HGM596/2011
ID intern unic:  339796
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 596
din  03.08.2011
cu privire la aprobarea unor măsuri de eradicare
a tulburărilor prin deficit de iod
Publicat : 12.08.2011 în Monitorul Oficial Nr. 131-133     art Nr : 666
    MODIFICAT
   
HG956 din 03.10.18, MO410-415/02.11.18 art.1109; în vigoare 02.11.18
    HG632 din 11.09.15, MO258-261/18.09.15 art.723



    În temeiul articolelor 6, 7, 9, 38 şi 72 din Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,  2009, nr.67, art.183), articolelor 9 şi 18 din Legea nr.78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.83-87, art.431) şi în scopul protecţiei sănătăţii populaţiei, combaterii malnutriţiei micronutriente, în special a deficienţei nutriţionale de iod şi diminuării consecinţelor sociale şi economice aferente, extinderii accesului populaţiei la produse alimentare conforme necesităţilor nutriţionale, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă:
    1) Programul naţional de eradicare a tulburărilor prin deficit de iod pînă în anul 2015, conform anexei nr. 1;
    2) Regulamentul sanitar privind sarea alimentară, conform anexei nr.2;
    [Pct.1 modificat prin HG632 din 11.09.15, MO258-261/18.09.15 art.723]
    2. Se instituie Consiliul consultativ pentru realizarea Programului naţional de eradicare a tulburărilor prin deficit de iod pînă în anul 2015 şi se aprobă componenţa lui nominală, conform anexei nr.4.
    Se stabileşte că, în caz de eliberare a membrilor Consiliului din funcţiile deţinute, atribuţiile lor în cadrul Consiliului vor fi exercitate de persoanele nou-desemnate în posturile respective, fără emiterea unei noi hotărîri de Guvern.
    3. Acoperirea financiară a acţiunilor incluse în Programul menţionat se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în bugetul public naţional pentru ocrotirea sănătăţii, precum şi din alte surse, conform legislaţiei în vigoare.
    4. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi autorităţile administraţiei publice locale vor asigura, în limitele competenţelor atribuite, realizarea prezentei hotărîri şi a acţiunilor incluse în Program, raportînd anual, pînă la 1 februarie, Ministerului Sănătăţii, care va generaliza informaţiile recepţionate şi va prezenta Guvernului, pînă la 1 martie, raportul integral privind realizarea prezentei hotărîri.
    5. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale:
    1) să elaboreze, în comun cu centrele de sănătate publică municipale şi raionale, în baza Programului naţional de eradicare a tulburărilor prin deficit de iod pînă în anul 2015, şi să aprobe, în termen de 2 luni, programe teritoriale de eradicare a tulburărilor prin deficit de iod pînă în anul 2015;
    2) să examineze anual realizarea programelor teritoriale de eradicare a tulburărilor prin deficit de iod pînă în anul 2015 şi să întreprindă măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor prevăzute în ele.
    6. Controlul executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii.

    PRIM-MINISTRU                                                              Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    ministrul economiei                                                            Valeriu Lazăr
    Ministrul sănătăţii                                                              Andrei Usatîi
    Ministrul agriculturii
    şi industriei alimentare                                                       Vasile Bumacov
    Ministrul finanţelor                                                             Veaceslav Negruţa

    Nr. 596. Chişinău, 3 august 2011.


Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului nr. 596
din 3 august 2011
PROGRAMUL NAŢIONAL
de eradicare a tulburărilor prin deficit de iod pînă în anul 2015
Capitolul I. Identificarea problemei
Secţiunea 1. Introducere
    1. Programul naţional de eradicare a tulburărilor prin deficit de iod pînă în anul 2015 (în continuare – Program) este destinat protecţiei sănătăţii populaţiei în raport cu factorul alimentar, în special eradicării deficienţei nutriţionale de iod şi a consecinţelor acesteia – tulburărilor prin deficit de iod. Programul urmează a fi realizat de către ministere, alte autorităţi administrative publice centrale şi autorităţile administrative publice locale, în comun cu întreprinzătorii din sectorul alimentar, alte persoane fizice şi juridice interesate, mass-media.
    2. Tulburările prin deficit de iod constituie un spectru larg de deficienţe care rezultă din insuficienţa iodului în raţia zilnică şi, ca rezultat, generează afectarea ireversibilă a creierului, reducerea capacităţilor intelectuale şi fizice ale indivizilor, care se pot manifesta prin retard mintal şi fizic, guşă, cretinism. Tulburările prin deficit de iod constituie o cauză importantă a afectării cognitive prevenibile.
    3. Tulburările prin deficit de iod sînt recunoscute ca problemă de sănătate publică în Republica Moldova din anul 1996, cînd primul studiu naţional privind statutul nutriţional în iod al populaţiei a demonstrat prevalenţa înaltă a guşii în rîndul copiilor cu vîrsta între 8 şi 10 ani – de 38%, şi mediana excreţiei iodului cu urina – de 78,4  µg/l.
    4. Eradicarea tulburărilor prin deficit de iod, fiind o problemă nu doar medicală, dar şi social-economică, este posibilă prin introducerea şi menţinerea permanentă şi durabilă a fortificării universale cu iod a sării alimentare. Sarea a fost selectată ca produs pentru fortificare cu iod din considerentele că ea este un produs accesibil întregii populaţii, este consumată destul de stabil pe parcursul anului de întreaga populaţie, indiferent de locul de trai (urban sau rural), precum şi de venituri, Tehnologia de iodare este necostisitoare şi uşor de realizat.
    5. Guvernul a întreprins diverse măsuri pentru eradicarea tulburărilor cauzate de deficitul de iod prin iodarea sării, destinate atît comercializării către populaţie, cît şi utilizării în industria alimentară şi în alimentaţia publică. Au fost aprobate două programe naţionale pentru eliminarea tulburărilor prin deficit de iod, aprobate prin hotărîrile de Guvern nr.46 din 16 ianuarie 1998 şi nr.539 din 17 mai 2007, care au contribuit la ameliorarea situaţiei în domeniul vizat. Studiile şi analiza progresului de la începutul implementării măsurilor de prevenţie denotă că, deşi utilizarea sării iodate în gospodării înregistrează o creştere lentă, de la 32% – în anul 1998 la 33% în anul 2000, 52% – în anul 2002, 59,5% – în anul 2005, 78,6% – în anul 2009, rezultatele sînt încă departe de a fi conforme cu criteriile internaţionale pentru eliminarea tulburărilor prin deficit de iod.
Secţiunea 2. Contextul naţional şi internaţional
    6. Programul este elaborat în contextul Strategiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) de prevenire şi reducere a malnutriţiei micronutriente şi este orientat spre realizarea indicatorilor de sănătate incluşi în Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului, a rezoluţiei S-27/2 „O lume demnă pentru copii”, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la cea de-a XXVI-a sesiune specială din 10 mai 2002 în vederea eliminării tulburărilor prin deficit de iod, semnatară a cărei este şi Republica Moldova, precum şi în contextul Legii nr.295-XVI din 21 decembrie 2007 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare pe anii 2008-2011 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 25 februarie 2008.
    Promovarea iodării universale a sării şi implementarea  programelor de sănătate publică recomandate de OMS în vederea prevenirii carenţei de micronutrimente la femei şi copii constituie una dintre acţiunile prevăzute în Politica Naţională de Sănătate, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.886 din 6 august 2007 şi în Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii  2011-2014, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 179 din 23 martie 2011.
    7. Asambleea Mondială a Sănătăţii în rezoluţia WHA43.2. Prevenirea şi controlul tulburărilor prin deficit de iod (la cea de-a 43-a Asamblee Mondială a Sănătăţii, Geneva, 7-17 mai 1990. Vol.III. Rezoluţii şi decizii. Geneva, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 1990) a stabilit obiectivul eliminării tulburărilor prin deficit de iod ca problemă de sănătate publică şi a reafirmat acest obiectiv în rezoluţia WHA49.13. Problema privind prevenirea şi controlul tulburărilor prin deficit de iod a fost pusă în dezbateri la Asambleea Mondială a Sănătăţii, Geneva, 25 mai 1996. Vol.III. Rezoluţii şi decizii. Geneva, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 1996. Prin rezoluţia WHA60.21., eliminarea durabilă a tulburărilor prin deficit de iod (la cea de-a 60-a Asamblee Mondială a Sănătăţii, Geneva, 14-23 mai 2007. Vol.III. Rezoluţii şi decizii. Geneva, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 2007) s-a făcut apel către statele-membre să-şi dubleze eforturile pentru susţinerea cu succes a programelor continue de protecţie a populaţiei contra deficienţei de iod şi eliminarea durabilă a tulburărilor prin deficit de iod, precum şi să stabilească coaliţii naţionale multidisciplinare în vederea monitorizării statutului nutriţional în iod la fiecare 3 ani.
    În rezoluţie se menţionează că strategia preferabilă de control al tulburărilor prin deficit de iod rămîne iodarea universală a sării.
Capitolul II. Menţinerea durabilă a iodării sării
    8. Pentru satisfacerea necesităţilor nutriţionale ale populaţiei în iod, precum  şi pentru consolidarea şi asigurarea durabilităţii utilizării sării alimentare iodate, importatorii şi distribuitorii de sare alimentară pe piaţa Republicii Moldova vor pune la dispoziţia întreprinderilor de industrie alimentară, comerţ cu produse alimentare şi alimentaţie publică, inclusiv localurilor de alimentaţie din  instituţiile medico-sanitare publice şi private, din instituţiile pentru copii şi adolescenţi, pe întreg teritoriul Republicii Moldova sare alimentară adecvat iodată, conformă reglementărilor în vigoare. La rîndul lor, întreprinderile şi instituţiile menţionate vor pune această sare la dispoziţia cumpărătorilor şi consumatorilor.
    9. Ministerul Sănătăţii va asigura monitorizarea calităţii sării alimentare iodate importate şi plasate pe piaţa internă a Republicii Moldova.
Capitolul III. Scop şi obiective
    10. Scopul prezentului Program constă în eliminarea, pînă în anul 2015, a tulburărilor cauzate de deficitul de iod prin asigurarea şi menţinerea iodării sării ca strategie principală de sănătate publică.
    11. Programul este orientat spre realizarea obiectivelor Planului de acţiuni privind implementarea Programului naţional de eradicare a tulburărilor prin deficit de iod pînă în anul 2015, conform anexei la prezentul Program, inclusiv:
    1) asigurarea importului şi plasării pe piaţă a cel puţin 95% de sare alimentară adecvat iodată către 1 ianuarie 2014 şi menţinerea durabilă a acestei rate;
    2) creşterea ratei de utilizare a sării alimentare adecvat iodate pînă la cel puţin 90% dintre gospodării  către anul 2014 şi menţinerea durabilă a acestei rate;
    3) creşterea ponderii întreprinderilor de fabricare a pîinii şi a produselor de panificaţie care utilizează sarea alimentară iodată pînă la 100% către 1 ianuarie 2012 şi menţinerea ulterioară durabilă a acestei ponderi;
    4) creşterea ponderii întreprinderilor din industria alimentară, altele decît cele de producere a pîinii şi a produselor de panificaţie, care utilizează sarea alimentară iodată pînă la 90% către 1 ianuarie 2014 şi pînă la 100% - către 1 ianuarie 2015 şi menţinerea ulterioară durabilă a acestei ponderi;
    5) atingerea către anul 2015 a medianei excreţiei iodului cu urina la un nivel de 100-300 µg/l la copiii de 8-10 ani.
Capitolul IV. Acţiunile ce urmează a fi întreprinse
pentru pentru implementarea prezentului Program
    12. Pentru a asigura importul şi plasarea pe piaţă a cel puţin 95% de sare alimentară adecvat iodată сătre 1 ianuarie 2014 şi menţinerea durabilă a acestei rate, se prevăd următoarele direcţii de activitate:
    1) asigurarea importului şi plasării pe piaţă a cantităţilor suficiente de sare alimentară iodată (circa 5 kg de sare alimentară iodată per persoană într-un an);
    2) sensibilizarea şi informarea importatorilor şi a distribuitorilor de sare alimentară despre tulburările prin deficit de iod în Republica Moldova şi despre strategia de combatere şi eradicare a lor – iodarea universală a sării;
    3) implementarea/aplicarea Regulamentului sanitar privind sarea alimentară şi a altor acte normative în vigoare.
    13. Creşterea ratei de utilizare a sării alimentare adecvat iodată pînă la cel puţin 90% dintre gospodării către anul 2014 şi menţinerea durabilă a acestei rate se vor efectua prin realizarea următoarelor direcţii de activitate:
    1) elaborarea şi implementarea unor campanii de informare în masă privind impactul deficienţei de iod asupra sănătăţii şi bunăstării populaţiei, productivităţii muncii şi performanţelor şcolare, precum şi privind beneficiile consumului de sare alimentară iodată;
    2) combaterea prejudecăţilor precum că sarea iodată ar dăuna calităţii unor produse alimentare, informarea populaţiei despre rezultatele studiilor internaţionale şi celor naţionale efectuate la acest capitol.
    14. Pentru asigurarea creşterii către 1 ianuarie 2012 a ponderii întreprinderilor de fabricare a pîinii şi a altor produse de panificaţie care utilizează sarea alimentară iodată pînă la 100% şi menţinerea ulterioară durabilă a acestei ponderi, precum şi pentru creşterea ponderii întreprinderilor din industria alimentară, altele decît cele de producere a pîinii şi a produselor de panificaţie care utilizează sarea alimentară iodată pînă la 90% – către 1 ianuarie 2014 şi pînă la 100% - către 1 ianuarie 2015 şi menţinerea durabilă a acestor rate, se prevăd următoarele direcţii de activitate:
    1) sensibilizarea şi informarea întreprinzătorilor din industria alimentară despre impactul deficienţei de iod asupra sănătăţii populaţiei din Republica Moldova şi asupra productivităţii angajaţilor, precum şi despre beneficiile utilizării sării alimentare iodate în calitate de ingredient alimentar prin substituirea sării alimentare neiodate;
    2) informarea întreprinzătorilor din industria alimentară despre lipsa efectelor nefavorabile ale sării alimentare iodate asupra calităţii produselor alimentare, despre rezultatele studiilor internaţionale şi naţionale efectuate la acest capitol în scopul combaterii prejudecăţilor persistente precum că sarea iodată ar dăuna calităţii produselor alimentare.
    15. Asigurarea atingerii către anul 2015 a medianei excreţiei iodului cu urina la un nivel de 100-300 µg/l la copiii de 8-10 ani se va efectua prin realizarea următoarelor direcţii de activitate:
    1) promovarea beneficiilor pentru sănătate de la substituirea sării alimentare neiodate din alimentaţie cu sare alimentară iodată;
    2) promovarea principiilor unei alimentaţii sănătoase, a măsurilor de eradicare a tulburărilor prin deficit de iod, recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de Comisia Codex Alimentarius.
    16. Pentru consolidarea către anul 2015 a unui sistem eficient de management, de coordonare, monitorizare şi evaluare a Programului, se vor realiza următoarele direcţii de activitate:
    1) asigurarea monitorizării importului sării alimentare iodate şi neiodate în Republica Moldova şi evaluării disponibilităţii sării alimentare iodate şi neiodate la import;
    2) asigurarea monitorizării utilizării sării alimentare iodate în industria alimentară şi la întreprinderile de alimentaţie publică;
    3) asigurarea monitorizării disponibilităţii sării alimentare iodate şi neiodate în unităţile de comerţ alimentar şi calităţii sării alimentare iodate;
    4) asigurarea monitorizării calităţii sării alimentare utilizate la nivel de gospodării;
    5) asigurarea realizării studiului naţional privind evaluarea statutului nutriţional în iod al copiilor de 8-10 ani;
    6) asigurarea implementării metodei de determinare a excreţiei iodului cu  urina;
    7) fortificarea capacităţilor de monitorizare şi evaluare a prezentului Program.

Capitolul V. Rezultatele preconizate
    17. Implementarea prezentului Program va contribui la eradicarea durabilă a tulburărilor prin deficit de iod în Republica Moldova.
    18. Rezultatele scontate către anul 2015 sînt următoarele:
    1) mediana excreţiei iodului cu urina la copii de 8-10 ani va fi de 100-300 µg de iod per litru de urină;
    2) 95% din sarea alimentară iodată plasată pe piaţă va fi adecvat iodată (începînd cu  1 ianuarie 2014);
    3) cel puţin 90% dintre gospodării vor utiliza sare alimentară adecvat iodată (începînd cu 1 ianuarie 2014);
    4) 100% dintre întreprinderile de fabricare a pîinii şi a produselor de panificaţie vor utiliza sare alimentară iodată (începînd cu 1 ianuarie 2012);
    5) 100% dintre întreprinderile din industria alimentară, altele decît cele de fabricare a pîinii şi a produselor de panificaţie, vor utiliza sarea alimentară iodată (începînd cu 1 ianuarie 2015).
Capitolul VI. Indicatorii
    19. Pentru evaluarea gradului de atingere a rezultatelor se vor utiliza următorii indicatori:
    1) mediana excreţiei iodului cu urina;
    2) cantitatea de sare alimentară iodată importată şi plasată pe piaţa internă;
    3) ponderea întreprinderilor din industria alimentară care utilizează sarea alimentară iodată;
    4) ponderea întreprinderilor de comerţ alimentar care fac disponibilă sarea alimentară iodată pentru populaţie;
    5) ponderea gospodăriilor care utilizează sarea alimentară adecvat iodată;
    6) numărul probelor de sare alimentară iodată analizate pentru determinarea  conţinutului de iod;
    7) numărul de rapoarte de monitorizare realizate.
Capitolul VII. Estimarea generală a
costurilor şi riscuri de implementare
    20. Estimarea generală a costurilor legate de implementarea Planului de acţiuni privind implementarea prezentului Program a fost efectuată în baza priorităţilor şi activităţilor identificate şi formulate. A fost utilizată metodologia cost-beneficiu, în comun cu preluarea şi adaptarea experienţei naţionale anterioare şi internaţionale cu scopul stabilirii costurilor principale pentru implementarea prezentului Program.
    21. Costul estimativ al prezentului Program este de 4,6 milioane lei şi este detaliat pentru fiecare an, în funcţie de sursa de finanţare şi în conformitate cu acţiunile stipulate în Program.
    22. În realizarea prezentului Program un impediment identificat este persistenţa prejudecăţilor precum că sarea alimentară iodată dăunează calităţii unor produse alimentare, care poatе fi depăşit prin acţiuni de sensibilizare şi informare.
Capitolul VIII. Proceduri de monitorizare,
evaluare şi raportare
    23. În procesul de implementare a prezentului Program va fi efectuată monitorizarea permanentă a realizării acţiunilor şi a rezultatelor obţinute, pentru a opera, în caz de necesitate, modificări în politicile promovate şi în acţiunile întreprinse.
    24. Scopul monitorizării constă în corelarea obiectivelor şi a acţiunilor stipulate în Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de reducere a tulburărilor prin deficit de iod pînă în anul 2015 (în continuare – Planul de acţiuni) cu rezultatele aşteptate ale Programului, pentru ca, ulterior, să fie efectuată o evaluare cît mai corectă a modului de realizare a Programului şi a impactului acestuia asupra sănătăţii populaţiei.
    25. În particular, procesul de monitorizare şi evaluare va contribui la analiza situaţiei curente şi a tendinţelor în realizarea obiectivelor Programului, la analiza realizării Planului de acţiuni şi evaluarea corectă a rezultatelor finale obţinute.
    26. Coordonarea procesului de monitorizare şi evaluare a rezultatelor implementării Programului va fi efectuată de către Ministerul Sănătăţii.
    27. În scopul instituirii procedurilor durabile de monitorizare şi evaluare a Programului, Ministerul Sănătăţii va elabora şi va aproba, prin ordin, Planul de monitorizare şi evaluare, în conformitate cu prevederile prezentului Program.
    28. Procedurile de monitorizare vor prevedea supravegherea de rutină, efectuată de către Serviciul de supraveghere de stat a sănătăţii publice, şi cercetarea prin studii efectuate periodic.
    29. În cadrul procesului de monitorizare vor fi elaborate rapoarte de progres, care vor include informaţii despre implementarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni. Aceste rapoarte vor fi elaborate de către Ministerul Sănătăţii o dată în an şi vor conţine informaţia privind situaţia implementării acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni. La sfîrşitul fiecărui an de implementare, Ministerul Sănătăţii va elabora raportul de evaluare a Programului, care va conţine informaţia despre rezultatele obţinute, conform obiectivelor stabilite în Program, şi care va fi prezentat Guvernului în luna martie a fiecărui an.
    30. În scopul monitorizării şi evaluării prezentului Program, în special a disponibilităţii sării alimentare iodate şi neiodate la import şi acoperirii necesităţilor populaţiei în iod, Serviciul Vamal va transmite trimestrial Ministerului Sănătăţii informaţia privind importurile de sare, care va include date conform tabelului de mai jos:
Nr.d/o
Luna,
anul
Denumirea produsului
Cantitatea, tone
Ţara de origine
Sare alimentară iodată, cod 250100911
Sare alimentară neiodată, cod 250100919
 
 
 
 
 
 
 
 

Capitolul IX. Autorităţile responsabile de implementare
    31. Autoritatea responsabilă de implementarea prezentului Program este Ministerul Sănătăţii, în comun cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Serviciul Vamal. Autorităţile responsabile pentru fiecare acţiune în parte sînt specificate în Planul de acţiuni.
    32. În procesul de implementare a prezentului Program autorităţile responsabile vor colabora cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, autorităţi administrative centrale, Academia de Ştiinţe a Moldovei, organizaţii neguvernamentale, precum şi cu partenerii internaţionali de dezvoltare.
    33. Consiliul de coordonare a măsurilor de realizare a Programului (în continuare Consiliu), instituit prin prezenta hotărîre, va contribui la implementarea eficientă a Programului. Consiliul este un organ consultativ şi îşi desfăşoară activitatea pe baza unui parteneriat, creat între instituţiile de stat, internaţionale şi neguvernamentale, cu respectarea principiului transparenţei şi colaborării reciproce. Consiliul funcţionează pe baze obşteşti.
    34. Activitatea Consiliului va fi orientată spre:
    1) acordarea de sprijin şi consultanţă în realizarea obiectivelor prezentului  Program ce ţin de promovarea iodării universale a sării şi în mobilizarea resurselor interne şi externe în vederea realizării Programului;
    2) crearea unui parteneriat eficient prin coordonarea acţiunilor şi a resurselor disponibile în scopul implementării eficiente a prezentului Program;
    3) acordarea de asistenţă în asigurarea transparenţei Programului; folosirea resurselor bugetare şi a celor din sponsorizări, granturi;
    4) contribuirea la difuzarea informaţiei între parteneri şi populaţie.
    35. Consiliul se întruneşte în şedinţe cel puţin de 2 ori pe an şi deciziile adoptate sînt consemnate prin procese-verbale. Deciziile Consiliului sînt adoptate cu majoritatea absolută din voturile membrilor prezenţi şi au caracter de recomandare.

    anexa

 Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului nr.596
din 3 august 2011
Regulamentul sanitar privind sarea alimentară
 Capitolul I. Dispoziţii generale
    1. Prezentul Regulament sanitar privind sarea alimentară (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţele referitor la sarea alimentară şi nu se aplică sării de altă origine decît cea specificată la punctul 2 din prezentul Regulament, în special sării care este un produs secundar al industriei chimice.
    2. Sarea alimentară poate fi rafinată şi nerafinată (neprelucrată, brută) şi se obţine din zăcămintele subterane de sare de rocă, din soluţii sărate de sare sau prin evaporarea apei de mare sau a apei de ocean (natural sărate).
    3. În sensul prezentului Regulament, se aplică noţiunile prevăzute în Legea nr.78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare, precum şi noţiunile, care semnifică următoarele:
    iodarea sării - proces de fortificare cu iod a sării alimentare destinate consumului uman, în scopuri de sănătate publică;
    sare alimentară – sarea utilizată ca ingredient alimentar, destinată comercializării directe către consumator în scopul consumului uman şi utilizării în industria alimentară, în alimentaţia publică (diferită de sarea industrială), precum şi sarea utilizată ca substanţă suport pentru aditivii alimentari şi/sau nutrimente şi care reprezintă un produs cristalin în a cărui compoziţie predomină clorura de sodiu (NaCl);
    sare alimentară iodată – sare alimentară, în care, în scopuri de sănătate publică, pentru prevenirea tulburărilor prin deficit de iod, s-a adăugat iod sub formă de iodat sau iodură de potasiu sau de sodiu;
    tulburări prin deficit de iod – un spectru larg de deficienţe care rezultă din insuficienţa iodului în raţia zilnică şi care are ca rezultat afectarea ireversibilă a creierului, reducerea capacităţilor intelectuale şi fizice ale indivizilor, care pot să se manifeste prin retard mintal şi fizic, guşă, cretinism.
 Capitolul II. Cerinţe privind calitatea
şi siguranţa sării
    4. Sarea alimentară importată sau produsă local şi plasată pe piaţa internă a Republicii Moldova este sare alimentară iodată.
    5. Conţinutul de clorură de sodiu (NaCl) în sare nu va fi mai mic de 97% în substanţă uscată, cu excepţia aditivilor.
    6. Sarea alimentară trebuie să corespundă următoarelor cerinţe de puritate:
    1) umiditatea să constituie nu mai mult de 4% pentru sarea rafinată şi nu mai mult de 7% pentru sarea nerafinată;
    2) conţinutul în calciu şi magneziu să constituie nu mai mult de 2%;
    3) substanţele insolubile în apă să constituie nu mai mult de 0,2%.
    7. În calitate de compuşi ai iodului în sarea alimentară se adăugă iodura de potasiu (KI) ori iodatul de potasiu (KIO3) sau iodura de sodiu (NaI) ori iodatul de sodiu (NaIO3).
    8. Cantitatea de iod în sarea alimentară iodată plasată pe piaţa internă, destinată comercializării directe către consumator sau utilizării în industria alimentară, va fi de cel puţin 20 şi de cel mult 35 mg de iod per kg de sare pentru acoperirea necesităţilor nutriţionale naţionale în iod.
    9. Sarea alimentară iodată cu un conţinut în iod mai mare de 35 mg de iod per kg de sare, dar nu mai mult de 90 mg de iod per kg de sare, poate fi utilizată în industria alimentară.
    10. Conţinutul de contaminanţi în sare nu va depăşi următoarele niveluri maxime:
    1) arsen – nu mai mult de 0,5 mg/kg exprimat ca arsen;
    2) cupru – nu mai mult de 2 mg/kg, exprimat ca cupru;
    3) plumb – nu mia mult de 2 mg/kg, exprimat ca plumb;
    4) cadmiu – nu mai mult de 0,5 mg/kg, exprimat ca cadmiu;
    5) mercur – nu mai mult de 0,1 mg/kg, exprimat ca mercur.
    11. Sarea alimentară iodată poate conţine aditivii alimentari, prevăzuţi de actele normative în vigoare.
Capitolul III. Ambalarea, etichetarea, transportarea,
depozitarea şi comercializarea sării alimentare iodate
    12. Metodele şi condiţiile de producere, ambalare, depozitare, transportare şi desfacere a sării alimentare se organizează şi se realizează în condiţiile excluderii riscului de contaminare, de depreciere a calităţii, de pierdere evitabilă a conţinutului de iod şi menţinerii normelor de igienă alimentară pînă cînd produsul ajunge la consumatorul final.
    13. Prezenţa produselor naturale secundare, în special compuse din sulfaţi, carbonaţi, bromuri de: calciu, potasiu, magneziu, precum şi cloruri de calciu, potasiu şi magneziu şi cantitatea lor în sarea alimentară, indiferent de originea şi metoda de producere a sării, nu trebuie să prezinte risc pentru sănătatea omului.
    14. Sarea alimentară iodată se ambalează în ambalaje ermetice din polipropilenă sau polietilenă de densitate înaltă, care asigură conservarea nivelului prescris de iod pe durata termenului de valabilitate a sării alimentare iodate.
    15. Denumirea sub care este comercializată sarea alimentară iodată  este următoarea: „SARE ALIMENTARĂ IODATĂ”.
    16. Fără a aduce atingere prevederilor din legislaţia naţională privind etichetarea produselor alimentare, stipulate în Legea nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, sării alimentare iodate i se aplică următoarele cerinţe specifice suplimentare de etichetare:
    [Pct.16 modificat prin HG956 din 03.10.18, MO410-415/02.11.18 art.1109; în vigoare 02.11.18]
    a) denumirea compusului iodului utilizat pentru fortificare sau simbolul chimic al acestuia;
    b) conţinutul în iod per kg de sare, exprimat în mg/kg şi înscris în acelaşi cîmp de vedere cu denumirea produsului;
    c) termenul de valabilitate, exprimat prin cuvintele „a se consuma pînă la”.
    17. În cazul în care sarea conţine una sau mai multe săruri de ferocianuri, adăugate în apa sărată pe parcursul cristalizării, denumirea produsului este însoţită de cuvintele “tratată cu săruri de ferocianuri”.
    18. Transportarea, depozitarea şi comercializarea sării alimentare iodate se efectuează în condiţii care să asigure protejarea produsului de acţiunea directă a umidităţii, căldurii, razelor solare, de contaminarea cu praf sau murdărie din mediul ambiant, precum şi conservarea nivelului prescris de iod pe durata termenului de valabilitate a produsului.
    Sarea alimentară iodată nu se amestecă cu sarea alimentară neiodată.
    19. Sarea alimentară iodată se transportă, se depozitează şi se comercializează în ambalajul original în care a fost preambalată de către producător. Reambalarea sării alimentare iodate nu se permite. Nu se admite ambalarea sării alimentare în ambalaje utilizate anterior pentru produse nealimentare.
    20. Distribuirea sării alimentare iodate se efectuează în condiţii care să reducă intervalul între iodare şi consumul sării alimentare iodate, cu respectarea principiului „primul intrat, primul ieşit”.
    21. Eticheta sării alimentare iodate va conţine o atenţionare pentru consumator privind necesitatea păstrării produsului în condiţii care să-l protejeze de acţiunea directă a umidităţii, căldurii şi razelor solare.
Capitolul IV. Condiţii privind plasarea pe piaţă a sării
alimentare neiodate

    22. Sarea alimentară neiodată poate fi plasată pe piaţă în următoarele condiţii:
    1) pe eticheta produsului în acelaşi cîmp de vedere cu denumirea „Sare alimentară neiodată” şi cu litere de aceleaşi dimensiuni ca şi cele din denumirea produsului se specifică următoarea atenţionare: „Acest produs nu previne tulburările prin deficit de iod”;
    2) în lipsa ofertei de sare alimentară iodată nu va fi pusă în vînzare;
    3) va fi plasată în locuri mai puţin vizibile pentru consumator.

    [Anexa nr.3 abrogată prin HG632 din 11.09.15, MO258-261/18.09.15 art.723]

Anexa nr.4
la Hotărîrea Guvernului nr.596
din 3 august 2011
COMPONENŢA NOMINALĂ
a Consiliului consultativ pentru realizarea Programului
naţional de eradicare a tulburărilor prin deficit de iod
pînă în anul 2015
    MAGDEI Mihail             -    viceministru al sănătăţii, preşedinte al Consiliului
    BAHNAREL Ion            -    director general al Centrului Naţional de Sănătate
                                                Publică, vicepreşedinte al Consiliului
    ŞALARU Ion                  -    prim-vicedirector al Centrului Naţional de Sănătate
                                                Publică, secretar al Consiliului
    GUŢU Viorel                  -    viceministru al agriculturii şi industriei alimentare
    GANDRABURA
    Loretta                            -    viceministru al educaţiei
    CĂRĂUŞ Maria             -    viceministru al finanţelor
    VASILACHI Ana           -    viceministru al muncii, protecţiei sociale şi familiei
    OPOPOL Nicolae          -    şef catedră, Universitatea de stat de Medicină şi
                                                Farmacie “Nicolae Testemiţanu”
    ANESTIADI Zinaida      -    şef catedră, Universitatea de Stat de Medicină şi
                                                Farmacie „Nicolae Testemiţanu”
    YUSTER Alexandra       -    reprezentant al UNICEF în Moldova
    BALIŢCHI Tudor          -    director general al Serviciului Vamal
    CUZIMUC Alexandru    -    şef al Inspectoratului Principal de Stat pentru
                                                Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţie a
                                                Consumatorilor
    GORINCIOI Rita          -    director executiv al Asociaţiei Naţionale a
                                               Producătorilor din Moldova
    CARAUŞ Vasile            -    preşedinte al Uniunii Centrale a Cooperativelor
                                               de Consum “Moldcoop”
    CEAICOVSCHI Igor    -    director al „Bicsalt” S.R.L., importator de sare
    HMELNIŢCHI
    Alexandru                      -    director tehnic de producere, prim-adjunct al
                                               directorului general al S.A. „Franzeluţa"