SUAM302/2011
ID intern unic:  338035
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
UNIUNEA AVOCAŢILOR
STATUT Nr. 302
din  08.04.2011
STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT
Publicat : 08.04.2011 în Monitorul Oficial Nr. 54-57     art Nr : 302
    Articolul 1. Noţiunea profesiei de avocat
    (1) Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare, funcţionare şi conducere autonomă, stabilite în condiţiile Legii cu privire la avocatură nr.1260-XV din 19.07.2002, republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.159/582 din 04.09.2010, denumită în continuare Lege, şi ale prezentului Statut.
    (2) Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea şi apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice.
    (3) Avocat este persoana calificată şi abilitată, conform Legii, să pledeze şi să acţioneze în numele clienţilor, să practice dreptul, să apară în faţa unei instanţe judecătoreşti, a organelor de drept şi ale administrării publice sau să consulte şi să reprezinte în materie juridică clienţii.
     Articolul 2. Reglementarea activităţii de avocat
    (1) Cadrul juridic al activităţii de avocat se constituie din Constituţia Republicii Moldova, Legea cu privire la avocatură, alte legi care reglementează activitatea de avocat, precum şi din tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    (2) Condiţiile în care activează avocatul, formele de organizare a profesiei de avocat, limitele genurilor de asistenţă juridică, garanţiile pentru acordarea asistenţei şi modul de accedere în profesie sînt strict reglementate de Lege şi Statutul profesiei de avocat.
    Articolul 3. Principiile avocaturii
    (1) Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale:
    a) principiul legalităţii;
    b) principiul libertăţii;
    c) principiul independenţei;
    d) principiul umanismului;
    e) principiul confidenţialităţii;
    f) principiul asigurării dreptului la apărare garantat de Constituţie;
    g) principiul democratismului şi colegialităţii în raporturile dintre avocaţi;
    h) principiul apartenenţei benevole la asociaţiile profesionale de avocaţi.
    (2) Principiile definesc statutul şi garantează activitatea profesională a avocatului.
    Articolul 4. Dreptul la asistenţă juridică calificată
    (1) Orice persoană are dreptul la asistenţă juridică calificată. În condiţiile legii, avocatul asigură asistenţa şi reprezentarea juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice, a instituţiilor şi a altor persoane juridice, pentru apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale oricărei persoane fizice sau juridice.
    (2) În cazurile prevăzute de Lege, plata pentru asistenţa juridică se achită de la bugetul de stat.
    (3) La proprie decizie, avocatul poate acorda asistenţă juridică gratuită persoanei a cărei stare materială este sub nivelul de existenţă, stabilit prin hotărîre de Guvern.
    (4) Avocaţii din Republica Moldova sînt în drept să efectueze delegaţii sau să exercite profesia de avocat în alte state, dacă acest fapt este prevăzut de legislaţia statului respectiv.
    (5) Prin asistare şi reprezentare a clientului se va înţelege accesul la toate actele, mijloacele şi operaţiunile permise de Lege şi necesare apărării intereselor clientului.
    Articolul 5. Exercitarea profesiei de avocat de către
                       avocaţii din alte state
    (1) Avocaţii din alte state pot exercita profesia de avocat pe teritoriul Republicii Moldova dacă întrunesc condiţiile prevăzute de Lege, cu excepţia condiţiei privind deţinerea cetăţeniei.
    (2) Avocatul din alt stat îşi poate desfăşura activitatea profesională pe teritoriul Republicii Moldova dacă certifică calitatea de avocat în statul său de origine şi este înscris în Registrul special ţinut de Consiliul Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova.
    (3) Avocatul din alt stat nu poate reprezenta interesele persoanelor fizice sau juridice în instanţele de judecată şi în relaţiile cu alte autorităţi publice decît în arbitrajul comercial internaţional. În cazul cînd interesele clientului o cer, precum şi la solicitarea acestuia, avocatul din alt stat poate asista avocatul din Republica Moldova.
    (4) Avocatul din alt stat îşi poate desfăşura activitatea în cadrul cabinetului avocatului sau în cadrul biroului asociat de avocaţi în bază de contract. În cauze penale şi contravenţionale, avocatul străin urmează a fi asistat de un avocat din Republica Moldova.
    (5) Registrul avocaţilor din alte state care au dreptul să exercite profesia de avocat pe teritoriul Republicii Moldova se publică pe pagina oficială de Internet a Uniunii Avocaţilor.
    Articolul 6. Forma şi conţinutul contractului
                       de asistenţă juridică
    (1) Contractul de asistenţă juridică este încheiat în formă scrisă. El trebuie să îndeplinească toate condiţiile prevăzute de Lege prin care acesta dobîndeşte putere juridică şi este înregistrat la cabinetul avocatului sau la biroul asociat de avocaţi.
    (2) Contractul de asistenţă juridică trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:
    a) datele de identificare ale avocatului, datele de identificare şi denumirea formei de exercitare a profesiei,  sediul;
    b) datele de identificare ale clientului: se indică persoana reprezentantului legal şi mandatarul clientului, dacă este cazul;
    c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activităţile prevăzute de Lege sau care poate avea caracter general;
    d) onorariul;
    e) modul de soluţionare a litigiilor dintre avocat şi client;
    f) semnăturile părţilor.
    (3) Avocatul va ţine o evidenţă strictă a contractelor încheiate într-un registru şi va păstra în arhiva sa un exemplar al fiecărui contract, în original, sau un exemplar primit prin fax/poştă electronică, în cazurile în care contractul este încheiat prin mijloace de comunicare la distanţă, care pot reproduce semnăturile părţilor.
    (4) Contractul de asistenţă juridică poate lua şi forma unei scrisori de angajament, care să indice raporturile juridice dintre avocat şi destinatarul scrisorii, serviciile care urmează a fi prestate şi onorariul, fie semnate de avocat şi transmise clientului, fie semnate de client şi transmise avocatului. În cazul în care partea care recepţionează de la partea opusă o astfel de scrisoare de angajament şi o contrasemnează sub orice menţiune expresă de accept al conţinutului ei, aceasta dobîndeşte valoarea unui contract de asistenţă juridică.
    (5) Părţile pot modifica contractul de asistenţă juridică, cu respectarea dispoziţiilor legale, a prezentului Statut şi, după caz, a condiţiilor prevăzute în contract. În acest caz, contractul de asistenţă juridică prevede în mod expres limita împuternicirilor pe care clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează prin mandat, al cărui formular este stabilit prin hotărîre de Guvern.
    Articolul 7. Efectele contractului de asistenţă juridică
    În cazul în care se angajează să asiste şi să reprezinte un client într-o procedură legală, avocatul îşi asumă obligaţiile prevăzute de Lege, prezentul Statut şi contract, precum şi consecinţele care apar din asumarea respectivă.
    Articolul 8. Acordarea asistenţei juridice garantate
                       de stat
    (1) Acordarea asistenţei juridice garantate de stat se efectuează în condiţiile Legii.
    (2) Avocatul delegat pentru asigurarea apărării garantate de stat are drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţie şi Statutul profesiei şi îşi îndeplineşte obligaţiunile în interesul beneficiarului.
    (3) Acordarea asistenţei juridice obligatorii de stat în cazurile prevăzute de Lege se face numai ca urmare a desemnării de către Oficiile Teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat (art.14 alin.2, lit.c); art.26, 27 din Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat).
    (4) Obligaţiile avocatului desemnat să acorde asistenţă juridică garantată de stat încetează în momentul în care în cauză se prezintă un avocat ales. Avocatul înlocuit are dreptul la încasarea onorariului cuvenit pentru prestaţiile efectuate pînă la data încetării asistenţei.
    (5) Avocatul care acordă asistenţă juridică garantată de stat are dreptul să încaseze onorariul potrivit tarifelor stabilite de Consiliul Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzelor.
    Articolul 9. Genurile de asistenţă juridică calificată
    (1) Asistarea şi reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele, operaţiunile permise de Lege şi necesare ocrotirii şi apărării intereselor clientului.
    (2) În procedura de acordare a asistenţei juridice, avocatul poate adeveri copii şi extrase din acte şi poate certifica semnăturile de pe actele necesare pentru acordarea asistenţei juridice. Avocatul nu poate efectua aceste acţiuni pentru sine, pentru membrii familiei sale, pentru rude pînă în gradul al patrulea inclusiv afini.
    (3) Este interzisă, sub sancţiunile prevăzute de lege, exercitarea oricărei activităţi specifice profesiei de avocat de către o persoană fizică care nu are calitatea de avocat.
    Articolul 10. Calitatea serviciilor de asistenţă juridică
    (1) Asistenţa juridică acordată de avocat trebuie să corespundă bunelor practici profesionale în materie juridică, normelor materiale şi procedurale şi să rezulte dintr-o conduită profesională corectă.
    (2) Asistarea şi reprezentarea clientului impun diligenţă profesională adecvată, pregătire temeinică a cauzelor, potrivit naturii cazului şi experienţei.
Capitolul II
AVOCAŢII
    Articolul 11. Pregătirea profesională a avocaţilor
    (1) Avocaţii sînt obligaţi să-şi actualizeze permanent cunoştinţele şi să-şi îmbunătăţească pregătirea profesională.
    (2) Toate organele profesiei şi instituţiile care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea acestora sînt obligate să asigure condiţiile necesare pregătirii profesionale continue a avocaţilor. Obligaţia se răsfrînge în mod special asupra însuşirii şi aplicării deontologiei şi standardelor profesionale în materie.
    (3) Pregătirea profesională continuă se realizează în cadrul Uniunii Avocaţilor, barourilor şi al formelor de exercitare a profesiei şi are drept scop îndeplinirea de către avocaţi a obligaţiei profesionale de pregătire continuă bazate pe cultura juridică de calitate şi pregătirea temeinică pentru îndeplinirea corespunzătoare a activităţilor de interes public.
    (4) Modalităţile de pregătire profesională continuă, în cadru organizat sînt:
    a) activităţile coordonate şi îndrumate de Uniunea Avocaţilor;
    b) asistenţa la cursuri, seminarii, reuniuni, conferinţe, congrese şi orice altă formă organizată pentru realizarea actualizării cunoştinţelor şi tehnicilor de exercitare a profesiei;
    c) pregătirea on-line;
    d) redactarea şi publicarea de note, articole, eseuri, studii asupra problemelor juridice;
    e) activităţi specifice în cercurile de studii organizate de Uniunea Avocaţilor şi barouri;
    f) activităţi organizate în cooperare cu instituţiile de învăţămînt sau instituţiile de realizare a pregătirii profesionale în domenii conexe activităţii specifice profesiei de avocat;
    g) orice altă activitate recunoscută de organele profesiei.
    (5) Controlul pregătirii profesionale continue este un domeniu care ţine de competenţa Uniunii Avocaţilor şi se va realiza conform hotărîrilor adoptate de Congresul Avocaţilor şi de Consiliul Uniunii Avocaţilor.
    (6) Pe baza hotărîrilor Congresului Avocaţilor, Consiliul Uniunii Avocaţilor va elabora un program anual privitor la evaluarea şi controlul sistematic al pregătirii profesionale continue a avocaţilor care va ţine cont de conlucrarea dintre barouri pentru realizarea pregătirii profesionale continue în mod coerent şi unitar la nivel naţional. Organele profesiei de avocat vor certifica periodic pregătirea profesională continuă a fiecărui avocat.
    Articolul 12. Litigiile dintre avocaţi
    (1) Litigiile dintre avocaţi cu privire la relaţiile profesionale vor fi supuse examinării de către barou sau Comisia de etică şi disciplină, ori Consiliul Uniunii Avocaţilor.
    (2) Petentul va sesiza decanul baroului, Comisia de etică şi disciplină sau Consiliul Uniunii Avocaţilor printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului.
    (3) Cererea va fi comunicată părţii reclamate, care va fi invitată să-şi precizeze, în scris, punctul de vedere.
    (4) Toate neînţelegerile dintre avocaţi privind exercitarea profesiei se soluţionează pe cale amiabilă; în caz contrar, avocatul poate să ceară concilierea decanului baroului, a Consiliului Uniunii Avocaţilor ori a preşedintelui Uniunii Avocaţilor, în condiţiile prevăzute de prezentul Statut.
    (5) Dacă prin conciliere nu se stinge litigiul dintre părţi, avocatul poate să recurgă la instanţa de judecată.
    (6) Orice avocat care intră în conflict cu un alt avocat este obligat să îl informeze pe decanul baroului, care va soluţiona conflictul potrivit regulilor prevăzute de Lege şi prezentul Statut.
    (7) Conflictele avocatului cu magistraţii sau cu alte autorităţi publice se aduc de îndată de către acesta la cunoştinţa decanului baroului, care va decide asupra măsurilor ce trebuie luate şi care va informa preşedintele Uniunii Avocaţilor sau Consiliul Uniunii Avocaţilor.
    (8) În cazul în care un conflict intervenit între avocaţi aparţinînd unor barouri diferite nu a putut fi soluţionat de decanii respectivelor barouri, aceştia se adresează Consiliului Uniunii Avocaţilor sau preşedintelui Uniunii Avocaţilor.
    Articolul 13. Activităţi incompatibile cu profesia
                          de avocat
    (1) Pentru admitere în profesie şi pentru exercitarea acesteia, avocatul urmează să nu se regăsească în vreunul din cazurile incompatibile prevăzute de Lege.
    (2) Profesia de avocat este incompatibilă cu:
    a) oricare funcţie retribuită, cu excepţia funcţiilor legate de activitatea ştiinţifică şi didactică, precum şi de activitatea în calitate de arbitru al judecăţii arbitrale (arbitrajului);
    b) activitatea de întreprinzător;
    c) activitatea de notar;
    d) activităţi ce lezează demnitatea şi independenţa profesiei de avocat sau bunele moravuri.
    (3) Incompatibilităţile prevăzute de Lege se verifică şi se constată de către Consiliul Uniunii Avocaţilor din oficiu.
    (4) Avocatul devenit incompatibil are obligaţia să anunţe în scris Consiliul Uniunii Avocaţilor; neanunţarea incompatibilităţii constituie o gravă abatere disciplinară care se sancţionează.
    (5) Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie o faptă de exercitare ilegală a profesiei de avocat.
     Articolul 14. Dreptul de a desfăşura activitatea de
                          avocat
    (1) Dreptul de a desfăşura activitatea de avocat i se conferă, prin licenţă, doar persoanei care a susţinut examenul de calificare, s-a încadrat într-o formă de exercitare a profesiei şi a depus jurămîntul.
    (2) Persoana care nu îndeplineşte condiţiile din punctul (1) al acestui articol nu are dreptul să fie înscrisă în Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat.
    Articolul 15. Suspendarea activităţii de avocat
    (1) Activitatea de avocat se suspendă de către Consiliul Uniunii Avocaţilor în următoarele cazuri de drept:
    a) la cererea scrisă a avocatului, în cazul existenţei unor motive întemeiate;
    b) în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări;
    c) pe perioada interdicţiei de a activa, dispuse prin hotărîre judecătorească sau disciplinară;
    d) în cazul neefectuării de către avocat a defalcărilor în bugetul Uniunii Avocaţilor la expirarea a 6 luni de la termenul scadent pînă la achitarea integrală a restanţei;
    e) pînă la achitarea sumei amenzii, de la termenul scadent prevăzut la art.57 alin.(1) lit.c) din Lege;
    f) în alte cazuri prevăzute de legislaţie.
    (2) Licenţa şi legitimaţia avocatului a cărui activitate este suspendată se transmit, în termen de 10 zile, Consiliului Uniunii Avocaţilor, care le păstrează pe parcursul perioadei de suspendare a activităţii de avocat. Avocatul a cărui activitate a fost suspendată achită cota de contribuţie pentru perioada de suspendare a activităţii de avocat.
    (3) Consiliul Uniunii Avocaţilor este obligat, în termen de 10 zile de la data suspendării activităţii de avocat, să consemneze acest fapt în Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat şi să publice această informaţie în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    Articolul 16. Încetarea activităţii de avocat
    (1) Activitatea de avocat încetează dacă:
    a) avocatul a renunţat în formă scrisă, din proprie iniţiativă sau din cauze motivate, la exerciţiul profesiei;
    b) avocatului i s-a retras, în modul stabilit de Lege, licenţa;
    c) avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi incompatibilă cu normele deontologice ale activităţii de avocat;
    d) avocatul a decedat.
    (2) Avocatul a cărui activitate a încetat este obligat să restituie Consiliului Uniunii Avocaţilor, în termen de 10 zile, licenţa şi legitimaţia de avocat; nerestituirea licenţei şi a legitimaţiei constituie abatere disciplinară.
    (3) Încetarea calităţii de avocat se constată prin decizia Consiliului Uniunii Avocaţilor sau a Comisiei pentru etică şi disciplină şi are drept consecinţă radierea celui în cauză de pe Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat.
    (4) Consiliul Uniunii Avocaţilor este obligat, în termen de 10 zile de la data încetării activităţii de avocat, să consemneze acest fapt în Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat şi să publice această informaţie în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe site-ul Uniunii Avocaţilor.
    (5) Avocatul care renunţă la exercitarea profesiei va formula o cerere în scris, dar este obligat să asigure rezilierea contractelor cu clienţii cărora nu le poate acorda asistenţă juridică. Avocatul va prezenta decanului baroului lista cuprinzînd cauzele nefinalizate.
    Articolul 17. Avocatul stagiar
    (1) Avocat stagiar poate fi cetăţeanul Republicii Moldova, licenţiat în drept, care are capacitate deplină de exerciţiu, a susţinut examenul de admitere la stagiu şi care a încheiat cu unul dintre avocaţi, sub supravegherea căruia activează, un contract de efectuare a stagiului profesional.
    (2) Nu poate obţine calitatea de avocat stagiar persoana care cade sub incidenţa prevederilor articolului 10 alin.(3) din Lege.
    (3) Avocatul stagiar poate acorda, contra plată, asistenţă juridică clientului în cadrul judecătoriilor, curţilor de apel şi autorităţilor publice, cu excepţia asistenţei pe cauzele penale şi contravenţionale.
    (4) Activitatea avocatului stagiar se remunerează sub formă de onorariu în conformitate cu regulile stabilite pentru avocaţi numai după primirea legitimaţiei de avocat stagiar.
    (5) Avocatul stagiar se bazează pe aceleaşi principii de care se călăuzeşte avocatul.
    (6) Avocatul stagiar se supune regimului fiscal aplicabil avocaţilor.
    Articolul 18. Obligaţiile avocatului stagiar
    (1) Avocatul stagiar este obligat:
    a) să achite taxa pentru efectuarea stagiului profesional;
    b) să urmeze cursuri de formare iniţială. Durata cursurilor de formare iniţială nu poate fi mai mică de 80 de ore în decursul stagiului profesional;
    c) să acorde asistenţă juridică clientului în baza contractului de asistenţă juridică, încheiat în modul stabilit şi validat de avocatul îndrumător;
    d) să păstreze secretul profesional.
    (2) Avocatul stagiar este obligat să studieze şi să însuşească:
    a) normele naţionale şi internaţionale ce vizează activitatea avocaturii;
    b) legislaţia în vigoare în domeniul penal, civil, administrativ, al muncii, familiei, financiar, drepturile procedurale şi în alte domenii ale dreptului;
    c) Hotărîrile Curţii Supreme de Justiţie şi Hotărîrile Curţii Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului;
    d) practica judiciară în domeniile de drept.
    (3) Avocatul stagiar este obligat sa respecte Constituţia, actele internaţionale la care Republica Moldova este parte, Legea, Codul deontologic şi prezentul Statut.
    (4) Avocatul stagiar ţine evidenţa planului individual de stagiu profesional, cu anexarea proiectelor, copiilor documentelor, dosarelor ş.a., şi execută indicaţiile avocatului îndrumător.
    (5) Avocatul stagiar ţine evidenţa dosarelor de asistenţă juridică în cauzele la care a participat.
    (6) Avocatul stagiar poartă răspundere disciplinară pentru acţiunile prin care a încalcat prevederile Legii, normele Codului deontologic al avocatului, normele prezentului Statut şi prevederile altor acte normative ce reglementează activitatea avocaturii.
    (7) Avocatul stagiar poartă răspundere personală pentru calitatea asistenţei juridice acordate şi răspunde disciplinar în modul prevăzut la capitolul IX al prezentului Statut.
    (8) Contractul de stagiu profesional poate fi anulat în cazul în care avocatul stagiar a comis încălcări grave, şi anume:
    a) neîndeplinirea obligaţiilor de avocat stagiar;
    b) neîndeplinirea planului individual de stagiu;
    c) neîndeplinirea indicaţiilor avocatului îndrumător;
    d) divulgarea secretului profesional;
    e) încălcarea cerinţelor prezentului Statut.
    Articolul 19. Specialiştii
    (1) Pentru îndeplinirea unor activităţi auxiliare în procesul de acordare a asistenţei juridice, biroul asociat de avocaţi sau cabinetul avocatului poate angaja specialişti din diferite domenii, conform specificului acestor activităţi.
    (2) Specialistul nu dispune de drepturile avocatului şi nu poate acorda de sine stătător asistenţă juridică.
    (3) Specialistul angajat este obligat să păstreze secretul profesional.
    (4) Condiţiile de activitate şi modul de remunerare a specialistului se stabilesc în bază de contract.
     Articolul 20. Legitimaţia
    (1) Legitimaţiile se eliberează de către Consiliul Uniunii Avocaţilor, se semnează de către preşedintele Uniunii Avocaţilor, se aplică ştampila Uniunii Avocaţilor. Legitimaţia atestă calitatea de avocat stagiar sau calitatea de membru al Uniunii Avocaţilor.
    (2) Modelele legitimaţiilor se aprobă de către Consiliul Uniunii Avocaţilor.
Capitolul III
ADMITEREA ÎN PROFESIA DE AVOCAT
    Articolul 21. Condiţiile de admitere la examenul
                          de stagiu profesional
    (1) Poate fi admis la examenul de stagiu profesional cetăţeanul Republicii Moldova, licenţiat în drept, cu capacitate deplină de exerciţiu şi care nu se află în stare de incompatibilitate cu cerinţele impuse profesiei.
    (2) Cererile de înscriere la examenul de stagiu profesional se adresează Comisiei de licenţiere a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova. La cerere se anexează:
    a) copia buletinului de identitate;
    b) copia diplomei de licenţiat în drept;
    c) copia carnetului de muncă, după caz;
    d) cazierul judiciar;
    e) certificatul medical;
    f) declaraţia pe cuvînt propriu că nu va desfăşura, din momentul admiterii la stagiul profesional, activităţi specificate de Lege ca fiind incompatibile cu profesia de avocat;
    g) bonul ce confirmă achitarea taxei de admitere la examenul de stagiu;
    h) avizul avocatului care acceptă să-i fie îndrumător.
    (3) Comisia de licenţiere a profesiei de avocat organizează examenele de admitere în lunile martie-mai (sesiunea de primăvară) şi în lunile septembrie-noiembrie (sesiunea de toamnă). În caz de necesitate, Comisia de licenţiere poate organiza examene şi în alte perioade. Şedinţele Comisiei de licenţiere sînt deliberative dacă participă cel puţin 2/3 din numărul membrilor.
    (4) Hotărîrea privind admiterea la examenul de stagiu profesional se adoptă de Comisia de licenţiere şi se comunică candidatului, invitîndu-l să susţină examenul de admitere la stagiu.
    Articolul 22. Modul de organizare a examenului
                         de admitere la stagiul profesional
    (1) După depunerea setului de acte, secretarul Comisiei de licenţiere verifică actele prezentate şi înregistrează candidatul într-un registru special.
    (2) Actele prezentate de candidat sînt cusute într-un dosar, căruia i se atribuie numărul respectiv din registrul de înregistrare a candidaţilor.
    (3) Examenul de admitere la stagiul profesional va consta în completarea unui test care va însuma 400 de subiecte, dintre cele 1000 publicate pe pagina oficială de internet a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova. Testul va fi identic pentru toţi candidaţii prezenţi la examen. Susţinerea testului se va face în formă scrisă sau computerizată.
    (4) În vederea îndeplinirii testului, candidaţii vor primi pixuri (în situaţiile în care testarea se face în formă scrisă). Înainte de a începe lucrul asupra testului, candidatul este obligat să completeze fişa de examinare, pe care îşi va pune semnătura, numele, prenumele, data completării.
    (5) Fiecare subiect va avea trei răspunsuri posibile şi candidatul va alege un singur răspuns corect prin bifarea acestuia. După bifarea unei variante de răspuns, candidatul nu are dreptul să-şi modifice opţiunea. În cazul în care a fost bifată mai mult decît o variantă, răspunsul candidatului se consideră greşit.
    (6) Timpul rezervat pentru îndeplinirea testului este de 3 ore astronomice. Preşedintele Comisiei este obligat să anunţe ora la care se încheie proba de examinare şi să avertizeze candidaţii cu 15 minute înainte de expirarea timpului.
    (7) La momentul în care candidatul a terminat lucrarea sau la expirarea timpului prevăzut pentru test, acesta este obligat să predea lucrarea secretarului Comisiei pentru a fi înregistrată. Lucrarea se consideră predată de candidat după verificarea stării acesteia de către secretarul Comisiei şi după semnarea borderoului de către candidat.
    (8) Se consideră că a promovat testul candidatul care a răspuns corect la cel puţin 350 de subiecte.
    (9) După încheierea examenului şi predarea tuturor lucrărilor de către candidaţi, Secretarul Comisiei efectuează cifrarea testelor în baza fişei de examinare. Cifrul se indică atît pe lucrare, cît şi pe fişa de examinare. Fişele de examinare se separă de lucrări şi se păstrează într-un plic sigilat la secretarul Comisiei pînă la verificarea testelor.
    Articolul 23. Admiterea la stagiul profesional
    (1) Se consideră admis la stagiul profesional candidatul care a răspuns corect la 350 de subiete din cele 400 incluse în test.
    (2) Hotărîrea privind admiterea la stagiul profesional se adoptă de Comisia de licenţiere şi se comunică  prin publicarea pe situl oficial al Uniunii Avocaţilor candidatului în termen de 10 zile de la data promovării examenului de admitere la stagiul profesional.
    (3) După susţinerea examenului de admitere la stagiul profesional, candidatul obţine calitatea de avocat stagiar şi i se eliberează legitimaţia de avocat stagiar.
    (4) Hotărîrea Comisiei de licenţiere cu privire la neadmiterea la stagiul profesional poate fi atacată în contencios administrativ.
    Articolul 24. Stagiul profesional
    (1) După admiterea la stagiul profesional, avocatul stagiar prezintă Consiliului Uniunii Avocaţilor pentru înregistrare contractul  încheiat cu  avocatul îndrumător, precum şi bonul care confirmă achitarea taxei pentru efectuarea stagiului profesional.
    (2) Stagiul de pregătire profesională are durata de 18 luni şi este obligatoriu în cazurile prevăzute de Lege.
    (3) Stagiul profesional se suspendă pe timpul serviciului militar, în caz de absenţă motivată a avocatului stagiar ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără vina acestuia. Perioada de stagiu efectuată anterior se include în durata stagiului profesional, dacă nu a depăşit 18 luni din ziua întreruperii acestuia.
    (4) Stagiul se suspendă în cazul în care avocatul stagiar ocupă o funcţie incompatibilă cu profesia de avocat.
    (5) Suspendarea stagiului profesional se constată de către Consiliul Uniunii Avocaţilor, care se pronunţă asupra împrejurărilor ce justifică durata suspendării şi extinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendării.
    (6) Stagiul poate fi întrerupt înainte de termen la cererea avocatului stagiar ori din iniţiativa Consiliului Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova în cazurile prevăzute de Lege şi în baza Hotărîrii Comisiei pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor.
    (7) După expirarea a 3 ani de la data încheierii stagiului profesional, avocatul stagiar poate participa la examenul de calificare doar cu condiţia executării repetate a stagiului profesional cu o durată minimă de 3 luni.
    Articolul 25. Drepturile şi obligaţiile avocatului îndrumător
                         faţă de avocatul stagiar
    (1) Îndrumarea profesională a avocatului stagiar este asigurată de avocatul îndrumător care a consimţit în acest sens prin contractul încheiat.
    (2) Pot asigura îndrumarea profesională a avocatului stagiar doar avocaţii care îndeplinesc cerinţele impuse de Lege: vechime în profesia de avocat de cel puţin 5 ani, reputaţie ireproşabilă, profesionist, titulari de cabinete individuale sau avocaţi asociaţi, spaţiu suficient pentru asigurarea stagiului profesional etc., precum şi condiţiile stabilite prin hotărîre a Consiliului Uniunii Avocaţilor.
    (3) Avocatul care asigură efectuarea stagiului profesional poate avea concomitent cel mult doi avocaţi stagiari.
    (4) Avocatul îndrumător:
    a) întocmeşte planul individual de stagiu;
    b) coordonează şi verifică efectuarea stagiului;
    c) creează condiţiile necesare şi contribuie la îndeplinirea planului individual al stagiului profesional;
    d) contribuie la crearea deprinderilor profesionale;
    e) acordă ajutor avocatului stagiar şi-l consultă în cazul participării în instanţe.
    (5) În baza rezultatelor stagiului profesional, avocatul îndrumător eliberează o referinţă cu privire la stagiul efectuat de stagiar şi recomandă sau respinge, dar nu-şi promovează din interes discipolul pentru a susţine examenul de calificare.
    Articolul 26. Drepturile şi obligaţiile Uniunii Avocaţilor
                         faţă de avocatul stagiar
    (1) Consiliul Uniunii Avocaţilor asigură caracterul unitar al examenelor de admitere la stagiu şi al examenelor de calificare.
    (2) Consiliul Uniunii Avocaţilor înregistrează contractele privind efectuarea stagiului profesional.
    (3) Consiliul Uniunii Avocaţilor soluţionează conflictele şi litigiile ce ţin de efectuarea stagiului profesional şi contribuie la crearea condiţiilor pentru realizarea instruirii de formare iniţială.
    Articolul 27. Modul de organizare a examenului de
                         calificare
    (1) Pentru admiterea la examenul de calificare, avocatul stagiar prezintă Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat următoarele acte:
    a) cererea de admitere la examenul de calificare;
    b) declaraţia despre faptul că în perioada stagiului profesional nu a desfăşurat activităţi incompatibile cu profesia de avocat, specificate în lege;
    c) declaraţia sub jurămînt, la care se anexează chestionarul de evaluare a bunei reputaţii, elaborate de către Comisia de licenţiere;
    d) raportul de activitate;
    e) referinţa eliberată de avocatul îndrumător;
    f) legitimaţia de avocat stagiar.
    (2) Comisia examinează cererea pentru admiterea la examenul de calificare doar dacă au fost depuse toate actele prevăzute de lege.
    (3) Candidatul este admis la examenul de calificare numai în cazul în care întruneşte condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul Statut.
    (4) Candidaţii sînt admişi la examenul de calificare în ordinea înscrierii în Registrul de înregistrare a candidaţilor. În cazul refuzului de admitere la examen, candidatul poate solicita un extras din hotărîrea Comisiei de licenţiere. Extrasul se eliberează în termen de 72 de ore din momentul solicitării.
    (5) Data şi ora examenului de calificare se stabilesc de către Comisia de licenţiere şi se comunică  prin publicare pe site-ul Uniunii Avocaţilor cu 10 zile înainte de data examenului.
    (6) Intrarea candidaţilor în sala de examinare se va face pe baza listelor aprobate de Comisie şi a buletinului de identitate al candidatului. După verificarea identităţii, fiecare candidat va păstra pe masă buletinul de identitate pînă la finalizarea examenului. Pe listă se va menţiona prezenţa fiecărui candidat.
    (7) Fără permisiunea preşedintelui Comisiei este  interzisă părăsirea sălii pe  durata desfăşurării examenului de calificare.
    (8) Pe durata desfăşurării examenului în sala de examinare au acces membrii Comisiei, secretarul Comisiei, preşedintele Uniunii Avocaţilor, membrii Consiliului Uniunii Avocaţilor împuterniciţi prin hotărîre cu dreptul de a asista şi a informa Consiliul Uniunii Avocaţilor despre desfăşurarea examenelor.
    (9) Candidatul care încalcă disciplina sau comite fraude ori tentative de fraudă se sancţionează cu eliminarea din concurs. Acest fapt se menţionează într-un proces-verbal, iar lucrarea se anulează cu menţiunea “fraudă”.
    (10) Lista temelor din disciplinele de drept  care vor sta la baza subiectelor, întrebărilor şi speţelor va fi elaborată şi selectată de către membrii Comisiei, fiind publicată pe pagina oficială de internet a Uniunii Avocaţilor.
    (11) Modificările în lista subiectelor pentru examenul de admitere pot fi operate cel tîrziu cu 30 de zile înainte de data examenului.
    (12) Examenul de calificare va consta din două etape:
    a) prima etapă – lucrarea scrisă;
    b) a  doua etapă – proba orală.
    (13) Promovarea candidaţilor pentru fiecare etapă a examenului de calificare se face în baza hotărîrilor Comisiei de licenţiere care pot fi contestate, în caz de dezacord, în faţa Comisiei de licenţiere în termen de cel tîrziu 72 de ore de la anunţarea rezultatelor. În cazul în care se constată încălcarea procedurii de examinare, Comisia de licenţiere urmează să ia măsuri pentru restabilirea drepturilor candidatului.
    (14) Calificativele obţinute la examen nu se contestă.
    (15) Procesele-verbale ale şedinţelor, hotărîrile Comisiei de licenţiere, lucrările şi actele candidaţilor se păstrează la Uniunea Avocaţilor.
a) PRIMA ETAPĂ – LUCRAREA SCRISĂ
    (1) Lucrarea scrisă are drept scop verificarea nivelului de cunoaştere a abilităţilor practice de  expunere şi aplicare a cunoştinţelor teoretice în materie de drept,  conţine speţe din practica judiciară selectate de Comisie.
    (2) Proba va consta din analiza  în formă scrisă a trei speţe.
    (3) După repartizarea foilor, fiecare din ele se numerotează în colţul din dreapta de sus cu cifre arabe luate în cerc. Se interzice categoric folosirea altor foi sau pixuri în timpul examenului de calificare, decît a celor puse la dispoziţie de secretarul Comisiei.
    (4) Răspunsul este scris citeţ pe ambele pagini ale foii. Se admit numai abrevierile unanim recunoscute.
    (5) Înainte de a începe expunerea răspunsului, candidatul este obligat să completeze fişa de examinare. Modelul fişei de examinare se aprobă de către Comisie.
    (6) Candidaţii sînt obligaţi să scrie subiectele de la examen pe prima pagină a lucrării. Răspunsul trebuie început cu primul subiect. Răspunsul la următoarele subiecte se începe pe o foaie nouă. Timpul acordat pentru pregătirea răspunsului este de 3 ore astronomice.
    (7) După încheierea probei scrise a examenului de calificare şi predarea tuturor lucrărilor de către candidaţi, secretarul Comisiei efectuează cifrarea lucrărilor în baza fişei de examinare. Cifrul se indică atît pe lucrare, cît şi pe fişa de examinare. Ulterior, fişele de examinare se separă de lucrări şi se păstrează la secretariat, într-un plic sigilat, cu semnătura preşedintelui Comisiei pînă la aprecierea lucrărilor de către membrii Comisiei.
    (8) După cifrarea lucrărilor membrii Comisiei verifică şi apreciază lucrările cu calificativul ”admis” sau ”respins”.
    Calificativul acordat lucrării candidatului se înscrie în fişa de examinare primită în acest scop de fiece membru al Comisiei.
    (9) Examenul se consideră susţinut dacă candidatul a acumulat cel puţin 6 obţiuni ”admis”.
b) ETAPA A DOUA – PROBA ORALĂ
    (1) Va fi admis la proba orală candidatul care a susţinut proba scrisă.
    (2) Proba are drept scop stabilirea abilităţilor de expunere şi argumentare, verificarea nivelului de analiză, identificare, comentare, interpretare, opinie proprie a trei speţe din practica judiciară, trase la sorţi. Tragerea la sorţi se efectuează de candidat în prezenţa membrilor Comisiei.
    (3) Fiecărui candidat îi sînt acordate 60 de minute pentru pregătirea răspunsului. Răspunsul oral al candidatului va fi înregistrat audio (video). Înregistrările se vor păstra 6 luni la Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova.
    (4) Răspunsul candidatului va fi apreciat de membrii Comisiei cu calificativul ”admis” sau ”respins”.
    (5) Examenul se consideră susţinut dacă candidatul a acumulat cel puţin 6 obţiuni ”admis”.
    (6) Hotărîrea finală a Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat se expediază, în decurs de 10 zile din momentul adoptării, Ministerului Justiţiei pentru eliberarea licenţei.
    (7) Persoana care nu a promovat examenul de calificare poate solicita admiterea repetată la examen după expirarea a 6 luni de la data primului examen.
    [Art.27 în redacţia MUARM220 din 24.02.12, MO38-41/24.02.12, pag.220]
    Articolul 28. Admiterea în profesia de avocat
    (1) În baza rezultatului examenului, Comisia de Licenţiere adoptă hotărîrea de admitere a persoanei în profesia de avocat. Preşedintele Comisiei anunţă rezultatele examenului şi lista candidaţilor admişi în profesia de avocat. Secretarul Comisiei întocmeşte procesul-verbal al şedinţei Comisiei. Procesul-verbal se întocmeşte în decurs de trei zile, se semnează de preşedintele Comisiei şi se contrasemnează de secretar.
    (2) Toate cazurile de admitere în profesie cu scutire de examen, în condiţiile Legii, sînt soluţionate individual de Comisia de Licenţiere.
    (3) Hotărîrea privind admiterea în profesia de avocat se publică pe site-ul Uniunii Avocaţilor şi se comunică persoanei care a susţinut examenul de calificare în termen de 10 zile de la data susţinerii.
    (4) Prezentarea unor acte ce conţin informaţii neveridice poate servi drept temei pentru neadmitere în profesia de avocat.
    [Capitolul III în redacţia MUARM152 din 16.09.11, MO152-155/16.09.11 pag.138]
Capitolul IV
LICENŢIEREA PROFESIEI DE AVOCAT
    Articolul 29. Eliberarea licenţei
    (1) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat, eliberată de Ministerul Justiţiei în condiţiile Legii, este unicul act care atestă admiterea în profesia de avocat şi confirmă statutul avocatului.
    (2) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se eliberează de către Ministerul Justiţiei în termen de 10 zile de la data depunerii cererii.
    (3) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se eliberează pe termen nelimitat şi este valabilă pe întregul teritoriu al Republicii Moldova.
    (4) Hotărîrea privind refuzul de eliberare a licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat poate fi atacată în contencios administrativ.
    (5) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se eliberează contra unei plăţi în mărime de 450 de lei, achitate în una din băncile din Republica Moldova pe contul Ministerului Justiţiei.
    Articolul 30. Retragerea licenţei pentru exercitarea
                          profesiei de avocat
    (1) Licenţa de avocat se retrage în cazurile prevăzute concret de Lege (art.25):
    a) neexercitarea repetată, în decursul unui an, a atribuţiilor, dacă anterior avocatului i s-au aplicat sancţiuni disciplinare;
    b) exercitarea profesiei de avocat după suspendarea de drept a activităţii avocatului sau netransmiterea, de către avocatul a cărui activitate este suspendată, la Consiliul Uniunii Avocaţilor a licenţei şi a legitimaţiei în termenul stabilit;
    c) încălcarea sistematică de către avocat a condiţiilor de acordare a asistenţei juridice garantate de stat;
    d) refuzul repetat, nemotivat de a acorda asistenţă juridică garantată de stat la solicitarea oficiilor teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat;
    e) depistarea circumstanţelor care adeveresc acţiunile nelegitime ale avocatului la obţinerea licenţei;
    f)  încălcarea gravă, de o singură dată, a normelor Codului deontologic al avocatului;
    g) rămînerea definitivă a sentinţei instanţei judecătoreşti de condamnare a avocatului;
    h) pierderea, de către avocat, a cetăţeniei Republicii Moldova după obţinerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat;
    i) încălcarea gravă a prevederilor contractului de asistenţă juridică;
    j) neindicarea, în contractul de asistenţă juridică, a onorariilor încasate de la client sau indicarea unor sume diminuate.
    (2) Licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage de către Ministerul Justiţiei în temeiul hotărîrii Comisiei pentru etică şi disciplină. Pentru cazul prevăzut la alin.(1) lit.d) al art.25 din Lege – refuzul repetat, nemotivat de a acorda asistenţă juridică garantată de stat la solicitarea oficiilor teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat –, licenţa pentru exercitarea profesiei de avocat se retrage de Ministerul Justiţiei, la propunerea Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat şi după consultarea opiniei Comisiei pentru etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor.
    (3) Hotărîrea privind retragerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat poate fi atacată în contencios administrativ.
    (4) Licenţa şi legitimaţia avocatului a cărui activitate este retrasă se transmit, în termen de 10 zile, Consiliului Uniunii Avocaţilor.
    (5) Consiliul Uniunii Avocaţilor este obligat, în termen de 10 zile de la data suspendării sau retragerii activităţii de avocat, să consemneze acest fapt în Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat şi să publice această informaţie în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    Articolul 31. Jurămîntul avocatului
    (1) Textul jurămîntului este următorul: „Eu, avocatul (numele, prenumele), jur să-mi aduc aportul la apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale omului, să-mi îndeplinesc conştiincios şi onest îndatoririle de avocat, să păstrez secretul profesional şi, prin comportamentul meu, să nu compromit onoarea profesională a avocatului”.
    (2) Jurămîntul are caracter obligatoriu pentru toţi ascendenţii în profesie. Este semnat de avocat, se rosteşte, după primirea licenţei, în faţa Consiliului Uniunii Avocaţilor şi se păstrează în dosarul personal al avocatului.
    Articolul 32. Dosarul personal al avocatului
    (1) Oricărei persoane care a obţinut calitatea de avocat i se întocmeşte un dosar care se păstrează la Consiliul Uniunii Avocaţilor.
    (2) Dosarul personal include:
    a) copia licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat,
    b) copia buletinului de identitate a avocatului,
    c) textul jurămîntului semnat de avocat,
    d) copia deciziei şi extrasului de la Ministerul Justiţiei privind înregistrarea cabinetului avocatului/biroului asociat de avocaţi,
    e) extras din procesul-verbal al Biroului asociat de avocaţi privind afilierea noilor membri în cadrul biroului,
    f) copia deciziei de la Ministerul Justiţiei privind reînregistrarea cabinetului avocatului/biroului asociat de avocaţi (în legătură cu schimbarea adresei juridice, datelor de contact sau asocierii noilor membri în cadrul unui Birou asociat de avocaţi),
    g) copia hotărîrii emise de Comisia de licenţiere a profesiei de avocat,
    h) copia hotărîrii emise de Comisia pentru etică şi disciplină,
    i) menţiunile de decorare a avocatului,
    j) menţiunile de sancţionare a avocatului,
    k) copiile de pe ordinele de excludere din avocatură,
    l) datele de contact (telefon fix, mobil; adresa sediului; adresa electronică).
    (3) Durata de păstrare a dosarului avocatului este de 75 de ani.
    Articolul 33. Lista avocaţilor care au dreptul de
                         a exercita profesia de avocat
    (1) Consiliul Uniunii Avocaţilor publică anual, nu mai tîrziu de 25 decembrie, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat. Lista avocaţilor se publică şi pe pagina oficială de Internet a Uniunii Avocaţilor. Concomitent copia se remite Ministerului Justiţiei.
    (2) Consiliul Uniunii Avocaţilor, în termen de cel mult 10 zile de la data admiterii în profesia de avocat în condiţiile art.12 din Lege, include avocatul în Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat.
    (3) Avocatul a cărui activitate a încetat se exclude, de către Consiliul Uniunii Avocaţilor, din Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat.
    (4) Decanul baroului va informa Consiliul Uniunii Avocaţilor despre cazurile de exercitare a activităţii de asistenţă juridică de către persoanele neînscrise în Lista avocaţilor.
    (5) Consiliul Uniunii Avocaţilor va sesiza autorităţile competente ori de cîte ori va avea informaţii cu privire la persoane care exercită nelegal activităţi ce ţin de acordarea asistenţei juridice.
Capitolul V
FORMELE DE ORGANIZARE A  ACTIVITĂŢII DE AVOCAT
    Articolul 34. Formele de organizare
    (1) Fiecare avocat îşi alege, la discreţie, doar una din formele de exercitare a profesiei de avocat prevăzute de Lege: cabinetul avocatului sau biroul asociat de avocaţi, care se înregistrează de către Ministerul Justiţiei în termen de o lună de la data prezentării actelor prevăzute de Lege (art.32).
    (2) Avocatul poate fi fondator doar al unui cabinet sau al unui birou asociat de avocaţi.
    (3) Avocatul este în drept să modifice forma de organizare a activităţii de avocat în condiţiile Legii.
    (4) Formele de exercitare a profesiei de avocat sînt supuse următoarelor principii:
    a) patrimoniu comun destinat activităţii profesionale;
    b) obligativitate de informare, în scris, a baroului despre instituirea sau modificarea formei de exercitare a profesiei;
    c) individualizare prin denumire, conform prevederilor Legii şi ale prezentului Statut.
    (5) Un avocat nu poate fi înscris decît într-un singur barou şi nu-şi poate exercita concomitent activitatea în mai multe forme de exercitare a profesiei.
    (6) Cabinetul avocatului şi biroul asociat de avocaţi activează în condiţii juridice şi economice egale şi nu pot fi discriminate sub aspect financiar, fiscal ori de altă natură.
    Articolul 35. Cabinetul avocatului
    (1) În cabinetul avocatului îşi exercită profesia un singur avocat – fondatorul.
    (2) Cabinetul avocatului activează şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică.
    (3) Fondatorul cabinetului avocatului nu poate presta activităţi profesionale în afara formei de exercitare a profesiei pentru care a optat.
    (4) Avocatul fondator al cabinetului avocatului nu poate avea calitatea de avocat asociat sau de specialist în cadrul profesiei.
    (5)  Fondatorul cabinetului avocatului poate angaja, pe bază de contract, specialişti şi personal auxiliar.
    (6) Cabinetul avocatului are cont în bancă şi ştampilă.
    (7) Cabinetul avocatului este individualizat prin denumire: de exemplu, Cabinetul avocatului Petru Petrescu.
    (8) Dizolvarea cabinetului avocatului se efectuează în conformitate cu legislaţia civilă.
    (9) Cabinetul avocatului ţine registrul contractelor de asistenţă juridică încheiate de către fondator şi avocaţii stagiari.
    Articolul 36. Biroul asociat de avocaţi
    (1) Biroul asociat de avocaţi este fondat de doi şi mai mulţi avocaţi (fondatori ai biroului) care îşi exercită profesia de sine stătător, dar nu pot presta activităţi profesionale în afară formei de exercitare a profesiei pentru care au optat.
    (2) Biroul asociat de avocaţi este persoană juridică, are denumire (de exemplu: Biroul asociat de avocaţi „Certitudine”), dispune de cont în bancă şi de ştampilă.
    (3) Dizolvarea biroului asociat de avocaţi se efectuează în conformitate cu legislaţia civilă.
    (4) Biroul asociat de avocaţi ţine registrul contractelor de asistenţă juridică încheiate de către avocaţi şi avocaţii stagiari cu clienţii lor.
    (5) Raporturile dintre avocaţii biroului asociat de avocaţi sînt reglementate în bază de contract.
    (6) Biroul asociat de avocaţi este condus de un avocat ales de membrii biroului.
    (7) Conducătorul biroului asociat de avocaţi poate angaja, pe bază de contract, specialişti şi personal auxiliar.
    Articolul 37. Înregistrarea formelor de organizare
    (1) Înregistrarea cabinetelor avocaţilor şi a birourilor asociate de avocaţi se efectuează prin introducerea datelor în registrul ţinut de Ministerul Justiţiei.
    (2) Cererea de reînregistrare, modificare, transformare, reorganizare, transmitere, încetare sau lichidare a formei de exercitare a profesiei se depune la Ministerul Justiţiei. Cererea va fi însoţită în mod obligatoriu de copii de pe toate înscrisurile doveditoare. Toate modificările se consemnează în registru.
    (3) Cabinetului avocatului sau biroului asociat de avocaţi i se eliberează un extras din registru, care serveşte drept temei pentru punerea la evidenţa fiscală, pentru confecţionarea ştampilei şi deschiderea conturilor bancare.
    (4) Actele de înregistrare a oricărei forme de exercitare a profesiei de avocat sînt înregistrate de către Ministerul Justiţiei în termen de o lună de la data prezentării:
    a) cererii de înregistrare;
    b) declaraţiei de fondare a cabinetului avocatului sau a biroului asociat de avocaţi. Forma declaraţiei se aprobă de către Ministerul Justiţiei;
    c) copiilor licenţelor pentru exercitarea profesiei de avocat;
    d) copiilor actelor care confirmă adresa sediului cabinetului avocatului sau a biroului asociat de avocaţi;
    e) datelor de contact (număr de telefon, adresă electronică şi poştală);
    f) confirmării privind notificarea baroului de avocaţi despre intenţia înregistrării.
    (5) Cererea poate fi respinsă în cazul în care se încalcă dispoziţiile Legii şi ale Statutului profesiei.
    (6) Cererea de exercitare a profesiei în asociere cu un avocat aflat într-o situaţie de suspendare a dreptului de exercitare a profesiei va fi analizată în raport cu prevederile legii care reglementează interdicţia şi cele ale prezentului Statut.
    (7) Refuzul de înregistrare a biroului asociat de avocaţi sau a cabinetului avocatului poate fi atacat în contencios administrativ.
Capitolul VI
ASOCIAŢIILE DE AVOCAŢI
    Articolul 38. Asociaţiile de avocaţi
    (1) Avocaţii sînt în drept să se asocieze, pe principii benevole, conform legislaţiei cu privire la organizaţiile necomerciale, în asociaţii profesionale locale, centrale şi internaţionale, în baza calităţii de membru individual sau colectiv, şi să se înregistreze în modul stabilit.
    (2) Asociaţiile de avocaţi profesionale locale, centrale şi internaţionale pot acorda asistenţă materială avocaţilor din cadrul acestor asociaţii şi membrilor familiilor acestora.
    (3)  Asociaţiile de avocaţi centrale şi cele internaţionale pot avea structuri regionale.
Capitolul VII
ORGANELE DE AUTOADMINISTRARE
ALE AVOCAŢILOR

    Articolul 39. Organizarea şi funcţionarea organelor
                         de autoadministrare ale avocaţilor
    (1) Organele de autoadministrare ale avocaţilor sînt organizate şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în limitele competenţelor prevăzute de Lege şi de prezentul Statut.
    (2) Organele profesiei de avocat au sarcina permanentă de a asigura exercitarea calificată a dreptului de apărare, organizînd în mod corespunzător admiterea în profesie, pregătirea profesională iniţială a avocaţilor stagiari şi pregătirea continuă a avocaţilor, respectarea strictă a deontologiei şi disciplinei profesionale.
    (3) Este interzisă aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii de „Barou”, Colegiul Avocaţilor, Liga Avocaţilor, Uniunea Avocaţilor (în orice variantă) de către orice persoană fizică sau persoană juridică, indiferent de natura activităţii desfăşurate de către aceasta, sub sancţiunea prevăzută de Lege pentru folosirea fără drept a denumirii unei persoane juridice de interes public, înfiinţată prin lege.
    (4) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face prin vot secret.
    (5) Organele de conducere colegiale adoptă hotărîri prin vot deschis. Deliberările şi votul constituie secret profesional.
    Articolul 40. Uniunea Avocaţilor
    (1) Uniunea Avocaţilor este persoană juridică, organ de autoadministrare a avocaţilor din care fac parte toţi avocaţii înscrişi în Lista avocaţilor, are patrimoniu propriu şi organizare de sine stătătoare. Uniunea Avocaţilor îşi are sediul în municipiul Chişinău.
    (2) Toate barourile din Republica Moldova, constituite potrivit Legii, sînt membre de drept ale Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova. Niciun barou nu poate funcţiona în afară Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova.
    (3) Patrimoniul Uniunii Avocaţilor poate fi folosit şi în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile Legii.
    (4) Bugetul Uniunii Avocaţilor se formează din:
    a) contribuţiile avocaţilor;
    b) taxele pentru examenele de admitere la stagiu şi de calificare;
    c) taxele pentru efectuarea stagiului profesional;
    d) amenzile achitate de avocaţi în calitate de sancţiuni disciplinare;
    e) alte plăţi neinterzise de lege.
    (5) Modul de gestionare a mijloacelor acumulate în bugetul Uniunii Avocaţilor se verifică o dată la 4 ani printr-un audit independent.
    (6) Organele de conducere ale Uniunii Avocaţilor sînt:
    a) Congresul;
    b) Consiliul Uniunii Avocaţilor;
    c) preşedintele Uniunii Avocaţilor;
    d) secretarul general al Uniunii Avocaţilor.
    (7) În cadrul Uniunii Avocaţilor se constituie şi funcţionează:
    a) Comisia de licenţiere a profesiei de avocat;
    b) Comisia pentru etică şi disciplină;
    c) Comisia de cenzori;
    d) secretariatul.
    (8) Avocaţii care formează organele de conducere ale Uniunii Avocaţilor şi membrii comisiilor Uniunii Avocaţilor urmează să aibă o vechime neîntreruptă în profesie de minimum 5 ani.
     Articolul 41. Congresul
    (1) Congresul este organul suprem al Uniunii Avocaţilor. Congresul se constituie din avocaţii delegaţi de fiecare barou, conform normei de reprezentare stabilite în Statutul profesiei de avocat, şi din membrii Consiliului Uniunii Avocaţilor.
    (2) Norma de reprezentare a avocaţilor în Congres este de 1:5 (un delegat din partea a cinci avocaţi).
    (3) Membrii Consiliului Uniunii Avocaţilor sînt membri de drept ai Congresului.
    (4) Congresul se întruneşte anual în sesiune ordinară, fiind convocat de Consiliul Uniunii Avocaţilor. Convocarea Congresului se face cu cel puţin o lună înainte de data stabilită, prin publicare a avizului în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi prin anunţarea în scris a barourilor, cu plasarea pe pagina oficială de Internet a Uniunii Avocaţilor a ordinii de zi şi a materialelor ce urmează a fi examinate.
    (5) Barourile sînt obligate să îşi aleagă delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de Congres. Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora, locul desfăşurării congresului şi ordinea de zi a acestuia.
    (6) În situaţii excepţionale, la cererea a cel puţin 1/3 din numărul barourilor sau din proprie iniţiativă, Consiliul Uniunii Avocaţilor convoacă Congresul în sesiune extraordinară în cel mult 10 zile de la data solicitării sau de la data survenirii evenimentului justificativ.
    (7) Congresul se consideră legal constituit dacă la lucrările lui sînt prezenţi 2/3 din numărul participanţilor. Congresul adoptă hotărîri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Hotărîrile Congresului pot fi contestate în modul stabilit de lege.
    (8) La congresele la care nu sînt alese organele profesiei pot participa, în calitate de delegaţi, şi avocaţi care îşi exprimă dorinţa de participare, dar aceştia nu au drept de vot.
    (9) Lucrările congresului sînt conduse de către preşedintele Uniunii Avocaţilor şi prezidiul Congresului format din decanii barourilor.
    (10) Congresul va alege un secretariat compus din 3 avocaţi. Ei vor întocmi şi redacta procesul-verbal, care va cuprinde:
    a) modul în care a fost convocat şi caracterul ordinar sau extraordinar al acestui for;
    b) anul, luna, ziua, ora şi locul unde se desfăşoară Congresul;
    c) numărul membrilor prezenţi la Congres;
    d) componenţa prezidiului Congresului;
    e) ordinea de zi votată de Congres;
    f) luările de cuvînt;
    g) hotărîrile, rezoluţiile şi moţiunile adoptate;
    h) orice alte activităţi desfăşurate de Congres.
    (11) Hotărîrile şi rezoluţiile se iau prin vot deschis.
    (12) Congresul alege o comisie de numărare a voturilor dintre delegaţii care nu candidează la una din funcţiile organelor de conducere, compusă din minimum 5 membri.
    (13) Votul secret se exprimă prin buletine de vot introduse în urne sigilate.
    (14) Pe buletinul de vot se menţionează: numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează.
    (15) Votul “pentru” se realizează prin lăsarea intactă a numelui şi prenumelui candidatului dorit; votul “contra” se exprimă prin radierea numelui şi a prenumelui persoanei propuse.
    (16) Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de Congres, cele care nu poartă ştampila de control, precum şi buletinele pe care numărul candidaţilor votaţi “pentru” este mai mare decît numărul funcţiilor pentru care se candidează.
    (17) Hotărîrile adoptate de Congres sînt definitive şi obligatorii pentru toate structurile Uniunii şi pentru toţi avocaţii.
    (18) Hotărîrile Congresului se publică în mijloacele de presă ale breslei: revista Avocatul poporului şi pagina oficială de internet a Uniunii Avocaţilor.
    (19) Hotărîrile Congresului pot fi atacate în contencios administrativ.
    Articolul 42. Competenţele Congresului
    Congresul are următoarele competenţe:
    a) alege, dintre membrii săi, şi revocă preşedintele Uniunii Avocaţilor şi membrii Comisiei pentru etică şi disciplină;
    b) elaborează propuneri pentru perfecţionarea legislaţiei;
    c) aprobă şi modifică Codul deontologic al avocatului şi Statutul profesiei de avocat;
    d) aprobă bugetul anual al Uniunii Avocaţilor şi execuţia bugetară anuală a acestuia;
    e) stabileşte cota de contribuţie a avocaţilor la formarea bugetului Uniunii Avocaţilor;
    f) stabileşte cuantumul taxelor pentru examenele de admitere la stagiu şi pentru examenele de calificare, cuantumul taxei pentru efectuarea stagiului profesional şi al taxei pentru examinarea cererilor de admitere în profesia de avocat;
    g) audiază şi aprobă rapoartele anuale privind activitatea Consiliului, secretarului general şi a comisiilor Uniunii Avocaţilor;
    h) adoptă hotărîri privind relaţiile dintre barouri;
    i) adoptă alte hotărîri privind activitatea Uniunii Avocaţilor, prevăzute de prezenta Lege.
    Articolul 43. Consiliul Uniunii Avocaţilor
    (1) Consiliul Uniunii Avocaţilor este organul reprezentativ şi deliberativ al avocaţilor din ţară şi asigură activitatea permanentă a Uniunii Avocaţilor.
    (2) Consiliul Uniunii Avocaţilor este format din preşedintele Uniunii Avocaţilor, decanii barourilor şi avocaţii, cu o vechime în profesie de 5 ani, delegaţi de barouri conform normei de reprezentare de 1:200 (un delegat din partea a două sute de avocaţi).
    (3) Mandatul de membru al Consiliului Uniunii Avocaţilor este de 4 ani. În cazul încetării mandatului unuia dintre membrii Consiliului, înlocuitorul lui execută diferenţa de mandat.
    (4) Consiliul Uniunii Avocaţilor se întruneşte o dată în lună. Convocarea Consiliului se face cu cel puţin 15 zile înainte de data şedinţei, prin anunţarea în scris a membrilor şi cu plasarea pe pagina oficială de Internet a Uniunii Avocaţilor a ordinii de zi şi a materialelor ce urmează a fi examinate. Lucrările şedinţei se consemnează în procese-verbale şi se semnează de preşedinte şi secretar. Procesul-verbal poate fi consultat de către avocaţii interesaţi şi de organele Uniunii.
    (5) În situaţii excepţionale, la cererea a cel puţin 1/3 din numărul membrilor Consiliului Uniunii Avocaţilor sau din proprie iniţiativă, preşedintele Uniunii Avocaţilor convoacă Consiliul în şedinţă extraordinară în cel mult 5 zile de la data solicitării sau de la data survenirii evenimentului justificativ.
    (6) Consiliul Uniunii Avocaţilor adoptă hotărîri cu votul majorităţii membrilor.
    (7) Consiliul Uniunii Avocaţilor are următoarele atribuţii:
    a) asigură executarea hotărîrilor Congresului;
    b) soluţionează, în perioada dintre sesiunile Congresului, problemele privind exercitarea profesiei de avocat, cu excepţia celor date în competenţa Congresului;
    c) ţine Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat;
    d) adoptă hotărîri în problemele privind pregătirea şi perfecţionarea profesională a avocaţilor; aprobă programul de formare iniţială pentru avocaţii stagiari şi de formare continuă pentru avocaţi; aprobă lista instituţiilor care oferă servicii de instruire profesională;
    e) formulează recomandări privind relaţiile dintre barouri;
    f) asigură caracterul unitar al examenelor de admitere la stagiu şi al examenelor de calificare;
    g) înregistrează contractele privind efectuarea stagiului profesional;
    h) soluţionează conflictele şi litigiile ce ţin de efectuarea stagiului profesional;
    i) aprobă şi publică bunele practici profesionale pentru avocaţi şi mecanismul de asigurare a calităţii serviciilor de asistenţă juridică;
    j) aprobă forma unică a inscripţiilor pe ştampilele avocaţilor şi rechizitele antetului, ţinînd cont de forma de organizare a activităţii de avocat;
    k) desemnează membrii Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat din rîndul avocaţilor;
    l) întocmeşte raportul anual de activitate şi îl prezintă spre aprobare Congresului;
    m) aprobă contractele încheiate de secretarul general al Uniunii Avocaţilor a căror valoare depăşeşte suma de 50 mii de lei;
    n) aprobă statul de funcţii ale secretariatului;
    o) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de Lege sau delegate de Congres.
    (8) Conducerea şedinţelor Consiliului Uniunii Avocaţilor îi revine preşedintelui Uniunii Avocaţilor.
    (9) Consiliul Uniunii Avocaţilor hotărăşte cu privire la legalitatea şi temeinicia deciziei decanului, fără participarea la vot a acestuia. Părţile interesate pot fi invitate pentru a da explicaţii.
    (10) Consiliul Uniunii Avocaţilor se pronunţă în termen de cel mult 30 de zile de la data sesizării, prin hotărîre motivată, care va fi comunicată în cel mult 15 zile de la data pronunţării.
    (11) Legalitatea hotărîrii Consiliului Uniunii Avocaţilor poate fi atacată în instanţă, în condiţiile legii, de partea interesată, în termen de 15 zile de la comunicare.
    (12)   Hotărîrile adoptate de Consiliul Uniunii Avocaţilor sînt obligatorii.
    (13) Hotărîrile Consiliului pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul Avocaţilor, în prima sa şedinţă, sau în contencios administrativ.
    Articolul 44. Preşedintele Uniunii Avocaţilor
    (1) Preşedintele Uniunii Avocaţilor este ales pe un termen de 2 ani dintre avocaţii cu o vechime în profesie de cel puţin 5 ani. Una şi aceeaşi persoană poate fi aleasă preşedinte al Uniunii Avocaţilor pentru cel mult 2 mandate consecutive.
    (2) Preşedintele Uniunii Avocaţilor are următoarele atribuţii:
    a) reprezintă Uniunea Avocaţilor în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
    b) prezidează şedinţele Consiliului Uniunii Avocaţilor;
    c) semnează actele Consiliului Uniunii Avocaţilor;
    d) supraveghează relaţiile dintre Uniunea Avocaţilor şi barouri, precum şi relaţiile dintre barouri, birouri, cabinete;
    e) acordă sprijin barourilor în relaţiile acestora cu autorităţile centrale şi cele locale;
    f) veghează la asigurarea condiţiilor corespunzătoare de desfăşurare a activităţii avocaţilor în instanţele judecătoreşti, în organele de urmărire penală şi în autorităţile publice.
    (3) În absenţă, sau la cerere, preşedintele Uniunii Avocaţilor este înlocuit de un vicepreşedinte, pe care îl desemnează în acest scop din numărul membrilor Consiliului Uniunii Avocaţilor.
    (4) Preşedintele Uniunii Avocaţilor va media soluţionarea amiabilă a litigiilor dintre formele de exercitare a profesiei şi dintre avocaţi.
    Articolul 45. Secretarul general al Uniunii Avocaţilor
    (1) Activitatea organizatorico-administrativă şi economico-financiară a Uniunii Avocaţilor este asigurată de către secretarul general.
    (2) Secretarul general este angajat în funcţie de către Consiliul Uniunii Avocaţilor, în bază de concurs, pentru un termen de 5 ani, ce poate fi prelungit o singură dată.
    (3) În funcţia de secretar general poate fi angajată persoana care are studii economice sau juridice superioare şi o vechime în activitate de cel puţin 5 ani.
    (4) Modul de organizare a concursului pentru ocuparea funcţiei de secretar general este următorul:
    a) Consiliul Uniunii Avocaţilor anunţă concurs de ocupare a funcţiei de secretar general al Uniunii Avocaţilor cu o lună înainte, publicînd condiţiile acestuia pe pagina oficială de internet a Uniunii Avocaţilor;
    b) doritorii de a ocupa funcţia depun următoarele acte:
    • copia buletinului de identitate;
    • copia diplomei de licenţiat în drept, economie;
    • copia carnetului de muncă;
    • cazierul judiciar;
    • certificatul medical;
    • cererea de participare la concurs;
    • declaraţia sub jurămînt, la care se anexează chestionarul de evaluare a bunei reputaţii;
    c)  cu 10 zile înainte de data concursului, recepţionarea actelor se încheie;
    d) la şedinţa ordinară a Consiliului Uniunii Avocaţilor se decide, prin vot secret, prin majoritate simplă de voturi, asupra candidaturii secretarului general al Uniunii Avocaţilor.
    (5) Secretarul general are următoarele atribuţii:
    a) poartă răspundere pentru gestiunea economico-financiară a Uniunii Avocaţilor;
    b) încheie acorduri şi contracte în numele Uniunii Avocaţilor;
    c) gestionează activitatea economico-financiară a Uniunii Avocaţilor;
    d) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la Congres a proiectului bugetului anual al Uniunii Avocaţilor;
    e) prezintă Congresului raportul privind executarea anuală a bugetului Uniunii Avocaţilor;
    f) participă, fără drept de vot, la sesiunile Congresului şi la şedinţele Consiliului Uniunii Avocaţilor;
    g) elaborează proiectul agendei şi pregăteşte materialele de lucru ale Congresului şi ale Consiliului Uniunii Avocaţilor, după consultare cu Consiliul;
    h) angajează personalul secretariatului şi conduce activitatea acestuia;
    i) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau din administrarea Uniunii Avocaţilor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acesteia;
    î) ţine evidenţa achitării contribuţiilor şi prezintă rapoarte trimestriale Consiliului Uniunii Avocaţilor;
    j) îndeplineşte alte atribuţii la indicaţia Congresului şi a Consiliului Uniunii Avocaţilor.
    (6) Funcţia de secretar general este remunerată. Cuantumul remunerării este stabilit de Consiliul Uniunii Avocaţilor.
    (7) Pe perioada mandatului, secretarul general nu este în drept să cumuleze alte funcţii sau activităţi remunerate, cu excepţia celor ştiinţifice şi didactice.
    Articolul 46. Comisiile Uniunii Avocaţilor
    (1) Activitatea comisiilor Uniunii Avocaţilor este organizată de preşedinţii acestora. Preşedinţii sînt aleşi la primele şedinţe ale comisiilor din rîndul membrilor acestora. Membrii comisiilor Uniunii Avocaţilor sînt aleşi sau delegaţi pe un termen de 4 ani dintre avocaţii care au o vechime în profesie de cel puţin 5 ani.
    (2) Comisiile Uniunii Avocaţilor se convoacă în şedinţe ori de cîte ori este necesar, dar cel puţin o dată în lună.
    (3) Comisiile Uniunii Avocaţilor decid independent asupra modului de desfăşurare a şedinţelor (deschise sau închise).
    (4) La şedinţele comisiilor Uniunii Avocaţilor pot fi invitaţi reprezentanţi ai cabinetelor avocaţilor, ai birourilor asociate de avocaţi.
    (5) Hotărîrile comisiilor Uniunii Avocaţilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor lor şi sînt executorii pentru toţi avocaţii. Comisiile Uniunii Avocaţilor publică hotărîrile adoptate pe pagina oficială de Internet a Uniunii Avocaţilor şi în presa de specialitate.
    Articolul 47. Comisia de licenţiere a profesiei
                         de avocat
    (1) Comisia de licenţiere a profesiei de avocat este compusă din 11 membri, aleşi în bază de concurs, dintre care 8 sînt avocaţi cu o vechime în profesia de avocat de cel puţin 5 ani şi 3 sînt profesori titulari de drept cu o vechime în profesia de avocat de cel puţin 5 ani.
    (2) Modul de organizare a concursului pentru alegerea membrilor Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat este următorul:
    a) Consiliul Uniunii Avocaţilor anunţă concurs pentru alegerea membrilor Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat.
    b) Consiliul Uniunii Avocaţilor numeşte o comisie specială pentru organizarea concursului pentru alegerea membrilor Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat.
    c) Textul anunţului se publică pe pagina oficială de internet a Uniunii Avocaţilor cu o lună înainte de data concursului.
    d) Doritorii de a obţine calitatea de membru al Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat depun următoarele acte la Comisia specială:
    • cererea de participare la concurs;
    • certificatul de confirmare a vechimii în profesia de avocat;
    • certificatul de confirmare a stagiului de profesor titular în drept.
    e) Cu 10 zile înainte de data concursului, recepţionarea actelor se încheie.
    (3) Comisia specială decide, prin vot deschis, cu majoritate simplă de voturi, candidaturile membrilor Comisiei de licenţiere.
    (4) Se consideră ales în calitate de membru al Comisiei de licenţiere candidatul care a întrunit cele mai multe voturi în ordinea descreşterii numărului de voturi acumulate de candidaţi.
    (5) În caz de paritate a voturilor, candidatul se va desemna prin tragere la sorţi.
    (6) Candidaturile selectate devin membri cu drepturi depline ai Comisiei de licenţiere.
    (7) Comisia specială expediază decizia de alegere a membrilor Comisiei de licenţiere Consiliului Uniunii Avocaţilor.
    (8) Comisia de licenţiere a profesiei de avocat:
    a) adoptă hotărîri privind admiterea la examene;
    b) organizează examenele de admitere la stagiu şi de calificare;
    c) aprobă rezultatele examenelor de admitere la stagiu şi adoptă hotărîri privind admiterea la stagiul profesional;
    d) aprobă rezultatele examenelor de calificare şi adoptă hotărîri privind admiterea în profesie.
    (9) Comisia de licenţiere emite hotărîri de înscriere a avocaţilor stagiari pentru susţinerea examenului de calificare în baza evaluării activităţii de pregătire profesională a acestora.
    (10) Deciziile Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat pot fi contestate în contencios administrativ în partea ce ţine de procedura de organizare a examenelor. Calificativul acordat nu poate fi contestat.
    (11) Cheltuielile necesare activităţii Comisiei de licenţiere sînt suportate de către Consiliul Uniunii Avocaţilor.
     Articolul 48. Comisia pentru etică şi disciplină
    (1) Protecţia onoarei şi prestigiului profesiei, respectarea Legii, a Statutului profesiei şi a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sînt încredinţate Comisiei pentru etică şi disciplină, aceasta fiind unica instanţă disciplinară a Uniunii Avocaţilor.
    (2) Comisia pentru etică şi disciplină este compusă din 11 avocaţi cu o vechime în profesie de cel puţin 5 ani. Şase membri ai Comisiei pentru etică şi disciplină sînt aleşi de Congres, iar 5 sînt delegaţi de barouri.
    (3) Comisia pentru etică şi disciplină este coordonată de un preşedinte ales de către membrii acesteia pe un termen de doi ani. Una şi aceeaşi persoană nu poate fi preşedinte al Comisiei pentru etică şi disciplină mai mult de două termene consecutive.
    (4) Comisia pentru etică şi disciplină îşi ţine şedinţele ori de cîte ori este necesar, dar se întruneşte cel puţin o dată în lună.
    (5) Comisia pentru etică şi disciplină examinează abaterile disciplinare săvîrşite de avocaţii înscrişi în Lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat. Fapta săvîrşită de avocat, prin care se încalcă dispoziţiile Legii, ale Statutului profesiei, Codului deontologic, hotărîrile obligatorii ale organelor profesiei de natură să prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocaţi, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit Legii. Constituie abatere disciplinară gravă încălcarea dispoziţiilor din Lege şi din prezentul Statut care prevăd expres o astfel de calificare.
    (6) În cazul existenţei unor temeiuri suficiente, comisia dispune efectuarea unui control. Controlul se efectuează de către membrii comisiei sau se pune în sarcina baroului.
    (7) Cercetarea se efectuează numai după informarea avocatului cu privire la obiectul cercetării disciplinare dedus din conţinutului plîngerii, petiţiei ori al sesizării.
    (8) În cursul cercetărilor, membrul delegat al comisiei va convoca persoana care a formulat plîngerea, precum şi alte persoane ale căror declaraţii pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri şi va acumula informaţii cu referire la caz.
    (9) După efectuarea cercetărilor, membrul delegat al comisiei va întocmi o notă scrisă în care va consemna faptele, probele administrate, poziţia avocatului cercetat şi propunerea privind soluţionarea plîngerii, petiţiei sau a sesizării. Comisia pentru etică şi disciplină procedează la examinarea petiţiei/plîngerii în temeiul notei şi al probelor care au stat la baza întocmirii acesteia.
    (10) Nota întocmită va fi înregistrată la secretariatul Comisiei pentru etică şi disciplină, în cel mult 30 de zile de la depunerea plîngerii sau a sesizării.
    (11) În cazul în care se adeveresc unele abateri comise de avocat, preşedintele Comisiei pentru etică şi disciplină prezintă materialele spre examinare Comisiei în şedinţa imediat următoare datei la care nota a fost înregistrată şi va cita avocatul. În faţa Comisiei pentru etică şi disciplină avocatul se va prezenta personal. În cursul şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.
    (12) Comisia pentru etică şi disciplină solicită avocatului căruia i-a fost intentată procedura disciplinară explicaţii în scris, acte şi alte materiale necesare pentru adoptarea unei decizii obiective.
    (13) Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară, procedura disciplinară se suspendă, urmînd să fie reluată după soluţionarea cauzei.
    (14) Procedura de citare în faţa Comisiei pentru etică şi disciplină se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin semnătura avocatului.
    (15) Lipsa părţilor legal citate nu împiedică examinarea, Comisia pentru etică şi disciplină avînd posibilitatea să se pronunţe pe baza actelor şi a dovezilor administrate în cauză.
    (16) Şedinţa Comisiei pentru etică şi disciplină nu este publică, iar lucrările şedinţei se consemnează într-un proces-verbal.
    (17) Comisia pentru etică şi disciplină va decide, după caz, aplicarea sancţiunii disciplinare, efectuarea unui control suplimentar sau lipsa încălcărilor în acţiunile avocatului.
    (18) Soluţia se comunică, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau direct prin semnătură pe copie, avocatului supus cercetării, persoanei care a depus plîngerea, organului care a depus sesizarea, Consiliului Uniunii Avocaţilor şi baroului din care face parte avocatul vizat, în termen de cel mult 15 zile de la emiterea deciziei.
    (19) Decizia de excludere din profesie se va comunica Ministerului Justiţiei.
    (20) Decizia disciplinară se publică pe pagina oficială de internet a Uniunii Avocaţilor.
    (21) Răspunderea disciplinară a avocatului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă.
    (22) Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvîrşirii abaterii.
    (23) Comisia pentru etică şi disciplină este în drept să anuleze sancţiunea disciplinară, pînă la expirarea termenului de un an, din proprie iniţiativă, la solicitarea avocatului, în temeiul demersului baroului sau al asociaţiei de avocaţi.
    (24) Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanţă agravantă, care va fi luată în considerare la aplicarea sancţiunii.
    (25) Comisia pentru etică şi disciplină şi decanii barourilor sînt obligaţi să ţină evidenţa sancţiunilor disciplinare aplicate fiecărui avocat.
    (26) Consiliul Uniunii Avocaţilor va face menţiunile corespunzătoare în Lista avocaţilor pe baza hotărîrilor pronunţate.
    (27) Executarea hotărîrilor Comisiei pentru etică şi disciplină este obligatorie din momentul adoptării.
    (28) Deciziile Comisiei pentru etică şi disciplină pot fi contestate în contencios administrativ. Deciziile Comisiei pentru etică şi disciplină se publică pe pagina oficială de internet a Uniunii Avocaţilor şi în revista de specialitate.
    (29) Cheltuielile necesare activităţii Comisiei pentru etică şi disciplină sînt suportate de către Consiliul Uniunii Avocaţilor.
    Articolul 49. Comisia de cenzori
    (1) Comisia de cenzori este compusă din 5 avocaţi cu o vechime în profesie de cel puţin 5 ani, delegaţi de barouri.
    (2) Comisia de cenzori exercită controlul activităţii economico-financiare a Uniunii Avocaţilor şi se subordonează Congresului.
     Articolul 50. Secretariatul
    (1) În exercitarea atribuţiilor, organele de autoadministrare ale avocaţilor sînt asistate de personalul secretariatului.
    (2) Numărul de personal şi funcţiile concrete ale personalului secretariatului se stabilesc de Consiliul Uniunii Avocaţilor.
    (3) Personalul secretariatului este angajat de către secretarul general al Consiliului Uniunii Avocaţilor în strictă conformitate cu reglementările Codului muncii cu privire la angajare.
    (4) Atribuţiile fiecărui angajat al secretariatului sînt fixate în contractul de muncă, acestea fiind parte integrantă a contractului respectiv.
    Articolul 51. Baroul
    (1) Baroul se constituie şi, potrivit Legii, funcţionează numai în cadrul Uniunii Avocaţilor. Se interzice constituirea de barouri şi funcţionarea acestora în afara Uniunii Avocaţilor. Actele de constituire şi de înregistrare a unor astfel de barouri sînt nule.
    (2) Baroul activează în circumscripţia unei curţi de apel. Din componenţa baroului fac parte toţi avocaţii din circumscripţia respectivă.
    (3) Sediul baroului se află în localitatea de reşedinţă a curţii de apel.
    (4) Organele de conducere ale baroului sînt:
    a) adunarea generală;
    b) decanul.
    (5) Fiecare barou poate avea buget propriu. Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului şi cuantumul sînt stabilite de adunarea generală a baroului.
    Articolul 52. Adunarea generală a baroului.
                         Competenţa
    (1) Adunarea generală este formată din toţi avocaţii înscrişi în Lista membrilor baroului din circumstanţa respectivă.
    (2) Adunarea generală a baroului poate fi, în condiţiile Legii, ordinară şi extraordinară.
    (3) Organizarea adunării generale, ordinare sau extraordinare, este în sarcina decanului baroului. Adunarea generală este legal constituită dacă la ea participă majoritatea membrilor baroului.
    (4) Neîndeplinirea obligaţiei de organizare a adunării generale atrage răspunderea disciplinară.
    (5) Au dreptul să participe la şedinţele adunării generale avocaţii care sînt înscrişi în Lista avocaţilor baroului, au achitat la zi contribuţiile prevăzute de Lege şi nu se află în situaţii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exerciţiu al profesiei sau, după caz, nu se află în executarea unei sancţiuni disciplinare.
    (6) Adunarea generală ordinară se întruneşte anual, fiind convocată de decan. Convocarea adunării generale se face cu cel puţin o lună înainte de data stabilită, prin anunţarea în scris a membrilor baroului şi prin afişarea ordinii de zi la sediul baroului.
    (7) Adunarea generală extraordinară poate fi convocată şi prezidată de decanul baroului, precum şi la cererea a cel puţin 1/3 din numărul total al membrilor baroului după cel mult 10 zile de la data solicitării sau de la data survenirii evenimentului justificativ.
    (8) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, decanul stabileşte o nouă adunare generală în timp de 10 zile. Adunarea generală convocată în aceste condiţii este legal constituită cu participarea a cel puţin 1/3 din numărul total al membrilor baroului.
    (9) Membrii baroului pot înainta propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse în scris la barou cu cel puţin 5 zile înainte de data la care a fost convocată adunarea generală.
    (10) Ordinea de zi va fi supusă spre aprobare prin vot deschis adunării generale.
    (11) Înscrierile la luarea de cuvînt se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecărei probleme fixate în agendă. Orice înscriere ulterioară acestui moment va fi luată în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunării generale.
    (12) Adunarea generală alege şi revocă decanul şi prodecanul; alege delegaţii baroului la Congres, membrii Consiliului Uniunii Avocaţilor, membrii Comisiei pentru etică şi disciplină şi ai Comisiei de cenzori; alege prezidiul, secretarul adunării, membrii comisiei de numărare a voturilor; îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de Lege sau date în competenţa sa.
    (13) Secretarul adunării generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:
    a) modul în care a fost convocată adunarea generală şi caracterul ei ordinar sau extraordinar;
    b) anul, luna, ziua, ora şi locul unde se desfăşoară adunarea generală;
    c) numărul membrilor prezenţi;
    d) componenţa prezidiului adunării generale;
    e) ordinea de zi votată de adunarea generală;
    f) luările de cuvînt;
    g) hotărîrile adoptate;
    h) orice alte activităţi desfăşurate în cadrul adunării generale.
    (14) Procesul-verbal va purta semnătura decanului şi a secretarului adunării generale.
    (15) Procesul-verbal va fi înregistrat şi depus la sediul baroului, secretariatul Consiliului Uniunii Avocaţilor, accesul la textul acestuia fiind permis membrilor baroului şi celor ai organelor Uniunii Avocaţilor.
    (16) În condiţiile Legii şi ale Statutului profesiei de avocat, hotărîrile adunării generale a baroului se adoptă prin votul majorităţii membrilor prezenţi şi sînt obligatorii pentru avocaţii din barou.
    (17) Hotărîrile adoptate de adunarea generală sau de decan pot fi anulate de Consiliul Uniunii Avocaţilor numai pe motiv de nelegalitate sau de încălcare a prevederilor prezentului Statut, cu respectarea autonomiei baroului.
    (18) Deciziile emise de decan pot fi atacate la Consiliul Uniunii Avocaţilor, în termen de 15 zile de la data comunicării.
    Articolul 53. Decanul
    (1) Decanul baroului este ales de adunarea generală prin votul secret al avocaţilor pentru un mandat de 2 ani şi poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani.
    (2) Decanul are următoarele atribuţii:
    a) asigură organizarea activităţii avocaţilor din circumscripţie prin coordonare cu organele Uniunii Avocaţilor;
    b) reprezintă baroul în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
    c) convoacă şi prezidează şedinţele adunării generale;
    d) execută hotărîrile Congresului, ale Consiliului Uniunii Avocaţilor şi ale adunării generale;
    e) anual, dar nu mai tîrziu de 25 decembrie, face publică Lista membrilor baroului prin afişare la sediul baroului şi prin plasare pe pagina oficială de Internet a Uniunii Avocaţilor;
    f) sesizează Comisia pentru etică şi disciplină privind organizarea controlului profesional, disciplinar şi deontologic al activităţii avocaţilor;
    g) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de Lege sau date în competenţa sa;
    h) emite decizii pe care le consemnează într-un registru special, ţinut la sediul baroului, pus la dispoziţia oricărui avocat interesat şi a organelor de conducere ale Uniunii Avocaţilor.
    (3) În cazul absenţei temporare a decanului sau în cazul imposibilităţii acestuia de a-şi exercita atribuţiile, interimatul funcţiei este asigurat de către prodecan.
    (4) Orice litigiu între membrii baroului şi dintre avocaţi/clienţi în legătură cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoştinţă decanului.
    (5) La cererea oricăreia dintre părţi, contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de către decanul baroului, prin decizie motivată, după audierea părţilor.
    (6) Soluţionarea contestaţiilor şi a reclamaţiilor se face prin aplicarea principiilor medierii şi încercarea de conciliere a părţilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării contestaţiei sau reclamaţiei.
    (7) Deciziile decanului pot fi atacate la Consiliul Uniunii Avocaţilor.
    (8) Avocatul care solicită transferul într-un alt barou se va adresa în scris decanului baroului din care face parte şi decanului baroului în care se transferă.
    (9) Decizia cu privire la transfer se comunică solicitantului şi baroului din care acesta face parte.
    (10) Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivată şi poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul Uniunii Avocaţilor.
Capitolul VIII
GARANŢIILE PROFESIEI DE AVOCAT.
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE AVOCAŢILOR
    Articolul 54. Independenţa avocatului
    În exercitarea profesiei sale, avocatul este independent şi se supune numai Legii, Statutului profesiei de avocat şi Codului deontologic al avocatului. Avocatul este liber în alegerea poziţiei sale şi nu este obligat să coordoneze această poziţie cu nimeni, în afară de client.
    Articolul 55. Garantarea independenţei
    (1) Statul asigură respectarea şi protejarea libertăţii în exercitarea profesiei de avocat, fără discriminare şi fără intervenţii din partea autorităţilor sau a publicului.
    (2) Independenţa profesiei, autonomia Uniunii Avocaţilor şi exercitarea liberă a profesiei de avocat nu pot fi îngrădite sau limitate prin actele autorităţilor administraţiei publice sau ale altor autorităţi, decît în cazurile şi în condiţiile expres prevăzute de lege.
    (3) Este interzisă de Lege imixtiunea în exercitarea profesiei de avocat.
    (4) În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restricţii, presiuni, constrîngeri sau intimidări din partea autorităţilor sau a instituţiilor publice ori a altor persoane fizice.
    Articolul 56. Drepturile avocatului
    (1) În exercitarea dreptului la apărare, recunoscut şi garantat de Constituţie, de Lege, de pactele şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, avocatul are dreptul de a opta, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi soluţionat într-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea părţilor.
    (2) Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activităţi specifice profesiei apare din contractul de asistenţă juridică, în conformitate cu dispoziţiile prezentului Statut. Contractul prevede în mod expres obiectul şi limitele mandatului.
    (3) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul are dreptul să efectueze orice act specific profesiei, pe care îl consideră necesar pentru promovarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului.
    (4) Avocatul nu poate fi tras la răspundere pentru afirmaţiile făcute oral sau în scris, în faţa instanţelor de judecată, a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală sau a altor autorităţi dacă aceste afirmaţii sînt în legătură cu apărarea şi sînt necesare pentru a stabili adevărul.
    (5) Avocatul beneficiază de dreptul la concediu, la indemnizaţiile de asigurare socială şi la pensie de stat în condiţiile legislaţiei. Stabilirea şi achitarea indemnizaţiilor de asigurare socială şi asigurarea cu pensii de stat a avocaţilor se efectuează conform legii.
    (6) Avocaţii sînt în drept să instituie, în modul stabilit de lege, fonduri pentru necesităţi sociale (de pensionare, de asigurare etc.).
    (7) Perioada exercitării profesiei de avocat şi a stagiului profesional se include în vechimea în muncă.
    (8) Avocatul poate întocmi şi formula în numele şi interesul clientului cereri, notificări, memorii sau petiţii către autorităţi, instituţii şi alte persoane, în scopul apărării drepturilor şi intereselor legitime ale acestuia.
    (9) Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor suportate în interesul clientului său.
    Articolul 57. Obligaţiile avocatului
    (1) Avocatul este obligat să studieze temeinic cauzele ce i-au fost încredinţate, să se prezinte la fiecare termen stabilit şi să manifeste conştiinciozitate şi probitate pentru îndeplinirea mandatului încredinţat.
    (2) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţelor de judecată, să pledeze cu demnitate. Avocatului îi este interzis să folosească expresii care ar putea leza instanţa şi participanţii în proces, atît în şedinţa de judecată, cît şi în afara acesteia.
    (3) Avocatul este obligat să acţioneze cu promptitudine în reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei. Strategiile şi tacticile stabilite de avocat trebuie să conducă activitatea acestuia pe principiul folosirii profesiei în favoarea clientului.
    (4) Avocatul este obligat să respecte secretul profesional.
    (5) Absenţa nejustificată în mod repetat de la şedinţele de judecată, fără asigurarea unei substituiri legale şi competente cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinară.
    (6) Avocatul se va consulta cu clientul pentru a stabili scopul, modalităţile consilierii, precum şi soluţiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza asistenţa şi reprezentarea clientului. Avocatul nu este obligat să urmeze tehnicile şi procedurile legale indicate arbitrar de client şi păstrează responsabilitatea pentru acestea, în măsura în care clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor şi consecinţelor posibile ale acestor tehnici şi proceduri.
    (7) Avocatul va respecta opţiunile clientului în ceea ce priveşte scopul asistenţei şi reprezentării, fără a renunţa la independenţă şi crezul său profesional.
    (8) Ori de cîte ori clientul propune o cale asupra căreia avocatul apreciază că va avea consecinţe legale negative, avocatul va atenţiona clientul cu privire la consecinţe şi, după caz, este în drept să rezilieze contractul de asistenţă juridică.
    (9) Avocatul se va abţine ca intenţionat:
    a) să ignore obiectivele şi scopurile reprezentării stabilite de către client, astfel încît să eşueze în atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de Lege şi de Statutul profesiei;
    b) să prejudicieze un client pe durata relaţiilor profesionale.
    (10) În cazul în care avocatul asistă sau reprezintă în comun mai mulţi clienţi, pe tot parcursul asistării sau reprezentării, se va consulta permanent cu fiecare dintre clienţii asistaţi sau reprezentaţi în comun în ceea ce priveşte deciziile care trebuie adoptate şi motivele determinante în adoptarea acestora, astfel încît fiecare client să poată lua propriile decizii, în baza unor informaţii complete.
    (11) Reprezentarea comună nu diminuează dreptul fiecărui client rezultat din relaţia client-avocat. Fiecare dintre clienţii reprezentaţi comun are dreptul la o reprezentare loială şi diligentă de către avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat avocatului şi toate drepturile prevăzute de Lege pentru cazul foştilor clienţi. Între clienţii reprezentaţi în comun, regula confidenţialităţii nu se aplică.
    (12) Avocatul va oferi clientului o opinie legală, onestă cu privire la consecinţele de fapt şi juridice ale cazului investigat, în limitele informaţiilor furnizate de client.
    (13) Folosirea de către client a opiniei şi sfatului avocatului, în scopuri ilegale, fără cunoştinţa avocatului care a oferit opinia sau sfatul respectiv, nu face avocatul responsabil în legătură cu acţiunea şi scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat să se abţină de la asistarea şi sfătuirea conştientă a unui client în activităţi infracţionale.
    (14) Avocatul are obligaţia să informeze rezonabil clientul în legătură cu situaţia curentă a asistenţei şi reprezentării şi să răspundă cu promptitudine oricăror solicitări de informare din partea clientului.
    (15) Avocatul va explica clientului împrejurările cauzei, situaţia curentă, posibilele evoluţii viitoare şi eventualele rezultate, în mod rezonabil, corespunzător cu împrejurările concrete ale cazului.
    (16) Avocatul nu este ţinut să informeze clientul în măsura în care s-a convenit prealabil acest lucru. În cazul în care clientul este o persoană juridică, obligaţia avocatului este de a informa exclusiv reprezentanţii legali sau persoanele expres desemnate în contract în acest scop. Informarea făcută de avocat acestor persoane este considerată o informare valabilă a clientului în sensul prezentului articol.
    (17) În activitatea sa profesională, avocatul poate folosi ca mijloc de probă copii de pe actele încredinţate de client, păstrînd actele originale pentru a putea fi prezentate la cererea instanţei.
    (18) Avocatul este obligat să restituie persoanei de la care a primit actele originale care i-au fost încredinţate.
    (19) În cazul în care avocatul este în imposibilitate să-şi îndeplinească activitatea profesională, îşi va asigura substituirea printr-un alt avocat, dacă, în prealabil, obţine acordul clientului în acest scop.
    (20) Avocatul este confidentul clientului în legătură cu cazul încredinţat. Confidenţialitatea şi secretul profesional garantează încrederea în avocat şi constituie obligaţii fundamentale ale avocatului.
    (21) Avocatul nu poate acţiona decît în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
    (22) Constituie atingere a independenţei avocatului şi trebuie evitate şi înlăturate de către avocat, prin orice mijloace legale:
    a) existenţa unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui în cauza care i-a fost încredinţată;
    b) prestarea de servicii juridice în scopul de a se face plăcut clienţilor, magistraţilor sau publicului;
    c) existenţa oricăror presiuni în scopul nerespectării secretului profesional.
    (23) Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client, dacă secretul informaţiilor încredinţate de un client anterior riscă să fie afectat sau atunci cînd cunoaşterea de către avocat a cauzelor unui client anterior îl favorizează nejustificat pe noul client.
    (24) În oricare caz de încetare a mandatului, avocatul are obligaţia să ia în timp util şi în mod rezonabil măsuri potrivite pentru apărarea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru a-şi angaja un alt avocat, predarea documentelor şi a bunurilor clientului.
    (25) Avocatul este obligat să verifice identitatea exactă a clientului său ori a persoanei care îi încredinţează cazul.
    (26) Avocatul nu poate nici să pretindă şi nici să accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui terţ un onorariu, un comision sau vreo altă compensaţie pentru faptul că a recomandat un avocat unui client, cu excepţia cazurilor de retrocedare pentru încredinţarea parţială sau totală a unei cauze.
    (27) Avocatul nu poate acorda nimănui un onorariu, un comision şi nici vreo altă compensaţie pentru că i-a fost acordat un caz, cu excepţia cazurilor în care în raporturile de conlucrare profesională se practică onorarii pentru încredinţarea parţială sau totală a unei cauze.
    (28) Avocaţii sînt obligaţi să îşi exercite activitatea cu bună-credinţă, potrivit uzanţelor oneste, cu respectarea intereselor clienţilor şi a cerinţelor concurenţei loiale.
    (29) Avocatul nu poate efectua acţiunile de certificare a actelor pentru sine, pentru membrii familiei sale, pentru rude sau afini.
    (30)  Avocatul este obligat să comunice clientului informaţiile pe care le deţine în legătură cu cazul acestuia chiar şi în situaţia în care comunicarea lor ar contraveni interesului său personal.
    (31) În cazul în care primeşte fonduri financiare sau alte bunuri care au legătură cu un client sau cu un terţ, avocatul este obligat să-i notifice pe aceştia în scris.
    (32) Avocatul este obligat să prezinte clientului, la cerere, situaţia privind cheltuielile efectuate pentru îndeplinirea activităţii profesionale încredinţate şi a cărei rambursare o solicită.
    (33) Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client în una şi aceeaşi cauză, atunci cînd interesele clienţilor sînt conflictuale sau cînd există, în mod real, riscul de a apărea un astfel de conflict de interese.
    (34) Cu excepţia unui acord între părţi, avocatul nu se va ocupa de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci cînd apare riscul un conflict de interese, cînd avocatul apreciază că nu poate asigura apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale fiecărui client în parte, cînd secretul profesional riscă să fie violat sau cînd independenţa sa riscă să fie lezată.
    (35) Avocatul nu trebuie să prezinte cu bună-ştiinţă informaţii false ori să inducă în eroare.
    (36) Avocatul este obligat, în momentele oportune, să-şi consilieze clientul cu privire la posibilitatea soluţionării unui conflict pe cale amiabilă sau printr-o cale legală alternativă, aptă a apăra drepturile şi interesele legitime ale acestuia.
    (37) Potrivit Legii, avocatul are obligaţia să achite, la termenul stabilit, taxele şi contribuţiile la formarea bugetului Uniunii Avocaţilor.
     Articolul 58. Secretul profesional
    (1) Avocatul este obligat să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţată.
    (2) Avocatul nu poate fi obligat în nici o circumstanţă şi de către nicio persoană să divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi absolvit de secretul profesional nici de către clientul său şi nici de către o altă autoritate sau persoană. Se exceptează însă cazurile în care avocatul este urmărit penal, disciplinar sau cînd există o contestaţie în privinţa onorariilor convenite, exclusiv pentru necesităţi stricte de apărare a sa.
    (3) Divulgarea secretului profesional constituie o gravă abatere disciplinară.
    (4) Obligaţia de a păstra secretul profesional se extinde asupra tuturor organelor profesiei de avocat şi a salariaţilor acestora cu privire la informaţiile cunoscute în exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor ce le revin, este absolută, nelimitată în timp şi se răsfrînge asupra tuturor activităţilor avocatului.
    (5) Secretul profesional vizează toate informaţiile şi datele de orice tip, în orice formă şi pe orice suport, precum şi orice documente redactate de avocat, care conţin informaţii sau date furnizate de client sau se fundamentează pe acestea în scopul acordării asistenţei juridice şi a căror confidenţialitate a fost solicitată de client.
    (6) În scopul asigurării secretului profesional, avocatul păstrează dosarele numai la sediul profesional.
    (7) Actele şi lucrările cu caracter profesional sînt inviolabile. Avocatul are obligaţia să se opună acţiunilor de percheziţionare a domiciliului, a sediului profesional al biroului, precum şi percheziţiei corporale, actelor sau lucrărilor cu caracter profesional aflate în locurile menţionate sau asupra sa.
    (8) Avocatul este obligat să se opună acţiunilor de ridicare a înscrisurilor şi bunurilor constînd din acte şi lucrări cu caracter profesional dacă nu sînt îndeplinite condiţiile Legii. Avocatul are obligaţia ca, de îndată, să-l anunţe despre cele întîmplate pe decanul baroului.
    (9) Orice comunicare sau corespondenţă profesională între avocaţi, între avocat şi client, între avocat şi organele profesiei, indiferent de forma în care a fost făcută, este confidenţială.
    (10) În relaţiile cu un avocat înscris într-un barou din afara Republicii Moldova, avocatul trebuie să se asigure, înainte de a schimba informaţii confidenţiale, că în ţara în care îşi exercită profesia colegul străin există norme ce permit asigurarea confidenţialităţii corespondenţei şi, în caz contrar, să încheie un acord de confidenţialitate sau să-l întrebe pe clientul său dacă acceptă, în scris, riscul unui schimb de informaţii neconfidenţiale.
    (11) Corespondenţa şi informaţiile transmise între avocaţi sau între avocat şi client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi în nici un caz aduse ca probe în justiţie şi nici nu pot fi lipsite de caracterul confidenţial.
Capitolul IX
RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A AVOCAŢILOR
    Articolul 59. Răspunderea disciplinară
    (1) Avocaţii răspund disciplinar pentru acţiunile prin care se încalcă prevederile Legii, ale normelor Codului deontologic al avocatului, ale prezentului Statut şi prevederile altor acte normative ce reglementează activitatea avocaturii.
    (2) Avocatul căruia i s-a intentat o procedură disciplinară este în drept să asiste la examinarea chestiunii privind tragerea lui la răspundere disciplinară şi să dea explicaţii nemijlocit Comisiei pentru etică şi disciplină.
    Articolul 60. Sancţiunile disciplinare
    (1) Sancţiuni disciplinare sînt:
    a) avertizarea;
    b) mustrarea;
    c) amenda de la 1000 la 3000 de lei, care se face venit la bugetul Uniunii Avocaţilor. Plata amenzii se face în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei privind aplicarea sancţiunii disciplinare sub formă de amendă;
    d) suspendarea activităţii de avocat (în temeiul art.13 alin.(1) lit.c) şi d) din Lege);
    e) retragerea licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat (în temeiul art.25 alin.(1) din Lege).
    (2) La aplicarea sancţiunii disciplinare se ţine cont de gravitatea abaterii, de circumstanţele în care a fost comisă, de activitatea şi comportamentul avocatului.
    Articolul 61. Termenele de prescripţie
    (1) Sancţiunea disciplinară se aplică cel mult peste 2 luni de la data constatării abaterii, fără a se lua în calcul perioada pierderii temporare de către avocat a capacităţii de muncă şi aflării acestuia în concediu.
    (2) Procedura disciplinară nu poate fi intentată, iar cea intentată se clasează, dacă din momentul comiterii abaterii a trecut un an. În acest caz nu se ia în calcul perioada pierderii temporare de către avocat a capacităţii de muncă, aflării acestuia în concediu şi timpul aflării cauzei în procedură penală şi disciplinară.
    (3) Dacă în decurs de un an de la data aplicării sancţiunii disciplinare avocatul sancţionat nu comite o nouă abatere, se consideră că acesta nu a fost supus sancţiunii disciplinare.
    (4) Sancţiunile disciplinare pot fi anulate înainte de termen.
Capitolul X
REMUNERAREA ACTIVITĂŢII DE AVOCAT.
ASIGURAREA ŞI IMPOZITAREA
    Articolul 62. Asigurarea de răspundere civilă
    (1) Pentru a asigura repararea prejudiciului material cauzat în procesul exercitării profesiei, avocatul este în drept să încheie, în condiţiile legii, contract de asigurare de răspundere civilă.
    (2) Suma minimă asigurată pentru un an de activitate se stabileşte de către Consiliul Uniunii Avocaţilor.
    Articolul 63. Ţinuta vestimentară
    (1) Avocatul este obligat să poarte robă în faţa instanţelor judecătoreşti.
    (2) Modelul robei se aprobă de către Consiliul Uniunii Avocaţilor.
    (3) Purtarea robei în afara incintei instanţei judecătoreşti este interzisă, cu excepţia cazurilor cînd avocatul este delegat de organele baroului să reprezinte profesia într-o ocazie ce impune această ţinută.
    Articolul 64. Remunerarea activităţii de avocat
    (1) Munca avocatului este remunerată din contul onorariilor primite de la persoanele fizice şi juridice.
    (2) Mărimea onorariului se stabileşte prin acordul părţilor şi nu poate fi schimbată de autorităţile publice sau de instanţa de judecată. La stabilirea onorariului, părţile pot ţine cont de recomandările organelor de conducere ale profesiei privind cuantumul onorariilor percepute în diverse categorii de cauze.
    (3) Statul asigură avocaţilor retribuirea asistenţei juridice acordate în conformitate cu Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat.
    (4) Cheltuielile efectuate de avocat în interesul procesual al clientului se estimează şi se decontează pe măsura informării documentate a clientului cu privire la cuantumul şi destinaţia lor. Părţile pot suplimenta aceste cheltuieli, pe parcursul derulării contractului, prin acte adiţionale.
    (5) Onorariile vor fi stabilite în funcţie de dificultatea, amploarea sau durata cazului.
    (6) Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente:
    a) timpul şi volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau activităţii solicitate de client;
    b) natura, noutatea şi dificultatea cazului;
    c) importanţa intereselor în cauză;
    d) împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte un alt mandat, din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi constatată de client fără investigaţii suplimentare;
    e) notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experienţa, reputaţia şi specializarea avocatului;
    f) conlucrarea cu experţi sau alţi specialişti impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea cazului;
    g) avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat;
    h) situaţia financiară a clientului;
    i) constrîngerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acţioneze pentru a asigura servicii legale performante.
    (7) Onorariile pot fi stabilite şi în monedă străină.
    (8) Onorariile pot fi stabilite astfel:
    a) onorarii orare;
    b) onorarii fixe (forfetare);
    c) onorarii de succes;
    d) onorarii formate din combinarea criteriilor de la lit. a), b) şi c).
    (9) Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumă fixă cuvenită avocatului pentru fiecare oră de servicii profesionale pe care o prestează clientului.
    (10) Onorariul fix (forfetar) constă într-o sumă fixă cuvenită avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care le prestează.
    (11) Onorariul orar şi fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul obţinut prin prestarea serviciilor profesionale.
    (12) Avocatul poate să primească de la un client onorarii periodice, inclusiv sub formă forfetară.
    (13) Avocatul are dreptul să solicite şi să obţină, suplimentar la onorariul orar sau fix, un onorariu de succes, cu titlu complementar. Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. În cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decît în legătură cu latura civilă a cauzei. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix.
    Articolul 65. Restricţii la publicitate
    (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat asigură publicul cu informaţii despre activitatea desfăşurată. Publicitatea trebuie să fie veridică, să respecte secretul profesional şi să fie realizată cu demnitate şi prudenţă.
    (2) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, toate menţiunile laudative sau comparative şi toate indicaţiile referitoare la identitatea clienţilor sînt interzise.
    (3) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite prin procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobîndirii de clientelă.
    (4) Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv:
    a) plasarea unei firme;
    b) anunţuri de publicitate potrivit prezentului Statut;
    c) anunţuri şi menţiuni în anuare şi cărţi de telefon;
    d) invitaţii, broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe, colocvii etc. profesionale şi de specialitate;
    e) corespondenţă profesională şi cărţi de vizită profesionale;
    f) publicare de articole ori materiale de interes profesional sau public, în domenii care ţin de sau au tangenţă cu specializarea avocatului. Nu constituie o formă de publicitate profesională permisă de Lege editarea unor materiale, în ediţii care nu au tangenţă cu specializarea avocatului şi care nu-şi îndeplinesc menirea de a explica sau de a populariza anumite reglementări juridice, iar conţinutul lor face dovada unui mesaj predominant laudativ sau comparativ;
    g) participarea la organizarea de evenimente, seminarii, conferinţe, mese rotunde etc. în ţară şi peste hotare, în domenii care au tangenţă cu specializarea avocatului. Participarea la organizarea unor evenimente cu caracter preponderent publicitar, care nu au tangenţă cu specializarea avocatului şi care, prin natura lor, în loc să comporte o menire explicativă sau de popularizare a anumitor reglementări juridice, dau dovada unui conţinut predominant laudativ sau comparativ, nu constituie o formă de publicitate profesională permisă de lege;
    h) pagină de Internet.
    (5) Nu este permisă utilizarea următoarelor mijloace de publicitate:
    a) oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul, reşedinţa unei persoane sau într-un loc public;
    b) propunerea personalizată de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens.
    (6) Firma trebuie să fie amplasată la intrarea imobilului sau a spaţiului ocupat în care forma de exercitare a profesiei îşi are sediul.
    (7) Anunţurile publicate în anuarele profesionale naţionale şi internaţionale, în presa scrisă şi electronică, reflectă activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele şi principalele domenii în care avocaţii îşi desfăşoară activitatea.
    (8) Invitaţiile şi anunţurile de participare la întruniri şi colocviile de specialitate naţionale şi internaţionale pot menţiona denumirea formei de exercitare a profesiei din care acestea fac parte.
    (9) Corespondenţa formei de exercitare a profesiei poate cuprinde:
    a) numărul de telefon, telefax, pagina de Internet şi adresa electronică (e-mail);
    b) adresa sediului;
    c) sigla formei respective de exercitare a profesiei.
    (10) Cărţile de vizită profesionale ale avocatului cuprind menţiunile permise corespondenţei, titlurile ştiinţifice sau profesionale dobîndite în ţară sau în străinătate.
    (11) Formele de exercitare a profesiei pot avea pagină proprie de Internet, care poate cuprinde menţiuni referitoare la activitatea desfăşurată, precum şi cele permise corespondenţei.
    (12) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de Lege şi de prezentul Statut privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat constituie o gravă abatere disciplinară.
     Articolul 66. Raporturile avocaturii cu autorităţile
                           publice
    (1) Statul garantează avocaţilor posibilitatea de exercitare a profesiei şi contribuie la crearea de condiţii favorabile în acest scop prin intermediul Ministerului Justiţiei şi al autorităţilor administraţiei publice locale.
    (2) Ministerul Justiţiei, în limitele competenţei sale:
    a) acordă sprijin avocaţilor şi organelor lor de autoadministrare în exercitarea profesiei de avocat;
    b) contribuie la formarea profesională continuă a avocaţilor;
    c) acordă asistenţă metodologică la solicitarea avocatului şi asociaţiilor de avocaţi;
    d) eliberează licenţe pentru exercitarea profesiei de avocat şi ţine registrul licenţelor;
    e) înregistrează şi ţine registrul cabinetelor avocaţilor şi birourilor asociate de avocaţi;
    f) aprobă documentele prevăzute de prezenta lege.
    (3) Autorităţile administraţiei publice locale:
    • contribuie la asigurarea birourilor de avocaţi cu spaţii adaptate pentru desfăşurarea activităţii;
    • în caz de necesitate, acordă birourilor şi asociaţiilor de avocaţi înlesniri, inclusiv la achitarea arendei spaţiilor;
    •  realizează, în colaborare cu organele de autoadministrare ale avocaţilor, alte măsuri în scopul asigurării liberului acces la asistenţa juridică calificată.
Capitolul XI
RELAŢIILE CU ORGANIZAŢIILE SIMILARE DIN ALTE
 ŢĂRI ŞI CU ORGANIZAŢIILE INTERNAŢIONALE

    Articolul 67. Relaţiile cu organizaţiile similare din
                         alte ţări şi cu organizaţiile internaţionale
    (1) Uniunea Avocaţilor poate fi membru al Asociaţiilor internaţionale şi regionale de avocaţi.
    (2) Consiliul Uniunii Avocaţilor, barourile, asociaţiile de avocaţi stabilesc relaţii cu organizaţiile internaţionale ale avocaţilor şi juriştilor, cu structurile şi organizaţiile similare din alte ţări.
     Articolul 68. Dispoziţii finale
    (1) Anexele adiacente Statutului fac parte integrantă din prezentul Statut.
    (2) Prezentul Statut a fost adoptat de Congresul Uniunii Avocaţilor din 29 ianuarie 2011.
    (3) Statutul profesiei de avocat intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    anexa nr.1

    anexa nr.2