Art. I – Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30 mai 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 111–115, art. 451), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. Articolul 12¹:
    alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) Dacă în procesul judecării pricinii se constată că norma de drept ce urmează a fi aplicată sau care a fost deja aplicată este în contradicţie cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova, iar controlul constituţionalităţii actului normativ este de competenţa Curţii Constituţionale, instanţa de judecată formulează o sesizare a Curţii Constituţionale pe care o transmite prin intermediul Curţii Supreme de Justiţie.”
    alineatul (2) se abrogă.
    2. După articolul 12¹ se introduce articolul 12² cu următorul cuprins:
    „Articolul 12². Avizele consultative ale Plenului
                             Curţii Supreme de Justiţie
    (1) Dacă în procesul judecării pricinii într-o instanţă de judecată se atestă dificultăţi la aplicarea corectă a normelor de drept material sau procedural, instanţa de judecată solicită Plenului Curţii Supreme de Justiţie, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită un aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a legii. Avizul consultativ se publică pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie.
    (2) În cazul în care instanţa de judecată respinge demersul participanţilor la proces privind solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curţii Supreme de Justiţie, aceasta va emite o încheiere nesusceptibilă de recurs.
    (3) În cazul în care decide respingerea solicitării, Plenul Curţii Supreme de Justiţie emite o încheiere motivată irevocabilă care se publică pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie.
    (4) Avizul consultativ al Plenului Curţii Supreme de Justiţie nu mai este obligatoriu pentru Curte în cazul în care ulterior se modifică legea sau se schimbă modul de punere în aplicare a acesteia.
    (5) Pînă la emiterea avizului consultativ al Plenului Curţii Supreme de Justiţie judecarea pricinii se amînă.”
    3. La articolul 14 alineatul (1), cuvintele „independent de nivelul acesteia,” se exclud.
    4. La articolul 16, alineatul (3) se abrogă.
    5. Articolul 18:
    după alineatul (1) se introduce alineatul (1¹) cu următorul cuprins:
    „(1¹) Pentru exercitarea drepturilor şi obligaţiilor procesuale, participanţii la proces pot efectua înregistrarea audio a şedinţei de judecată.”
    la alineatul (2), cuvîntul „audio-” se exclude, iar după cuvintele „altor mijloace tehnice” se introduc cuvintele „decît cele cerute în condiţiile alin. (1¹)”.
    6. La articolul 24, alineatul (5) va avea următorul cuprins:
    „(5) Actele de dispoziţie ale instanţei judecătoreşti se înmînează participanţilor la proces, fiind perfectate în limba în care se desfăşoară procesul ori, la solicitare, în limba de stat.”
    7. Capitolul III se abrogă.
    8. Titlul capitolului IV va avea următorul cuprins:
    9. Articolul 32 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 32. Imutabilitatea competenţei jurisdicţionale
    (1) Nimeni nu poate fi lipsit, fără consimţămîntul său, de dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanţă sau de judecătorii în a căror competenţă pricina respectivă este dată prin lege, cu excepţia cazurilor expres stabilite de prezentul cod.
    (2) Instanţa ierarhic superioară nu are dreptul să strămute, din oficiu, o pricină de la instanţa ierarhic inferioară la alta ori să o preia pentru judecare, cu excepţia cazului în care completul de judecată în instanţa respectivă nu poate fi legal constituit.”
    10.  Articolul 33 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 33. Competenţa generală a instanţelor
                            judecătoreşti
    (1) Instanţele judecătoreşti judecă toate pricinile civile cu participarea persoanelor fizice, persoanelor juridice şi autorităţilor publice privind apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime încălcate sau contestate, pricini pentru care legea nu prevede competenţa altor organe.
    (2) Instanţele judecătoreşti judecă pricinile cu participarea organizaţiilor şi cetăţenilor din Republica Moldova, a cetăţenilor străini, apatrizilor, organizaţiilor străine, organizaţiilor cu capital străin, organismelor internaţionale dacă prin lege sau prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte nu este stabilită competenţa instanţelor judecătoreşti străine sau a altor organe.”
    11. După articolul 33 se introduce articolul 33¹ cu următorul cuprins:
    „Articolul 33¹. Competenţa judecătoriilor
    Judecătoriile examinează şi soluţionează în fond toate pricinile civile, dacă legea nu prevede altfel.”
    12. Articolul 37 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 37. Competenţa în caz de concurenţă
                            a pretenţiilor
    În cazul în care pretenţii legate între ele sînt examinate de mai multe instanţe judecătoreşti în acelaşi timp, acestea urmează a fi conexate, la cerere, printr-o încheiere şi examinate de judecătoria sesizată mai întîi. Judecătoriile (judecătoria) sesizate ulterior vor strămuta pretenţiile la judecătoria sesizată mai întîi printr-o încheiere ce poate fi atacată cu recurs.”
    13. După articolul 37 se introduce articolul 37¹ cu următorul cuprins:
    „Articolul 37¹. Competenţa în judecarea
                              pretenţiilor conexe
    În cazul în care cererea de chemare în judecată conţine  mai multe pretenţii conexe, unele dintre ele fiind de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun, iar altele de competenţa unei instanţe specializate, toate pretenţiile se vor examina de către instanţa de drept comun.”
    14. Articolul 38:
    titlul va avea următorul cuprins:
    „Articolul 38. Competenţa teritorială generală”;
    la alineatul (1), cuvintele „sau de la locul de aflare a” se exclud.
    15. Articolul 39:
    la alineatul (14), cuvintele „ , cu excepţia competenţei stabilite la art.41” se exclud;
    alineatul (15) se abrogă.
    16. La articolul 43 alineatul (2), litera a) va avea următorul cuprins:
    „a) pîrîtul, al cărui domiciliu nu era cunoscut, cere strămutarea pricinii la instanţa de la domiciliul său atestat prin dreptul de proprietate, calitatea de locatar sau viza de reşedinţă;”.
    17. Articolul 45 se abrogă.
    18. Articolul 46:
    la alineatul (1), cuvintele „sau vicepreşedintele” se exclud;
    alineatul (4) se abrogă.
    19. La articolul 48 alineatul (1), ultima propoziţie se exclude.
    20. Articolul 49:
    alineatul (3) se completează în final cu cuvintele „sau în cea de recurs”;
    la alineatul (4), cuvintele „şi nici asupra cazurilor de judecare a pricinii în componenţa Plenului Curţii Supreme de Justiţie” se exclud;
    alineatul (5) se abrogă.
    21. Articolul 50:
    alineatul (1):
    la litera a), cuvintele „sau executor judecătoresc” se substituie cu cuvintele  „ , executor judecătoresc, arbitru sau mediator”;
    la litera b), cuvintele „al treilea grad” se substituie cu cuvintele „al patrulea grad”, iar cuvintele „al doilea grad” – cu cuvintele „al treilea grad”;
    după litera b) se introduc literele b¹) şi b²) cu următorul cuprins:
    „b¹) o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiaşi pricini;
    b²) este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al completului de judecată;”
    alineatul (2) se abrogă.
    22. La articolul 55, după cuvîntul „procurorul,” se introduce cuvîntul „petiţionarii,”.
    23. Articolul 57:
    alineatul unic devine alineatul (1):
    articolul se completează cu alineatul (2) cu următorul cuprins:
    „(2) Lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice fază a procesului. Actele de procedură îndeplinite de persoana lipsită de capacitatea de folosinţă sînt nule.”
    24. Articolul 58:
    alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Actele de procedură efectuate de minorii cu vîrste cuprinse între 14 şi 18 ani sau de adulţii cu capacitatea de exerciţiu limitată sînt lovite de nulitate relativă. Reprezentantul legal al minorului sau curatorul adultului cu capacitatea de exerciţiu limitată poate să confirme toate aceste acte sau numai o parte dintre ele. Instanţa judecătorească va acorda un termen pentru confirmarea actelor. Dacă actele nu sînt confirmate în termenul stabilit, se va dispune anularea acestora.”
    după alineatul (2) se introduce alineatul (2¹) cu următorul cuprins:
    „(2¹) Actele de procedură efectuate de minorii cu vîrste de pînă la 14 ani sau de adulţii declaraţi incapabili sînt nule.”
    25. Articolul 62  va avea următorul cuprins:
    „Articolul 62. Coparticiparea procesuală obligatorie
    (1) Coparticiparea procesuală este obligatorie dacă examinarea pricinii implică soluţionarea chestiunii cu privire la drepturile sau obligaţiile mai multor reclamanţi şi/sau pîrîţi atunci cînd:
    a) obiectul litigiului îl constituie drepturile şi obligaţiile comune ale mai multor reclamanţi sau pîrîţi;
    b) drepturile şi obligaţiile reclamanţilor sau pîrîţilor decurg din aceleaşi temeiuri de fapt sau de drept.
    (2) Ca urmare a constatării temeiurilor coparticipării procesuale obligatorii, instanţa judecătorească va înştiinţa, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, pe toţi coreclamanţii şi copîrîţii despre posibilitatea de a interveni în proces. Încheierea judecătorească prin care este respinsă cererea participantului la proces privind înştiinţarea coparticipantului poate fi atacată cu recurs.
    (3) În cazul existenţei temeiurilor prevăzute la alin. (1), orice persoană are  dreptul să solicite intervenirea în proces în calitate de coreclamant sau copîrît. Încheierea judecătorească prin care este respinsă cererea persoanei interesate de a interveni în proces în calitate de coparticipant poate fi atacată cu recurs.
    (4) Coparticipanţii pot încredinţa reprezentarea lor în proces unuia sau mai multor coparticipanţi.
    (5) Intervenirea în proces se dispune, printr-o încheiere, pînă la închiderea dezbaterilor judiciare înaintea primei instanţe.
    (6) Dacă necesitatea intervenirii în proces a coreclamanţilor sau copîrîţilor este constatată în timpul deliberării, instanţa va relua examinarea pricinii în fond, dispunînd înştiinţarea coparticipanţilor.”
    26. La articolul 63, după alineatul (1) se introduce alineatul (1¹) cu următorul cuprins:
    „(1¹) Fiecare coreclamant sau copîrît participă în proces în mod independent faţă de ceilalţi coparticipanţi.”
    27. Articolul 65:
    la alineatul (1), propoziţia a doua se completează în final cu cuvintele „sau un drept legat de acesta”;
    după alineatul (1) se introduce alineatul (1¹) cu următorul cuprins:
    „(1¹) Dacă se constată că există  persoane care pot să îşi declare propriile pretenţii asupra obiectului litigiului între părţile iniţiale, instanţa este obligată să  înştiinţeze persoanele în cauză despre procesul pornit şi să le explice dreptul lor de a interveni în proces prin înaintarea unei acţiuni.”
    la alineatul (2), cuvintele „începerea dezbaterii pricinii în fond” se substituie cu cuvintele „închiderea dezbaterilor judiciare”;
    după alineatul (2) se introduce alineatul (2¹) cu următorul cuprins:
    „(2¹) Cererea de intervenţie principală se întocmeşte conform cerinţelor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată.”
    alineatul (3) se abrogă.
    28. Articolul 67:
    la alineatul (1), cuvintele „orice instanţă” se substituie cu cuvintele „prima instanţă”;
    alineatul (4) se abrogă;
    la alineatul (5), cuvintele „cu recurs” se substituie cu cuvintele „odată cu atacarea fondului cauzei”.
    29. La articolul 70 alineatul (3), cuvintele „despre admiterea sau” se exclud.
    30. Articolul 71 alineatul (3):
    la litera d), cuvîntul „rezilierea” se substituie cu cuvîntul „contestarea”;
    literele e) şi h) se abrogă.
    31. La articolul 73 alineatul (1), prima propoziţie se completează  în final cu cuvîntul „fizice”.
    32. La articolul 77, titlul va avea următorul cuprins:
    „Articolul 77. Desemnarea avocatului”.
    33. La articolul 84, cuvintele „de recurs şi de revizuire” se substituie cu cuvintele „cererea de recurs”.
    34. La articolul 92 alineatul (1), cuvintele „citarea martorilor,” se exclud.
    35. La articolul 94 alineatul (1), după cuvintele „să plătească” se introduc cuvintele „ , la cerere,”, iar cuvîntul „toate” se exclude.
    36. La articolul 99, cuvintele „cu recurs” se substituie cu cuvintele „odată cu atacarea fondului cauzei”.
    37. La articolul 100 alineatul (1), după cuvintele „aviz de primire,” se introduc cuvintele „prin intermediul biroului executorului judecătoresc”.
    38. La articolul 102, după alineatul (4) se introduce alineatul (4¹) cu următorul cuprins:
    „(4¹) Participanţii la proces înştiinţaţi în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.”
    39. La articolul 105, după alineatul (1) se introduce alineatul (1¹) cu următorul cuprins:
    „(1¹) Citaţia sau înştiinţarea se expediază autorităţilor publice, persoanelor juridice de drept privat şi avocaţilor prin telefax, poşta electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigură transmiterea şi confirmarea primirii acestor acte. Citaţia sau înştiinţarea poate fi transmisă persoanelor fizice prin telefax, poşta electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigură transmiterea şi confirmarea primirii acestor acte doar la solicitarea persoanelor în cauză.”
    40. Articolul 122 se completează în final cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
    „(4) Se consideră inadmisibile probele ce nu au fost prezentate de participanţii la proces pînă la data stabilită de judecător, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 204 şi art. 372 alin. (1).”
    41. La articolul 123 alineatul (4), ultima propoziţie se exclude.
    42. La articolul 127¹, alineatul (2) se abrogă.
    43. La articolul 138 alineatul (6), cuvintele „ , precum şi de pe cele reclamate din oficiu de instanţă,” se exclud.
    44. La articolul 148:
    titlul va avea următorul cuprins:
    „Articolul 148. Dispunerea efectuării expertizei”;
    la alineatele (1) şi (2), cuvintele „judecătorul sau” se exclud.
    45. Articolele 149 şi 150 vor avea următorul cuprins:
    „Articolul 149. Desemnarea expertului
    (1) În calitate de expert este numită o persoană dezinteresată în soluţionarea pricinii, care este înscrisă în Registrul de stat al experţilor judiciari atestaţi.
    (2) Părţile aleg, de comun acord, expertul sau instituţia de expertiză care urmează să fie desemnată de instanţă să efectueze expertiza. În lipsa acordului părţilor, instanţa desemnează expertul sau instituţia care urmează să efectueze expertiza.
    (3) Dacă în încheierea privind efectuarea expertizei judiciare este indicată doar instituţia care urmează să efectueze expertiza, conducătorul instituţiei în cauză numeşte expertul şi informează în acest sens instanţa care a dispus expertiza.
    (4) La desemnarea experţilor pentru efectuarea expertizei în cadrul unei comisii de expertiză sau pentru efectuarea unei expertize complexe se aplică normele prezentului articol.
    Articolul 150. Acţiuni premergătoare expertizei
    (1) După desemnarea expertului, instanţa judecătorească convoacă o şedinţă cu participarea părţilor şi a expertului, în cadrul căreia se stabileşte legătura dintre expert şi părţi, etapa la care părţile pot fi admise să participe la investigaţiile expertului, se aduce la cunoştinţa părţilor şi expertului obiectul expertizei şi întrebările la care expertul urmează să ofere răspunsuri şi li se explică faptul că au dreptul de a face observaţii cu privire la aceste întrebări şi de a cere modificarea sau completarea lor.
    (2)  Dacă expertul poate să îşi exprime de îndată opinia, acesta este ascultat chiar în şedinţă, iar afirmaţiile sale se consemnează  într-un proces-verbal întocmit în condiţiile art. 220.”
    46. La articolul 151 alineatul (2), cuvintele „în instanţă sau judecătorului care a numit” se substituie prin cuvintele „în instanţa judecătorească care a dispus”.
    47. Articolul 152:
    în titlu, cuvîntul „ordonarea” se substituie prin cuvîntul „dispunerea”;
    alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Părţile şi ceilalţi participanţi la proces au dreptul să  formuleze şi să prezinte în instanţă întrebări adresate expertului, însă numai instanţa stabileşte definitiv întrebările asupra cărora expertul urmează să se pronunţe. Instanţa este obligată să motiveze respingerea întrebărilor propuse expertului de către părţi şi de către alţi participanţi la  proces.”
    la alineatul (3), cuvintele „judecătorului sau instanţei privind ordonarea” se substituie prin cuvintele „instanţei de judecată privind efectuarea”, iar cuvintele „probleme spre expertizare” – cu cuvintele „întrebări asupra cărora expertul urmează să se pronunţe”.
    48. La articolul 153 alineatul (1), cuvintele „a ordonat expertiza, data ordonării,” se substituie cu cuvintele „a dispus efectuarea expertizei, data emiterii dispoziţiei”, cuvîntul „problemele” – cu cuvîntul „întrebările”, iar cuvintele „termenul expertizei şi al prezentării” – cu cuvintele „termenul acordat pentru efectuarea expertizei şi prezentarea”.
    49. Articolul 154:
    la alineatul (1), cuvîntul „gratuit” se exclude, iar cuvîntul „problemele” se substituie prin cuvintele „întrebările ce i-au fost adresate”;
    la alineatul (2), cuvintele „ordonatoare de expertiză” se substituie prin cuvintele „care a dispus efectuarea expertizei;
    alineatul (3) se completează în final cu următoarea propoziţie: „În cazul efectuării expertizei într-o instituţie de expertiză, răspunderea pentru veridicitatea raportului depus o poartă expertul sau experţii desemnaţi de şeful instituţiei.”
    după alineatul (3) se introduce alineatul (3¹) cu următorul cuprins:
    „(3¹) Expertul are obligaţia să nu divulge circumstanţele şi datele ce i-au devenit cunoscute în urma efectuării expertizei sau în urma participării la o şedinţă de judecată închisă, inclusiv cele ce se referă la inviolabilitatea vieţii private şi a vieţii de familie, precum şi cele ce constituie secret de stat, secret de serviciu, secret comercial sau un alt secret ocrotit de lege.”
    50. La articolul 155, alineatul (4) se abrogă.
    51. Articolul 156 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 156. Expertiza în cadrul comisiei
    (1) Expertiza în cadrul comisiei este expertiza care necesită investigaţii complicate efectuate de către mai mulţi experţi care au aceeaşi specializare sau specializări diferite.
    (2) Dacă comisia este formată din experţi avînd  aceeaşi specializare, aceştia evaluează colegial rezultatele investigaţiilor şi, în cazul în care ajung la o concluzie unanimă, elaborează un singur raport de expertiză. În cazul în care unul sau mai mulţi experţi fac opinie separată referitor la obiectul investigaţiei, aceasta se depune separat şi se motivează.
    (3) Dacă membrii comisiei sînt experţi care au specializări diferite, la efectuarea expertizei se aplică prevederile referitoare la expertiza complexă.
    (4) Încheierea judecătorească privind efectuarea expertizei în cadrul comisiei este obligatorie pentru experţii desemnaţi, cît şi pentru conducătorul instituţiei de expertiză, dacă în aceasta se menţionează doar instituţia de expertiză.
    (5) Dacă, pe baza materialelor prezentate, expertul desemnat sau conducătorul instituţiei de expertiză constată că este necesară o expertiză în cadrul comisiei, dată fiind complexitatea investigaţiilor ce urmează a fi efectuate, acesta comunică instanţei propunerea de a dispune efectuarea acesteia.”
    52. La articolul 157 alineatul (1), cuvintele „ , se ordonă” se substituie prin cuvintele „se dispune”.
    53. La articolul 158 alineatul (2), cuvintele „data judecării pricinii” se substituie prin cuvintele „data şedinţei de judecată”.
    54. Articolul 159:
    la alineatul (1), după cuvîntul „incomplet” se introduc cuvintele „ , iar această deficienţă nu poate fi suplinită prin audierea expertului,”, cuvîntul „probleme” se substituie prin cuvîntul „întrebări”, iar după cuvintele „poate dispune” se introduc cuvintele „ , la solicitarea părţilor, iar în cazurile prevăzute de prezentul cod, şi din oficiu,”;
    la alineatul (2), după cuvîntul „contradictorii” se introduc cuvintele „ , iar aceste deficienţe nu pot fi înlăturate prin audierea expertului,”;
    la alineatul (4), cuvîntul „repetate” se substituie cu cuvintele „suplimentare sau a celei repetate”, iar în final se completează cu cuvintele „sau, după caz, motivul efectuării unei expertize suplimentare sau repetate”;
    la alineatul (5), cuvîntul „ordonării” se substituie cu cuvîntul „dispunerii”, iar cuvîntul „numaidecît” – cu cuvintele „în mod obligatoriu”.
    55. Articolul 166:
    alineatul (2):
    după litera b) se introduce litera b¹) cu următorul cuprins:
    „b¹) numărul de telefon, numărul de fax, poşta electronică sau alte date de contact ale reclamantului;”
    după litera c) se introduc literele c¹) şi c²) cu următorul cuprins:
    „c¹) numărul de telefon, numărul de fax, poşta electronică sau alte date de contact ale pîrîtului, în cazul în care reclamantul dispune de aceste date;
    c² numele, prenumele, adresa, numărul de telefon, numărul de fax, poşta electronică sau alte date de contact ale reprezentantului reclamantului;”
    la litera e), cuvintele „ , demonstrarea probelor care confirmă circumstanţele” se substituie cu cuvintele „şi probele de care acesta dispune în momentul depunerii cererii”;
    articolul se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins:
    „(7) Cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, care este asistat în judecată de un reprezentant, trebuie să fie dactilografiată.”
    56. La articolul 167 alineatul (1) litera e), cuvintele  „procura sau un alt document” se substituie cu cuvîntul „documentul”.
    57. Articolul 168 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 168. Primirea şi repartizarea cererii
                             de chemare în judecată
    (1) Cererea de chemare în judecată introdusă în instanţă se repartizează, în termen de 24 de ore, judecătorului sau, după caz, completului de judecată în mod aleatoriu, prin intermediul  Programului integrat de gestionare a dosarelor.
    (2) Judecătorul care a primit cererea de chemare în judecată spre examinare verifică dacă aceasta întruneşte exigenţele prevăzute de lege. Dacă cererea de chemare în judecată nu întruneşte exigenţele prevăzute de lege, urmează a fi aplicate prevederile art. 171 alin. (1).
    (3) Judecătorul poate încuviinţa printr-o încheiere, în condiţiile legii, efectuarea unor măsuri de asigurare a acţiunii şi a probelor.
    (4) Printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, judecătorul acceptă cererea de chemare în judecată în decurs de 5 zile de la repartizare, dacă legea nu prevede altfel.”
    58. Articolul 169:
    alineatul (1):
    literele d) şi e) vor avea următorul cuprins:
    „d) există o hotărîre a judecăţii arbitrale, obligatorie pentru  părţi,  cu privire la litigiul dintre aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri, cu excepţia cazurilor în care judecata a respins cererea de eliberare a titlului de executare silită a hotărîrii judecăţii arbitrale sau a desfiinţat hotărîrea arbitrală;
    e) reclamantului şi/sau pîrîtului îi lipseşte capacitatea de folosinţă, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 59 alin. (2).”
    la alineatul (2), cuvîntul „depunerii” se substituie cu cuvîntul „repartizării”.
    59. Articolul 170:
    la alineatul (1), litera h) se abrogă;
    la alineatul (3), cuvîntul „depunerii” se substituie cu cuvîntul „repartizării”.
    60. La articolul 171 alineatul (1), cuvintele „7 zile de la depunerea cererii” se substituie cu cuvintele „5 zile de la repartizarea cererii”.
    61. La articolul 172, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) Pînă la începerea dezbaterilor judiciare, pîrîtul are dreptul să intenteze împotriva reclamantului o acţiune reconvenţională pentru a fi judecată odată cu acţiunea iniţială. Acţiunea reconvenţională înaintată conform art. 173 alin. (1) lit. b) poate fi depusă şi pînă la finalizarea examinării pricinii în fond.”
    62. La articolul 173 alineatul (1), litera d) se abrogă.
    63. La articolul 174 propoziţia a doua, după cuvintele „în orice fază a procesului” se introduc cuvintele „pînă la etapa în care hotărîrea judecătorească devine definitivă”, iar cuvintele „ar crea dificultăţi judecătoreşti sau” se exclud.
    64. Articolul 177 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 177. Cuprinsul şi modul de soluţionare
                             a cereriide asigurare a acţiunii
    (1) În cererea de asigurare a acţiunii se indică motivele şi circumstanţele pentru care se solicită asigurarea acţiunii.
    (2) Cererea de asigurare a acţiunii se soluţionează de către judecător sau de către instanţa care examinează pricina în termen de o zi de la depunere, fără înştiinţarea pîrîtului şi a celorlalţi participanţi la proces. Dacă cererea de asigurare a acţiunii este depusă concomitent cu cererea de chemare în judecată, aceasta se soluţionează în ziua emiterii încheierii privind acceptarea cererii de chemare în judecată, fără înştiinţarea pîrîtului şi a celorlalţi participanţi la proces.
    (3) Judecătorul sau instanţa pronunţă o încheiere privind asigurarea sau neasigurarea acţiunii.”
    65. Articolul 182:
    după alineatul (1) se introduce alineatul (1¹) cu următorul cuprins:
    „(1¹) În cazul în care reclamantul nu depune cauţiunea în termenul stabilit de instanţă, aceasta din urmă emite o încheiere de anulare a măsurilor de asigurare a acţiunii, care se execută imediat.”
    articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:
    „(3) Persoana care a depus cauţiunea are  dreptul să solicite restituirea acesteia în cazul în care partea care se consideră prejudiciată prin măsurile de asigurare a acţiunii nu depune o acţiune pentru compensarea prejudiciilor în termen de cel mult două luni de la data la care a rămas irevocabilă hotărîrea judecătorească prin care a fost soluţionată pricina ori s-a emis încheierea judecătorească irevocabilă prin care a fost încetat procesul sau prin  care cererea a fost scoasă de pe rol.”
    66. La articolul 184, cuvîntul „primirii” se substituie cu cuvintele „la care s-a dat curs”.
    67. Articolul 185:
    la alineatul (1), literele a)–c) vor avea următorul cuprins:
    „a) soluţionează problema intervenirii în proces a coreclamanţilor, copîrîţilor şi intervenienţilor;
    b) expediază pîrîtului şi, după caz, intervenientului copiile de pe cererea de chemare în judecată şi de pe înscrisurile anexate la ea întru confirmarea pretenţiilor reclamantului şi stabileşte data pînă la care pîrîtul şi, după caz, intervenientul urmează să prezinte o referinţă scrisă privind acţiunea reclamantului şi toate probele necesare;
    c) remite reclamantului şi, după caz, intervenientului copiile de pe referinţă şi de pe înscrisurile anexate la ea şi stabileşte data pînă la care urmează să fie prezentate toate probele suplimentare;”
    alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) În caz de necesitate, pentru clarificarea unor aspecte legate de pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare, judecătorul poate decide convocarea părţilor în şedinţă.”
    68. Articolul 186:
    la alineatul (1), textul „propune pîrîtului să prezinte în judecată în termen probele necesare” se substituie cu textul „stabileşte data pînă la care pîrîtul urmează să prezinte în judecată referinţa şi toate probele necesare”;
    la alineatul (2), cuvintele „poate fi examinată” se substituie cu cuvintele „este examinată”.
    69. La articolul 191 alineatul (3):
     în prima propoziţie, după cuvîntul „amînarea” se introduce cuvîntul „începerii”, iar în final propoziţia se completează cu cuvintele „şi poate fi atacată odată cu atacarea fondului cauzei”;
    propoziţia a doua se exclude.
    70. Articolul 204 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 204. Prezentarea probelor în şedinţa
                             de judecată
    Judecătorul poate să decidă acceptarea probelor în prima şedinţă de judecată dacă participanţii la proces au fost în imposibilitate să le prezinte în termenul stabilit de instanţă la etapa pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare. Dacă nu poate depune imediat contraprobe, partea adversă are dreptul să solicite amînarea procesului.”
    71. După articolul 204 se introduce articolul 204¹ cu următorul cuprins:
    „Articolul 204¹. Întreruperea şedinţei de judecată
    (1) În condiţiile în care şedinţa de judecată a fost deschisă şi examinarea pricinii în fond a început, pot apărea incidente procesuale care fac imposibilă continuarea examinării în aceeaşi zi şi determină întreruperea şedinţei de judecată cu posibilitatea continuării acesteia la o altă dată şi oră, ce vor fi  fixate de instanţa de judecată.
    (2) Întreruperea şedinţei de judecată se dispune printr-o încheiere protocolară şi nu afectează integritatea procesului-verbal.
    (3) În cazul întreruperii şedinţei de judecată, instanţa, în funcţie de timpul necesar efectuării actului procedural, fixează o dată pentru continuarea şedinţei de judecată. Data este adusă la cunoştinţa celor prezenţi printr-un act scris, care este contrasemnat de cei prezenţi în şedinţă. Persoanele care nu s-au prezentat la şedinţă şi cele implicate recent în proces sînt informate despre locul, data şi ora continuării şedinţei printr-o citaţie sau prin alte modalităţi prevăzute de prezentul cod.”
    72. La articolul 208, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
    „(1) Amînarea procesului se admite în cazul înaintării unei acţiuni reconvenţionale în condiţiile art. 173 alin. (1) lit. b), precum şi în alte cazuri prevăzute de prezentul cod.
    (2) În cazul amînării procesului, instanţa de judecată fixează o dată pentru desfăşurarea noii şedinţe, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 122 alin. (5) .”
    73. Articolul 229 se abrogă.
    74. Articolul 236 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 236. Deliberarea şi adoptarea hotărîrii
    (1) După încheierea susţinerilor orale, completul de judecată se retrage pentru deliberare. În urma deliberării, preşedintele şedinţei sau unul dintre judecători pronunţă dispozitivul hotărîrii şi le explică participanţilor la proces procedura şi termenul de atac al hotărîrii. Dispozitivul hotărîrii trebuie să fie semnat de toţi judecătorii din completul de judecată şi anexat  la dosar.
    (2) În cazul în care la adoptarea hotărîrii se exprimă o opinie separată, aceasta se anexează la dosar.
    (3) După pronunţarea dispozitivului hotărîrii, preşedintele şedinţei de judecată declară şedinţa închisă.
    (4) Participanţii care nu au fost prezenţi la pronunţarea dispozitivului hotărîrii primesc copia hotărîrii în decurs de 5 zile.
    (5) Instanţa de judecată va întocmi hotărîrea integrală dacă:
    a) participanţii la proces, în termen de 30 de zile de la pronunţarea dispozitivului hotărîrii, solicită în mod expres acest lucru. Termenul de 30 de zile este un termen de decădere;
    b) participanţii la proces, în termen de 30 de zile de la pronunţarea dispozitivului hotărîrii, depun cerere de apel;
    c) hotărîrea judecătorească urmează să fie recunoscută şi executată pe teritoriul altui stat.
    (6) În cazurile prevăzute la alin. (5),  completul de judecată va întocmi hotărîrea integrală în termen de 15 zile de la data solicitării, atacării sau pronunţării dispozitivului hotărîrii, după caz.
    (7) Dacă unul dintre judecătorii completului de judecată este în imposibilitatea de a semna hotărîrea integrală, în locul lui semnează preşedintele şedinţei, iar dacă şi acesta este în imposibilitatea de a semna, în locul  lui semnează preşedintele instanţei de judecată. În toate cazurile, pe hotărîre va fi menţionată cauza imposibilităţii de a semna.
    (8) Hotărîrea integrală se remite participanţilor la proces în termen de 5 zile.”
    75. Articolul 237 se abrogă.
    76. Articolul 241:
    alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) Hotîrirea judecătorească constă din partea introductivă şi partea dispozitivă. În cazurile prevăzute la art. 236 alin. (5), hotărîrea judecătorească constă din partea introductivă, partea descriptivă, motivare şi dispozitiv. Fiecare parte a hotărîrii se evidenţiază separat în textul acesteia.”
    la alineatul (4), după cuvintele „se indică” se introduce cuvîntul „succint”.
    77. Articolul 242 se abrogă.
    78. Articolul 254:
    alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) Rămîn definitive hotărîrile judecătoreşti emise în primă instanţă, supuse apelului, după examinarea pricinii în apel.”
    la alineatul (2), literele a)–c) vor avea următorul cuprins:
    „a) emise în primă instanţă, după expirarea termenului de apel, dacă participanţii interesaţi nu au exercitat calea de atac corespunzătoare;
    b) emise de instanţa de apel, după expirarea termenului de recurs, dacă participanţii interesaţi nu au exercitat calea de atac corespunzătoare;
    c) emise de instanţa de recurs, după examinarea recursului.”
    79. Articolul 259 se abrogă.
    80. La articolul 265:
     litera e) va avea următorul cuprins:
    „e) într-un litigiu între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o hotărîre arbitrală care a devenit obligatorie pentru  părţi, cu excepţia cazului în care instanţa refuză eliberarea titlului executoriu sau desfiinţează hotărîrea arbitrală;”
    litera g) va avea următorul cuprins:
    „g) reclamantului şi/sau pîrîtului îi lipseşte capacitatea de folosinţă, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 59 alin. (2);”
    articolul se completează cu litera h) cu următorul cuprins:
    „h) cererea de chemare în judecată este depusă de un organ, o organizaţie sau o persoană în vederea apărării drepturilor, libertăţilor sau intereselor legitime ale unei alte persoane fără ca prezentul cod sau o altă lege să le confere acest drept.”
    81. La articolul 267, după litera l) se introduce litera l¹) cu următorul cuprins:
    „l¹) părţile au solicitat examinarea pricinii de către judecata arbitrală, în condiţiile legii;”.
    82. La articolul 286 alineatul (2), cuvintele „curtea de apel” se substituie cu cuvîntul „judecătoria”.
    83. La articolul 290 alineatul (2) litera f), textul „la art. 125 din Codul familiei” se substituie cu cuvintele „de lege”.
    84. Articolul 345 se completează în final cu litera n) cu următorul cuprins:
    „n) rezultă din facturi care au scadenţa la data depunerii lor.”
    85. La articolul 358:
    alineatul (3) se abrogă;
    alineatul (4) va avea următorul cuprins:
    „(4) Nu pot fi atacate cu apel hotărîrile pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel.”
    86. La articolul 360, alineatul (2) se completează cu o nouă propoziţie cu următorul cuprins: „Renunţarea la apel se face prin depunerea unei cereri în prima instanţă pînă la expirarea termenului de depunere a apelului.”
    87. La articolul 362, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.”
    88. La articolul 365, după alineatul (1) se introduce alineatul (1¹) cu următorul cuprins:
    „(1¹) Elementele cererii de apel prevăzute la alin. (1) lit. d), e) şi h) pot fi incluse într-o cerere de apel suplimentară depusă după data întocmirii hotărîrii integrale.”
    89. La articolul 367:
    alineatul (2) se abrogă;
    la alineatele (3) şi (4), cuvintele „ , pentru toţi participanţii la proces, a” se exclud.
    90. La articolul 372:
    alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) Părţile şi alţi participanţi la proces au dreptul să prezinte noi probe dacă au fost în imposibilitatea să o facă la examinarea pricinii în primă instanţă.”
    după alineatul (1) se introduc alineatele (1¹) şi (1²) cu următorul cuprins:
    „(1¹) Instanţa de apel nu are dreptul să administreze probele care au putut fi prezentate de participanţii la proces în primă instanţă, cu excepţia situaţiei stabilite la alin. (1).
    (1²) În cazul în care părţile şi alţi participanţi la proces invocă necesitatea administrării de noi probe, aceştia trebuie să indice probele respective, mijloacele prin care ele pot fi administrate, precum şi motivele care au împiedicat prezentarea lor în prima instanţă.”
    91. La articolul 373 alineatul (3), cuvintele „apelul nu este motivat ori motivaţia” se substituie cu cuvintele „motivarea apelului”.
    92. Articolul 385:
    la alineatul (1):
    litera d) va avea următorul cuprins:
    „d) să admită apelul, să caseze integral hotărîrea primei instanţe şi să trimită pricina spre rejudecare în primă instanţă doar în cazul în care s-au încălcat temeiurile prevăzute la art. 388 alin. (1) lit. d) şi i). La solicitarea participanţilor la proces, instanţa de apel poate trimite pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul prevăzut la art. 388 alin. (1) lit. b);”
    litera e) se completează la final cu cuvintele „dacă există temeiurile prevăzute la art. 265 şi 267”;
    alineatul (2) va avea următorul cuprins:
    „(2) În cazul în care pricina este trimisă spre rejudecare, cu acordul tuturor participanţilor la proces, instanţa de apel indică actele procesuale rămase valabile, celelalte fiind desfiinţate de drept.”
    93. La articolul 388 alineatul (1):
    litera e) se abrogă.
    la litera i), cuvintele „generale sau” se exclud.
    94. Articolul 389 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 389. Adoptarea şi pronunţarea deciziei
    (1) După  încheierea dezbaterilor şi susţinerilor orale, completul de judecată se retrage în camera de deliberare  pentru adoptarea  deciziei.
    (2) În urma deliberării, completul de judecată pronunţă dispozitivul deciziei. Dispozitivul deciziei trebuie semnat de toţi judecătorii completului de judecată şi anexat  la dosar.
    (3) În cazul în care la adoptarea deciziei se exprimă o opinie separată, aceasta se anexează la dosar.
    (4) Decizia integrală se întocmeşte în termen de 15 zile de la pronunţarea dispozitivului deciziei.
    (5) Dacă unul dintre judecătorii completului de judecată este în imposibi-litatea de a semna decizia integrală, în locul lui semnează preşedintele şedinţei, iar dacă şi acesta este în imposibilitatea de a semna, în locul  lui semnează preşedintele instanţei de judecată. În toate cazurile, pe decizie va fi menţionată cauza imposibilităţii de a semna.
    (6) Decizia integrală se remite părţilor în termen de 5 zile de la semnare.
    (7) Decizia instanţei de apel poate fi atacată cu recurs în modul stabilit de prezentul cod.”
    95. Articolul 395 se abrogă.
    96. Titlul secţiunii 1 a capitolului XXXVIII va avea următorul cuprins:
    97. Articolele 397–422 se abrogă.
    98. Articolul 424:
    în titlul articolului, cuvintele „emise în primă instanţă” se exclud;
    la alineatul (1), cuvintele „în primă instanţă” se substituie cu cuvintele „de judecătorii”;
     la alineatul (2), cuvintele „în primă instanţă de către curţile de apel, în conformitate cu competenţa jurisdicţională” se substituie cu cuvintele „de către curţile de apel”;
    articolul se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:
    „(3) Încheierile Curţii Supreme de Justiţie rămîn irevocabile de la momentul emiterii.”
    99. Articolul 426 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 426. Depunerea şi examinarea recursului
                              împotriva încheierii
    (1) Recursul împotriva încheierii se depune şi se examinează în modul stabilit de prezentul capitol, cu excepţiile stabilite de prezenta secţiune.
    (2) Recursul se depune la instanţa a cărei încheiere se atacă.
    (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.”
    100. La articolul 427 litera b), cuvintele „în primă instanţă” se exclud.
    101. Articolul 428 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 428. Puterea legală a deciziei instanţei
                             de recurs privind recursul împotriva
                              încheieri
    (1) Decizia instanţei de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanţei la data emiterii.
    (2) Copia deciziei se remite părţilor în termen de 5 zile de la data emiterii.”
    102. Titlul secţiunii a 2-a din capitolul XXXVIII va avea următorul cuprins:
    103. La articolul 429, titlul şi alineatul (1) vor avea următorul cuprins:
    „Articolul 429. Acte de dispoziţie care pot
                              fi atacate cu recurs
    (1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunţate de curţile de apel în calitatea lor de instanţe de apel, cît şi hotărîrile pronunţate de curţile de apel în procedura de insolvabilitate.”
    104. Articolul 431:
    în titlu, textul „ . Modul de constituire a completelor de judecată” se exclude;
    alineatele (2) şi (3)  vor avea următorul cuprins:
    „(2) Asupra admisibilităţii recursului decide un complet din 3 judecători.
    (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 5 judecători de la Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie.”
    articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
    „(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa şi la examinarea recursului în cauză.”
    105. Articolul 432:
    la alineatul unic, care devine alineatul (1), cuvintele „prevăzute la art. 400 alin. (2) şi (3)” se exclud;
    articolul se completează cu alineatele (2)–(5) cu următorul cuprins:
    „(2) Se consideră  că  normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat  în cazul în care instanţa judecătorească:
    a) nu  a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
    b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
    c) a interpretat în mod eronat legea;
    d) a aplicat în mod eronat  analogia legii sau analogia dreptului.
    (3) Se consideră  că  normele de drept procedural au fost  încălcate sau aplicate eronat  în cazul în care:
    a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;
    b) pricina a fost judecată  în absenţa unui  participant la proces căruia nu i  s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată;
    c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşu-rare a procesului;
    d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces;
     e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată;
     f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
    (4) Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
     (5) Temeiurile  prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.”
    106. La articolul 433:
     litera a) va avea  următorul cuprins:
    „a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4);”
    litera d) va avea următorul cuprins:
    „d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.”
    107. La articolul 434, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.”
    108. La articolul 437 alineatul (1), litera d) se abrogă.
    109. Articolul 438:
    la alineatul (1), cuvintele „serviciul grefă al Curţii Supreme de Justiţie” se substituie cu cuvintele „grefa Curţii Supreme de Justiţie”;
    la alineatul (2¹), cuvintele „sau aplicarea măsurilor de asigurare” se exclud;
    alineatul (4) va avea următorul cuprins:
    „(4) Dacă cererea de recurs corespunde prevederilor art. 437, grefa Curţii Supreme de Justiţie înregistrează intentarea procedurii de recurs.”
    110. Articolul 439:
    la alineatul (2), textul „preşedintele şi, după caz, vicepreşedintele Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie desemnează un complet din 3 judecători, inclusiv un judecător raportor, pentru a” se substituie cu cuvintele  „un complet din 3 judecători”;
    la alineatul (3), textul „ , în cel mult 3 luni,” se exclude.
    111. La articolul 440:
    alineatul (1):
    după cuvîntul „decide” se introduc cuvintele „în mod unanim”, iar cuvîntul „decizie” se substituie cu cuvîntul „încheiere”;
    alineatul se completează cu o nouă propoziţie cu următorul cuprins: „Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului.”
    după alineatul (1) se introduce alineatul (1¹) cu următorul cuprins:
    „(1¹) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie la data emiterii şi se transmite tuturor participanţilor la proces şi  reprezentanţilor acestora.”
    la alineatul (2), cuvintele „citarea părţilor” se substituie cu textul: „prezenţa participanţilor la proces sau a reprezentanţilor acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face o menţiune pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie”.
    112. Articolul 441 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 441. Actele procedurale după stabilirea
                              admisibilităţii recursului
    În cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.”
    113. Articolul 442:
    la alineatul (1), cuvintele „pe baza actelor din dosar,” se exclud, iar după cuvintele „în limitele invocate în recurs” se introduc cuvintele „şi în baza referinţei depuse de către intimat”;
    alineatele (3) şi (4) se abrogă.
    114. La articolul 443, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
    „(1) Pînă la pronunţarea deciziei, recurentul are dreptul să îşi retragă recursul printr-o cerere scrisă. Cererea de retragere a recursului se depune în instanţa care a fost învestită cu judecarea recursului.”
    115. Articolul 444 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 444. Procedura de judecare a recursului
    Recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Completul din 5 judecători poate decide invitarea unor participanţi sau reprezentanţi ai acestora pentru a se pronunţa asupra problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs.”
    116. Articolul 445:
    la alineatul (1):
    litera c) va avea următorul cuprins:
    „c) să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs;”
    după litera c) se introduce litera c¹) cu următorul cuprins:
    „c¹) să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, trimiţînd pricina spre rejudecare în prima instanţă doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art. 432 alin. (3) lit. d) şi f). La solicitarea participanţilor la proces, instanţa de recurs poate trimite pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul prevăzut la art. 432 alin. (3) lit. b);”
    după alineatul (2) se introduce alineatul (2¹) cu următorul cuprins:
    „(2¹) În cazul în care pricina este trimisă spre rejudecare, cu acordul tuturor participanţilor la proces, instanţa de recurs indică actele procesuale rămase valabile, celelalte fiind desfiinţate de drept.”
    alineatele (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:
     „(3) În urma examinării recursului, instanţa de recurs emite o decizie care rămîne irevocabilă din momentul  emiterii. Decizia se consideră a fi emisă din momentul plasării acesteia pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie.
    (4) Copia deciziei instanţei de recurs se remite părţilor în termen de 5 zile de la data emiterii.”
    alineatul (5) se abrogă.
    117. La articolul 447, litera c) va avea următorul cuprins:
    „c) Agentul guvernamental, în cazurile prevăzute la art. 449 lit. g) şi h).”
    118. La articolul 449:
    litera a) va avea următorul cuprins:
    „a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă;”
    la litera b), cuvintele „petiţionarului anterior” se substituie cu textul „revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii”;
    litera c) va avea următorul cuprins:
    „c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces;”
    litera d) se abrogă;
    la litera e), cuvintele „sau hotărîrea ori decizia unui alt organ” se exclud;
    literele g) şi h) vor avea următorul cuprins:
    „g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;
    h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.”
    119. Articolul 450 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 450. Termenele de depunere a cererii
                              de revizuire şi calculul acestora
    Cererea de revizuire se depune:
    a) în termen de 3 luni din ziua în care sentinţa penală a devenit irevocabilă –în cazul prevăzut la art. 449 lit. a);
    b) în termen de  3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoştinţă de circumstanţele sau faptele esenţiale ale pricinii  care nu i-au fost şi nu puteau   să-i fie  cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b);
    c) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoştinţă de circumstanţele respective –  în cazul prevăzut la art. 449 lit. c);
    d) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoştinţă de hotărîrea, sentinţa sau decizia anulată sau modificată care a servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere – în cazul prevăzut la art. 449 lit. e);
    e) în interiorul  termenului de derulare a procedurii de reglementare pe cale amiabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului – în cazul prevăzut la art. 449 lit. g);
    f) în termen de 6 luni de la pronunţarea hotărîrii sau deciziei Curţii Europene a Drepturilor Omului – în cazul prevăzut la art. 449 lit. h).”
    120. La articolul 451, alineatul (3) se abrogă.
    121. La articolul 468, cuvintele „curtea de apel de drept comun” se substituie cu cuvintele „instanţa judecătorească”.
    122. La articolul 472 alineatul (2), cuvintele „curtea de apel de drept comun” se substituie cu cuvintele „instanţa judecătorească”.
    Art. II. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea termenului de 3 luni de la data publicării.
    (2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, toate cererile de chemare în judecată se vor depune la instanţele judecătoreşti competente.
    (3) În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cererile de chemare în judecată depuse pentru examinarea de fond la curţile de apel se vor transmite instanţelor judecătoreşti competente.
    (4) Cauzele supuse examinării de fond la curţile de apel şi pentru care a fost stabilită data şedinţei de judecată se examinează de către acestea în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Dacă în termen de 3 luni nu a fost pronunţat niciun act de dispoziţie al organului judiciar, în termen de 15 zile cauzele se transmit spre examinare instanţelor judecătoreşti competente.
    (5) Recursurile depuse la curţile de apel împotriva hotărîrilor primei instanţe pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor examina în apel.
    (6) Recursurile depuse împotriva hotărîrilor pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel vor fi examinate de Curtea Supremă de Justiţie conform prevederilor prezentei legi.
    (7) Termenul de declarare a apelului împotriva hotărîrilor judecătoreşti pronunţate pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi este de 20 de zile de la data comunicării hotărîrii motivate.
    (8) Termenul de declarare a recursului împotriva hotărîrilor pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel şi împotriva deciziilor instanţelor de apel pronunţate pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi este de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau deciziei motivate.
    (9) Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prezenta lege.

    PREŞEDINTELE  PARLAMENTULUI                       Marian LUPU

    Nr. 155. Chişinău, 5 iulie 2012.