicii Moldova, prezenta lege, alte legi care reglementează activitatea menţionată din statutul profesiei de avocat, precum şi din tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    Articolul 5. Dreptul la asistenţă juridică calificată
    (1) Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul pentru a fi consultată şi reprezentată de acesta în materie juridică.
    (2) Statul asigură accesul la asistenţa juridică calificată tuturor persoanelor în condiţiile prezentei legi.
    (3) Persoanele fizice şi juridice sînt în drept să beneficieze, în modul stabilit, de asistenţa juridică a oricărui avocat  în bază de acord al părţilor.
    (4) În cazurile prevăzute de lege, plata pentru asistenţa juridică calificată se achită de la bugetul de stat.
    (5) Pornind de la starea materială a persoanei, avocatul îi poate acorda acesteia asistenţă juridică în mod gratuit.
    (6) Avocaţii din Republica Moldova sînt în drept să îndeplinească unele delegaţii sau să exercite profesia de avocat în alte state, dacă aceasta este prevăzut de legislaţia statului respectiv.
    Articolul 6. Exercitarea profesiei de avocat de către
                        avocaţii din alte state
    (1) Avocaţii din alte state pot exercita profesia de avocat pe teritoriul Republicii Moldova dacă întrunesc condiţiile prevăzute de lege, cu excepţia condiţiei privind deţinerea cetăţeniei.
    (2) Avocatul din alt stat poate desfăşura activitate pe teritoriul Republicii Moldova dacă certifică calitatea de avocat în statul său de origine şi este înscris în registrul special ţinut de Consiliul Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, denumită în continuare Uniunea Avocaţilor.
    (3) Avocatul din alt stat nu poate reprezenta interesele persoanelor fizice sau juridice în instanţele de judecată şi în relaţiile cu alte autorităţi publice decît în arbitrajul comercial internaţional. În cazul cînd interesele clientului o cer, precum şi la solicitarea acestuia, avocatul din alt stat poate asista avocatul din Republica Moldova.
    (4) Avocatul din alt stat poate desfăşura activitate în cadrul cabinetului avocatului sau în cadrul biroului asociat de avocaţi în bază de contract.
    (5) Registrul avocaţilor din alte state care au dreptul să exercite profesia de avocat pe teritoriul Republicii Moldova se publică pe pagina oficială de Internet a Uniunii Avocaţilor.
    Articolul 7. Acordarea asistenţei juridice garantate
                       de stat
    Condiţiile, volumul şi modul de acordare de către avocaţi a asistenţei juridice garantate de stat se stabilesc prin Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat.
    Articolul 8. Genurile de asistenţă juridică calificată
    (1) Avocaţii acordă persoanelor fizice şi juridice următoarele genuri de asistenţă juridică calificată:
    a) oferă consultaţii şi explicaţii, expun concluzii cu privire la problemele juridice, prezintă informaţii verbale şi în scris referitoare la legislaţie;
    b) întocmesc documente cu caracter juridic;
    c) reprezintă interesele lor în instanţele de judecată;
    d) reprezintă interesele lor în materie juridică în relaţiile cu autorităţile publice, notarii publici, executorii judecătoreşti şi cu alte persoane fizice şi juridice;
    e) participă la urmărirea penală şi la dezbateri judiciare în cauzele penale în calitate de apărător sau reprezentant al victimei, al părţii civile, al părţii civilmente responsabile şi al martorilor.
    (2) Acordarea asistenţei juridice calificate prevăzute la alin. (1) lit.c) şi e) de către o persoană fizică sau juridică care nu are calitatea de avocat se pedepseşte, dacă legea nu prevede altfel.
    [În vigoare din 1 ianuarie 2012]
    (3) Avocaţii acordă persoanelor fizice şi juridice şi alte genuri de asistenţă juridică, neinterzise de lege, atît în cazul unor delegaţii unice, cît şi în cazul delegaţiilor pe termen lung.
    (4) În procedura de acordare a asistenţei juridice, avocatul poate adeveri copii şi extrase din acte şi poate certifica semnăturile de pe actele necesare pentru acordarea asistenţei juridice. Avocatul nu poate efectua aceste acţiuni pentru sine, pentru membrii familiei sale, pentru rude sau afini.
    (5) Acţiunile specificate la alin. (4) se certifică prin semnătura şi ştampila avocatului, în cazul în care dispune de aceasta, cu indicarea datei şi menţionarea corespunderii cu originalul.
    [Art.8 al.(5) modificat prin LP160 din 07.07.16, MO306-313/16.09.16 art.647]
    Articolul 9. Calitatea serviciilor de asistenţă juridică
    Asistenţa juridică acordată de avocat trebuie să corespundă bunelor practici profesionale în materie juridică, normelor materiale şi procedurale şi să rezulte dintr-o conduită profesională şi corectă.
Capitolul II
AVOCAŢII
    Articolul 10. Cerinţe pentru exercitarea profesiei de
                          avocat   
    (1)  Profesia de avocat poate fi exercitată de persoana care are cetăţenia Republicii Moldova, are capacitate deplină de exerciţiu, are diplomă de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia, se bucură de o reputaţie ireproşabilă şi a fost admisă în profesia de avocat după susţinerea examenului de calificare.
    (2) Sînt scutite de efectuarea stagiului  profesional şi de examenul de calificare persoanele care deţin titlul de doctor, precum şi cele care au cel puţin 10 ani vechime în muncă în funcţia de judecător sau procuror dacă, în termen de 6 luni după demisia din funcţiile respective, au solicitat eliberarea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat. De aceleaşi drepturi şi în aceleaşi condiţii beneficiază şi persoanele care, după demisia din funcţia de judecător şi procuror, au continuat să activeze în domeniul dreptului.
    (3) Persoana care a depus cerere de eliberare a licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat nu se consideră persoană cu reputaţie ireproşabilă şi cererea ei nu se admite în cazul în care:
    a) a fost condamnată anterior pentru infracţiuni grave, deosebit de grave, excepţional de grave săvîrşite cu intenţie, chiar dacă au fost stinse antecedentele penale;
    b) nu au fost stinse antecedentele penale pentru comiterea altor infracţiuni;
    c) anterior a fost exclusă din avocatură sau i s-a retras licenţa pentru acordarea asistenţei juridice din motive compromiţătoare;
    d) a fost concediată din cadrul organelor de drept din motive compromiţătoare sau a fost eliberată, din aceleaşi motive, din funcţia de judecător, notar, consultant juridic sau funcţionar public;
    e) comportamentul sau activitatea ei este incompatibilă cu normele Codului deontologic al avocatului;
    f) prin hotărîrea instanţei judecătoreşti, s-a stabilit un abuz prin care ea a încălcat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
    (4) Prevederile alin.(3) se aplică şi avocaţilor stagiari.
    (5) Avocatul are dreptul să deţină ştampilă personală.
    [Art.10 al.(5) în redacția LP160 din 07.07.16, MO306-313/16.09.16 art.647]
    Articolul 11. Activităţi incompatibile cu profesia de
                          avocat
    (1) Profesia de avocat este incompatibilă cu:
    a) oricare funcţie retribuită, cu excepţia funcţiilor legate de activitatea ştiinţifică şi didactică, precum şi de activitatea în calitate de arbitru al judecăţii arbitrale (arbitrajului);
    b) activitatea de întreprinzător;
    c) activitatea de notar;
    d) alte activităţi ce lezează demnitatea şi independenţa profesiei de avocat sau bunele moravuri.
    (2) Nu se admite acordarea de către avocat a asistenţei juridice de reprezentare a intereselor în instanţele de judecată în alt temei decît în baza contractului de asistenţă juridică înregistrat la cabinetul avocatului sau la biroul asociat de avocaţi. Excepţie fac cazurile  de reprezentare a intereselor soţului/soţiei şi ale rudelor pînă la gradul al patrulea inclusiv.
    Articolul 12. Dreptul de a desfăşura activitatea de
                         avocat
    (1) Pentru desfăşurarea activităţii de avocat, solicitantul care a susţinut examenul de calificare adresează o cerere scrisă  ministrului justiţiei privind eliberarea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat.
    (2) După primirea licenţei, avocatul este în drept să desfăşoare activitatea de avocat doar după:
    a) depunerea jurămîntului;
    b) înregistrarea unei forme de organizare a activităţii de avocat în condiţiile art.32.
    Articolul 13. Suspendarea activităţii de avocat
    (1) Activitatea de avocat se suspendă de drept:
    a) la cererea scrisă a avocatului, în cazul existenţei unor motive întemeiate;
    b) în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări;
    c) pe perioada interdicţiei de a activa, dispuse prin hotărîre judecătorească sau disciplinară;
    d) în cazul neefectuării de către avocat a defalcărilor în bugetul Uniunii Avocaţilor la expirarea a 6 luni de la termenul scadent,  pînă la achitarea integrală a restanţei;
    e) pînă la achitarea sumei amenzii, de la termenul scadent prevăzut la art. 57 alin. (1) lit. c).
    (2) Licenţa şi legitimaţia avocatului a cărui activitate este suspendată se transmit, în termen de 10 zile, Consiliului Uniunii Avocaţilor, unde se păstrează pe parcursul perioadei de suspendare a activităţii de avocat.
    (3) Consiliul Uniunii Avocaţilor este obligat, în termen de 10 zile de la data suspendării activităţii de avocat, să consemneze acest fapt în Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat şi să publice această informaţie în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    Articolul 14. Încetarea activităţii de avocat
    (1) Activitatea de avocat încetează:
    a) prin renunţare în scris la exerciţiul profesiei;
    b) în cazul retragerii licenţei;
    c) în caz de deces;
    d) în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi incompatibilă cu normele deontologice ale activităţii de avocat.
    (2) Avocatul a cărui activitate a încetat este obligat să restituie Consiliului Uniunii Avocaţilor, în termen de 10 zile, licenţa şi legitimaţia de avocat.
    (3) Consiliul Uniunii Avocaţilor este obligat, în termen de 10 zile de la data încetării activităţii de avocat, să consemneze acest fapt în Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat şi să publice această informaţie în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    Articolul 15. Avocatul stagiar
    (1) Avocat stagiar poate fi cetăţeanul Republicii Moldova, licenţiat în drept, care are capacitate deplină de exerciţiu şi o reputaţie ireproşabilă, care a promovat examenul de admitere la stagiu şi care a încheiat cu unul dintre avocaţi contract de efectuare a stagiului profesional.
    (2) Avocatul stagiar activează sub supravegherea avocatului îndrumător.
    (3) Avocatului stagiar i se permite să acorde, contra plată, asistenţă juridică clientului în cadrul judecătoriilor, curţilor de apel şi autorităţilor publice.
    (31) Remunerarea avocatului stagiar se efectuează în condiţiile art. 63.
    [Art.15 al.(31) introdus prin LP219 din 19.10.12, MO248-251/07.12.12 art.806]

    (4) Avocatul stagiar poartă răspundere personală pentru calitatea asistenţei juridice acordate şi răspunde disciplinar în modul prevăzut la capitolul IX.
    (5) Avocatul stagiar se supune regimului fiscal aplicabil avocaţilor.
    (6) Avocatul stagiar este obligat:
    a) să achite taxa pentru efectuarea stagiului profesional;
    b) să urmeze cursuri de formare iniţială. Durata cursurilor de formare iniţială nu poate fi mai mică decît 80 de ore în decursul stagiului profesional;
    c) să acorde asistenţă juridică clientului în baza contractului de asistenţă juridică, încheiat în modul prevăzut la art. 60 alin. (1) şi validat de avocatul îndrumător;
    d) să ţină dosarele de asistenţă juridică;
    e) să păstreze secretul profesional.
    (7) Dosarele personale ale avocaţilor stagiari se păstrează la Consiliul Uniunii Avocaţilor.
    Articolul 16. Specialiştii
    (1) Pentru îndeplinirea unor activităţi auxiliare în procesul de acordare a asistenţei juridice, biroul asociat de avocaţi sau cabinetul avocatului poate angaja specialişti din diferite domenii, conform specificului acestor activităţi.
    (2) Angajarea în calitate de specialist este imposibilă în cazul existenţei unuia din temeiurile specificate la art.10 alin.(3).
    (3) Specialistul nu dispune de drepturile avocatului şi nu poate fi admis la îndeplinirea de sine stătător a însărcinărilor de acordare a asistenţei juridice.
    (4) Specialistul angajat este obligat să păstreze secretul profesional.
    (5) Condiţiile de activitate şi modul de remunerare a specialistului se stabilesc în bază de contract.
    Articolul 17. Legitimaţia
    (1) Legitimaţiile pentru avocaţi şi avocaţii stagiari se eliberează de către Consiliul Uniunii Avocaţilor.
    (2) Modelele legitimaţiilor se aprobă de către Consiliul Uniunii Avocaţilor.
Capitolul III
ADMITEREA ÎN PROFESIA DE AVOCAT
    Articolul 18. Admiterea la stagiul profesional
    (1) Admiterea la stagiul profesional se face în bază de examen, cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii în drepturi. Modul de organizare a examenului de admitere la stagiu se stabileşte în statutul profesiei de avocat.
    (2) La examenul de admitere la stagiu pot participa numai persoanele care întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru exercitarea profesiei de avocat.
    (3) Examenul de admitere la stagiu este organizat de Comisia de licenţiere a profesiei de avocat.
    (4) Rezultatele examenelor de admitere la stagiu sînt aprobate prin hotărîre a Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat.
    (5) Hotărîrea privind admiterea la stagiul profesional se adoptă şi se comunică persoanei care a susţinut examenul de admitere la stagiu în termen de 10 zile de la data susţinerii.
    Articolul 19. Stagiul profesional
    (1) Persoana care a promovat examenul de admitere la stagiu efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 18 luni, avînd, în acest timp, calitatea de avocat stagiar.
    (2) Condiţiile efectuării stagiului profesional, drepturile şi obligaţiile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumător, precum şi ale baroului faţă de aceştia, sînt reglementate în statutul profesiei de avocat.
    (3) Stagiul profesional se desfăşoară în baza contractului încheiat între avocatul stagiar şi avocatul îndrumător, înregistrat la Consiliul Uniunii Avocaţilor.
    (4) Avocatul îndrumător trebuie să dispună de birou cu un spaţiu suficient pentru asigurarea stagiului profesional, să aibă o vechime în profesia de avocat de cel puţin 5 ani şi o reputaţie ireproşabilă. Un avocat îndrumător poate avea concomitent cel mult 2 avocaţi stagiari.
    (5) Stagiul profesional se suspendă pe timpul serviciului militar sau al concentrării, în caz de absenţă motivată a avocatului stagiar ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa acestuia. Perioada de stagiu efectuată anterior se include în durata stagiului profesional.
    (6) După efectuarea stagiului profesional, avocatul stagiar susţine examenul de calificare. După expirarea a 3 ani de la data finalizării stagiului profesional, avocatul stagiar poate participa la examenul de calificare doar cu condiţia executării repetate a stagiului profesional cu o durată minimă de 3 luni.
    Articolul 20. Admiterea în profesia de avocat
    (1) Pentru a fi admis în profesie, avocatul stagiar susţine examenul de calificare în faţa Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat.
    (2) Persoana care nu a promovat examenul de calificare poate solicita admiterea repetată la examen după expirarea a 6 luni de la data primului examen. Avocatul stagiar respins de două ori la examenul de calificare va fi admis în profesie în condiţiile art. 18 şi 19.
    (3) Modul de organizare a examenului de calificare se stabileşte în statutul profesiei de avocat.
    (4) Rezultatele examenelor de calificare sînt aprobate prin hotărîre a Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat.
    (5) Hotărîrea privind admiterea în profesia de avocat se adoptă şi se comunică persoanei care a susţinut examenul de calificare în termen de 10 zile de la data susţinerii.
    Articolul 21. Actele necesare pentru admiterea în
                         profesia de avocat
    (1) Pentru admiterea la stagiul profesional, solicitantul prezintă Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat:
    a) cererea de primire la examenul de admitere la stagiu;
    b) copia buletinului de identitate;
    c) copia diplomei de licenţiat în drept sau a echivalentului acesteia;
    d) copia carnetului de muncă, după caz;
    e) cazierul judiciar;
    f) certificatul medical;
    g) avizul avocatului care acceptă să-i fie îndrumător.
    (2) Pentru admiterea la examenul de calificare, avocatul stagiar prezintă Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat:
    a) cererea de admitere la examenul de calificare;
    b) declaraţia despre faptul că în perioada stagiului profesional el nu a desfăşurat activităţi incompatibile cu profesia de avocat, specificate la art. 11;
    c) declaraţia sub jurămînt, la care se anexează chestionarul de evaluare a bunei reputaţii;
    d) raportul de activitate întocmit de către avocatul stagiar conform cerinţelor stabilite în statutul profesiei;
    e) referinţa eliberată de avocatul îndrumător;
    f) legitimaţia de avocat stagiar.
    (3) Pentru eliberarea licenţei de exercitare a profesiei de avocat, persoanele specificate la art. 10 alin. (2) prezintă Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat actele menţionate la alin. (1) lit. b)–f) din prezentul articol, precum şi:
    a) declaraţia sub jurămînt, la care se anexează chestionarul de evaluare a bunei reputaţii;
    b) scrisoarea de motivaţie;
    c) copia diplomei de doctor în drept, după caz.
    (4) Prezentarea unor acte ce conţin informaţii neveridice poate servi drept temei pentru neadmiterea în profesia de avocat.
Capitolul  IV
LICENŢIEREA PROFESIEI DE AVOCAT
    Articolul 22. Eliberarea licenţei
    (1) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat este unicul act care confirmă statutul avocatului.
    (2) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se eliberează de către Ministerul Justiţiei în termen de 10 zile de la data depunerii cererii.
    (3) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se eliberează pe termen nelimitat şi este valabilă pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
    (4) Hotărîrea privind refuzul de eliberare a licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat poate fi atacată în contencios administrativ.
    (5) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se eliberează contra unei plăţi în mărime de 450 de lei, achitate în contul Ministerului Justiţiei.
    Articolul 23. Conţinutul licenţei
    (1) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat trebuie să conţină:
    a) denumirea autorităţii de licenţiere;
    b) seria şi numărul formularului;
    c) menţiunea despre exercitarea profesiei de avocat;
    d) numele şi prenumele avocatului;
    e) codul de identificare;
    f) numărul de înregistrare şi data eliberării licenţei;
    g) semnătura ministrului justiţiei, certificată prin aplicarea ştampilei.
    (2) Formularul licenţei este un document de strictă evidenţă.
    (3) Forma licenţei este aprobată de Ministerul Justiţiei.
    Articolul 24. Registrul licenţelor
    (1) Registrul licenţelor pentru exercitarea profesiei de avocat eliberate se ţine de către Ministerul Justiţiei.
    (2) Registrul licenţelor cuprinde următoarele informaţii:
    a) numele şi prenumele avocatului;
    b) codul de identificare;
    c) data emiterii, de către Comisia de licenţiere a profesiei de avocat, a hotărîrii privind susţinerea examenului de calificare;
    d) numărul de înregistrare al licenţei;
    e) data eliberării licenţei;
    f) semnătura avocatului de primire a licenţei.
    Articolul 25. Retragerea licenţei pentru exercitarea
                         profesiei de avocat
    (1) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage în cazul:
    a) neexercitării repetate, în decursul unui an, a atribuţiilor, dacă anterior avocatului i s-au aplicat sancţiuni disciplinare;
    b) exercitării profesiei de avocat după suspendarea de drept a activităţii avocatului sau netransmiterii, de către avocatul a cărui activitate este suspendată, la Consiliul Uniunii Avocaţilor a licenţei şi a legitimaţiei în termenul stabilit;
    c) încălcării sistematice de către avocat a condiţiilor de acordare a asistenţei juridice garantate de stat;
    d) refuzului repetat, nemotivat, de a acorda asistenţă juridică garantată de stat la solicitarea oficiilor teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat;
    e) depistării circumstanţelor care adeveresc acţiunile nelegitime ale avocatului la obţinerea licenţei;
    f) încălcării grave, de o singură dată, a normelor Codului deontologic al avocatului;
    g) rămînerii definitive a sentinţei instanţei judecătoreşti de condamnare a avocatului;
    h) pierderii, de către avocat, a cetăţeniei Republicii Moldova după obţinerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat;
    i) încălcării grave a prevederilor contractului de asistenţă juridică;
    j) neindicării, în contractul de asistenţă juridică, a onorariilor încasate de la client sau indicării unor sume diminuate.
    (2) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage de către Ministerul Justiţiei în temeiul hotărîrii Comisiei pentru etică şi disciplină. Pentru cazul prevăzut la alin.(1) lit.d), licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage de Ministerul Justiţiei, la propunerea Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat şi după consultarea opiniei Comisiei pentru etică şi disciplină.
    (3) Hotărîrea privind retragerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat poate fi atacată în contencios administrativ.
    Articolul 26. Jurămîntul avocatului
    (1) Avocatul depune următorul jurămînt:
    "Eu, avocatul (numele, prenumele), jur să-mi aduc aportul la apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale omului, să-mi îndeplinesc conştiincios şi onest îndatoririle de avocat, să păstrez secretul profesional şi, prin comportamentul meu, să nu compromit onoarea profesională a avocatului."
    (2) Textul jurămîntului este semnat de avocat.
    Articolul 27. Dosarul personal al avocatului
    Dosarul personal al avocatului se păstrează la Consiliul Uniunii Avocaţilor. Dosarul personal include copia licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat, textul jurămîntului, precum şi copiile hotărîrilor emise de Comisia de licenţiere a profesiei de avocat şi de Comisia pentru etică şi disciplină.
    Articolul 28. Lista avocaţilor care au dreptul de a
                          exercita profesia  de avocat
    (1) Consiliul Uniunii Avocaţilor, în termen de cel mult 10 zile de la data admiterii în profesia de avocat în condiţiile art.12, include avocatul în Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat.
    (2) Consiliul Uniunii Avocaţilor publică anual, nu mai tîrziu de data de 25 decembrie, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat. Lista avocaţilor se publică şi pe pagina oficială de Internet a Uniunii Avocaţilor. Concomitent copia se remite Ministerului Justiţiei.
    (3) Avocatul a cărui activitate a încetat se exclude, de către Consiliul Uniunii Avocaţilor, din Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat.
Capitolul  V
FORMELE DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII
DE AVOCAT

    Articolul 29. Formele de organizare
    (1) Profesia de avocat se exercită, la discreţia fiecărui avocat, în una din următoarele forme:
    a) cabinet al avocatului;
    b) birou asociat de avocaţi.
    (2) Avocatul poate fi fondator doar al unui cabinet sau al unui birou asociat de avocaţi.
    (3) Denumirea cabinetului avocatului include numele şi prenumele acestuia. Biroul asociat de avocaţi poate avea denumire.
    (4) Dizolvarea cabinetului avocatului sau a biroului asociat de avocaţi se efectuează în conformitate cu legislaţia civilă.
    (5) Cabinetul avocatului şi biroul asociat de avocaţi ţin registrul contractelor de asistenţă juridică încheiate de către avocaţi şi avocaţii stagiari cu clienţii lor.
    (6) Cabinetul avocatului şi biroul asociat de avocaţi activează în condiţii juridice şi economice egale şi nu pot fi discriminate unul faţă de altul sub aspect financiar, fiscal ori de altă natură.
    Articolul 30. Cabinetul avocatului
    (1) În cabinetul avocatului îşi exercită profesia un singur avocat (fondatorul cabinetului).
    (2) Cabinetul avocatului activează şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică.
    Articolul 31. Biroul asociat de avocaţi
    (1) Biroul asociat de avocaţi este fondat de doi şi mai mulţi avocaţi (fondatori ai biroului). Avocaţii îşi exercită profesia de sine stătător.
    (2) Biroul asociat de avocaţi este persoana juridică.
    (3) Biroul asociat de avocaţi dispune de conturi în bancă şi are dreptul să deţină ştampilă.
    [Art.31 al.(3) modificat prin LP160 din 07.07.16, MO306-313/16.09.16 art.647]
    (4) Raporturile dintre avocaţii biroului asociat de avocaţi sînt reglementate în bază de contract.
    (5) Biroul asociat de avocaţi este condus de un avocat ales de membrii biroului.
    Articolul 32. Înregistrarea formelor de organizare
    (1) Cabinetele avocaţilor şi birourile asociate de avocaţi se înregistrează de către Ministerul Justiţiei în termen de o lună de la data prezentării:
    a) cererii de înregistrare;
    b) declaraţiei de fondare a cabinetului avocatului sau a biroului asociat de avocaţi. Forma declaraţiei se aprobă de către  Ministerul Justiţiei;
    c) copiilor licenţelor pentru exercitarea profesiei de avocat;
    d) copiilor actelor care confirmă adresa sediului cabinetului avocatului sau a biroului asociat de avocaţi;
    e) datelor de contact (număr de telefon, adresă electronică şi poştală);
    f) confirmării privind notificarea baroului de avocaţi despre intenţia înregistrării.
    (2) Înregistrarea cabinetelor avocaţilor şi birourilor asociate de avocaţi se efectuează prin introducerea datelor în registrul ţinut de Ministerul Justiţiei. În caz de modificare a numărului de avocaţi, de schimbare a denumirii sau a sediului, noile date se consemnează în registru.
    (3) Cabinetului avocatului sau biroului asociat de avocaţi i se eliberează un extras din registru, care serveşte drept temei pentru punerea la evidenţa fiscală, pentru confecţionarea ştampilei şi deschiderea conturilor bancare.
    (4) Refuzul de înregistrare a cabinetului avocatului sau a biroului asociat de avocaţi poate fi atacat în contencios administrativ.
    (5) Avocatul este în drept să modifice forma de organizare a activităţii de avocat în condiţiile prezentei legi.
Capitolul  VI
ASOCIAŢIILE DE AVOCAŢI
    Articolul 33. Asociaţiile de avocaţi
    (1) În scopul apărării drepturilor şi intereselor lor, avocaţii sînt în drept să se asocieze, pe principii benevole, conform legislaţiei cu privire la organizaţiile necomerciale, în asociaţii profesionale locale, centrale şi internaţionale, în baza calităţii de membru individual sau colectiv, şi să se înregistreze în modul stabilit.
    (2) Asociaţiile de avocaţi, specificate la alin.(1), pot acorda asistenţă materială  avocaţilor din cadrul acestor asociaţii şi membrilor familiilor acestora.
    (3) Asociaţiile de avocaţi centrale şi cele internaţionale pot avea structuri regionale.
Capitolul VII
ORGANELE DE AUTOADMINISTRARE ALE
 AVOCAŢILOR
    Articolul 34. Organizarea şi funcţionarea organelor
                         de autoadministrare ale avocaţilor
    (1) Organele de autoadministrare ale avocaţilor sînt organizate şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în limitele competenţelor prevăzute de prezenta lege.
    (2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face prin vot secret.
    (3) Organele de conducere colegiale adoptă hotărîri prin vot deschis. Deliberările şi votul constituie secret profesional.
    Articolul 35. Uniunea Avocaţilor
    (1) Uniunea Avocaţilor este organul de autoadministrare al avocaţilor, din care fac parte toţi membrii barourilor din ţară, şi are sediul în municipiul Chişinău.
    (2) Uniunea Avocaţilor este persoană juridică, are patrimoniu şi buget propriu. Patrimoniul Uniunii Avocaţilor poate fi folosit şi în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.
    (3) Bugetul Uniunii Avocaţilor se formează din:
    a) contribuţiile avocaţilor;
    b) taxele pentru examenele de admitere la stagiu şi de calificare;
    c) taxele pentru efectuarea stagiului profesional;
    d) amenzile achitate de avocaţi în calitate de sancţiuni disciplinare;
    e) alte plăţi neinterzise de lege.
    (4) Modul de gestionare a mijloacelor acumulate în bugetul Uniunii Avocaţilor se verifică o dată la 4 ani printr-un audit independent.
    (5) Organele de conducere ale Uniunii Avocaţilor sînt:
    a) Congresul;
    b) Consiliul Uniunii Avocaţilor;
    c) preşedintele Uniunii Avocaţilor;
    d) secretarul general al Uniunii Avocaţilor.
    (6) În cadrul Uniunii Avocaţilor se constituie şi funcţionează:
    a) Comisia de licenţiere a profesiei de avocat;
    b) Comisia pentru etică şi disciplină;
    c) Comisia de cenzori;
    d) secretariatul.
    Articolul 36. Congresul
    (1) Congresul este organul suprem al Uniunii Avocaţilor. Congresul se constituie din avocaţii delegaţi de fiecare barou, conform normei de reprezentare stabilite în statutul profesiei de avocat, şi din membrii Consiliului Uniunii Avocaţilor.
    (2) Congresul se întruneşte anual în sesiune ordinară, fiind convocat de Consiliul Uniunii Avocaţilor. Convocarea Congresului se face cu cel puţin o lună înainte de data stabilită, prin publicare a avizului în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi prin înştiinţarea în scris a barourilor, cu plasarea pe pagina oficială de Internet a Uniunii Avocaţilor a ordinii de zi şi a materialelor ce urmează a fi examinate.
    (3) Barourile sînt obligate să îşi aleagă delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de Congres.
    (4) În situaţii excepţionale, la cererea a cel puţin 1/3 din numărul barourilor sau din proprie iniţiativă, Consiliul Uniunii Avocaţilor convoacă Congresul în sesiune extraordinară în cel mult 10 zile de la data solicitării sau de la data survenirii evenimentului justificativ.
    (5) Congresul se consideră legal constituit dacă la lucrările lui sînt prezenţi 2/3 din numărul membrilor. Congresul adoptă hotărîri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Hotărîrile Congresului pot fi contestate în modul stabilit de lege.
    Articolul 37. Competenţa Congresului
    Congresul are următoarele atribuţii:
    a) alege, dintre membrii săi, şi revocă preşedintele Uniunii Avocaţilor şi membrii Comisiei pentru etică şi disciplină;
    b) elaborează propuneri pentru perfecţionarea legislaţiei;
    c) aprobă şi modifică Codul deontologic al avocatului şi statutul profesiei de avocat;
    d) aprobă bugetul anual al Uniunii Avocaţilor şi execuţia bugetară anuală a acestuia;
    e) stabileşte cota de contribuţie a avocaţilor la formarea bugetului Uniunii Avocaţilor;
    f) stabileşte cuantumul taxelor pentru examenele de admitere la stagiu şi pentru examenele de calificare, cuantumul taxei pentru efectuarea stagiului profesional;
    g) audiază şi aprobă rapoartele anuale privind activitatea Consiliului, secretarului general şi a comisiilor Uniunii Avocaţilor;
    h) adopta hotărîri privind relaţiile dintre barouri;
    i) adoptă alte hotărîri privind activitatea Uniunii Avocaţilor, prevăzute de prezenta lege.
    Articolul 38. Consiliul Uniunii Avocaţilor
    (1) Consiliul Uniunii Avocaţilor este organul reprezentativ şi deliberativ al avocaţilor din ţară şi asigură activitatea permanentă a Uniunii Avocaţilor.
    (2) Consiliul Uniunii Avocaţilor este format din preşedintele Uniunii Avocaţilor, decanii barourilor şi avocaţii delegaţi de barouri conform normei de reprezentare, stabilită în statutul profesiei de avocat.
    (3) Mandatul de membru al Consiliului Uniunii Avocaţilor este de 4 ani. În cazul încetării mandatului unuia dintre membrii Consiliului, înlocuitorul lui execută diferenţa de mandat.
    (4) Consiliul Uniunii Avocaţilor se întruneşte o dată în lună. Convocarea Consiliului se face cu cel puţin 15 zile înainte de data şedinţei, prin înştiinţarea în scris a membrilor şi cu plasarea pe pagina oficială de Internet a Uniunii Avocaţilor a ordinii de zi şi a materialelor ce urmează a fi examinate.
    (5) În situaţii excepţionale, la cererea a cel puţin 1/3 din numărul membrilor Consiliului Uniunii Avocaţilor sau din proprie iniţiativă, preşedintele Uniunii Avocaţilor convoacă Consiliul în şedinţă extraordinară în cel mult 5 zile de la data solicitării sau de la data survenirii evenimentului justificativ.
    (6) Consiliul Uniunii Avocaţilor adoptă hotărîri cu votul majorităţii membrilor. Hotărîrile Consiliului Uniunii Avocaţilor pot fi contestate în modul stabilit de lege.
    Articolul 39. Competenţa Consiliului Uniunii Avocaţilor
    Consiliul Uniunii Avocaţilor are următoarele atribuţii:
    a) asigură executarea hotărîrilor Congresului;
    b) soluţionează, în perioada dintre sesiunile Congresului, problemele privind exercitarea profesiei de avocat, cu excepţia celor date în competenţa Congresului;
    b1) asigură accesul avocaţilor la secretul de stat şi decide asupra perfectării dreptului de acces la secretul de stat, potrivit prevederilor Legii nr. 245-XVI din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat;
    [Art.39 lit.b1) introdusă prin LP66 din 07.04.11, MO110-112/08.07.11 art.299]
    c) ţine Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat;
    d) adoptă hotărîri în problemele privind pregătirea şi perfecţionarea profesională a avocaţilor; aprobă programul de formare iniţială pentru avocaţii stagiari şi de formare continuă pentru avocaţi; aprobă lista instituţiilor care oferă servicii de instruire profesională;
    e) formulează  recomandări privind relaţiile dintre barouri;
    f) asigură caracterul unitar al examenelor de admitere la stagiu şi al examenelor de calificare;
    g) înregistrează contractele privind efectuarea stagiului profesional;
    h) soluţionează conflictele şi litigiile ce ţin de efectuarea stagiului profesional;
    i) aprobă şi publică bunele practici profesionale pentru avocaţi şi mecanismul de asigurare a calităţii serviciilor de asistenţă juridică;
    j) aprobă forma unică a inscripţiilor pe ştampilele avocaţilor şi rechizitele antetului, ţinînd cont de forma de organizare a activităţii de avocat;
    k) desemnează membrii Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat din rîndul avocaţilor;
    l) întocmeşte raportul anual de activitate şi îl prezintă spre aprobare Congresului;
    m) aprobă contractele încheiate de secretarul general al Uniunii Avocaţilor a căror valoare depăşeşte suma de 50 mii de lei;
    n) aprobă statul de funcţie al secretariatului;
    o) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege sau delegate de Congres.
    Articolul 40. Preşedintele Uniunii Avocaţilor
    (1) Preşedintele Uniunii Avocaţilor este ales pe un termen de 2 ani dintre avocaţi cu o vechime în profesie de cel puţin 5 ani. Una şi aceeaşi persoană poate fi aleasă preşedinte al Uniunii Avocaţilor pentru cel mult 2 mandate consecutive.
    (2) Preşedintele Uniunii Avocaţilor are următoarele atribuţii:
    a) reprezintă Uniunea Avocaţilor în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
    b) prezidează şedinţele Consiliului Uniunii Avocaţilor;
    c) semnează actele Consiliului Uniunii Avocaţilor;
    d) supraveghează relaţiile dintre Uniunea Avocaţilor şi barouri, precum şi relaţiile dintre barouri;
    e) acordă sprijin barourilor în relaţiile acestora cu autorităţile centrale şi cele locale;
    f) veghează la asigurarea condiţiilor corespunzătoare de desfăşurare a activităţii avocaţilor în instanţele judecătoreşti, în organele de urmărire penală şi în autorităţile publice.
    (3) În absenţă, sau la cerere, preşedintele Uniunii Avocaţilor este înlocuit de un vicepreşedinte, pe care îl desemnează în acest scop din numărul membrilor Consiliului Uniunii Avocaţilor.
    Articolul 41. Secretarul general al Uniunii Avocaţilor
    (1) Activitatea organizatorico-administrativă şi economico-financiară a Uniunii Avocaţilor este asigurată de către secretarul general.
    (2)  Secretarul general este angajat în funcţie de către Consiliul Uniunii Avocaţilor, în bază de concurs, pentru un termen de 5 ani, ce poate fi prelungit o singură dată.
    (3) În funcţia de secretar general poate fi angajată persoana care are studii economice sau juridice superioare şi o vechime în activitate de cel puţin 5 ani.
    (4)  Modul de organizare a concursului pentru ocuparea funcţiei de secretar general se stabileşte în statutul profesiei de avocat.
    (5) Secretarul general are următoarele atribuţii:
    a) poartă răspundere pentru gestiunea economico-financiară a Uniunii Avocaţilor;
    b) încheie acorduri şi contracte în numele Uniunii Avocaţilor;
    c) ordonează cheltuielile bugetare ale Uniunii Avocaţilor;
    d) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la Congres a proiectului bugetului anual al Uniunii Avocaţilor;
    e)  prezintă Congresului raportul privind execuţia anuală a bugetului Uniunii Avocaţilor;
    f) participă, fără drept de vot, la sesiunile Congresului şi la şedinţele Consiliului Uniunii Avocaţilor;
    g) elaborează proiectul agendei şi pregăteşte materialele de lucru ale Congresului şi ale Consiliului Uniunii Avocaţilor, după consultare cu Consiliul;
    h) angajează personalul secretariatului şi conduce activitatea acestuia;
    i) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau din administrarea Uniunii Avocaţilor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acesteia;
    j) îndeplineşte alte atribuţii la indicaţia Congresului şi a Consiliului Uniunii Avocaţilor.
    (6) Funcţia de secretar general este remunerată. Cuantumul remunerării este stabilit de Consiliul Uniunii Avocaţilor.
    (7) Pe perioada mandatului, secretarul general nu este în drept să cumuleze alte funcţii sau activităţi remunerate, cu excepţia celor ştiinţifice şi didactice.
    Articolul 42.  Comisiile Uniunii Avocaţilor
    (1) Activitatea comisiilor Uniunii Avocaţilor este organizată de preşedinţii acestora, aleşi la şedinţele comisiilor din membrii acestora. Membrii comisiilor Uniunii Avocaţilor sînt aleşi sau delegaţi  pe un termen de 4 ani.
    (2) Comisiile Uniunii Avocaţilor se convoacă în şedinţe ori de cîte ori este necesar, dar cel puţin o dată în lună.
    (3) Comisiile Uniunii Avocaţilor decid independent asupra modului de desfăşurare a şedinţelor (deschise sau închise).
    (4) La şedinţele comisiilor Uniunii Avocaţilor pot fi invitaţi reprezentanţi ai cabinetelor avocaţilor, ai birourilor asociate de avocaţi şi ai asociaţiilor de avocaţi, precum şi alte persoane.
    (5) Hotărîrile comisiilor Uniunii Avocaţilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor lor şi sînt executorii pentru toţi avocaţii. Comisiile Uniunii Avocaţilor publică hotărîrile adoptate pe pagina oficială de Internet a Uniunii Avocaţilor.
    Articolul 43. Comisia de licenţiere a profesiei de avocat
    (1) Comisia de licenţiere a profesiei de avocat este compusă din 11 membri, aleşi în bază de concurs, dintre care 8 sînt avocaţi cu o vechime în profesie de cel puţin 5 ani şi 3 sînt profesori titulari de drept.
    (2) Concursul pentru alegerea membrilor Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat se organizează de către o comisie specială, numită în acest sens de Consiliul Uniunii Avocaţilor. Modul de organizare a concursului se stabileşte în statutul profesiei de avocat.
    (3) Comisia de licenţiere a profesiei de avocat:
    a) adoptă hotărîri privind admiterea la examene;
    b) organizează examenele de admitere la stagiu şi de calificare;
    c) aprobă rezultatele examenelor de admitere la stagiu şi adoptă hotărîri privind admiterea la stagiul profesional;
    d) aprobă rezultatele examenelor de calificare şi adoptă hotărîri privind admiterea în profesie.
    (4) Hotărîrile Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat pot fi contestate în contencios administrativ în partea ce ţine de procedura de organizare a examenelor. Calificativul acordat nu poate fi contestat.
    [Art.43 al.(4) textul „în partea ce ţine de procedura de organizare a examenelor. Calificativul acordat nu poate fi contestat”  declarat neconstituțional prin HCC18 din 03.07.18, MO277-284/27.07.18 art.124; în vigoare 03.07.18]
    Articolul 44. Comisia pentru etică şi disciplină
    (1) Comisia pentru etică şi disciplină este compusă din 11 avocaţi, dintre care 6 sînt aleşi de Congres dintre avocaţii cu o vechime în profesie de cel puţin 5 ani, iar 5 sînt delegaţi de barouri.
    (2) Comisia pentru etică şi disciplină:
    a) examinează plîngerile privind acţiunile avocaţilor şi avocaţilor stagiari;
    b) analizează cazurile de încălcare de către avocaţi şi avocaţii stagiari a disciplinei şi a normelor de etică profesională;
    c) intentează proceduri disciplinare în privinţa avocaţilor şi avocaţilor stagiari;
    d) adoptă decizii corespunzătoare în procedura disciplinară;
    e) aprobă modelul declaraţiei sub jurămînt şi al chestionarului de evaluare a bunei reputaţii.
    (3) Membrii Comisiei pentru etică şi disciplină sînt obligaţi să păstreze secretul profesional şi să nu divulge informaţia aflată în procesul procedurii disciplinare intentate.
    Articolul 45. Comisia de cenzori
    (1) Comisia de cenzori este compusă din 5 avocaţi cu o vechime în profesie de cel puţin 5 ani, delegaţi de barouri.
    (2) Comisia de cenzori exercită controlul activităţii economico-financiare a Uniunii Avocaţilor şi se subordonează Congresului.
    Articolul 46. Secretariatul
    În exercitarea atribuţiilor, organele de autoadministrare ale avocaţilor sînt asistate de personalul secretariatului. Condiţiile de angajare şi atribuţiile personalului  secretariatului se stabilesc în statutul profesiei de avocat.
    Articolul 47. Baroul
    (1) Baroul se constituie şi funcţionează numai în cadrul Uniunii Avocaţilor, potrivit prezentei legi. Se interzice constituirea de barouri şi funcţionarea acestora în afara Uniunii Avocaţilor. Actele de constituire şi de înregistrare a unor astfel de barouri sînt nule.
    (2) Baroul activează în circumscripţia unei curţi de apel. Din componenţa baroului fac parte toţi avocaţii din circumscripţia respectivă.
    (3) Sediul baroului se află în localitatea de reşedinţă a curţii de apel.
    (4) Organele de conducere ale baroului sînt:
    a) adunarea generală;
     b) decanul.
    Articolul 48. Adunarea generală
    (1) Adunarea generală este formată din toţi avocaţii înscrişi în lista membrilor baroului din circumscripţia respectivă.
    (2) Adunarea generală ordinară se întruneşte anual, fiind convocată de decan. Convocarea adunării generale se face cu cel puţin o lună înainte de data stabilită, prin înştiinţarea în scris a membrilor baroului şi prin afişarea ordinii de zi la sediul baroului.
    (3) În situaţii excepţionale, la cererea a cel puţin 1/3 din numărul total al membrilor baroului sau din proprie iniţiativă, decanul convoacă adunarea generală în şedinţă extraordinară în cel mult 10 zile de la data solicitării sau de la data survenirii evenimentului justificativ.
    (4) Adunarea generală este legal constituită dacă la ea participă majoritatea membrilor baroului.
    (5) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, decanul stabileşte o nouă adunare generală în cel mult 10 zile. Adunarea generală convocată în aceste condiţii este legal constituită cu participarea a cel puţin 1/3 din numărul total al membrilor baroului.
    (6) Adunarea generală adoptă hotărîri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Hotărîrile adunării generale pot fi contestate în modul stabilit de lege.
    Articolul 49. Competenţa adunării generale
    Adunarea generală are următoarele atribuţii:
    a) alege şi revocă decanul şi prodecanul baroului;
    b) alege delegaţii baroului la Congres, în componenţa Consiliului Uniunii Avocaţilor, Comisiei pentru etică şi disciplină şi Comisiei de cenzori;
    c) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege sau date în competenţa sa.
     Articolul 50. Decanul
    (1) Decanul este ales pentru un mandat de 2 ani şi poate fi reales o singură dată.
    (2) Decanul are următoarele atribuţii:
    a) asigură organizarea activităţii avocaţilor din circumscripţie prin coordonare cu organele Uniunii Avocaţilor; 
    b) reprezintă baroul în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
    c) convoacă şi prezidează şedinţele adunării generale;
    d) execută hotărîrile Congresului, Consiliului Uniunii Avocaţilor şi ale adunării generale;
    e) anual, dar nu mai tîrziu de 25 decembrie, face publică Lista membrilor baroului prin afişare la sediul baroului şi prin plasare pe pagina oficială de Internet a Uniunii Avocaţilor;
    f) sesizează Comisia pentru etică şi disciplină privind organizarea controlului profesional, disciplinar şi deontologic al activităţii avocaţilor;
    g) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege sau date în competenţa sa.
    (3) În cazul absenţei temporare a decanului sau în cazul imposibilităţii acestuia de a-şi exercita atribuţiile, interimatul funcţiei este asigurat de către prodecan.
Capitolul VIII
GARANŢIILE PROFESIEI DE AVOCAT.
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE AVOCAŢILOR
    Articolul 51. Independenţa avocatului
    În exercitarea profesiei sale, avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei de avocat şi Codului deontologic al avocatului. Avocatul este liber în alegerea poziţiei sale şi nu este obligat să coordoneze această poziţie cu nimeni, în afară de client.
    Articolul 52. Garantarea independenţei
    (1) Se interzice imixtiunea în exercitarea profesiei de avocat. Statul asigură respectarea şi protejarea libertăţii în exercitarea profesiei de avocat, fără discriminare şi fără intervenţii nejustificate din partea autorităţilor sale sau a publicului.
    (2) Percheziţionarea domiciliului sau a spaţiului în care avocatul acordă asistenţă juridică, a transportului utilizat de acesta, ridicarea obiectelor şi documentelor ce aparţin avocatului, controlul şi ridicarea corespondenţei poştale şi telegrafice, interceptarea convorbirilor telefonice şi de alt gen nu pot fi făcute decît prin hotărîre a instanţei de judecată.
    (3) Avocatul nu poate fi supus percheziţiei corporale sau controlului personal în timpul exercitării atribuţiilor profesionale, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă.
    (4) În caz de reţinere a avocatului sau de tragere la răspundere penală, organul care a efectuat măsurile în cauză este obligat să informeze Ministerul Justiţiei şi Consiliul Uniunii Avocaţilor în decurs de 6 ore din momentul reţinerii sau tragerii la răspundere penală.
    (5) Insultarea, calomnierea  avocatului, ameninţările la adresa acestuia, actele de violenţă comise împotriva lui în timpul exercitării atribuţiilor profesionale şi în legătură cu aceasta se pedepsesc conform legii.
    (6) Avocatul nu poate fi interogat referitor la esenţa raporturilor sale cu persoana căreia îi acordă sau i-a acordat asistenţă juridică.
    (7) Instanţele judecătoreşti şi organele de urmărire penală îi asigură avocatului spaţiu pentru exercitarea atribuţiilor profesionale în incinta instituţiilor respective.   
    (8) Nici o autoritate publică nu poate influenţa direct sau indirect şi nu poate controla contractul dintre avocat şi client.
    Articolul 53. Drepturile avocatului
    (1) Avocatul are dreptul:
    a) să reprezinte interesele legitime ale clientului în instanţele de judecată, în organele de drept, în autorităţile publice, în alte organizaţii;
    b) să ia cunoştinţă de toate materialele cauzei încredinţate din momentul încheierii contractului de acordare a asistenţei juridice, să facă notiţe şi copii;  
    c) să colecteze independent, să fixeze şi să prezinte informaţii referitoare la circumstanţele cauzei;
    d) să solicite informaţii, referinţe şi copii ale actelor necesare pentru acordarea asistenţei juridice instanţelor judecătoreşti, organelor de drept, autorităţilor publice, altor organizaţii, care sînt obligate să elibereze actele solicitate în conformitate cu legislaţia în vigoare;
    [Art.53 al.(1), lit.d) modificată prin LP208 din 21.10.11, MO222-226/16.12.11 art.619; în vigoare 16.05.12]
    e) să solicite, cu acordul clientului, concluziile specialiştilor în soluţionarea problemelor care au apărut în legătură cu acordarea asistenţei juridice şi care necesită cunoştinţe speciale în diferite domenii de activitate;
    f) să prezinte organelor competente şi mass-mediei cereri şi demersuri, să depună în modul stabilit contestaţii şi petiţii privind acţiunile şi deciziile prin care se încalcă drepturile clientului şi drepturile avocatului în exercitarea profesiei sale.
    (2) Nerespectarea de către persoanele cu funcţie de răspundere a prevederilor alin.(1) lit.d) atrage răspunderea stabilită de lege.
    (3) La acordarea asistenţei juridice unei persoane reţinute, deţinute în stare de arest sau condamnate, avocatului i se asigură, la orice etapă a procesului penal sau administrativ, condiţiile necesare pentru întrevederi şi consultaţii, cu respectarea confidenţialităţii, fără a limita durata şi numărul întrevederilor şi consultaţiilor.
    (4) Persoanele cu funcţie de răspundere ale organelor abilitate cu supravegherea persoanelor reţinute, deţinute în stare de arest sau condamnate sînt obligate să permită accesul liber al avocatului la aceste persoane în temeiul contractului de acordare a asistenţei juridice.
    (5) Nerespectarea prevederilor alin.(3) şi (4) constituie o încălcare a dreptului la apărare şi atrage răspunderea stabilită de lege.
    (6) Cererea avocatului privind încălcarea prevederilor alin.(3) şi (4) este examinată de instanţa de judecată.
    (7) Avocatul poate să se specializeze în anumite ramuri ale dreptului şi să-şi exercite profesia conform specializării.
    (8) În cadrul organelor de autoadministrare ale avocaţilor, avocatul este în drept:
    a) să aleagă şi să fie ales în organele de autoadministrare ale avocaţilor în condiţiile prezentei legi;
    b) să prezinte organelor de autoadministrare ale avocaţilor spre examinare demersuri referitor la activitatea acestora, să înainteze propuneri referitor la îmbunătăţirea condiţiilor pentru exercitarea profesiei sale şi să participe la examinarea lor;
    c) să participe personal la şedinţele organelor de autoadministrare ale avocaţilor în cazurile cînd se examinează activitatea sau comportamentul său;
    d) să primească de la organele de autoadministrare ale avocaţilor asistenţa metodologică şi juridică necesară pentru exercitarea profesiei.
    Articolul 54. Obligaţiile avocatului
    (1) Avocatul este obligat:
    a) să pledeze pentru liberul acces la justiţie, pentru un proces echitabil realizat într-un termen rezonabil;
    b) să acorde asistenţă juridică conform contractului încheiat cu clientul sau cu oficiul teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat;
    c) să acorde asistenţă juridică garantată de stat în volumul solicitat de oficiile teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat;
    d) să aplice, în exercitarea profesiei sale, mijloacele şi metodele prevăzute de lege pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului;
    e) să ţină dosarele de asistenţă juridică în modul stabilit de statutul profesiei de avocat;
    f) să ţină registrul actelor certificate în condiţiile art. 8 alin. (4). Forma şi conţinutul registrului se aprobă de către Consiliul Uniunii Avocaţilor;
    g) să dispună de spaţiu necesar pentru acordarea asistenţei juridice;
    h) să informeze Ministerul Justiţiei şi Consiliul Uniunii Avocaţilor, în termen de 10 zile, despre schimbarea datelor de contact, a sediului cabinetului sau biroului asociat de avocaţi;
    i) să urmeze anual cursuri de formare profesională continuă, în volum de cel puţin 40 de ore, conform planului aprobat de Consiliul Uniunii Avocaţilor, aceste cursuri finalizînd cu prezentarea unui raport;
    j) să prezinte Consiliului Uniunii Avocaţilor, în termen de 5 zile de la scadenţă, dovada achitării amenzii;
    k) să respecte normele Codului deontologic al avocatului şi prevederile statutului profesiei de avocat.
    (2) Avocatul nu este în drept să acorde asistenţă juridică persoanei dacă:
    a) în cauza dată, el acordă sau a acordat asistenţă juridică unor persoane ale căror interese vin în contradicţie cu interesele persoanei în cauză;
    b) în cauza dată, el a participat în calitate de judecător, procuror, persoană care efectuează urmărirea penală, expert, specialist, traducător, martor sau martor asistent;
    c) la urmărirea penală sau la examinarea cauzei date, a participat o persoană cu care avocatul se află în raporturi de familie, de rudenie sau care îi este afin.
    (3) Avocatul nu are dreptul să acţioneze contrar intereselor legitime ale clientului, să ocupe o poziţie juridică fără a o coordona cu acesta (cu excepţia cazurilor cînd clientul îşi recunoaşte vina), să refuze, fără motive întemeiate, apărarea bănuitului, învinuitului, inculpatului sau a condamnatului, la care s-a obligat.
    (4) Avocatul nu este în drept să declare vinovat clientul dacă acesta nu-şi recunoaşte vinovăţia. Recunoaşterea de către client a vinovăţiei nu privează avocatul de dreptul de a contesta acuzaţia şi de a cere achitarea clientului.
    (5) Avocatului i se interzice să participe la proces fără a lua cunoştinţă în prealabil de materialele dosarului.
    (6) În cadrul organelor de autoadministrare ale avocaţilor, avocatul:
    a) participă la lucrările Congresului şi ale adunării generale;
    b) varsă la timp contribuţiile în bugetul Uniunii Avocaţilor;
    c) îndeplineşte unele misiuni ale organelor de autoadministrare ale avocaţilor dacă aceasta nu prejudiciază exercitarea profesiei sale.
    Articolul 55. Secretul profesional
    (1) Avocatul nu este în drept să divulge informaţiile confidenţiale ce i-au fost comunicate în timpul acordării asistenţei juridice, precum şi să transmită, fără acordul clientului, unor terţi documentele legate de exercitarea delegaţiei.
    (2) Obligaţia de a păstra secretul profesional nu este limitată în timp.
Capitolul IX
RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A AVOCAŢILOR
    Articolul 56. Răspunderea disciplinară
    (1) Avocaţii răspund disciplinar pentru acţiunile prin care se încalcă prevederile prezentei legi, normele Codului deontologic al avocatului şi prevederile altor acte normative ce reglementează activitatea avocaturii.
    (2) Petiţiile referitoare la acţiunile avocaţilor, precum şi informaţia cu privire la abaterile disciplinare comise de avocat în timpul exercitării atribuţiilor profesionale, se examinează de către Comisia pentru etică şi disciplină. În cazul existenţei unor temeiuri suficiente, comisia dispune efectuarea unui control. Controlul se efectuează de către membrii comisiei sau se pune în sarcina baroului.
    (3) Comisia pentru etică şi disciplină trebuie să solicite avocatului căruia i-a fost intentată procedura disciplinară explicaţii în scris, acte şi altе materiale necesare pentru adoptarea unei decizii obiective.
    (4) În cazul în care se adeveresc unele abateri comise de avocat, preşedintele Comisiei pentru etică şi disciplină prezintă materialele despre avocatul în cauză spre examinare comisiei.
    (5) Examinarea de către Comisia pentru etică şi disciplină a materialelor ce ţin de abaterile disciplinare constituie o procedură disciplinară.
    (6) Comisia pentru etică şi disciplină adoptă una din următoarele decizii:
    a) privind aplicarea sancţiunii disciplinare;
    b) privind efectuarea unui control suplimentar;
    c) privind lipsa încălcărilor în acţiunile avocatului.
    (7) Decizia Comisiei pentru etică şi disciplină se face publică.
    (8) Avocatul căruia i s-a intentat o procedură disciplinară este în drept să asiste la examinarea chestiunii privind tragerea lui la răspundere disciplinară şi să dea explicaţii nemijlocit Comisiei pentru etică şi disciplină.
    Articolul 57. Sancţiunile disciplinare
    (1) Sancţiuni disciplinare sînt:
    a) avertizarea;
    b) mustrarea;
    c) amenda de la 1000 la 3000 de lei, care se face venit la bugetul Uniunii Avocaţilor. Plata amenzii se face în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei privind aplicarea sancţiunii disciplinare sub formă de amendă;
    d) suspendarea activităţii de avocat (în temeiul art. 13 alin.(1) lit. c) şi d);
    e) retragerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat (în temeiul art.25 alin.(1).
    (2) La aplicarea sancţiunii disciplinare se ţine cont de gravitatea abaterii, de circumstanţele în care a fost comisă, de activitatea şi comportamentul avocatului.
    (3) Decizia Comisiei pentru etică şi disciplină privind aplicarea sancţiunii disciplinare poate fi contestată în contencios administrativ.
    Articolul 58. Termenele de prescripţie
    (1) Procedura disciplinară nu poate fi intentată, iar cea intentată se clasează, dacă din momentul comiterii abaterii a trecut un an. În acest caz nu se ia în calcul perioada pierderii temporare de către avocat a capacităţii de muncă, aflării acestuia în concediu şi timpul aflării cauzei în procedură disciplinară.
    (2) Sancţiunea disciplinară se aplică cel mult peste 2 luni de la data constatării abaterii, fără a se lua în calcul perioada  pierderii temporare de către avocat a capacităţii de muncă şi aflării acestuia în concediu.
    Articolul 59. Anularea sancţiunii disciplinare
    (1) Dacă în decurs de un an de la data aplicării sancţiunii disciplinare avocatul sancţionat nu comite o nouă abatere, se consideră că acesta nu a fost supus sancţiunii disciplinare.
    (2) Comisia pentru etică şi disciplină este în drept să anuleze sancţiunea disciplinară, pînă la expirarea termenului de un an, din proprie iniţiativă, la solicitarea avocatului, în temeiul demersului baroului sau al asociaţiei de avocaţi.
Capitolul  X
ORGANIZAREA ŞI REMUNERAREA
ACTIVITĂŢII DE AVOCAT. 
ASIGURAREA ŞI IMPOZITAREA
    Articolul 60. Organizarea activităţii de avocat
    (1) Avocatul acordă asistenţă juridică clientului în baza contractului de asistenţă juridică, încheiat în formă scrisă.
    (2) Împuternicirile avocatului şi ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidenţă. Conţinutul, forma şi modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.
    [Art.60 al.(2) modificat prin LP219 din 19.10.11, MO248-251/07.12.12 art.806]
    (3) Avocatul beneficiază de dreptul la concediu, la indemnizaţiile de asigurare socială şi la pensie de stat.
    (4) Stabilirea şi achitarea indemnizaţiilor de asigurare socială şi asigurarea cu pensii de stat a avocaţilor se efectuează conform legii.
    (5) Avocaţii sînt în drept să instituie, în modul stabilit de lege, fonduri pentru necesităţi sociale (de pensionare, de asigurare etc.).
    (6) Perioada exercitării profesiei de avocat se include în vechimea în muncă.
    Articolul 61. Asigurarea de răspundere civilă
    (1) Pentru a asigura repararea prejudiciului material cauzat în procesul exercitării profesiei, avocatul este în drept  să încheie, în condiţiile legii, contract de asigurare de răspundere civilă.
    (2) Suma minimă asigurată pentru un an de activitate se stabileşte de către Consiliul Uniunii Avocaţilor.
    Articolul 62. Ţinuta vestimentară
    Avocatul este obligat să se prezinte la şedinţele de judecată în ţinută vestimentară ce corespunde normelor Codului deontologic al avocatului.
    [În vigoare pîna la 1 ianuarie 2011]
    Articolul 62. Ţinuta vestimentară
    (1) Avocatul este obligat să poarte robă în faţa instanţelor judecătoreşti.
    (2) Modelul robei se aprobă de către Consiliul Uniunii Avocaţilor.
    (3) Purtarea robei în afara incintei instanţei judecătoreşti este interzisă, cu excepţia cazurilor cînd avocatul este delegat de organele baroului să reprezinte profesia într-o ocazie ce impune această ţinută.
    [În vigoare din cel tîrziu 1 ianuarie 2011]
    Articolul 63. Remunerarea activităţii de avocat
    (1) Munca avocatului este remunerată din contul onorariilor primite de la persoanele fizice şi juridice.
    (2) Mărimea onorariului se stabileşte prin acordul părţilor şi nu poate fi schimbată de autorităţile publice sau de instanţa de judecată.
    (3) Statul asigură avocaţilor retribuirea asistenţei juridice acordate în conformitate cu Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat.
    (4) Cheltuielile suportate de client în legătură cu acordarea de către avocat a asistenţei juridice la apărarea drepturilor şi intereselor lui legitime în cauzele penale, civile şi administrative urmează a fi compensate integral şi proporţional cerinţelor admise (respinse) de partea adversă.
    (5) Cheltuielile suportate în legătură cu acordarea de către avocat a asistenţei juridice în organele de urmărire penală şi instanţele de judecată în cauzele penale, civile şi administrative se încasează concomitent cu soluţionarea cauzei în fond, fără o procedură litigioasă prealabilă.
    Articolul 64. Restricţii la publicitate
    (1) Avocatului i se interzice să folosească, nemijlocit sau prin intermediul unei alte persoane, procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobîndirii clientelei.
    (2) Avocatului i se interzice să folosească mijloace de reclamă sau de publicitate prin procedeele menţionate la alin. (1).
    (3) Uniunea Avocaţilor stabileşte cazurile şi măsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.
    Articolul 65. Raporturile avocaturii cu autorităţile
                          publice
    (1) Statul garantează avocaţilor posibilitatea de exercitare a profesiei şi contribuie la crearea de condiţii favorabile în acest scop.
    (2) Ministerul Justiţiei, în limitele competenţei sale:
    a) acordă sprijin avocaţilor şi organelor lor de autoadministrare în exercitarea profesiei de avocat;
    b) contribuie la reciclarea avocaţilor;
    c) acordă asistenţă metodologică la solicitarea avocatului şi asociaţiilor de avocaţi;
    d) eliberează licenţe pentru exercitarea profesiei de avocat şi ţine registrul  licenţelor;
    e) înregistrează şi ţine registrul cabinetelor avocaţilor şi birourilor asociate de avocaţi;
    f) aprobă documentele prevăzute de prezenta lege.
    (3) Autorităţile administraţiei publice locale:
    a) contribuie la asigurarea birourilor de avocaţi cu spaţii adaptate pentru desfăşurarea activităţii;
    b) în caz de necesitate, acordă  birourilor şi asociaţiilor de avocaţi înlesniri, inclusiv la achitarea arendei spaţiilor;
    c) realizează, în colaborare cu organele de autoadministrare ale avocaţilor, alte măsuri în scopul asigurării liberului acces la asistenţa juridică calificată.
Capitolul XI
RELAŢIILE CU ORGANIZAŢIILE SIMILARE DIN ALTE
ŢĂRI ŞI CU ORGANIZAŢIILE INTERNAŢIONALE

    Articolul 66. Relaţiile cu organizaţiile similare din alte
                          ţări şi cu organizaţiile internaţionale
    Consiliul Uniunii Avocaţilor şi asociaţiile de avocaţi stabilesc relaţii cu organizaţii similare din alte ţări şi cu organizaţiile internaţionale ale avocaţilor şi juriştilor.
Capitolul XII
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
    Articolul 67
    (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră avocaţi  persoanele care au primit licenţe în condiţiile Legii nr.395-XIV din 13 mai 1999 cu privire la avocatură. Membrii Uniunii Avocaţilor, precum şi persoanele care exercită profesia de avocat în baza licenţei pentru acordarea asistenţei juridice, în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi, vor obţine licenţă pentru exercitarea profesiei de avocat fără a susţine examenul de calificare, contra unei plăţi în mărime de 360 de lei, achitate în contul Ministerului Justiţiei.
    (2) Eliberarea de licenţe persoanelor specificate la alin.(1) se va efectua de către Comisia de licenţiere, constituită de Ministerul Justiţiei în condiţiile Legii nr.332-XIV din 26 martie 1999 privind acordarea de licenţe pentru unele genuri de activitate.
    (3) Birourile de avocaţi, înregistrate la Uniunea Avocaţilor, se vor reînregistra, în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi, la Ministerul Justiţiei. Birourile de avocaţi care nu se vor reînregistra îşi vor pierde statutul.
    (4) Ministerul Justiţiei, în termen de 10 zile de la data publicării prezentei legi, va forma din numărul avocaţilor, sub conducerea unui viceministru al justiţiei, o comisie pentru pregătirea şi convocarea Congresului avocaţilor. Comisia în cauză va  convoca Congresul pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi.
    (5) Prima şedinţă a Congresului, pînă la alegerea preşedintelui Consiliului Uniunii Avocaţilor, va fi prezidată de preşedintele comisiei specificate la alin.(4).
    (6) Contractele de efectuare a stagiului profesional, încheiate pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi înregistrate în termen de o lună la Comisia de licenţiere a profesiei de avocat. Contractele neînregistrate nu vor fi luate în considerare la susţinerea de către stagiari a examenului de calificare.
    (7) Guvernul, în termen de 3 luni:
    va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege;
    va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
    va adopta actele normative necesare pentru realizarea prezentei legi.
    (8) Se stabileşte că, pînă la operarea în legislaţia în vigoare a modificărilor rezultate din prezenta lege, în cazul existenţei de contradicţii între legislaţia în vigoare şi prezenta lege, se vor aplica prevederile prezentei legi.
    Articolul 68
    Prezenta lege intră în vigoare peste 3 luni de la data publicării, cu excepţia art.67 care intră în vigoare la data publicării.
    Articolul 69
    La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr.395-XIV din 13 mai 1999 cu privire la avocatură.

    PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI                                 Eugenia OSTAPCIUC 

    Nr. 1260-XV. Chişinău, 19 iulie 2002.