Anexa nr. 1
la Hotărîrea Guvernului nr. 952
din  16 decembrie 2011

    1. Metodologia cu privire la elaborarea şi reexaminarea standardelor ocupaţionale pentru profesiile muncitoreşti (în continuare – Metodologie) reprezintă temei normativ pentru elaborarea standardelor ocupaţionale în diferite domenii de activitate.
    2. În sensul prezentei Metodologii, noţiunile de bază utilizate se definesc după cum urmează:
    atribuţie – proces de muncă determinat, efectuat continuu sau periodic, prin implicarea cunoştinţelor, capacităţilor şi atitudinilor specializate, orientate spre realizarea unui obiectiv;
    competenţă – ansamblu de informaţii, cunoştinţe, capacităţi şi atitudini teoretice şi practice integrate, de care dă dovadă persoana în vederea realizării atribuţiilor şi sarcinilor profesiilor muncitoreşti;
    competenţă-cheie – pachet multifuncţional, transferabil, de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini de care au nevoie toţi indivizii pentru dezvoltarea personală, incluziunea socială şi obţinerea unui loc de muncă şi acţionează ca fundament pentru învăţare în cadrul educaţiei continue;
    fond al standardului ocupaţional – conţinutul standardului, totalitatea elementelor de bază ale standardului ocupaţional;
    ocupaţie – activitate aducătoare de venit (în bani, natură sau servicii) cu caracter permanent, pe care o exercită o persoană într-o unitate economico-socială;
    profesie – activitate cu caracter permanent, pe care o exercită o persoană conform unei calificări bazate pe anumite cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice (meserie);
    profesie muncitorească – profesie (ocupaţie) exercitată de către un muncitor calificat în corespundere cu denumirile profesiilor stabilite în Indexul alfabetic al ocupaţiilor muncitorilor al Clasificatorului Ocupaţiilor din Republica Moldova;
    profil ocupaţional –  descriere a unei profesii (ocupaţii), ce include atribuţii funcţionale şi sarcini de muncă, precum şi cunoştinţe, capacităţi şi deprinderi practice, calităţi profesionale, utilaje, instrumente şi materiale de lucru necesare pentru a realiza cu succes activităţi specifice ocupaţiei;
    sarcină de lucru – componentă de bază a procesului de muncă, constituentă a atribuţiei, în care se divide şi se operaţionalizează aceasta;
    standard - document stabilit prin consens şi aprobat de un organ abilitat, care prevede, pentru utilizări comune şi repetate, reguli, prescripţii şi caracteristici comune referitoare la diverse activităţi sau rezultatele acestora, în scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un anumit context;
    standard ocupaţional – act normativ care descrie activităţile şi sarcinile profesionale specifice profesiilor dintr-un domeniu ocupaţional şi reperele calitative asociate îndeplinirii cu succes a acestora, în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii.
    3. Standardele ocupaţionale sînt necesare pentru asigurarea calităţii pregătirii resurselor umane, identificarea calificărilor pe piaţa forţei de muncă şi corelarea formării profesionale iniţiale şi continue cu cerinţele pieţei muncii. Standardele ocupaţionale servesc drept bază pentru reformarea sistemului de învăţămînt secundar profesional din Republica Moldova, dezvoltarea Cadrului Naţional al Calificărilor compatibil cu principiile Cadrului European al Calificărilor.
    4. Standardele ocupaţionale contribuie la formarea resurselor umane şi se elaborează în funcţie de dezvoltarea socioeconomică a statului pe termen mediu şi lung, cerinţele pieţei muncii; experienţa avansată aplicată în ramurile/sectoarele economiei naţionale, tehnologiilor, materiei prime şi utilajului modern.
    5. Standardele ocupaţionale reflectă valorile profesionale autentice specifice ocupaţiei şi se formulează în mod comprehensiv, clar şi transparent pentru a fi înţelese de către orice persoană (muncitor, inginer, personal de deservire, funcţionar public, cadru didactic, elev/student etc.), cu respectarea egalităţii de gen, vîrstă, origine etnică, cultură, mediu de reşedinţă etc.
    6. Elaborarea şi reexaminarea standardelor ocupaţionale reprezintă temei pentru elaborarea standardelor educaţionale aferente pregătirii profesionale a muncitorilor, conform cerinţelor pieţei muncii autohtone.

    7. Comitetul Sectorial pentru formare profesională, instituit de către Comisia naţională pentru consultări şi negocieri colective (în continuare – Comitetul Sectorial), este organul responsabil de elaborarea proiectului standardelor ocupaţionale şi reexaminarea celor existente în domeniul respectiv de activitate.
    8. Consiliul Naţional pentru standardele ocupaţionale şi certificare a competenţelor profesionale (în continuare – Consiliul Naţional) examinează şi înaintează propuneri de modificare, completare şi anulare a unor standarde ocupaţionale neactuale, în corespundere cu atribuţiile şi drepturile Consiliului Naţional, prevăzute în Regulamentul acestuia, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 717 din 16 iunie 2008.
    9. Pentru elaborarea standardelor ocupaţionale, Comitetul Sectorial constituie grupuri şi comisii corespunzătoare:
    1) Grupul de lucru pentru analiză ocupaţională, cu funcţiile de analiză ocupaţională şi elaborare a profilului ocupaţional, constituit din 11 – 15 membri, reprezentanţi ai agenţilor economici din domeniu şi un coordonator numit de către Comitetul Sectorial.
    La identificarea agenţilor economici şi alegerea membrilor Grupului de lucru, Comitetul Sectorial asigură reprezentarea geografică relevantă şi principiul egalităţii genurilor. Grupul de lucru se întruneşte în ateliere de lucru de 1-2 zile, organizate de către Comitetul Sectorial, în cadrul cărora membrii Grupului de lucru efectuează analiza ocupaţională;
    2) Grupul de lucru pentru elaborarea standardelor ocupaţionale, cu funcţia de elaborare a fondului standardului ocupaţional, conform formatului standardului ocupaţional-tip expus în anexa nr. 7 la prezenta Metodologie. Grupul de lucru este constituit din  3 – 5 membri - specialişti practicieni, un membru al Comitetului Sectorial din domeniul de referinţă, precum şi  un coordonator;
    3) Comisia de verificare şi validare a standardelor ocupaţionale (în continuare – Comisia) – comisie permanentă creată pentru verificarea şi validarea tuturor standardelor ocupaţionale din sectorul corespunzător, care are două funcţii de bază:
    de verificare a rezultatelor analizei ocupaţionale şi a profilului ocupaţional;
    de validare a standardelor ocupaţionale.
    Comisia este formată din cel puţin 5 membri: 1 preşedinte, 2 membri pentru verificarea rezultatelor analizei ocupaţionale şi a profilului ocupaţional; 2 membri pentru validarea standardelor ocupaţionale. Membrii Comisiei nu vor fi implicaţi în procesul efectiv de elaborare a standardelor ocupaţionale.
    Membrii Comisiei selectaţi pentru verificare nu vor exercita funcţia de validare a standardelor ocupaţionale, iar membrii Comisiei selectaţi pentru validare – funcţia de verificare a rezultatelor analizei ocupaţionale şi a profilului ocupaţional.
    4) Membrii Grupului de lucru pentru analiză ocupaţională trebuie să posede studii în domeniul de referinţă, să aibă experienţă de muncă de cel puţin 3 ani în profesia respectivă şi să activeze la moment în ocupaţia care urmează a fi analizată.
    5) Membrii Grupului de lucru pentru elaborarea standardelor ocupaţionale, coordonatorii grupurilor de lucru, membrii şi preşedintele Comisiei trebuie să aibă studii superioare, instruire şi experienţă în domeniul elaborării standardelor ocupaţionale, să cunoască actele normative din domeniu, inclusiv prevederile prezentei Metodologii.

    10. Procesul de elaborare a standardelor ocupaţionale începe cu adoptarea de către Comitetul Sectorial a deciziei cu privire la elaborarea proiectului standardului ocupaţional nou sau reexaminarea standardelor existente pentru profesiile muncitoreşti din domeniul ocupaţional corespunzător, în baza propunerilor înaintate de către părţile interesate.
    Procesul de elaborare/reexaminare a proiectului standardului ocupaţional se desfăşoară conform schemei privind elaborarea şi promovarea standardelor ocupaţionale expusă în anexa nr. 1 la prezenta Metodologie şi cuprinde următoarele etape:
    analiza ocupaţională;
    elaborarea şi reexaminarea proiectelor standardelor ocupaţionale;
    verificarea şi validarea proiectelor standardelor ocupaţionale;
    aprobarea proiectelor standardelor ocupaţionale.
    11. Analiza ocupaţională este prima etapă în elaborarea standardelor ocupaţionale şi reprezintă un proces de colectare sistematizată a informaţiilor cu privire la o anumită ocupaţie sau domeniu ocupaţional, cele mai importante aspecte urmărite fiind: atribuţiile funcţionale şi sarcinile de lucru, cunoştinţele, capacităţile, deprinderile practice şi atitudinile necesare pentru a realiza activităţi de serviciu conform cerinţelor specifice locului de muncă, definind specificaţiile ocupaţionale curente, precum şi tendinţele de viitor care pot influenţa practicarea meseriei analizate.
    1) Analiza ocupaţională cuprinde două activităţi generale:
colectarea informaţiilor despre un domeniu ocupaţional;
analiza şi prezentarea informaţiilor colectate într-un format care să faciliteze redactarea standardelor ocupaţionale pentru domeniul ocupaţional respectiv.
    2) Procesul de analiză ocupaţională întruneşte elemente din metodele de analiză ocupaţională cele mai frecvent utilizate: analiza funcţională şi DACUM (abreviere pentru elaborarea unui curriculum). Analiza funcţională identifică activităţile de muncă, independent de metodele utilizate pentru îndeplinirea acestora, şi se focalizează pe responsabilităţile importante şi rezultatele acestora. DACUM  reprezintă o metodă de analiză sistematică a unui loc de muncă care identifică toate sarcinile specifice, necesare realizării cu succes a responsabilităţilor principale, şi se focalizează pe dezvoltarea programelor de formare.
    3) Colectarea informaţiilor despre un domeniu ocupaţional începe cu analiza necesităţilor în sectorul respectiv, prin care se identifică profesiile  prioritare, nevoile de instruire curente şi de perspectivă, se studiază capacităţile de formare profesională ale instituţiilor de învăţămînt secundar profesional din sectorul analizat, atît în termeni calitativi, cît şi cantitativi, se urmăresc  tehnologiile şi metodele noi de lucru etc.
    4) Analiza necesităţilor unui sector constituie un instrument eficient de evaluare a situaţiei existente la momentul corespunzător într-un anumit sector /activitate economică, de percepere a tendinţelor tehnologice şi organizaţionale în viitorul apropiat şi se realizează prin chestionarul de analiză a necesităţilor în sector, în corespundere cu anexa nr.2 la prezenta Metodologie.
    5) Metodele de colectare a informaţiei utilizate cu privire la necesităţile din sector care asigură validitatea, actualitatea şi credibilitatea analizei ocupaţionale sînt:
    observarea directă şi vizitele în teren;
    studierea  fişelor de post;
    interviurile individuale;
    interviurile  de grup/atelierele de lucru;
    chestionarea;
    reuniunile experţilor/conferinţele;
    analiza standardelor existente, inclusiv a celor utilizate în alte ţări;
    analiza proceselor-verbale cu privire la rezultatele controalelor sanitaro-igienice la locul de muncă;
    analiza cererii şi ofertei pe piaţa forţei de muncă.
    6) Metodele şi tehnicile selectate pentru colectarea datelor trebuie să corespundă tipului de activitate.
    7) În baza rezultatelor sistematizate ale informaţiilor colectate se iniţiază elaborarea proiectului profilului ocupaţional, în corespundere cu anexa nr.3 la prezenta Metodologie, în care sînt descrise obligaţiile funcţionale şi sarcinile de lucru, cunoştinţele şi deprinderile practice, utilajul, instrumentele şi materialele utilizate, calităţile profesionale şi prognozarea tendinţelor/ preocupărilor de viitor.
    8) În scopul elaborării proiectului profilului ocupaţional, Grupul de lucru pentru analiză ocupaţională organizează un interviu de grup cu 6-10 muncitori calificaţi şi specialişti în meseria analizată, în cadrul  căruia realizează următoarele acţiuni:
    a) descrierea ocupaţiei (elaborarea organigramei ocupaţionale şi enumerarea activităţilor profesionale realizate pe parcursul zilei de muncă);
    b) identificarea atribuţiilor în cadrul ocupaţiei;
    c) identificarea sarcinilor de lucru pentru fiecare atribuţie;
    d) elaborarea listelor calităţilor profesionale (atitudini, modele de comportament, valori); cunoştinţelor şi capacităţilor; utilajelor, instrumentelor de lucru şi materialelor, a tendinţelor şi preocupărilor de viitor;
    e) revizuirea/reformularea şi aranjarea în succesiune a sarcinilor şi obligaţiilor;
    f) compararea profilului obţinut cu profiluri internaţionale.
    9) După elaborarea de către Grupul de lucru pentru analiză ocupaţională a proiectului profilului ocupaţional, conţinutul şi caracterul complet al proiectului este verificat de 1-2 muncitori calificaţi şi specialişti în meseria analizată din cadrul a 5-7 întreprinderi din sector, în baza chestionarului pentru evaluarea profilului ocupaţional, în corespundere cu anexa nr.4 la prezenta Metodologie, avîndu-se în vedere:
    a) completarea informativă a profilului ocupaţional (sarcinile, utilajul etc.);
    b) verificarea corectitudinii formulării sarcinilor/atribuţiilor  funcţionale;
    c) confirmarea relevanţei sarcinilor/atribuţiilor funcţionale.
    10) Comisia elaborează raportul cu privire la expertiza  conţinutului proiectului în urma verificării şi îl prezintă Grupului de lucru pentru analiză ocupaţională, care efectuează redactarea finală a proiectului profilului ocupaţional. Grupul de lucru prezintă Comisiei spre validare dosarul proiectului profilului ocupaţional redactat, care include:
    a) lista persoanelor şi organizaţiilor care au participat la analiza pieţei muncii;
    b) rezumatul rezultatelor analizei pieţei muncii;
    c) lista participanţilor la atelierul de analiză ocupaţională;
    d) proiectul profilului ocupaţional finalizat;
    e) lista persoanelor care au participat la verificarea proiectului profilului ocupaţional;
    f) sinteza recomandărilor obţinute în urma verificării;
    g) decizia finală a Grupului de lucru pentru analiză ocupaţională.
    11) La validarea conţinutului proiectului profilului ocupaţional Comisia se bazează pe următoarele criterii:
    a) existenţa necesităţilor reale pentru iniţierea analizei ocupaţionale cu referinţă la profesia  respectivă;
    b) utilizarea metodelor adecvate de colectare şi sistematizare a informaţiei de pe piaţa muncii;
    c) confirmarea relevanţei conţinutului proiectului profilului ocupaţional de către majoritatea membrilor Grupului de lucru pentru analiză ocupaţională şi de către membrii Comisiei selectaţi pentru verificare;
    d) corespunderea structurii proiectului profilului ocupaţional cu formatul stabilit şi necesarul de informaţii suficiente pentru elaborarea în continuare a proiectului  standardului ocupaţional.
    12) Comisia examinează dosarul proiectului profilului ocupaţional şi validează proiectul prezentat, în cazul întrunirii condiţiilor menţionate la punctul 11 din prezenta Metodologie.
    13) Procesul de validare a proiectului profilului ocupaţional se încheie cu eliberarea de către Comisie, în decursul a 5 zile lucrătoare, a avizului de validare a proiectului, care include decizia privind validarea proiectului profilului ocupaţional prezentat şi recomandările privind elaborarea/reexaminarea, în baza acestuia, a proiectului standardului ocupaţional.
    14) Validarea profilului ocupaţional se efectuează pentru o perioadă de 2-4 ani, în funcţie de specificul sectorului, în baza deciziei Comitetului Sectorial.
    12. Elaborarea proiectului standardului ocupaţional reprezintă etapa a doua a procesului de elaborare a proiectului standardului ocupaţional şi începe în baza deciziei Comisiei cu privire la validarea profilului ocupaţional.
    1) Proiectul standardului ocupaţional este elaborat de către Grupul de lucru pentru elaborarea standardelor ocupaţionale în baza profilului ocupaţional validat în conformitate cu formatul standardului ocupaţional-tip, conform anexei nr. 5 la prezenta Metodologie.
    2) Proiectul standardului ocupaţional include  8 componente de bază:
    denumirea standardului ocupaţional;
    codul CORM;
    codul profesiei;
    denumirea profesiei;
    domeniul ocupaţional;
    date cu referire la autorii proiectului standardului ocupaţional, persoanele care au validat proiectul standardului ocupaţional, organele care aprobă proiectul şi data aprobării standardului ocupaţional;
    descrierea ocupaţiei;
    fondul standardului ocupaţional.
    3) Denumirea standardului ocupaţional corespunde denumirii formulate în decizia Comisiei pentru consultări şi negocieri colective la nivel de ramură/Comitetului Sectorial din domeniul de referinţă.
    4) Codul CORM este constituit din patru cifre şi corespunde codului grupei de bază din Clasificatorul Ocupaţiilor din Republica Moldova, care include ocupaţia sau grupul de ocupaţii cu cel mai detaliat nivel de omogenitate din punctul de vedere al activităţii desfăşurare de persoanele cu astfel de ocupaţii.
    5) Codul profesiei este constituit din cinci cifre şi corespunde codului meseriei (profesiei) prevăzut în Nomenclatorul meseriilor (profesiilor) pentru instruirea şi pregătirea cadrelor în învăţămîntul secundar profesional, elaborat în baza Clasificatorului Ocupaţiilor din Republica Moldova ca parte componentă a standardelor de stat în domeniul formării profesionale a cadrelor.
    6) Denumirea profesiei şi a domeniului ocupaţional corespund denumirilor stabilite în Nomenclatorul meseriilor (profesiilor) pentru instruirea şi pregătirea cadrelor în învăţămîntul secundar profesional.
    7) Pe foaia de titlu a standardului ocupaţional se indică: denumirea autorităţilor care aprobă standardul şi data aprobării acestuia; membrii Grupului de lucru pentru elaborarea standardelor ocupaţionale; autorii proiectului standardului şi membrii Comisiei care au validat proiectul standardului ocupaţional (numele, prenumele şi statutul acestora).
    8) Informaţia cu privire la descrierea profesiei se expune succint şi conţine descrierea activităţii persoanei în procesul de realizare a profesiei (ocupaţiei) respective, inclusiv a procesului de lucru, a obligaţiilor funcţionale, sarcinilor majore şi altor date.
    9) Competenţele-cheie sînt comune tuturor ocupaţiilor şi corespund celor 10 competenţe-cheie, aprobate de către Ministerului Educaţiei:
    a) competenţe de învăţare;
    b) competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat;
    c) competenţe de comunicare într-o limbă străină;
    d)  competenţe acţional - strategice;
    e) competenţe de autocunoaştere şi autorealizare;
    f) competenţe interpersonale, civice, morale;
    g)  competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;
    h)  competenţe digitale /în domeniul informaţional;
    i) competenţe culturale, interculturale;
    j) competenţe antreprenoriale.
    10)  Competenţele-cheie sînt valabile pentru toate sectoarele economiei naţionale, pe acelaşi nivel de autonomie şi responsabilitate.
    11)  Competenţele generale se referă la un grup de profesii înrudite în cadrul unui domeniu ocupaţional, iar raportarea competenţelor generale la o profesie se efectuează prin formularea competenţelor specifice.
    12)  Fondul standardului ocupaţional, prezentat în formatul standardului ocupaţional-tip, are  forma unui tabel constituit din 3 rubrici verticale, care reprezintă atribuţiile/sarcinile de lucru, competenţele specifice profesiei şi conexiunile cu sarcinile de lucru şi indicatorii de performanţă:
    a) conţinutul coloanelor „Atribuţii” şi „Sarcini de lucru” se raportează la aşteptările/cerinţele angajatorului faţă de persoana care trebuie să exercite profesia respectivă. Atribuţiile şi sarcinile de lucru se identifică în cadrul analizei ocupaţionale, descrierea acestora trebuie să fie concisă, iar complexitatea să corespundă nivelului de cunoştinţe şi deprinderi practice necesare realizării acesteia. Fiecare din atribuţii se divizează pe sarcini, fiecăreia dintre ele fiindu-i atribuit un cod;
    b) competenţele specifice reprezintă un grup de cerinţe asociate unei singure profesii, pe care trebuie să le întrunească persoana pentru a putea îndeplini anumite sarcini specifice în cadrul unei profesii şi pentru a se integra în cîmpul muncii.
    În coloana „Competenţe specifice şi conexiuni cu sarcinile de lucru” se precizează raportul dintre competenţele specifice şi sarcinile de lucru. Pentru realizarea anumitor sarcini specifice locului de lucru, persoana trebuie să deţină anumite competenţe relevante şi, viceversa, posibilitatea de formare a competenţelor specifice este condiţionată de realizarea anumitor sarcini de lucru relevante profesiei. Competenţele specifice se referă la cunoştinţe, deprinderi şi atitudini aplicabile unei anumite profesii;
    c) conţinutul din coloana „Indicatorii de performanţă” se referă la calitatea rezultatelor competenţelor specifice unei obligaţii. Indicatorii de performanţă, asociaţi rezultatelor, reprezintă nivelul minim de calitate acceptat pe piaţa muncii şi se pot referi la norme, proceduri, standarde de calitate a produselor sau serviciilor şi trebuie să indice cît de bine realizează o persoană activitatea specifică respectivă.
    Indicatorii de performanţă se definesc pentru cunoştinţe solicitate, capacităţi /deprinderi practice şi atitudini necesare.
    Indicatorii de performanţă pentru cunoştinţe se elaborează pentru competenţa specifică în ansamblu şi trebuie să conţină numai cunoştinţele necesare pentru realizarea activităţii descrise în sarcinile de lucru.
    Indicatorii de performanţă pentru deprinderi practice conţin informaţii calitative referitoare la norme, proceduri, standarde şi sînt asociate fiecărei competenţe specifice.
    Indicatorii de performanţă pentru atitudini se elaborează pentru competenţa specifică  în ansamblu şi conţin etaloane calitative privind modul în care o persoană îşi îndeplineşte activităţile descrise în sarcinile de lucru.
    13. Verificarea şi validarea proiectului standardului ocupaţional reprezintă etapa a treia a procesului de elaborare a standardelor ocupaţionale şi se efectuează de către Comisie.
    1) Obiectivul procesului de verificare şi validare a proiectului standardului ocupaţional îl constituie asigurarea unui nivel înalt de calitate în elaborarea standardelor ocupaţionale.
    2) Verificarea şi validarea proiectelor standardelor ocupaţionale pot fi totală sau parţială:
    a) verificarea totală şi validarea totală reprezintă activităţi care au ca obiectiv asigurarea unui nivel optim de calitate pentru noile standarde ocupaţionale elaborate;
    b) verificarea parţială şi validarea parţială sînt condiţionate de necesitatea reexaminării standardelor ocupaţionale existente şi prevăd operarea unor modificări sau completări în standardul ocupaţional în vigoare în legătură cu implementarea pe piaţa muncii a tehnologiilor avansate, comasarea funcţiilor existente în economie şi armonizarea politicilor naţionale cu cele europene în scopul îmbunătăţirii flexibilităţii forţei de muncă etc.
    3) Verificarea proiectului standardului ocupaţional are drept scop confirmarea corespunderii proiectului cu condiţiile specificate în prezenta Metodologie cu privire la conţinutul tehnic şi aspectele metodologice.
    4) Grupul de lucru pentru elaborarea standardelor ocupaţionale întocmeşte şi prezintă Comisiei spre verificare dosarul proiectului standardului ocupaţional elaborat, care include următoarele documente:
    a) lista surselor şi metodelor utilizate la elaborarea analizei ocupaţionale;
    b) tabelul de analiză ocupaţională completat;
    c) proiectul standardului ocupaţional.
    5) În procesul de verificare a proiectului, membrii Comisiei selectaţi pentru verificare efectuează o analiză amplă privind corelarea proiectului standardului ocupaţional cu analiza ocupaţională, studiază descrierea obligaţiilor şi a sarcinilor, controlează dacă se conţin toate informaţiile relevante; dacă proiectul standardului este expus în corespundere cu formatul standardului ocupaţional-tip.
    6) Verificarea proiectului standardului ocupaţional se realizează în baza a 8 criterii de verificare:
    actualitatea şi relevanţa standardelor;
    pertinenţa standardelor;
    claritatea formulării standardelor;
    veridicitatea standardelor;
    accesibilitatea standardelor;
    coraportul standarde – evaluare;
    corelarea standardelor naţionale cu standardele europene;
    valoarea motivaţională a standardelor, conform unor întrebări evaluative şi metode de evaluare în corespundere cu anexa nr.6 la prezenta Metodologie.
    7) După finalizarea activităţii de verificare membrii Comisiei selectaţi pentru verificare elaborează Raportul de verificare a proiectului standardului ocupaţional în corespundere cu anexa nr. 7 la prezenta Metodologie, completat în concordanţă cu tipul de verificare (totală sau parţială). Verificarea proiectului standardului ocupaţional se efectuează în baza listei întrebărilor de control aferente verificării, expusă în anexa nr. 8 la prezenta Metodologie.
    8) Raportul de verificare a proiectului standardului ocupaţional este examinat de către toţi membrii Comisiei, care îl pot aproba dacă dosarul proiectului este completat conform cerinţelor stabilite. În cazul în care documentele prezentate nu corespund cerinţelor înaintate, Comisia returnează dosarul Grupului de lucru pentru elaborarea standardelor ocupaţionale spre reexaminare.
    9) După reexaminarea şi definitivarea proiectului conform obiecţiilor înaintate, dosarul este prezentat repetat spre verificare. Membrii Comisiei selectaţi pentru verificare vor elabora un nou raport de verificare, focalizat pe elementele modificate sau completate.
    10) Validarea proiectului standardului ocupaţional reprezintă etapa decisivă în procesul de elaborare a acestora, se concentrează pe conţinut şi proces şi are drept scop stabilirea reflectării corecte în conţinutul standardului ocupaţional a competenţelor cerute pe piaţa muncii, avîndu-se în vedere definirea adecvată a competenţelor necesare pentru a condiţiona calitatea activităţilor la locul de muncă.
    11) Validarea proiectului standardului ocupaţional se efectuează în baza dosarului completat cu documentele verificate şi rapoartele originale de verificare atît pe suport de hîrtie, cît şi în varianta electronică.
    12) Membrii Comisiei selectaţi pentru validare elaborează Raportul de validare, completat în concordanţă cu tipul de validare (totală sau parţială) în corespundere cu anexa nr. 9 la prezenta Metodologie, care este examinat de către toţi membrii Comisiei.
    13) Instrumentul utilizat pentru validarea proiectului standardului ocupaţional este lista întrebărilor de control aferente validării, conform anexei nr. 10 la prezenta Metodologie.
    14) Membrii Comisiei studiază detaliat materialele prezentate spre validare şi identifică problemele apărute.
    15) În caz de necesitate, Comisia invită coordonatorul Grupului de lucru pentru elaborarea standardelor ocupaţionale în vederea examinării problemelor identificate, eliminării divergenţelor şi introducerii modificărilor solicitate în Raportul de validare.
    16) Comisia poate aproba Raportul de validare a proiectului standardului ocupaţional, dacă dosarul este complet sau îl poate returna Grupului de lucru, în cazul în care nu corespunde cu  cerinţele faţă de dosar.
    17) După validarea proiectului standardului ocupaţional Comisia îl prezintă, ulterior, Comitetului Sectorial spre examinare. Comitetul Sectorial, în caz de necesitate, invită specialişti din domeniul de competenţă pentru examinarea proiectului vizat şi adoptă decizia corespunzătoare privind promovarea spre aprobare a proiectului standardului ocupaţional respectiv.
    18) Comitetele sectoriale sînt responsabile pentru conţinutul tehnic al standardelor ocupaţionale pe care le propun şi care trebuie să reflecte necesităţile pieţei muncii din punctul de vedere al competenţelor viitoarei forţe de muncă.
    14. Aprobarea standardului ocupaţional reprezintă etapa a patra şi ultima în procesul de elaborare a standardelor ocupaţionale. Promovarea proiectului standardului ocupaţional spre aprobare se efectuează în baza deciziei Comitetului Sectorial privind adoptarea şi înaintarea proiectului standardului ocupaţional spre examinare Consiliului Naţional. Consiliul Naţional examinează proiectul standardului ocupaţional prezentat şi, după acceptare, îl recomandă spre aprobare Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Ministerului Educaţiei, care aprobă proiectul standardului ocupaţional printr-un ordin comun.
    Publicarea standardului ocupaţional în Monitorul Oficial al Republicii Moldova se efectuează în modul stabilit de actele legislative şi normative în vigoare.
    Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în comun cu Ministerul Educaţiei, organele centrale de specialitate şi comitetele sectoriale din domeniul respectiv de activitate, plasează standardele ocupaţionale aprobate pe paginile  web şi mediatizează prin mass-media aprobarea standardelor ocupaţionale.

    15. Reexaminarea unui standard ocupaţional se realizează, în modul stabilit, pentru o parte a acestuia sau pentru întregul act normativ.
    16. Elaborarea standardului ocupaţional începe numai după verificarea şi validarea analizei ocupaţionale de către Comisie, instituită de comitetele sectoriale.
    17. Perioada de valabilitate a standardelor ocupaţionale este de 2-4 ani şi se reexaminează în caz de necesitate şi în funcţie de specificul sectorului.

    anexa nr.1

    anexa nr.2

    anexa nr.3

    anexa nr.4

    anexa nr.5

    anexa nr.6

    anexa nr.7

    Setul de întrebări 1: Analiza ocupaţională este satisfăcătoare?
    Au fost folosite surse de informare corespunzătoare, valide  şi credibile pentru a completa analiza ocupaţională?
    Standarde ocupaţionale existente (moldoveneşti şi internaţionale).
    Observaţii realizate pe teren asupra ocupaţiei.
    Interviuri cu persoanele care desfăşoară respectiva activitate (realizate individual sau în grup).
    Interviuri cu conducătorii  persoanelor care desfăşoară respectiva activitate.
    Discuţii cu angajatorii.
    Discuţii cu experţi ocupaţionali (moldoveni şi internaţionali).
    Analiza ocupaţională identifică corect următoarele aspecte cheie:
    atribuţiile;
    nivelurile de responsabilitate pentru atribuţii;
    contextele funcţiilor majore;
    activităţile cheie în cadrul atribuţiilor;
    rezultatele preconizate pentru activităţile cheie;
    etaloanele calitative pentru rezultatele activităţilor;
    deprinderile practice necesare pentru atingerea rezultatelor activităţilor;
    cunoştinţele teoretice necesare pentru atingerea rezultatelor activităţilor;
    atitudinile necesare pentru atingerea rezultatelor activităţilor.
    Tabelul analizei ocupaţionale este corespunzător completat.
    Prima pagină a analizei ocupaţionale este prezentată în format corect.
    Setul de întrebări 2: Standardul ocupaţional corespunde analizei?
    În ansamblu, standardele ocupaţionale acoperă toate atribuţiile şi activităţile cheie identificate în analiza ocupaţională.
    Competenţele specifice corespund sarcinilor.
    Indicatorii de performanţă acoperă toate aspectele relevante ale competenţelor.
    Indicatorii de performanţă acoperă etaloanele calitative pentru competenţele respective.
    Descrierea ocupaţiei este realizată cu acurateţe (contextul, lista de atribuţii, procesul de lucru şi alte informaţii relevante referitoare la ocupaţie, de exemplu, aspecte legislative).
    Setul de întrebări 3: Atribuţiile şi sarcinile conţin informaţiile necesare?
    Titlul reflectă corespunzător conţinutul atribuţiilor şi sarcinilor.
    Natura atribuţiilor şi sarcinilor este clară.
    Descrierea atribuţiilor şi sarcinilor este realizată cu acurateţe.
    Competenţele specifice sînt corespunzătoare.
    Indicatorii de performanţă relevanţi sînt formulaţi corespunzător.
    Cerinţele de cunoştinţe teoretice sînt descrise corect.
    Specificarea contextului este corectă şi relevantă.
    Specificarea metodelor de evaluare este corespunzătoare, metodele selectate vor oferi un maximum de credibilitate şi validitate în ceea ce priveşte cuprinderea competenţelor necesare şi evaluarea lor.
    Setul de întrebări 4: Standardele ocupaţionale sînt prezentate în format corect?
    Secţiunile generale sînt completate corect.
    Foaia de titlu.
    Descrierea ocupaţiei.
    Fondul de standard ocupaţional.
    Nota 1. Sînt folosite în permanenţă verbe active, inclusiv în descrieri, competenţe şi indicatori.
    Nota 2. Standardul ocupaţional este scris într-un limbaj care poate fi lesne de înţeles de către persoanele care lucrează în cadrul ocupaţiei respective.
    Nota 3. Standardele ocupaţionale sînt prezentate în format corect.
    Nota 4. Fişierele electronice corespund în întregime cu versiunile printate.

    anexa nr.9


    Setul de întrebări 1.
    Autorii documentelor (analiza ocupaţională şi standardul ocupaţional) au prezentat şi au analizat într-o manieră atotcuprinzătoare domeniul ocupaţional respectiv?
    Autorii documentelor au realizat o analiză eficientă a domeniului identificat?
    A fost completat domeniul ocupaţional, care era considerat insuficient acoperit în ramura economică?
    Au fost corespunzătoare alegerile făcute de experţi pentru a realiza analiza?
    Au răspuns din acest punct de vedere autorii la aşteptări?
    Setul de întrebări 2. Standardul ocupaţional reflectă cerinţele pieţei muncii?
    Competenţele solicitate reflectă corespunzător necesarul pentru desfăşurarea unei activităţi la locul de muncă?
    Notă: Comisia de verificare şi validare a standardelor ocupaţionale ar trebui să ia în considerare munca desfăşurată şi documentele deja depuse.
    Intenţia acestei întrebări nu este refacerea muncii deja realizate de către verificatori. Dacă există dubii în privinţa anumitor detalii, trebuie efectuată o consultare împreună cu autorii şi verificatorii înainte de solicitarea unor schimbări/modificări.
    Setul de întrebări 3. Măsurile de evaluare propuse sînt credibile pentru domeniul ocupaţional respectiv ?
    În general, evaluarea competenţei poate fi făcută într-un mediu real de muncă sau într-un context simulat.
    Dacă este propusă evaluarea la locul de muncă:
    evaluarea ar trebui să fie una fezabilă (calitatea şi cantitatea locurilor de evaluare disponibile trebuie să fie asigurate);
    evaluarea nu trebuie să fie în contradicţie cu legislaţia muncii în vigoare.
    Dacă este propusă demonstrarea structurată a competenţei într-un laborator de lucru sau în alt tip de context simulat:
    evaluarea trebuie să reflecte practica existentă la nivelul locului de muncă pe cît de mult posibil;
    evaluarea sumativă a rezultatelor trebuie să fie realizată la nivel de atribuţii şi sarcini, ţinînd cont de indicatorii de performanţă;
    evaluarea sumativă realizată la nivelul competenţelor specifice trebuie să fie evitată.
    Evaluarea competenţelor certificate de alte instituţii (de exemplu, cazul permisului de conducător auto, în domeniul transporturi) trebiue identificată în conformitate cu cerinţele legislative actuale din sectorul respectiv de activitate.
    Setul de întrebări 4. Data propusă pentru revizuirea standardului ocupaţional este realistă?
    Propunerile pentru revizuire ar trebui să se bazeze pe:
    strategia de elaborare a calificărilor din sectorul respectiv de activitate;
    nevoile de inovare identificate  şi pe experienţa existentă în aria ocupaţională, acoperită de către standardul ocupaţional respectiv.
    Setul de întrebări 5.  Verificatorul a ajuns la concluzia că documentele se conformează cerinţelor?
    Trebuie evaluat raportul de verificare.
    Setul de întrebări 6.  Dosarul cu documente verificate este complet?
    Dosarul trebuie  să conţină următoarele documente:
    analiza ocupaţională;
    standardul ocupaţional;
    raportul(ele) de verificare.

    Hotărîrea Guvernului nr. 717 din 16 iunie  2008 „Cu privire la crearea Consiliului Naţional pentru standardele ocupaţionale şi certificare a competenţelor profesionale” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.110-111, art. 717) se modifică şi se completează după cum urmează:
    pe parcursul întregului text al hotărîrii şi al anexei nr.2, sintagmele „Ministerul Economiei şi Comerţului” şi „Ministerul Educaţiei şi Tineretului” se substituie prin sintagmele „Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei” şi „Ministerul Educaţiei”, la cazul gramatical respectiv;
    la punctul 1, cuvintele „cu statul de organ consultativ pe lîngă Ministerul Economiei şi Comerţului” se exclud;
    anexa nr. 1 va avea următorul cuprins:

    în anexa nr.2:
    la punctul 2, cuvintele „pe lîngă Ministerul Economiei şi Comerţului” se exclud;
    la punctul 5, cuvintele „ , la propunerea Ministerului Economiei şi Comerţului” se exclud;
    punctul 6 va avea următorul cuprins:
    „6. Consiliul se constituie din 17 persoane, reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerului Educaţiei şi ai structurilor subordonate Ministerului Economiei, Camerei de Comerţ şi Industrie, sindicatelor, patronatelor şi ai agenţilor economici.”;
    la punctul 8, literele d), f), h) şi j) se exclud;
    punctele 10 şi 13 se exclud;
    punctul 11 se completează în final cu literele d) – f), cu următorul cuprins:
    „d) decide asupra convocării şedinţelor ordinare sau, la necesitate, a şedinţelor operative ale Consiliului;
    e) aprobă ordinea de zi a şedinţelor;
    f) decide, cu votul majorităţii, asupra chestiunilor examinate în limitele competenţelor sale”;
    la punctul 14, cuvintele “şi ale Biroului executiv” se exclud;
    la punctul 15, cuvintele “sau a Biroului executiv” se exclud;
    la punctul 16, cuvintele “aprobată de către Biroul executiv” se exclud.