HGM125/2013
ID intern unic:  346754
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 125
din  18.02.2013
pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea actelor
de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova
Publicat : 22.02.2013 în Monitorul Oficial Nr. 36-40     art Nr : 171     Data intrarii in vigoare : 07.03.2013
    MODIFICAT
   
HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977
    HG451 din 19.06.17, MO201-213/23.06.17 art.535
    HG314 din 22.05.17, MO162-170/26.05.17 art.396
    HG288 din 22.04.14, MO103/30.04.14 art.319
    HG210 din 24.03.14, MO72-77/28.03.14 art.233
    HG281 din 24.04.13, MO92-95/26.04.13 art.337

    NOTĂ:
    în tot textul Regulamentului:
    a) cuvintele „Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „Instituția publică „Agenția Servicii Publice”, la forma gramaticală corespunzătoare;
    b) cuvintele „ÎS „CRIS „Registru” se substituie cu cuvintele „Agenția Servicii Publice”, la forma gramaticală corespunzătoare;
    c) cuvintele „autentificată notarial” şi „autentificată la notar” se substituie cu cuvintele „autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege ”;
    d) cuvintele „spaţiu locativ”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvîntul „locuinţă”, la forma gramaticală corespunzătoare prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977





    În scopul executării prevederilor art. VII alin.(3) din Legea nr.187 din 11 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.186-189, art. 625), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă:
    Regulamentul privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova, conform anexei nr.1;
    Modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei nr.2:
    Lista hotărîrilor Guvernului care se abrogă, conform anexei nr.3
    2. Prezenta hotărîre intră în vigoare cu începere de la 7 martie 2013.

    PRIM-MINISTRU                                                   Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    ministrul afacerilor externe
    şi integrării europene                                               Iurie Leancă
    Ministrul tehnologiei
    informaţiei şi comunicaţiilor                                     Pavel Filip
    Ministrul afacerilor interne                                      Dorin Recean

    Nr. 125. Chişinău, 18 februarie 2013.


Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului nr.125
din 18 februarie 2013

REGULAMENT
privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa
locuitorilor Republicii Moldova
I. DISPOZIŢII GENERALE
    1. Regulamentul privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova (în continuare – Regulament) constituie cadrul normativ care asigură realizarea raporturilor juridice dintre persoanele fizice, persoanele juridice şi instituţiile statului la eliberarea actelor de identitate, la ţinerea evidenţei la domiciliu sau reşedinţă, la emigrarea autorizată a locuitorilor Republicii Moldova şi la repatrierea cetăţenilor Republicii Moldova.
    [Pct.1 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    2. Noţiunile utilizate în prezentul Regulament au următoarele semnificaţii:
    act de identitate – document oficial, eliberat de autoritatea competentă care atestă identitatea, statutul juridic şi, după caz, domiciliul sau reşedinţa titularului;
    act de identitate de uz intern – act de identitate, valabil în condiţiile prevederilor legale şi destinat pentru utilizare pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei în conformitate cu acordurile internaţionale. La această categorie de documente se atribuie: buletinele de identitate, buletinul de identitate provizoriu, permisele de şedere, actul de identitate provizoriu (formularul nr. 9);
    [Pct.2 noțiunea modificată prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    acte de identitate de uz intern de generaţia I – buletinele de identitate, permisele de şedere şi actul de identitate provizoriu (formularul nr. 9) eliberate pînă la data de 7 martie 2013;
    acte de identitate de uz intern de generaţia II – buletinele de identitate şi permisele de şedere eliberate începînd cu data de 7 martie 2013;
    acte de identitate de uz intern de generaţia a III-a – buletinele de identitate eliberate cetăţenilor Republicii Moldova, care conţin mijloacele semnăturii electronice şi certificatele cheilor publice, introduse în mediul de stocare electronică a datelor (în continuare – buletin de identitate electronic);
    [Pct.2 noțiunea modificată prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    [Pct.2 noțiunea introdusă prin HG288 din 22.04.14, MO103/30.04.14 art.319]
    autoritate competentă – instituţia responsabilă de eliberarea actelor de identitate, de evidenţa la domiciliu sau la reşedinţă, de autorizarea emigrării şi de repatriere în funcţie de categoria de solicitanţi şi de locul aflării acestora – subdiviziunile responsabile de evidenţa populaţiei şi eliberarea actelor de identitate din cadrul Instituței publice „Agenția Servicii Publice” (în continuare – subdiviziunile „Agenției Servicii Publice”); misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova (în continuare – MDOC); Biroul migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare – Biroul migraţie şi azil);
    [Pct.2 noțiunea modificată prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    emigrare autorizată – permisiune oficială a autorităţilor Republicii Moldova privind plecarea pentru stabilirea cu domiciliul în străinătate;
    documente de stare civilă – documente oficiale, eliberate de autoritățile competente în materie de stare civilă, precum și de altele decît cele de stare civilă, valabile în condițiile prevederilor legale, care conțin înscrisuri autentice de identificare a persoanei, fac dovada stării civile a acesteia, precum și a schimbării, modificării, rectificării, completării datelor de identificare. La această categorie de documente se atribuie: certificatele de stare civilă (certificatul de naştere, certificatul de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, certificatul de căsătorie, certificatul de divorţ, certificatul de deces), copia sau extrasul de pe actul de stare civilă, avizul cu privire la anularea, modificarea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă, hotărîrea instanței de judecată definitivă și irevocabilă emisă de autoritățile străine privind desfacerea căsătoriei, documentele emise de  instituții din străinătate, altele decît cele de stare civilă privind înregistrarea faptelor de stare civilă.
    [Pct.2 noțiunea introdusă prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    3. Locuitori ai Republicii Moldova se consideră cetăţenii săi domiciliaţi în ţară, indiferent de existenţa înregistrării acestora la domiciliu sau la reşedinţă, străinii cu drept de şedere pe teritoriul republicii şi persoanele cărora li s-a acordat de către autorităţile Republici Moldova statut de apatrid, de refugiat, protecţie umanitară sau temporară, precum şi persoanele cărora li s-a acordat azil politic, cu excepţia străinilor – membri ai corpului diplomatic.
    4. Evidenţa locuitorilor Republicii Moldova şi a cetăţenilor săi cu domiciliul în străinătate reprezintă un sistem unic integru de înregistrare şi actualizare a datelor în cadrul Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei” (în continuare – Registru de stat al populaţiei) sau, după caz, în fişierul manual de evidenţă a persoanelor (în continuare – fişier manual).
    La evidenţa locuitorilor Republicii Moldova se utilizează Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Moldovei din momentul implementării acestuia.
    5. Evidenţa cetăţenilor Republicii Moldova care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei se ţine prin fişierul manual din momentul renunţării.
    6. Modalitatea de prestare a serviciilor populaţiei în condiţiile prezentului Regulament şi competenţa teritorială se stabilesc de către organul ierarhic superior al autorităţii competente.
    7. Serviciile ce ţin de eliberarea actelor de identitate, de înregistrarea sau radierea din evidenţa la domiciliu sau reşedinţă, de autorizare a emigrării sau de repatriere se prestează de către autorităţile competente conform termenelor, taxelor şi tarifelor stabilite în mod legal, care sînt achitate de solicitant.
    Termenul de examinare a cererilor pentru eliberarea actelor de identitate nu poate depăşi 30 de zile calendaristice din data recepţionării tuturor documentelor necesare. Pentru cazurile de depunere a cererii prin intermediul MDOC, termenul de examinare începe să curgă de la data înregistrării acesteia pe suport de hîrtie sau a documentului electronic la Instituția publică „Agenția Servicii Publice” (în continuare – „Agenția Servicii Publice”).
    În cazul necesităţii unor examinări suplimentare, termenul de examinare poate fi prelungit de către conducătorul autorităţii competente respective cu cel mult o lună, fapt despre care se informează solicitantul.
Beneficiarii de înlesniri, în condiţiile prevederilor legale, sînt scutiţi total sau parţial de achitarea plăţilor pentru serviciile prestate în cazul prezentării documentelor confirmative.
    8. În cazul eliberării actelor de identitate care conţin neconformităţi din vina autorităţii competente, cheltuielile pentru schimbarea documentelor respective sînt suportate din contul acestei autorităţi.
    9. Cererile, declaraţiile, chestionarele, avizele, demersurile şi alte documente de acest gen utilizate la eliberarea actelor de identitate, la ţinerea evidenţei locuitorilor, la autorizarea emigrării şi la repatriere reprezintă formulare-tip şi conţin date cu caracter personal necesare pentru constituirea şi actualizarea Registrului de stat al populaţiei.
    Modelul formularelor-tip şi al menţiunilor utilizate în acest sens se stabileşte de către organul ierarhic superior al autorităţii competente. În cazul în care în acest proces sînt implicate mai multe autorităţi, modelul formularelor-tip şi al menţiunilor respective se stabileşte printr-un ordin comun.
    10. Prelucrarea datelor cu caracter personal, în sensul prezentului Regulament, se efectuează în conformitate cu prevederile Legii privind protecţia datelor cu caracter personal.
    11. Datele incluse în formularele depuse la autorităţile competente în condiţiile prezentului Regulament se certifică de către persoanele responsabile de recepţionarea cererii prin aplicarea semnăturii în locul rezervat.
    12. Datele cu caracter personal ale cetăţenilor Republicii Moldova în actele de identitate se înscriu din documentele de stare civilă, iar cele ale străinilor din paşaportul cetăţeanului străin sau din documentul de călătorie şi, după caz, din documentele de stare civilă.
    În cazul în care datele cu caracter personal ale solicitantului sînt înscrise în documentele de stare civilă în limba rusă, transliterarea acestor date în limba de stat se efectuează în conformitate cu prevederile actelor normative din domeniul stării civile.
    [Pct.12 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    13. În cazul stabilirii divergenţelor în înscrisurile privind datele cu caracter personal din documentele de stare civilă, prezentate de solicitant, eliberarea actelor de identitate se efectuează după lichidarea divergenţelor respective.
    [Pct.13 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    14. Documentele utilizate în cadrul procedurilor prevăzute de prezentul Regulament se prezintă în limba de stat, iar cele întocmite în altă limbă, cu excepţia celor întocmite în limba rusă, se prezintă în traducere oficială.
    141. Actele de identitate se eliberează în temeiul cererii solicitantului depuse de către acesta la autoritatea competentă în modul stabilit.
    În situații speciale se admite depunerea cererii de către alte persoane, și anume:
    a) în cazul minorului, inclusiv al celui asupra căruia este instituită tutela sau curatela, în calitate de solicitant acţionează reprezentantul legal al acestuia (părinte, tutore, curator), cu condiţia prezenţei obligatorii a persoanei reprezentate;
    b) în cazul copilului separat de părinți asupra căruia nu este instituită tutela sau curatela, cererea se depune de către autoritatea tutelară, cu condiţia prezenţei obligatorii a persoanei reprezentate;
    c) în cazul copilului separat de părinți asupra căruia nu este instituită ori a fost revocată tutela sau curatela în condițiile prevederilor legale și care este plasat în serviciul de plasament de tip familial sau de tip rezidențial ori în instituția de asistență socială publică, de educație, de învățămînt, de tratament, ori într-o altă instituție similară, cererea se depune de către administraţia instituţiei respective, cu condiţia prezenţei obligatorii a persoanei reprezentate;
    d) în cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei, în calitate de solicitant acţionează reprezentantul legal al acesteia (tutore), cu condiţia prezenţei obligatorii a persoanei reprezentate;
    e) în cazul persoanei imobilizate, al persoanei aflate la tratament prin constrîngere, al persoanei aflate în arest preventiv sau în detenţie, cererea pentru eliberarea buletinului de identitate sau a permisului de ședere poate fi depusă de reprezentantul împuternicit prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege;
    f) în cazul persoanei imobilizate şi pentru care prelevarea amprentelor digitale nu este obligatorie sau este imposibilă, cererea pentru eliberarea pașaportului sau a documentului de călătorie poate fi depusă de reprezentantul împuternicit prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege;
    g) în situațiile în care persoana este internată într-o instituție medicală și se află în stare gravă (inconștientă, în comă), actul de identitate se eliberează la cererea persoanei care acționează în interesul acesteia: membru de familie, rudă, iar în lipsa acestora, în urma demersului instituției medicale în cauză sau al administrației publice locale, dacă aceasta beneficiază de asistență socială;
    h) în cazul persoanei cu boală mintală sau deficiențe fizice, mintale ori psihologice, aflate la întreținere în instituția de tratament sau în instituția socială, asupra căreia nu este instituită măsura de ocrotire sub nicio formă, actul de identitate se eliberează în urma demersului instituției respective.
    Dacă în privința persoanei cu capacitate deplină de exercițiu este instituită o măsură de ocrotire, iar starea acesteia nu-i permite să ia în mod independent o decizie privind eliberarea actului de identitate, la depunerea cererii respective, persoana ocrotită este asistată de persoana însărcinată cu ocrotirea (asistent, mandatar împuternicit prin mandat de ocrotire în viitor, ocrotitor provizoriu, curator, membri ai consiliului de familie, precum și alte persoane însărcinate cu ocrotirea în condițiile legale).
    La solicitarea buletinului de identitate ce conține mijloacele semnăturii electronice şi certificatele cheilor publice, nu se admite depunerea cererii prin reprezentant.
    [Pct.141 introdus prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    142. Cererea pentru eliberarea actelor de identitate se respinge în cazul în care solicitantul a prezentat informații frauduloase sau documentele prezentate sînt insuficiente, conțin divergențe, sînt nevalabile ori se constată că nu sînt autentice. În sensul prezentului punct, noțiunea de document nevalabil nu se răsfrînge asupra actelor de identitate care urmează a fi schimbate.
    Cererea pentru eliberarea pașaportului cetățeanului Republicii Moldova sau a documentului de călătorie se respinge și în cazurile în care solicitantului i se suspendă dreptul la libera circulație în străinătate, prevăzute la art.4 alin.(16) din Legea nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte.
    Respingerea neîntemeiată a cererii pentru eliberarea actului de identitate poate fi contestată în modul stabilit de Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000.
    [Pct.142 introdus prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    15. Dacă solicitantul actului de identitate, din cauza dizabilităţii sau este analfabet, nu poate să-şi aplice semnătura pe cerere sau pe alte formulare, atunci acesta împuterniceşte verbal o persoană terţă care semnează documentele respective în prezenţa solicitantului şi a persoanei responsabile din cadrul autorităţii competente.
    În situațiile în care persoana este internată într-o instituție medicală și se află în stare gravă (inconștientă, în comă), semnătura pe cerere sau pe alte formulare se aplică de persoana care acționează în interesul acesteia: membru de familie, rudă, iar în lipsa acestora, de reprezentantul instituției medicale în cauză sau al autorității administrației publice locale, dacă aceasta beneficiază de asistență socială, iar în cazul persoanei cu boală mintală sau deficiențe fizice, mintale ori psihologice, aflate la întreținere în instituția de tratament sau în instituția socială, asupra căreia nu este instituită măsura de ocrotire sub nicio formă, iar starea acesteia nu-i permite să ia în mod independent o decizie privind eliberarea actului de identitate – de reprezentantul instituției respective. În cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei, cererea  pentru eliberarea actului de identitate, precum și alte formulare se semnează de către tutore.
    În aceste situaţii, precum şi în cazul minorilor sub 10 ani, pe cerere se face o menţiune în acest sens şi în locul rezervat pentru semnătura solicitantului care urmează a fi scanată se aplică simbolul grafic, sub formă de linie cu lungimea de 10 mm, care se reflectă în actul de identitate.
    Dacă solicitantul este analfabet sau cu dizabilităţi de vedere (nevăzător), persoana responsabilă din cadrul autorităţii competente are obligaţia să-i citească conţinutul formularului şi să facă pe el o menţiune în acest sens.
    În cazul în care solicitantul nu cunoaşte limba de stat, este surd, mut sau surdomut, la depunerea cererii acesta este în drept să antreneze un traducător/interpret autorizat. Traducătorul/interpretul autorizat poartă răspundere personală pentru serviciile prestate.
    [Pct.15 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    16. La depunerea cererii pentru eliberarea actelor de identitate se stabileşte statutul juridic al persoanei, identitatea, domiciliul sau reşedinţa solicitantului sau ale persoanei reprezentate.
    Autoritatea competentă este în drept să-i ceară solicitantului documente suplimentare dacă cele prezentate nu sînt suficiente pentru a stabili statutul juridic, identitatea, starea civilă sau domiciliul/reşedinţa acestuia, precum şi existenţа restricţiilor la eliberarea paşaportului sau a documentului de călătorie în condiţiile legii.
    17. Actele de identitate se înmînează de autoritatea competentă, contra semnătură, personal titularului sau reprezentantului său legal, sau reprezentantului împuternicit prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege, sau persoanei care acționează în interesul acestuia în condițiile prevederilor legale, iar la cererea solicitantului – şi prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire. În cazul înmînării actului de identitate reprezentantului legal sau reprezentantului împuternicit prin procură, sau persoanei care acționează în interesul titularului, aceștia se identifică prin actul de identitate şi, după caz, prezintă documentele ce confirmă acest drept, prevăzute pentru depunerea cererii respective la punctele 26, 42, 63 și 65.
    Se permite înmînarea actelor de identitate minorilor, care au atins vîrsta de 14 ani, dacă există consimţămîntul în scris al reprezentantului legal al acestuia. Consimţămîntul reprezentantului legal se depune în scris în faţa persoanei responsabile din cadrul autorităţii competente de recepţionarea cererii sau se autentifică de notar sau de alte persoane abilitate prin lege.
    În cazul înmînării actului de identitate prin scrisoare recomandată, acesta se transmite serviciului poştal care, ulterior, restituie autorităţii competente recipisa semnată de titular sau de reprezentatul legal al acestuia.
    Înmînarea buletinului de identitate electronic prin reprezentant sau prin scrisoare recomandată nu se admite.
    [Pct.17 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    [Pct.17 modificat prin HG288 din 22.04.14, MO103/30.04.14 art.319]
    18. Prevederile prezentului Regulament referitoare la minori nu sînt aplicabile persoanelor care, în condiţiile art.20 alin.(2) şi (3) din Codul civil al Republicii Moldova, au dobîndit capacitatea deplină de exerciţiu pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani.
    [Pct.18 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
   
181. Furnizarea sau comunicarea cu rea intenție a unor date eronate, incomplete sau false de către o persoană fizică, fie pentru sine, fie pentru un terț, se sancționează în conformitate cu prevederile legislației penale sau contravenționale.
    [Pct.181 introdus prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    19. Actele de identitate neridicate de titulari se păstrează la autoritatea emitentă pe perioada de valabilitate a acestora, după care se distrug în modul stabilit prin actele sale instituționale.
    Actele de identitate ale cetăţenilor Republicii Moldova, cu excepţia paşapoartelor diplomatice şi a celor de serviciu, confecţionate şi transmise pentru înmînare prin intermediul MDOC şi neridicate de titulari, se păstrează la sediul MDOC pe perioada de valabilitate a acestora, după care, în termen de trei luni de la data expirării, se transmit Agenției Servicii Publice, pentru distrugere în modul stabilit.
    [Pct.19 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
II. ELIBERAREA ACTELOR DE IDENTITATE
CETĂŢENILOR REPUBLICII MOLDOVA

Secţiunea 1
Eliberarea buletinelor de identitate cetăţenilor
Republicii Moldova

    20. Buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova (în continuare – buletin de identitate) se eliberează cetăţenilor cu domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul Republicii Moldova, pe un termen de valabilitate:
    1) de la naştere pînă la 10 ani;
    2) de la 10 pînă la 16 ani;
    3) de la 16 pînă la 25 ani;
    4) de la 25 pînă la 45 ani;
    5) de la 45 de ani – pe viaţă.
    201. Buletinul de identitate electronic se eliberează opţional, la solicitarea cetăţenilor cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova şi care au capacitatea deplină de exerciţiu, pe termenele prevăzute la subpunctele 3) -5) din pct. 20 al prezentului Regulament.
   Cetăţenii Republicii Moldova nu pot deţine mai mult de un act de identitate de uz intern valabil.
    [Pct.201 introdus prin HG288 din 22.04.14, MO103/30.04.14 art.319]
    21. Cazurile de eliberare a buletinului de identitate:
    1) la prima adresare;
    2) preschimbarea paşaportului de tip sovietic (modelul anului 1974), buletinului de identitate provizoriu sau a actului de identitate provizoriu (formularul nr.9);
    3) schimbarea, modificarea, rectificarea sau completarea datelor cu caracter personal;
    4) constatarea inexactităţilor, neconformităților, falsurilor în înscrisurile din documente;
    [Pct.21 subpct.4) modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    5) schimbarea domiciliului;
    6) în caz de schimbare a denumirii sau a rangului localităţilor, străzilor, de renumerotare a imobilelor sau de rearondare a acestora, de înfiinţare a localităţilor, a străzilor; în caz de modificare, rectificare sau de completare a datelor adresei de domiciliu;
    7) în caz de  pierdere, furt sau deteriorare;
    8) expirarea termenului de valabilitate;
    9) dobîndirea sau redobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova;
    10)  în caz de repatriere;
    11)  la solicitarea titularului de a-l preschimba.
    Cazurile prevăzute la subpunctele 5) şi 6) din prezentul punct se aplică titularilor buletinelor de identitate de generaţia II şi a III-a.   
    La producerea uneia din situaţiile prevăzute la subpunctele 3)-10) din prezentul punct, titularul sau reprezentantul legal al acestuia este obligat să solicite autorităţii competente eliberarea buletinului de identitate nou.
    [Pct.21 modificat prin HG288 din 22.04.14, MO103/30.04.14 art.319]
    211. Buletinul de identitate electronic conţine datele cu caracter personal ale titularului prevăzute de legislaţia în vigoare, mijloacele semnăturii electronice şi certificatele cheilor publice emise. Certificatele cheilor publice sînt valabile pe un termen stabilit de legislaţia în vigoare, iar la expirarea acestui termen, la cererea solicitantului se eliberează certificate noi, conform tarifului stabilit. Expirarea termenului de valabilitate a certificatelor cheilor publice şi/sau defectarea mediului de stocare electronică a datelor nu influențează asupra valabilităţii buletinului de identitate electronic.
    [Pct.211 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    [Pct.211 introdus prin HG288 din 22.04.14, MO103/30.04.14 art.319]
    22. Buletinul de identitate provizoriu se eliberează cetăţenilor Republicii Moldova, în următoarele situaţii:
    1) în cazul persoanei care a depus cerere pentru eliberarea buletinului de identitate şi solicită un document provizoriu, pe perioada de confecţionare a acestuia;
    2) cînd persoana nu posedă toate documentele necesare pentru eliberarea buletinului de identitate;
    3) în cazul persoanei social defavorizate, pentru a beneficia de asistenţă socială, medicală sau juridică;
    4) cînd persoana nu posedă act de identitate sau acesta nu este valabil pentru efectuarea acţiunilor ce generează schimbarea sau retragerea buletinului de identitate;
    5) în cazul persoanei reţinute sau aflate în arest preventiv, stabilite fără acte de identitate, la solicitarea organelor competente;
    6) în cazul persoanei care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei.
    23. Pentru buletinul de identitate provizoriu, termenul de valabilitate se stabileşte de autoritatea emitentă şi nu poate depăşi un an, iar în cazul persoanelor care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei, buletinul de identitate provizoriu se eliberează pe un termen de 10 ani.
    24. Cererea pentru eliberarea buletinului de identitate se depune în condițiile punctului 141, în ţară, la subdiviziunile „Agenției Servicii Publice”, iar în străinătate, la MDOC.
    În lipsa MDOC în statul de reşedinţă al solicitantului, cererea respectivă poate fi depusă la orice MDOC.
    Persoanele care nu au posibilitatea de a fi înregistrate la domiciliu sau reşedinţă obţin buletinul de identitate la subdiviziunile IS „CRIS „Registru” sau la MDOC din raza locului de aflare, fără menţiunea respectivă.
    [Pct.24 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    [Pct.24 modificat prin HG288 din 22.04.14, MO103/30.04.14 art.319]
    25. Buletinul de identitate se eliberează cu fişa de însoţire. Fişa de însoţire este destinată pentru a face dovada înregistrării la reşedinţă şi pentru realizarea dreptului de vot şi nu influenţează asupra valabilităţii buletinului de identitate.
    Schimbarea fişei de însoţire se efectuează în cazul pierderii, furtului, imposibilităţii utilizării acesteia sau la solicitarea titularului şi nu atrage după sine eliberarea altui buletin de identitate.
    [Pct.25 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    26. La depunerea cererii pentru eliberarea buletinului de identitate solicitantul prezintă următoarele documente, după caz:  
    1) actul de identitate de uz intern, după caz, paşaportul de tip sovietic (modelul anului 1974), aflat în posesie ce urmează a fi schimbat;
    [Pct.26 subpct.1) modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    2) actul de identitate al reprezentantului legal;
    3) documentele de stare civilă (certificatul de naştere, certificatul de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, certificatul de căsătorie, certificatul de divorţ, certificatul de deces al soţului/soţiei, certificatele de naştere ale minorilor, extrasul de pe actul de căsătorie pentru a confirma înregistrarea căsătoriei sau desfacerea căsătoriei în cazul persoanelor care au desfăcut căsătoria în străinătate şi în statul respectiv nu este prevăzută eliberarea certificatului de divorţ, avizul cu privire la anularea, modificarea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă, precum și alte documente de stare civilă)
    [Pct.26 subpct.3) în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    [Pct.26 subpct.4) abrogat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    [Pct.26 subpct.5) abrogat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]

    6) avizul de stabilire a identităţii, eliberat de instanţa de judecată sau de instituţiile prevăzute la punctul 35 din prezentul Regulament;
    7) 2 fotografii 10x15cm şi 2 fotografii 3x4cm color, mat, pe fond alb;
    8) certificatul medical care atestă imobilitatea persoanei sau starea gravă (comă, boală mintală, deficiențe fizice, mintale, psihologice) și aflarea în instituția medicală ori în instituția socială; documentul ce confirmă împuternicirile de reprezentare sau demersul autorității administrației publice locale ori al instituţiei  respective;
    [Pct.26 subpct.8) în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    9) declaraţia de pierdere sau furt a actului de identitate de uz intern;
    10)  documentul ce atestă grupa sangvină;
    11)  documentele necesare pentru înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţă sau, după caz, pentru modificarea, rectificarea sau completarea adresei de domiciliu, stabilite prin prezentul Regulament;
    111) paşaportul cetăţeanului străin – în cazul persoanei care declară deţinerea cetăţeniei și a altui stat
    [Pct.26 subpct.111) introdus prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    12) dovada achitării taxelor şi a tarifelor stabilite pentru eliberarea buletinului de identitate.
    În cazul persoanelor plasate sub tutelă sau curatelă, reprezentantul legal prezintă, corespunzător, decizia autorităţii tutelare cu privire la plasarea sub tutelă sau curatelă sau, după caz, decizia instanţei de judecată cu privire la plasarea sub curatelă.
    În cazul minorului asupra căruia este instituită tutela sau curatela, precum și în cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei, reprezentantul legal corespunzător (curator, tutore) prezintă actul juridic încheiat în formă autentică care confirmă instituirea tutelei ori curatelei (decizia autorității tutelare, hotărîrea instanței de judecată definitivă, decizia consiliului de familie, precum și alte acte juridice).
    În cazul copilului separat de părinți asupra căruia nu este instituită tutela sau curatela ori în cazul copilului separat de părinți asupra căruia nu este instituită sau a fost revocată tutela sau curatela în condițiile prevederilor legale și care este plasat în serviciul de plasament de tip familial sau de tip rezidențial ori în instituția de asistență socială publică, de educație, de învățămînt, de tratament, ori într-o altă instituție similară, se prezintă suplimentar, după caz:
    - dispoziția autorităţii tutelare cu privire la stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească;
    - dispoziția autorităţii tutelare privind plasarea copilului în instituţia respectivă;
    - documentul ce confirmă funcţia ocupată de conducătorul instituţiei sau documentul ce confirmă împuternicirile de a reprezenta minorul, eliberat de autoritatea tutelară;
    - legitimația de serviciu sau actul de identitate al reprezentantului autorității tutelare ori al reprezentantului instituției în cauză.
    În cazul în care persoana nu poate prezenta certificatul de naştere pe motiv că în ţara de origine nu se eliberează asemenea acte sau este beneficiar de protecție internațională, depune cerere pentru eliberarea buletinului de identitate provizoriu, fără a prezenta certificatul de naştere, cu condiţia reconstituirii ulterioare a acestuia la organele de stare civilă ale Agenției Servicii Publice (în continuare – organele de stare civilă).
    Pentru eliberarea buletinului de identitate electronic şi/sau a certificatelor cheilor publice, suplimentar se depun cererile în acest sens, de modelul stabilit. În cazul în care achitarea taxelor și a tarifelor a fost efectuată prin instrumentele de plăți electronice, dovada achitării se verifică prin sistemele informaționale instituționale de către persoana responsabilă din cadrul autorității competente, fără a fi solicitată dovada achitării pe purtător de hîrtie.
    Documentele specificate în prezentul punct se prezintă în original.
   
[Pct.26 subpct.12) modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    [Pct.26 modificat prin HG451 din 19.06.17, MO201-213/23.06.17 art.535]
    [Pct.26 modificat prin HG288 din 22.04.14, MO103/30.04.14 art.319]
    27. Cetăţenii Republicii Moldova care se repatriază prezintă suplimentar la documentele prevăzute în pct. 26 al prezentului Regulament:
    1) paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, dacă îl are în posesie, sau paşaportul cetăţeanului străin al altui stat, dacă posedă şi altă cetăţenie, sau actul de identitate ce atestă stabilirea cu domiciliu in străinătate;
    2) declaraţia de pierdere a paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova, în cazul pierderii acestuia;
    3) documentele ce atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra locuinţei prevăzute de prezentul Regulament, după caz;
    4) documentul din care să rezulte că minorul rămîne la întreţinerea unui reprezentant legal sau declaraţia în acest sens – în cazul în care minorul rămîne cu domiciliul în străinătate.
    28. Persoana responsabilă din cadrul subdiviziunilor IS „CRIS „Registru” sau MDOC verifică documentele prezentate, în temeiul cărora completează formularul respectiv şi preia imaginea facială a solicitantului sau a persoanei reprezentate. Formularul se prezintă solicitantului sau reprezentantului legal, sau persoanei care îl reprezintă, sau persoanei care acționează în interesul acestuia, pentru confirmarea datelor consemnate prin aplicarea semnăturii în locul rezervat.
    Persoanele care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei sînt exonerate de procedura de fotografiere în cazul în care prezintă 2 fotografii color 3x4 cm şi care corespund cerinţelor tehnice stabilite de IS „CRIS „Registru” prin reglementările interne.
    [Pct.28 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    29. În buletinele de identitate se include semnătura personală a titularului, cu excepţia minorilor cu vîrsta sub 10 ani şi a persoanelor prevăzute la punctul 15.
    [Pct.29 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    30. Prezentarea documentelor specificate la punctul 26 subpunctele 3) și 10) nu este obligatorie pentru cazurile prevăzute la punctul 21 subpunctele 5)–8) și 11), dacă nu au intervenit schimbări în starea civilă şi în datele cu caracter personal ale solicitantului din momentul eliberării ultimului act de identitate, precum și în cazurile în care informația despre schimbările intervenite în starea civilă și în datele cu caracter personal, despre documentele de stare civilă respective este actualizată în Registrul de stat al populației. Suplimentar la cerere, persoana depune în scris o declaraţie pe proprie răspundere în acest sens.
    Prevederile alineatului unu din prezentul punct nu se aplică persoanelor care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei, la eliberarea buletinului de identitate provizoriu.
    La preschimbarea paşapoartelor de tip sovietic (modelul anului 1974) pentru persoanele născute pînă în anul 1945 inclusiv, şi pentru persoanele care se află la întreţinerea statului în instituţii sociale rezidenţiale, admise în instituţii pînă în anul 2013, prezentarea documentelor de stare civilă nu este obligatorie, dacă după eliberarea paşaportului nu au intervenit schimbări în datele cu caracter personal. Suplimentar la cerere, persoana depune în scris o declaraţie pe propria răspundere în acest sens.
    [Pct.30 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    [Pct.30 modificat prin HG210 din 24.03.14, MO72-77/28.03.14 art.233]
    31. Lista documentelor şi condiţiile prevăzute pentru eliberarea buletinului de identitate provizoriu sînt identice cu cele stabilite pentru eliberarea buletinului de identitate.
    Prin derogare de la prevederile alineatului unu din prezentul punct, în cazul eliberării buletinului de identitate provizoriu persoanelor prevăzute la subpunctul 2) punctul 22 din prezentul Regulament, subdiviziunile IS „CRIS „Registru” sau MDOC stabilesc existenţa actelor de stare civilă înregistrate pe numele solicitantului prin utilizarea resurselor informaţionale din Registrul de stat al populaţiei sau prin solicitarea a acestei informaţii de la organele de stare civilă.
    Persoanelor prevăzute la punctul 35 din prezentul Regulament, dacă sînt luate în evidență în Registrul de stat al populaţiei în care este stocată și imaginea facială a acestora, buletinul de identitate provizoriu se eliberează în baza avizului de stabilire a identităţii şi a demersului instituţiei respective. În cazul în care persoana nu este luată în evidență în Registrul de stat al populaţiei sau este luată în evidență în Registrul de stat al populației, dar nu este stocată imaginea facială a acesteia, şi prezentarea certificatelor de stare civilă nu este posibilă, instituţia care solicită eliberarea buletinului de identitate prezintă un document confirmativ eliberat de organele de stare civilă cu datele din actul de naştere al persoanei în cauză (extras, copie de pe act, comunicare).
    [Pct.31 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    32. Minorii, inclusiv acei asupra cărora este instituită tutela sau curatela, precum și persoanele asupra cărora este instituită măsura de ocrotire judiciară (ocrotire provizorie, curatelă, tutelă) se identifică de către reprezentantul legal corespunzător (părinte, tutore, curator, ocrotitor provizoriu), în temeiul declaraţiei pe proprie răspundere, depusă în scris în faţa persoanei responsabile din cadrul subdiviziunii Agenției Servicii Publice sau MDOC.
    [Pct.32 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    33. Copiii separați de părinți asupra cărora nu este instituită tutela sau curatela ori copiii separați de părinți asupra cărora nu este instituită  sau a fost revocată tutela sau curatela în condițiile prevederilor legale și care sînt plasați în serviciul de plasament de tip familial sau de tip rezidențial ori în instituția de asistență socială publică, de educație, de învățămînt, de tratament, ori într-o altă instituție similară se identifică de către autoritatea tutelară sau de către administraţia instituţiei respective.
    [Pct.33 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    34. Identificarea persoanelor care au atins vîrsta majoratului şi pînă la momentul adresării nu au fost identificate sau identificarea anterioară a acestora nu poate fi probată se face în temeiul declaraţiei în scris pe propria răspundere a solicitantului şi a soţului (soţiei) sau a solicitantului şi a unei rude de gradul I-III. În lipsa soțului (soției) sau a rudei de gradul I-III, identificarea acestor persoane se face în temeiul declarațiilor pe proprie răspundere, depuse concomitent de trei persoane terțe, cetățeni ai Republicii Moldova, titulari ai actelor de identitate valabile, care cunosc identitatea persoanei. În asemenea cazuri, după posibilitate, se prezintă suplimentar alte documente justificative, eliberate de organele de poliție, de autoritatea administraţiei publice locale sau de altă instituţie de stat, care dispune de informaţie despre persoana în cauză (livret militar, carnet de pensionar, certificat de la locul de studii sau muncă, titlul de călătorie etc.), dacă acestea contribuie la stabilirea identităţii persoanei.
    Dacă persoana care urmează a fi identificată este titular al unui act de identitate eliberat de autorităţile altui stat, acest act este echivalent cu declaraţia soţului (soţiei) sau rudei de gradul I-III a solicitantului.
    Declarația de identificare a persoanei care solicită sau pe numele căreia se solicită eliberarea actelor de identitate se depune în scris, în fața persoanei responsabile din cadrul autorității competente.
    [Pct.34 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    35. În cazul persoanelor aflate la tratament prin constrîngere, arest preventiv, în detenţie sau reţinute de organele competente şi care nu au asupra lor acte de identitate, identificarea se efectuează de către instituţia respectivă, cu întocmirea avizului în acest sens. La identificare se utilizează resursele informaţionale de stat (automatizate şi neautomatizate) și procedura prescrisă la punctele 32-36.
    [Pct.35 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    36. În cazul în care nu este posibilă identificarea persoanei conform ordinii stabilite de prezentul Regulament, identitatea acesteia se stabileşte de către instanţa de judecată.
    37. Persoana care a depus o cerere pentru eliberarea buletinului de identitate, în schimbul celui declarat pierdut sau furat şi între timp l-a regăsit, este în drept să o retragă şi să solicite restabilirea statutului acestuia în cazul în care pînă la data depunerii declaraţiei de regăsire nu a fost confecţionat un alt buletin de identitate. În asemenea caz, solicitantului i se restituie parţial suma achitată pentru serviciul solicitat.
    [Pct.37 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
Secţiunea 2
Eliberarea paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova
    38. Paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova (în continuare – paşaport) se eliberează, la cerere, cetăţenilor Republicii Moldova care întrunesc condiţiile prevăzute de legislaţia naţională în vigoare şi nu se află în una dintre situaţiile de suspendare a dreptului la libera circulaţie în străinătate.
    39. Valabilitatea paşaportului este stabilită, după cum urmează:
    1) pentru copiii sub 7 ani pe un termen de 4 ani;
    2) pentru cetăţenii peste 7 ani pe un termen de 7 ani;
    3) pentru cetăţenii, ale căror amprente digitale temporar nu pot fi prelevate, pe un termen de 12 luni.
    40. Cererea pentru eliberarea paşaportului se depune în condițiile punctului 141 din prezentul Regulament, în tară, la subdiviziunile IS „CRIS „Registru”, iar în străinătate, la MDOC. În lipsa MDOC în statul de reşedinţă al solicitantului, cererea respectivă poate fi depusă la orice MDOC.
    [Pct.40 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    41. Cetăţenii Republicii Moldova pot să dețină concomitent două paşapoarte valabile, cu condiţia ca datele personale ale titularului conținute în acestea să fie identice.
    [Pct.41 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]


    42. Cererea pentru eliberarea paşaportului este însoţită de următoarele documente:
    [Pct.42 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    1) actul de identitate de uz intern valabil – pentru persoanele cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova.
    Buletinul de identitate provizoriu  trebuie să fie însoțit de documentele de stare civilă. Paşaportul se eliberează în baza buletinului de identitate provizoriu doar în cazul în care acesta a fost eliberat pe perioada confecţionării buletinului de identitate sau în cazul în care titularul depune cererea pentru autorizarea emigrării.
    [Pct.42 subpct.1) modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    În cazul actului de identitate de uz intern nevalabil sau în lipsa acestuia, cererea pentru eliberarea paşaportului se admite numai în cazul depunerii concomitente a cererii pentru eliberarea buletinului de identitate, cu condiţia ca termenul de prestare a serviciului de eliberare a buletinului de identitate să nu depăşească termenul de prestare a serviciului de eliberare a paşaportului”
    [Pct.42 alineat modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    2) paşaportul anterior, dacă există; sau
    3) declaraţia de pierdere sau furt al paşaportului;
    31) documentele de stare civilă (certificatul de căsătorie, certificatul de divorț, extrasul de pe actul de căsătorie pentru a confirma înregistrarea căsătoriei sau desfacerea căsătoriei în cazul persoanelor care au desfăcut căsătoria în străinătate şi în statul respectiv nu este prevăzută eliberarea certificatului de divorţ, avizul cu privire la anularea, modificarea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă, precum și alte documente de stare civilă) – numai în cazul în care au intervenit schimbări în starea civilă și în datele cu caracter personal ale solicitantului de la data eliberării ultimului act de identitate. În caz contrar, suplimentar la cerere, persoana depune în scris o declarație pe proprie răspundere în acest sens
    [Pct.42 subpct.31) introdus prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    4) documentul care atestă grupa sangvină, după caz;
    5) dovada achitării taxelor şi a tarifelor stabilite pentru eliberarea paşaportului. În cazul în care achitarea taxelor și a tarifelor a fost efectuată prin instrumentele de plăți electronice, dovada achitării se verifică prin sistemele informaționale instituționale de către persoana responsabilă din cadrul autorității competente, fără a fi solicitată dovada achitării pe purtător de hîrtie.
    [Pct.42 subpct.5) modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    În cazul cetăţenilor care au obţinut autorizarea pentru emigrare sau care sînt deja stabiliţi cu domiciliul în străinătate suplimentar se prezintă, după caz:
    a) documentele de stare civilă (certificatele de naştere, inclusiv ale copiilor; certificatul de schimbare a numelui şi/sau a prenumelui; certificatul de căsătorie; certificatul de divorţ; certificatul de deces al soţului/soţiei; extrasul de pe actul de căsătorie pentru a confirma înregistrarea căsătoriei sau desfacerea căsătoriei, în cazul persoanelor care au desfăcut căsătoria în străinătate şi în statul respectiv nu este prevăzută eliberarea certificatului de divorţ; avizul cu privire la anularea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă), precum și alte documente de stare civilă;
    [Pct.42 lit.a) modificată prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    b) avizul privind recunoaşterea cetăţeniei Republicii Moldova sau adeverinţa privind dobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova sau altă dovadă a apartenenţei la cetăţenia Republicii Moldova, dacă nu au obţinut anterior acte de identitate ale Republicii Moldova;
    c)  paşaportul cetăţeanului străin (în cazul persoanei care declară că deţine cetăţenia altui stat);
    [Pct.42 lit.a) modificată prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    d) documentele eliberate de autorităţile străine ce atestă stabilirea domiciliului în străinătate.
    În cazul minorului, inclusiv al celui asupra căruia este instituită tutela sau curatela, precum și în cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei, se prezintă suplimentar, după caz:
    [Pct.42 alineat în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    a)  actul de identitate al reprezentantului legal;
    b) actul juridic încheiat în formă autentică care confirmă instituirea tutelei sau curatelei  (decizia autorității tutelare, hotărîrea instanței de judecată definitivă, decizia consiliului de familie, precum și alte acte juridice);
    [Pct.42 lit.b) în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    c)  în cazul mamei solitare documentul ce atestă acest statut eliberat de organele de stare civilă;
    d) documentele de stare civilă (certificatul de naştere, certificatul de schimbare a numelui şi/sau a prenumelui al minorului sau avizul cu privire la anularea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă, certificatul de căsătorie al părinţilor, certificatele de divorț sau de deces ale părinților, precum și alte documente de stare civilă) în cazul minorilor;
    [Pct.42 lit.d) modificată prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    e)  declaraţia unuia dintre reprezentanţii legali, depusă în scris în faţa persoanei responsabile din cadrul subdiviziunii IS „CRIS „Registru”, MDOC sau autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege, din care să rezulte acordul pentru eliberarea paşaportului persoanei reprezentate, în cazul părinţilor aflaţi în căsătorie, în afara căsătoriei sau divorțați dacă în hotărîrea instanţei de judecată nu este stabilit părintele căruia i-a fost încredinţată întreţinerea minorului;
    [Pct.42 lit.e) modificată prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    f)  hotărîrea instanţei de judecată cu privire la divorţ definitivă şi irevocabilă. Prezentarea acestui document nu este obligatorie în cazul în care este acordul ambilor părinţi privind eliberarea paşaportului minorului, autentificat de notar sau de alte persoane abilitate prin lege ori declarat în scris în faţa persoanei responsabile din cadrul subdiviziunii IS „CRIS „Registru” sau MDOC;
    [Pct.42 lit.f) modificată prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    g) declaraţia în scris a părintelui, căruia i-a fost încredinţat minorul prin hotărîrea instanţei de judecată definitivă şi irevocabilă, depusă în faţa persoanei responsabile din cadrul subdiviziunii IS „CRIS „Registru”, MDOC sau autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege, din care să rezulte acordul acestui părinte privind eliberarea paşaportului persoanei reprezentate.
    În cazul copilului separat de părinți asupra căruia nu este instituită tutela sau curatela ori în cazul copilului separat de părinți asupra căruia nu este instituită sau a fost revocată tutela sau curatela în condițiile prevederilor legale și care este plasat în serviciul de plasament de tip familial sau de tip rezidențial ori în instituția de asistență socială publică, de educație, de învățămînt, de tratament, ori într-o altă instituție similară, se prezintă suplimentar, după caz:
    - dispoziția autorităţii tutelare cu privire la stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească;
    - dispoziția autorităţii tutelare privind plasarea copilului în instituţia respectivă;
    - documentul ce confirmă funcţia ocupată de conducătorul instituţiei sau documentul ce confirmă împuternicirile de a reprezenta minorul, eliberat de autoritatea tutelară;
    - declarația în scris a reprezentantului autorității tutelare sau a reprezentantului instituției în cauză din care să rezulte acordul pentru eliberarea pașaportului;
    - legitimația de serviciu sau actul de identitate al reprezentantului autorității tutelare sau al reprezentantului instituției în cauză.
    [Pct.42 alineat în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    În cazul persoanei imobilizate și/sau aflate în stare gravă într-o instituție medicală (inconștientă, în comă), se prezintă suplimentar 2 fotografii 10x15 cm şi color, mat, pe fond alb, documentul ce confirmă împuternicirile de reprezentare şi certificatul medical care atestă starea şi imposibilitatea prelevării amprentelor digitale (temporar sau permanent) sau, respectiv, demersul instituției medicale ori al autorității administrației publice locale și certificatul medical care atestă starea gravă a sănătății persoanei, eliberat de instituția medicală respectivă.
    [Pct.42 alineat modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    Documentele specificate în prezentul punct se prezintă în original.
    [Pct.42 alineat introdus prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    43. La depunerea cererii pentru eliberarea paşaportului, titularul se identifică, i se  preia imaginea facială şi se supune procedurii de prelevare a amprentelor digitale în corespundere cu cerinţele stabilite de prezentul Regulament. Persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă (permanent sau temporar) şi copiii cu vîrsta sub 12 ani sînt scutiţi de includerea obligatorie a amprentelor digitale în paşapoarte.
    Procedura de identificare a persoanelor, utilizată la eliberarea paşaportului este analogică cu cea utilizată la eliberarea buletinului de identitate.
    44. În paşaport se aplică semnătura personală a titularului sau a reprezentantului legal, cu excepţia minorilor cu vîrsta sub 10 ani şi a persoanelor prevăzute la punctul 15 din prezentul Regulament.
    45. Persoana responsabilă din cadrul subdiviziunii IS „CRIS „Registru” sau MDOC verifică documentele prezentate, în temeiul cărora completează formularul respectiv, care se prezintă solicitantului sau reprezentantului legal, sau persoanei care îl reprezintă, sau persoanei care acționează în interesul acestuia în condițiile prevederilor legale, pentru confirmarea datelor consemnate, prin aplicarea semnăturii în locul rezervat.
    [Pct.45 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    46. Persoana care a depus o cerere pentru eliberarea paşaportului, în schimbul celui declarat pierdut sau furat, şi între timp l-a regăsit, este în drept să o retragă şi să solicite restabilirea statutului acestuia în cazul în care pînă la data depunerii declaraţiei de regăsire nu a fost confecţionat un alt paşaport. În asemenea caz, solicitantului i se restituie parţial suma achitată pentru serviciul solicitat.
    [Pct.46 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    47. În cazul în care cererea pentru eliberarea pașaportului se respinge în condițiile prevederilor legale, subdiviziunea IS „CRIS „Registru” sau MDOC este obligată în termenul prevăzut pentru examinarea cererii să informeze în scris solicitantul despre motivele care au stat la baza respingerii cererii. Examinarea cererii repetate se efectuează după lichidarea cauzelor care au generat respingerea cererii anterioare.
    [Pct.47 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
Secţiunea 3
Modalitatea de transmitere a informaţiei şi a mijloacelor
financiare de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare
ale Republicii Moldova către „Agenția Servicii Publice”
    48. Formularele pentru eliberarea buletinului de identitate şi/sau a paşaportului, pentru înregistrarea sau radierea din evidenţă la domiciliu sau la reşedinţă, precum şi pentru autorizarea emigrării cetăţenilor Republicii Moldova se transmit de către MDOC la „Agenția Servicii Publice”, în termen de 10 zile din ziua recepţionării cererii, sub formă de document electronic prin intermediul canalelor telecomunicaţionale securizate ale Sistemului de telecomunicaţii al autorităţilor administraţiei publice sau pe suport de hîrtie şi în format electronic.
    49. Mijloacele financiare obţinute din tarifele stabilite pentru eliberarea buletinului de identitate şi a paşaportului, pentru înregistrarea sau radierea din evidenţa la domiciliu sau la reşedinţă, precum şi pentru autorizarea emigrării, cu excepţia celor obţinute din taxele consulare şi din tarifele stabilite pentru acoperirea cheltuielilor aferente suportate de instituţiile serviciului diplomatic, se transferă de către MDOC pe contul „Agenției Servicii Publice”.
III. ELIBERAREA PAŞAPORTULUI DIPLOMATIC
ŞI PAŞAPORTULUI DE SERVICIU
    50. Eliberarea şi evidenţa paşapoartelor diplomatice şi de serviciu se efectuează de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
    51. Personalizarea paşaportului diplomatic şi a paşaportului de serviciu şi actualizarea informaţiei în Registrul de stat al populaţiei privind eliberarea acestora se efectuează de către „Agenția Servicii Publice”.
IV. ELIBERAREA ACTELOR DE IDENTITATE
STRĂINILOR

Secţiunea 1
Generalităţi
    52. Străinul căruia i s-a acordat sau prelungit dreptul de şedere, dreptul la repatriere, statutul de refugiat sau de beneficiar de protecţie umanitară, căruia i s-a recunoscut statutul de apatrid se adresează la Ghişeul unic de documentare a străinilor din cadrul Biroului migraţie şi azil al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare – Ghişeu unic) pentru a obţine următoarele acte de identitate:
    1) permisul de şedere provizorie se eliberează străinului, căruia i s-a acordat sau i s-a prelungit dreptul de şedere provizorie, pe perioada de valabilitate a dreptului de şedere, dar care nu poate depăşi termenul de valabilitate a actului de identitate naţional;
    2) permisul de şedere permanentă se eliberează străinului, cu excepţia apatrizilor, căruia i s-a acordat dreptul de şedere permanentă, pe perioada valabilităţii paşaportului cetăţeanului străin şi se reînnoieşte succesiv;
    3) buletinul de identitate pentru apatrizi se eliberează apatridului căruia i  s-a acordat dreptul de şedere permanentă sau i s-a recunoscut acest statut:
    de la naştere pînă la 10 ani;
    de la 10 pînă la 16 ani;
    de la 16 pînă la 25 ani;
    de la 25 pînă la 45 ani;
    de la 45 de ani – pe viaţă;
    4) buletinul de identitate pentru refugiaţi se eliberează, persoanelor cărora li s-a acordat statut de refugiat, inclusiv copiilor acestora, pe un termen de 5 ani;
    5) buletinul de identitate pentru beneficiarii de protecție umanitară se eliberează persoanelor cărora li s-a acordat protecție umanitară, inclusiv copiilor acestora, pe un termen de 3 ani;
    [Pct.52 subpct.5) modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    [Pct.52 subpct.5) în redacția HG451 din 19.06.17, MO201-213/23.06.17 art.535]
    6) documentul de călătorie (Convenţia din 28 septembrie 1954) se eliberează categoriilor de apatrizi prevăzute la subpunctul 3) din prezentul punct şi celor domiciliaţi în străinătate, dar aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, dacă statutul acestora a fost recunoscut de autorităţile moldoveneşti, pe un termen de 7 ani, iar copiilor sub 7 ani – pe un termen de 4 ani;
    7) documentul de călătorie (Convenţia cu privire la statutul refugiaţilor din 28 iulie 1951) se eliberează persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat, indiferent de vîrstă, pentru ieşire şi intrare în Republica Moldova, pe un termen de 5 ani;
    [Pct.52 subpct.5) modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    [Pct.52 subpct.7) în redacția HG451 din 19.06.17, MO201-213/23.06.17 art.535]
    8) documentul de călătorie (protecție umanitară) se eliberează persoanelor cărora li s-a acordat protecție umanitară, indiferent de vîrstă, pentru ieşire şi intrare în Republica Moldova, pe un termen de 3 ani;
    [Pct.52 subpct.8) modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    [Pct.52 subpct.8) în redacția HG451 din 19.06.17, MO201-213/23.06.17 art.535]
    53. Străinul, căruia i s-a acordat dreptul de şedere prin aplicarea înregistrării la domiciliu în baza paşapoartelor de tip sovietic (modelul anului 1974) pînă la 19 decembrie 1990 sau prin eliberarea adeverinţei de emigrant conform legislaţiei anterioare şi care continuă să domicilieze pînă în prezent pe teritoriul Republicii Moldova are dreptul să obţină act de identitate conform statutului juridic.
    54. Permisele de şedere şi buletinele de identitate atestă identitatea şi statutul juridic al străinului, dreptul de şedere al titularului în Republica Moldova, precum şi durata şi scopul pentru care i s-a acordat acest drept, şi care sînt valabile doar pe acest teritoriu.
    55. Documentele de călătorie fac dovada identităţii titularului şi a calităţii acestuia de apatrid, cu drept de şedere în Republica Moldova, sau de refugiat sau de beneficiar de protecţie umanitară şi îi dă dreptul de a ieşi şi de a intra în ţară prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis pentru traficul internaţional de călători.
    56. Documentul de călătorie se eliberează solicitanţilor cu drept de şedere pe teritoriul Republicii Moldova şi aflaţi în străinătate, prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ale Republicii Moldova.
    57. Se permite eliberarea concomitentă a buletinului de identitate şi a documentului de călătorie.
    58. Titularului permisului de şedere permanentă sau al buletinului de identitate pentru apatrizi, sau al buletinului de identitate pentru refugiaţi i se eliberează fişă de însoţire pentru înregistrare la reşedinţă în Republica Moldova.
    59. Schimbarea fişei de însoţire se efectuează în cazul pierderii, furtului, imposibilităţii utilizării acesteia sau la solicitarea titularului şi nu atrage după sine eliberarea altui permis de şedere sau, după caz, altui buletin de identitate.
    60. Cazurile de eliberare a permiselor de şedere sau a buletinelor de identitate:
    1) acordarea sau prelungirea dreptului de şedere, a protecţiei umanitare, recunoaşterea statutului de apatrid sau de refugiat;
    2) schimbarea, modificarea, rectificarea sau completarea datelor cu caracter personal;
    3) constatarea inexactităţilor, erorilor în înscrisurile din documente;
    4) expirarea termenului de valabilitate a buletinului de identitate sau a permisului de şedere;
    5) schimbarea domiciliului (pentru titularii buletinului de identitate pentru apatrizi, buletinului de identitate pentru refugiaţi şi permisului de şedere permanentă de generaţia II);
    6) în caz de schimbare a denumirii sau a rangului localităţilor, străzilor, de renumerotare a imobilelor sau de rearondare a acestora, de înfiinţare a localităţilor, străzilor; modificarea, rectificarea sau completarea datelor adresei de domiciliu;
    7) pierderea, furtul sau deteriorarea buletinului de identitate sau a permisului de şedere;
    8) schimbarea paşaportului cetăţeanului străin sau al documentului de călătorie;
    9)  schimbarea statutului juridic.
    61. Pentru obţinerea permisului de şedere sau a buletinului de identitate în legătură cu expirarea termenului de valabilitate, străinul este obligat să se adreseze la Ghişeul unic cu cel puţin 30 de zile pînă la producerea acestei situaţii.
Secţiunea 2
Depunerea cererii pentru eliberarea actelor
de identitate străinilor

    62. Cererea pentru eliberarea actului de identitate străinului se depune în condițiile punctului 141 la ghişeul unic, conform programului de activitate stabilit de Biroul migraţie şi azil.
    [Pct.62 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    63. Pentru obţinerea permisului de şedere sau a buletinului de identitate, solicitantul prezintă următoarele documente, după caz:
    1) actul de identitate, care urmează a fi preschimbat;
    11) adeverința privind neapartenența la cetățenia Republicii Moldova, dacă există motive de a considera că solicitantul este cetăţean al Republicii Moldova (în cazul persoanelor născute pe teritoriul Republicii Moldova sau născute din părinți cetățeni ai Republicii Moldova ori din părinți născuți pe teritoriul Republicii Moldova)
    [Pct.63 subpct.11) introdus prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    2) documentele de stare civilă (certificatul de naştere, certificatul de căsătorie şi/sau divorţ, certificatul de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, certificatele de naştere ale copiilor minori, certificatul de deces al soţului sau soţiei (în cazul decesului acestuia), extrasul de pe actul de căsătorie pentru a confirma înregistrarea căsătoriei sau desfacerea căsătoriei în cazul persoanelor care au desfăcut căsătoria în străinătate şi în statul respectiv nu este prevăzută eliberarea certificatului de divorţ, avizul cu privire la anularea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă), precum și alte documente de stare civilă.  
    [Pct.63 subpct.2) modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    3) actul de identitate al reprezentantului legal (curator, tutore) și actul juridic încheiat în formă autentică care confirmă instituirea tutelei ori curatelei  (decizia autorității tutelare, hotărîrea instanței de judecată definitivă, decizia consiliului de familie, precum și alte acte juridice) – în cazul minorului asupra căruia este instituită tutela sau curatela, precum și în cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei.
    În cazul copilului separat de părinți asupra căruia nu este instituită tutela sau curatela ori în cazul copilului separat de părinți asupra căruia nu este instituită sau a fost revocată tutela sau curatela în condițiile prevederilor legale și care este plasat în serviciul de plasament de tip familial sau de tip rezidențial ori în instituția de asistență socială publică, de educație, de învățămînt, de tratament, ori într-o altă instituție similară, se prezintă suplimentar, după caz:
    - dispoziția autorităţii tutelare cu privire la stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească;
     - dispoziția autorităţii tutelare privind plasarea copilului în instituţia respectivă;
    - documentul ce confirmă funcţia ocupată de conducătorul instituţiei sau documentul ce confirmă împuternicirile de a reprezenta minorul, eliberat de autoritatea tutelară;
    - legitimația de serviciu sau actul de identitate al reprezentantului autorității tutelare ori al reprezentantului instituției în cauză;
    [Pct.63 subpct.3) în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    4) documentele ce atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra locuinţei prevăzute de prezentul Regulament;
    5) documentul care atestă grupa sangvină;
    6) dovada achitării taxelor şi a tarifelor stabilite pentru eliberarea actului de identitate.
    Pentru obţinerea permisului de şedere provizorie, suplimentar se prezintă:
    1) paşaportul cetăţeanului străin sau documentul de călătorie valabil, emis de statul unde persoana îşi are stabilit domiciliul;
    2) decizia cu privire la acordarea sau prelungirea dreptului de şedere provizorie sau adeverinţa de imigrant cu termen fixat;
    3) decizia cu privire la acordarea dreptului de muncă sau, după caz, permisul de muncă;
    4) extrasul din Registrul de stat al unităţilor de drept, după caz.
    Pentru obţinerea permisului de şedere permanentă, suplimentar se prezintă:
    1) paşaportul cetăţeanului străin valabil;
    2) decizia cu privire la acordarea dreptului de şedere permanentă sau confirmarea de repatriere, sau adeverinţa de imigrant, sau dovada dobîndirii dreptului de şedere conform legislaţiei anterioare.
    Pentru obţinerea buletinului de identitate pentru apatrizi suplimentar se prezintă următoarele documente:
    1) actul de identitate, dacă posedă (paşaportul cetăţeanului străin – dacă a fost cetăţean al unui stat; paşaportul de tip sovietic (modelul anului 1974), dacă autenticitatea acestuia poate fi confirmată,, actul de identitate provizoriu, care nu conţine date despre apartenenţa la cetăţenie);
    [Pct.63 subpct.1) modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    2) decizia cu privire la acordarea dreptului de şedere permanentă; sau
    3) confirmarea de repatriere; sau
    4) decizia privind recunoaşterea statutului de apatrid.
    Documentele specificate în prezentul punct se prezintă în original.
    [Pct.63 alineat introdus prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    Pentru obţinerea buletinului de identitate pentru refugiaţi sau a buletinului de identitate pentru beneficiarii de protecţie umanitară, suplimentar se prezintă:
    1) paşaportul cetăţeanului străin sau documentul de călătorie eliberat de autorităţile altor state, dacă îl are în posesie;
    2) decizia privind recunoaşterea statutului de refugiat sau acordarea protecţiei umanitare;
    3) documentul de identitate temporar de solicitant de azil, eliberat de Direcția azil și integrare a Biroului migrație și azil (obligatoriu în cazul obţinerii iniţiale a buletinului de identitate).
    [Pct.63 subpct.3) în redacția HG451 din 19.06.17, MO201-213/23.06.17 art.535]
    64. Pentru preschimbarea permisului de şedere permanentă sau a buletinului de identitate pentru apatrizi prezentarea documentelor de stare civilă şi a celor care atestă grupa sangvină nu este obligatorie, dacă nu au intervenit schimbări în starea civilă şi în datele cu caracter personal ale solicitantului din momentul eliberării ultimului act de identitate. Suplimentar la cerere, persoana depune în scris o declaraţie pe propria răspundere în acest sens.
    65. Pentru eliberarea documentului de călătorie solicitantul depune cererea însoţită de următoarele documente, după caz:
    1) documentul de călătorie, care urmează a fi schimbat;
    2) buletinul de identitate, cu excepţia cazurilor de eliberare concomitentă a actelor de identitate;
    3) declaraţia de pierdere sau furt a documentului de călătorie;
    4) documentele de stare civilă, după caz (certificatul de naştere, certificatul de căsătorie şi/sau divorţ, certificatul de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, certificatele de naştere ale copiilor minori, certificatul de deces al soţului sau soţiei (în cazul decesului acestuia), extrasul de pe actul de căsătoriepentru a confirma înregistrarea căsătoriei sau desfacerea căsătoriei în cazul persoanelor care au desfăcut căsătoria în străinătate şi în statul respectiv nu este prevăzută eliberarea certificatului de divorţ, avizul cu privire la anularea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă), precum și alte documente de stare civilă.
    [Pct.65 subpct.4) modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    5) dovada achitării taxelor de stat şi a tarifelor stabilite pentru eliberarea actului de identitate;
   În cazul copilului separat de părinți asupra căruia nu este instituită tutela sau curatela ori în cazul copilului separat de părinți asupra căruia nu este instituită sau a fost revocată tutela sau curatela în condițiile prevederilor legale și care este plasat în serviciul de plasament de tip familial sau de tip rezidențial ori în instituția de asistență socială publică, de educație, de învățămînt, de tratament, ori într-o altă instituție similară, se prezintă suplimentar, după caz:
    - dispoziția autorităţii tutelare cu privire la stabilirea statutului de copil rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească;
    - dispoziția autorităţii tutelare privind plasarea copilului în instituţia respectivă;
    - documentul ce confirmă funcţia ocupată de conducătorul instituţiei sau documentul ce confirmă împuternicirile de a reprezenta minorul, eliberat de autoritatea tutelară;
    - declarația în scris a reprezentantului autorității tutelare sau a reprezentantului instituției în cauză din care să rezulte acordul pentru eliberarea documentului de călătorie;
    - legitimația de serviciu sau actul de identitate al reprezentantului autorității tutelare ori al reprezentantului instituției în cauză.
    [Pct.65 alineat în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
   În cazul persoanei imobilizate și/sau aflate în stare gravă într-o instituție medicală (inconștientă, în comă), se prezintă suplimentar 2 fotografii 10×15 cm, color, mat, pe fond alb și documentul ce confirmă împuternicirile de reprezentare, certificatul medical care atestă starea şi imposibilitatea prelevării amprentelor digitale (temporar sau permanent) ori demersul instituției medicale sau al autorității administrației publice locale și certificatul medical care atestă starea gravă a sănătății persoanei, eliberat de instituția medicală respectivă.
    [Pct.65 alineat în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
   
Documentele specificate în prezentul punct se prezintă în original.
    [Pct.65 alineat introdus prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    66. Persoana responsabilă de recepţionarea cererii verifică autenticitatea, corectitudinea şi valabilitatea documentelor prezentate în temeiul cărora întocmeşte formularul respectiv, care se prezintă solicitantului sau reprezentantului legal, sau persoanei care îl reprezintă, sau persoanei care acționează în interesul acestuia în condițiile prevederilor legale, pentru confirmarea datelor consemnate în formular şi autenticitatea documentelor prezentate, prin aplicarea semnăturii în locul rezervat al acestuia.
    [Pct.66 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    67. La depunerea cererii pentru eliberarea actelor de identitate solicitantul este supus procedurii de fotografiere, de scanare a semnăturii şi, după caz, de prelevare a amprentelor digitale, în conformitate cu cerinţele stabilite de prezentul Regulament.
    68. Persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă (permanent sau temporar) şi copiii sub 12 ani sînt scutiţi de includerea obligatorie a amprentelor digitale în documentele de călătorie. În cazul în care prelevarea amprentelor digitale este temporar imposibilă, documentul de călătorie se eliberează pe un termen de 12 luni.
    [Pct.68 în redacția HG451 din 19.06.17, MO201-213/23.06.17 art.535]
    69. În schimbul documentelor depuse, solicitantului i se eliberează, pe perioada examinării cererii privind eliberarea buletinului de identitate sau a permisului de şedere, un certificat de modelul stabilit de Biroul migraţie şi azil, care confirmă aflarea legală a acestuia pe teritoriul Republicii Moldova.
Secţiunea 3
Examinarea cererii, confecţionarea, personalizarea
şi înmînarea actelor de identitate străinilor

    70. Formularele privind eliberarea actului de identitate solicitat, pe suport de hîrtie, în copie, şi în format electronic cu dovada achitării tarifelor respective, în original, se expediază în termen de pînă la 24 de ore, prin intermediul curierilor speciali din cadrul Biroului migraţie şi azil, la Agenția Servicii Publice, pentru confecţionarea și/sau personalizarea actelor de identitate.
    Transmiterea documentelor doar în format electronic se permite în cazul semnării acestora cu semnătura digitală de către funcţionarul responsabil din cadrul Biroului migraţie şi azil şi de către solicitant.
    [Pct.70 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    71. „Agenția Servicii Publice” confecţionează şi/sau personalizează actele de identitate, conform serviciului solicitat, şi le transmite Biroului migraţie şi azil, cu respectarea termenelor stabilite în comandă.
    72. Procesul de confecţionare și/sau personalizare a actelor de identitate străinilor se suspendă şi se informează Biroul migraţie şi azil în cazul stabilirii divergenţelor dintre informaţia introdusă în formularul întocmit la recepționarea cererii şi datele stocate în Registrul de stat al populaţiei.
    [Pct.72 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    73. Biroul migraţie şi azil analizează motivul suspendării, soluţionează cazul şi în termenele stabilite în comandă informează „Agenția Servicii Publice” despre decizia luată.
    74. În cazul în care solicitantul este cetăţean al Republicii Moldova, acesta obţine acte de identitate ale cetăţeanului Republicii Moldova.
    75. În cazul în care cauza nu este soluţionată în termenele stabilite în comandă, ultima se restituie Biroului migraţie şi azil fără executare.
IV1. MODUL DE COMUNICARE AUTORITĂȚILOR EMITENTE
A ACTELOR DE IDENTITATE ȘI DE EVIDENȚĂ A INTERDICȚIILOR
APLICATE LA ELIBERAREA PAȘAPORTULUI ȘI A DOCUMENTULUI
DE CĂLĂTORIE
    751. Autorităţile care au dispus aplicarea măsurilor de suspendare temporară a dreptului la libera circulaţie a persoanei în străinătate, prevăzute la art. 4 alin. (16) din Legea nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, sînt obligate să comunice autorităţilor emitente a actelor de identitate respective: Agenției Servicii Publice, Biroului migraţie şi azil, Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
     752. Evidența datelor privind aplicarea măsurilor de suspendare a dreptului la libera circulație se ține prin sistemele informaționale instituționale ale autorităților emitente, instituite cu scopul asigurării eliberării actelor de identitate în condițiile prevederilor legale.
    753. Comunicările oficiale ale organelor abilitate, încheierile și hotărîrile instanțelor de judecată definitive și executorii sau, după caz, cu executare imediată se transmit în condițiile Legii nr.91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic sau pe suport de hîrtie.
     Evidența comunicărilor oficiale, încheierilor și a hotărîrilor instanțelor de judecată se ține conform instrucțiunilor elaborate în cadrul autorităților emitente a actelor de identitate.
    754. Comunicările oficiale, încheierile și hotărîrile instanțelor de judecată transmise în formă electronică se înregistrează în sistemul informațional instituțional respectiv la data recepționării, iar cele transmise pe suport de hîrtie se înregistrează în sistemul informațional instituțional pînă la finele următoarei zile lucrătoare de la data recepționării și înregistrării lor în cancelaria autorității emitente a actelor de identitate.
    Interdicția la eliberarea pașaportului sau a documentului de călătorie se consideră aplicată de la momentul înregistrării comunicărilor oficiale, încheierilor și a hotărîrilor instanțelor de judecată în sistemele informaționale ale autorităților emitente a actelor de identitate.
    755. În cazul în care a fost modificată măsura de suspendare a dreptului la libera circulație sau a fost modificat termenul de aplicare a măsurii respective, sau a decăzut necesitatea aplicării acestei măsuri, autoritatea care a dispus aplicarea măsurii informează în acest sens autoritatea emitentă a actelor de identitate respective, în modul stabilit la punctul 753.
    756. La expirarea termenului de aplicare a măsurii de suspendare a dreptului la libera circulaţie  şi în cazul în care autoritatea responsabilă nu a transmis comunicarea privind prelungirea termenului de aplicare a acestei măsuri față de persoana vizată, autoritatea emitentă eliberează actul de identitate respectiv, la cererea persoanei.
    757. Radierea datelor din sistemele informaționale instituționale se efectuează la demersul autorităţii  care a aplicat măsura de suspendare a dreptului la libera circulaţie sau al altei autorități abilitate prin lege cu astfel de funcții, cu prezentarea documentelor doveditoare care înlătură suspendarea dreptului la libera circulație. Radierea datelor se face prin inserarea unei note speciale şi nu reprezintă excluderea fizică a datelor.
     758. Datele privind aplicarea măsurilor de suspendare a dreptului la libera circulație fac parte din categoria specială a datelor cu caracter personal. Asigurarea securității, confidențialității și integrității datelor prelucrate în cadrul sistemelor informaționale ale autorităților emitente a actelor de identitate se efectuează cu respectarea strictă a cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale, aprobate prin hotărîre de Guvern.
     759. La examinarea cererilor pentru eliberarea pașapoartelor și a documentelor de călătorie, autoritățile emitente verifică dacă solicitantul nu se află în una din situațiile de suspendare a dreptului la libera circulație atît prin sistemele informaționale instituționale, cît și prin Sistemul informaţional automatizat „Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice” al Ministerului Afacerilor Interne, care asigură evidenţa centralizată a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni, în temeiul acordurilor încheiate în condițiile prevederilor legale.
    Accesul la Sistemul informațional automatizat „Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice” este unul limitat, condiţionat de rolul utilizatorului, ceea ce presupune vizualizarea doar a conturului ce conţine informaţia care vizează suspendarea dreptului la libera circulaţie a persoanei fizice, în conformitate cu prevederile art. 4 alin.(1) literele a) și c) din Legea nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.
    [Capitolul IV1 introdus prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
V. PRELUAREA IMAGINII FACIALE ŞI PRELEVAREA
AMPRENTELOR DIGITALE LA ELIBERAREA ACTELOR
DE IDENTITATE

    76. La preluarea imaginii faciale, solicitantul nu trebuie să aibă capul acoperit, ochii închişi ori să poarte ochelari.
    Prin derogare de la prevederile alineatului întîi al prezentului punct, preluarea imaginii faciale se poate realiza cu capul acoperit, pe motive religioase sau a unor prescripţii medicale, cu condiţia ca faţa titularului, de la baza bărbiei şi pînă la frunte, să fie vizibilă în mod clar şi fără umbre de lumină. Ochelarii sînt acceptaţi în fotografii numai pentru persoanele care îi poartă permanent, dacă lentilele nu sînt colorate, nu reflectă lumina, nu provoacă umbre şi nu au porţiuni care să ascundă ochii. Rama ochelarilor nu trebuie să acopere nici o porţiune a ochilor.
    În cazul în care de la eliberarea ultimului act de identitate au intervenit modificări în aspectul fizic al feței persoanei, condiționate de intervenție chirurgicală, inclusiv a celei de plastică, de traumatisme (mutilări, cicatrice), de aplicare a tatuajelor, precum și alte modificări  care nu permit identificarea cu certitudine a persoanei, aceasta urmează să prezinte suplimentar documente medicale justificative.
    [Pct.76 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    77. Amprentele digitale se prelevă la utilaj special de către persoana responsabilă din cadrul autorităţii competente, cu respectarea cerinţelor prevăzute pentru actele de identitate biometrice.
    78. Amprentele digitale se prelevă de la degetul arătător de la ambele mîini. În cazul în care calitatea impresiunilor digitale este necorespunzătoare și/sau  degetele arătătoare prezintă defecte fizice, se prelevă amprenta plană, de bună calitate, a altor degete, în următoarea consecutivitate: mijlocii, inelare sau mari.
    În cazul în care lipsesc toate degetele menționate ale  unei  mîini a solicitantului sau prelevarea amprentelor digitale de la o mînă este temporar imposibilă, se prelevă amprenta digitală de la o singură mînă și pe numele solicitantului se eliberează pașaport sau document de călătorie cu o singură amprentă digitală. În această situație, persoana responsabilă din cadrul autorităţii competente face o mențiune pe cererea solicitantului privind motivele imposibilității prelevării amprentei digitale, care se confirmă de către solicitant prin semnătură.
    În cazul în care lipsesc degetele de la ambele mîini sau prelevarea amprentelor digitale de la ambele mîini este permanent imposibilă din motive medicale, amprentele digitale nu se prelevă și solicitantului i se eliberează pașaport sau document de călătorie fără amprente digitale. În această situație, solicitantul prezintă documentul justificativ emis sau avizat de autoritățile respective din Republica Moldova: documentul care atestă dizabilitatea sau, respectiv, documentul medical.
    În situațiile expuse la alineatele de mai sus din prezentul punct, pașaportul sau documentul de călătorie se eliberează pe termen de valabilitate de 7 ani.
    În cazul în care prelevarea amprentelor digitale de la ambele mîini este temporar imposibilă sau calitatea amprentelor este necorespunzătoare, solicitantului i se eliberează pașaportul  sau documentul de călătorie fără amprente digitale, pe un termen de 12 luni. În această situație, persoana responsabilă din cadrul autorităţii competente face o mențiune pe cererea solicitantului, cu descrierea defectului, care se confirmă de către solicitant prin semnătură.
    [Pct.78 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    79. Informaţiile dactiloscopice prelevate în condiţiile prezentului Regulament se prelucrează în conformitate cu Legea nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.
    [Pct.79 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
   
791. Amprentele digitale prelevate pentru eliberarea pașapoartelor și a documentelor de călătorie stocate în resursele informaționale ale autorităților emitente și ale celor implicate în procesul de eliberare a actelor de identitate respective se șterg prin procedură automată, imediat după înmînarea acestora sau, în cazul în care nu au fost înmînate, cel tîrziu la împlinirea unui termen de 3 luni de la data personalizării.
    [Pct.791 introdus prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]

VI. EVIDENŢA, RETRAGEREA, ANULAREA  ŞI  DISTRUGEREA
 ACTELOR DE IDENTITATE

    80. Evidenţa actelor de identitate eliberate se ţine centralizat, în mod automatizat, în cadrul Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei” şi/sau neautomatizat în cadrul fişierului manual.
    81. Actele de identitate se ridică de către autoritatea emitentă sau de către alte organe de stat învestite prin lege cu acest drept, în cazul în care:
    1) sînt false, falsificate sau sînt obţinute prin fraudă;
    2) a fost revocat dreptul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova; a încetat sau a fost anulată forma de protecţie (statut de apatrid, statut de refugiat, de beneficiar de protecţie umanitară sau de azil politic). În aceste cazuri se ridică doar actele de identitate eliberate de autoritatea competentă din Republica Moldova;
    3) a fost autorizată emigrarea titularului. În acest caz se ridică actul de identitate de uz intern, iar în cazul refugiatului sau al beneficiarului de protecţie umanitară, care emigrează în baza paşaportului sau a documentului de călătorie eliberat de alte state, se ridică şi documentul de călătorie eliberat de autoritatea competentă din Republica Moldova;
    4) titularul a decedat;
    5) au fost eliberate cu neconformități (actele de identitate eliberate nu corespund cerinţelor tehnice sau datele cu caracter personal ce se conţin în acestea nu corespund cu datele respective din documentele prezentate).
    Actele de identitate care nu cad sub incidenţa primului alineat din prezentul punct şi urmează a fi schimbate, prezentate la depunerea cererii sau, după caz, la înmînarea documentului nou, se anulează prin perforare, cu actualizarea statutului acestora în Registrul de stat al populaţiei, şi se restituie titularului.
    Persoanelor domiciliate în localităţile din stînga Nistrului și municipiul Bender paşapoartele de tip sovietic (modelul anului 1974) li se restituie fără a fi perforate.
    Organul, altul decît cel învestit cu dreptul pentru eliberarea actelor de identitate, este obligat să transmită autorităţii emitente actele de identitate ridicate de la titulari sau de la persoanele care declară decesul titularului, în condiţiile prevederilor legale.
    [Pct.81 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
     82. Actul de identitate sau mențiunile de pe fișa de însoțire la acesta sînt nule de drept în cazul în care actul a fost eliberat/mențiunile au fost aplicate  în baza unui document ulterior anulat ori despre care s-a constatat că era nul, fals ori falsificat sau în baza unei informaţii frauduloase.
    Nulitatea actului de identitate sau a menţiunilor de pe fișa de însoțire la acesta  se constată de către instanţa de judecată sau de către autoritatea emitentă din oficiu ori  ca urmare a sesizărilor persoanelor interesate.
    La identificarea documentelor suspecte ce au servit drept temei pentru eliberarea actelor de identitate, autoritatea emitentă iniţiază procedura administrativă pentru verificarea legalităţii eliberării acestora pe baza sesizării în care se expun în scris aspectele pe care se întemeiază obiectul procedurii sau din oficiu.
    Pentru verificarea autenticității documentelor prezentate la eliberarea actelor de identitate și la stabilirea identității titularului, autoritatea emitentă interpelează alte autorităţi publice.
    Procedura administrativă se finalizează prin efectuarea unei operaţiuni administrative sau prin emiterea/adoptarea unui act administrativ.
    În cazul în care se constată eliberarea actelor de identitate în mod fraudulos, autoritatea emitentă care a condus procedura administrativă sesizează organul de urmărire penală pentru examinare conform competenţei.
    Despre constatarea nulităţii actului de identitate sau a menţiunilor de pe fișa de însoțire la acesta se informează titularul acestui act, în termen de 3 zile lucrătoare, dacă constatarea s-a efectuat fără ştirea lui, şi Agenția Servicii Publice, pentru actualizarea informaţiei respective în Registrul de stat al populaţiei.
    Actualizarea informaţiei despre anularea actelor de identitate în Registrul de stat al populației se efectuează în termen de 10 zile de la data aprobării actului administrativ.
    Actul administrativ al autorităţii competente cu privire la anularea actului de identitate poate fi atacat în instanţa de judecată.
    [Pct.82 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
   
83. În caz de pierdere sau de furt a actului de identitate, titularul depune în scris o declaraţie în acest sens la autoritatea competentă, în termenul stabilit de legislaţia în vigoare.
    Actul de identitate găsit de o persoană terţă se restituie titularului sau se predă autorităţii emitente, iar în cazul aflării terţului în străinătate se predă la MDOC.
    [Pct.83 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    [Pct.83 modificat prin HG210 din 24.03.14, MO72-77/28.03.14 art.233]
    84. Actele de identitate ale persoanelor decedate se predau organelor de stare civilă, primăriilor sau, după caz, MDOC care, după înregistrarea decesului, expediază:
    1) actele de identitate ale cetăţenilor Republicii Moldova la subdiviziunile „Agenției Servicii Publice” din raza ultimului domiciliu sau a ultimei reşedinţe a defunctului;
    2) actele de identitate ale străinilor la Biroul migraţie şi azil.
    85. Actele de identitate ale persoanelor aflate în stare de arest, condamnate la privaţiune de libertate, condamnate la muncă neremunerată în folosul comunităţii, se retrag de organul de urmărire penală, de administraţia izolatoarelor de urmărire penală, de administraţia instituţiilor penitenciare sau de către instanţa de judecată. Actele persoanelor deţinute, pe perioada detenţiei, se păstrează la administraţia instituţiei penitenciare. La eliberarea de sub arest sau la ispăşirea pedepsei, actele de identitate se restituie titularilor sau, după caz, autorităţii emitente.
    Actele de identitate ale persoanelor aflate la tratament prin constrîngere, internate sau primite spre îngrijire ori găzduire în instituţiile de ocrotire şi de protecţie socială (azil de bătrîni, instituţii medico-sanitare, centre de plasament temporar sau de cazare etc.), pe durata internării, se păstrează la administraţia acestor instituţii.
    86. Actele de identitate valabile transmise autorităţii emitente se păstrează pînă la expirarea termenului de valabilitate al acestora şi despre posibilitatea ridicării actelor de identitate se informează titularul. Ridicarea paşaportului sau a documentului de călătorie se permite numai în cazul în care titularul nu se află în una din situaţiile de suspendare a dreptului la libera circulaţie.
    [Pct.86 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    87. Distrugerea actelor de identitate nevalabile, ridicate de autorităţile competente sau predate de titulari sau de persoane terţe, se efectuează de către autoritatea emitentă, în modul stabilit prin actele sale instituţionale, cu actualizarea statutului acestora în Registrul de stat al populaţiei.
    [Pct.87 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
VII. EVIDENŢA LA DOMICILIU SAU LA REŞEDINŢĂ
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
    88. Înregistrarea persoanelor la domiciliu sau la reşedinţă are drept scop evidenţa locuitorilor Republicii Moldova şi nu stabileşte drepturile acestora asupra locuinţei.
    89. Locuitorii Republicii Moldova au dreptul să-şi stabilească sau să-şi schimbe, în mod liber, domiciliul sau reşedinţa, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege.
    90. Evidenţa la domiciliu sau la reşedinţă este parte componentă a sistemului unic integru de înregistrare şi actualizare a datelor în cadrul Registrului de stat al populaţiei sau, după caz, în fişierul manual.
    91. Evidenţa locuitorilor se ţine prin înregistrarea la domiciliu şi/sau la reşedinţă în locuințele proprietate publică sau proprietate privată, reglementate de legislaţia în vigoare, sau în alte încăperi locuibile prevăzute expres în prezentul Regulament.
    [Pct.91 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    92. Persoanele nu pot avea concomitent decît un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă. În cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa în oricare din acestea.
    93. Autorităţile competente pentru înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă şi radiere din evidenţă sînt:
    1) pentru cetăţenii Republicii Moldova –  subdiviziunile „Agenției Servicii Publice”;
    2) pentru străini – Biroul migraţie şi azil.
    94. Subdiviziunile „Agenției Servicii Publice” şi Biroul migraţie şi azil au obligaţia să informeze, în termen de 48 ore, cu excepţia zilelor de repaus şi de sărbătoare nelucrătoare, autorităţile administraţiei publice locale (primăriile, preturile) despre actualizarea informaţiei privind evidenţa populaţiei la domiciliu sau la reşedinţă, în raza de competenţă teritorială a acestora.
    [Pct.94 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    95. Autorităţile administraţiei publice locale (primăriile, preturile) asigură evidenţa locuitorilor în raza de competenţă teritorială prin  Registrul de evidenţă a gospodăriilor, care se actualizează în temeiul înştiinţărilor primite de la subdiviziunile „Agenției Servicii Publice” şi de la Biroul migraţie şi azil.
    [Pct.95 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    96. Înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţă, radierea din evidenţă se efectuează prin introducerea datelor în Registrul de stat al populaţiei sau în fişierul manual şi, după caz, prin:
    1) eliberarea sau preschimbarea buletinului de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, al apatridului, al refugiatului sau a permisului de şedere permanentă de generaţia II şi acte de identitate de uz intern de generaţia a III-a – în cazul înregistrării sau schimbării domiciliului, sau în cazul, radierii din evidenţă, fără înregistrare la alt loc de domiciliu a titularului;
    [Pct.96 subpct.1) modificat prin HG288 din 22.04.14, MO103/30.04.14 art.319]
    2) eliberarea sau schimbarea permisului de şedere provizorie al cetăţeanului străin sau al apatridului, buletinului de identitate al beneficiarului de protecţie umanitară de generaţia II –  în cazul înregistrării sau schimbării reşedinţei titularului;
    3) aplicarea menţiunii privind reşedinţa în fişa de însoţire la buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, al apatridului, al refugiatului sau în fişa de însoţire la permisul de şedere permanentă de generaţia II;
    4) aplicarea menţiunilor privind domiciliul/reşedinţa sau radierea din evidenţă în locul rezervat din fişa de însoţire la buletinele de identitate de generaţia I sau la permisul de şedere permanentă de generaţia I, din buletinul de identitate provizoriu, din actul de identitate provizoriu (formularul nr. 9).
    [Pct.96 subpct.4) modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    97. Se consideră valabilă ultima informaţie privind înregistrarea la domiciliu şi/sau reşedinţă, indicată în actele de identitate specificate la punctul 96 din prezentul Regulament şi actualizată în Registrul de stat al populaţiei sau în fişierul manual.
    În cazul în care datele din actele de identitate privind înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţă nu corespund celor incluse în Registrul de stat al populaţiei sau în fişierul manual, se consideră autentice cele din Registrul de stat al populaţiei sau din fişierul manual.
    98. Dovada înregistrării la domiciliu şi/sau reşedinţă se face prin:
    1) actele de identitate specificate la punctul 96 din prezentul Regulament cu înscrisul sau, după caz, menţiunea respectivă;
    2) informaţia din Registrul de stat al populaţiei sau din fişierul manual.
    99.  Persoanele fizice, care îşi stabilesc sau îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa depun cererea de înregistrare la subdiviziunile „Agenției Servicii Publice” sau, după caz, la Biroul migraţie şi azil.
    100. Cetăţenii Republicii Moldova aflaţi temporar în străinătate, care doresc să-şi  înregistreze sau să-şi schimbe domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, pot să se adreseze la subdiviziunile „Agenției Servicii Publice” prin intermediul MDOC, iar în lipsa acestora în statul de reşedinţă, prin intermediul oricărei MDOC.
    101. Înregistrarea persoanei la reşedinţă nu atrage după sine radierea obligatorie din evidenţa de la domiciliu.
    102. Înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţă se efectuează în temeiul cererii solicitantului însoţită de următoarele documente, după caz:
    [Pct.102 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    1) actul de identitate de uz intern;
    2) actul ce atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra locuinţei;
    În situațiile în care titularul de drept depune în scris o declarație prin care confirmă faptul că dreptul său de proprietate asupra locuinței este înregistrat în Registrul bunurilor imobile, prezentarea documentelor ce atestă acest drept nu este obligatorie, dacă autoritatea competentă poate verifica, prin resursele informaționale automatizate ale cadastrului bunurilor imobile, veridicitatea datelor declarate.
    [Pct.102 subpct.2) modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    3) dovada achitării taxelor şi a tarifelor stabilite pentru înregistrare sau radiere din evidenţă. În cazul în care achitarea taxelor și a tarifelor a fost efectuată prin instrumentele de plăți electronice, dovada achitării se verifică prin sistemele informaționale instituționale de către persoana responsabilă din cadrul autorității competente, fără a fi solicitată dovada achitării pe purtător de hîrtie.
    Documentele specificate în prezentul punct se prezintă în original.
    [Pct.102 subpct.3) modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    103. În cazul înregistrării persoanei la domiciliu sau la reşedinţă în locuinţa proprietate privată asupra căreia aceasta nu are dreptul de proprietate sau de folosinţă, suplimentar se depune în scris declaraţia de primire în locuinţă de către proprietarul sau coproprietarii locuinţei.
    [Pct.103 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
   
1031. În locuința proprietate publică sau proprietate privată, transmisă în folosință în condițiile prevederilor legale, pot fi înregistrați la domiciliu sau la reședință membrii familiei locatarului, dacă contractul de locațiune nu prevede altfel. În acest caz, declarația de primire în locuinţă se depune de către locatar și membrii majori ai familiei acestuia, care sînt înregistrați deja la domiciliu sau la reședință pe adresa respectivă.
    [Pct.1031 introdus prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    104. Cererea pentru înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţă se depune personal. În cazul în care schimbarea domiciliului sau a reşedinţei nu condiţionează schimbarea actului de identitate, se admite depunerea cererii de către alte persoane, și anume:
    a) în cazul minorului, inclusiv al celui asupra căruia este instituită tutela sau curatela, precum și în cazul persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei, în calitate de solicitant acționează reprezentantul legal corespunzător (părinte, tutore, curator);
    b) în cazul copilului separat de părinți asupra căruia nu este instituită tutela sau curatela, cererea se depune de către autoritatea tutelară;
    c) în cazul copilului separat de părinți asupra căruia nu este instituită ori a fost revocată tutela sau curatela în condițiile prevederilor legale și care este plasat în serviciul de plasament de tip familial sau de tip rezidențial ori în instituția de asistență socială publică, de educație, de învățămînt, de tratament, ori într-o altă instituție similară, cererea se depune de către administraţia instituţiei respective;
    d) prin reprezentantul împuternicit prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege;
    e) în cazul persoanei cu boală mintală sau deficiențe fizice, mintale ori psihologice, aflate la întreținere în instituția de tratament sau în instituția socială, asupra căreia nu este instituită măsura de ocrotire sub nicio formă, cererea se depune de către administrația instituției respective;  
    f) în cazul elevilor, studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor, rezidenţilor şi secundariaţilor clinici cazați în cămine, precum și al persoanelor specificate la punctul 116 subpunctele 1), 3) și 4), cererea pentru înregistrarea la reşedinţă poate fi depusă prin intermediul reprezentantului serviciului responsabil de evidenţa locatarilor în încăperile locuibile sau prin intermediul unui angajat al instituţiei delegat cu asemenea atribuţii.
    În cazul în care schimbarea domiciliului sau a reședinței condiționează schimbarea actului de identitate, cererea pentru înregistrarea la domiciliu sau la reședință se depune în condițiile punctului 141.
    [Pct.104 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    105. Declaraţia de primire în locuinţă, declaraţia proprietarului sau a coproprietarilor locuinţei prin care declară că sînt titulari de drept ai locuinţei se depune în scris personal sau de reprezentantul împuternicit prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege, în faţa persoanei abilitate cu funcţii de înregistrare a persoanelor la domiciliu sau la reşedinţă, sau se autentifică de notar ori de alte persoane abilitate prin lege.
    [Pct.105 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    106. Actul ce atestă dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra locuinței este unul din următoarele:
    1) actul de proprietate asupra locuinţei, încheiat în condiţii de validitate prevăzute de legislaţia în vigoare şi înregistrat la organul cadastral. În cazul în care proprietarul locuinței, din anumite circumstanţe, nu poate prezenta documentul respectiv, este în drept să prezinte extrasul din Registrul bunurilor imobile eliberat de organul cadastral, care este valabil pe un termen de 2 luni de la data eliberării;
    2) bonul de repartiţie a locuinţei proprietate publică, pasibilă de privatizare în condițiile prevederilor legale, eliberat de autoritatea administraţiei publice locale (primărie) după data de 29 noiembrie 2015, sau, după caz, reconfirmat de autoritatea administraţiei publice locale (primărie) dacă a fost eliberat pînă la data de 29 noiembrie 2015;
    3) contractul de locațiune, încheiat în condiţiile capitolului VIII din Legea nr. 75 din 30 aprilie 2015 cu privire la locuinţe, între beneficiarul de loc în cămin şi locator. În cazul cazării elevilor în căminele din subordinea instituţiilor de învăţămînt de stat – o copie a deciziei instituţiei de învăţămînt în a cărei gestiune se află căminul şi ordinul privind repartizarea locuinţei;
    4) contractul de locaţiune sau sublocaţiune, încheiat în condițiile capitolului VIII din Legea nr.75 din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe;
    5) hotărîrea instanţei judecătoreşti definitivă despre recunoaşterea dreptului de folosință asupra locuinței;
    6) extrasul din Registrul de evidenţă a gospodăriilor populaţiei din localitatea respectivă ce atestă înregistrarea locuinței şi evidenţa membrilor gospodăriei ţărăneşti;
    7) demersul administraţiei instituţiei de asistență socială, instituţiei medico-sanitare specializate, serviciului de plasament de tip familial sau de tip rezidențial, instituţiei penitenciare, unităţii militare, instituţiei de învăţămînt, inclusiv a celei din subordinea Ministerului Afacerilor Interne sau a Ministerului Apărării, centrelor de plasament, precum şi a altor instituţii specializate ce dispun de  încăperi locuibile, în cazul în care pentru instalarea persoanelor nu este obligatorie încheierea contractului de locațiune.
    [Pct.106 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    107. Înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţă a minorului care nu a atins vîrsta de 14 ani se efectuează la domiciliul sau la reşedinţa părinţilor, al unuia din părinţi sau a reprezentantului legal, în cazul în care instanţa de judecată nu a stabilit altfel.
    108. Dispoziţiile punctului 107 din prezentul Regulament se aplică şi în cazul persoanei fizice lipsite de capacitate de exerciţiu.
    109. Copiii cu vîrsta de peste 14 ani, care locuiesc separat de reprezentanţii lor legali se iau în evidenţă potrivit dispoziţiilor generale, iar în cazul copiilor aflaţi sub curatelă se prezintă şi acordul autorităţii tutelare.
    [Pct.109 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    110. Pentru înregistrarea  minorului la domiciliul ori la reşedinţa părinţilor, a unuia din părinţi sau a reprezentantului legal, acordul proprietarului, coproprietarilor locuinţei sau al locatarului şi al membrilor majori ai familiei acestuia, care sînt înregistraţi la domiciliu ori la reşedinţă pe adresa respectivă, nu este obligatoriu.
    În cazul în care părinţii minorului au înregistrare la domiciliu ori la reşedinţă pe adrese diferite, minorul se înregistrează la adresa părintelui care îl reprezintă la autoritatea competentă sau la adresa celuilalt părinte, cu acordul acestuia.
    Dovada adresei de domiciliu sau de reședință la care se înregistrează minorul se face prin mențiunea respectivă din actul de identitate al părintelui care îl reprezintă sau al reprezentantului legal, a cărei valabilitate se verifică prin Registrul de stat al populației ori, după caz, prin fișierul manual.
    [Pct.110 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    111. Înregistrarea la reşedinţă se efectuează pentru o perioadă determinată. În cazul beneficiarilor de protecţie umanitară, termenul reşedinţei nu poate depăşi termenul de valabilitate al buletinului de identitate, iar în cazul străinilor cu drept de şedere provizorie nu poate depăşi termenul de valabilitate al acestui drept.
    112. Termenul reşedinţei în locuința aflată în proprietate privată se determină de comun acord cu proprietarul sau coproprietarii locuinţei.
    În locuința proprietate publică sau proprietate privată, închiriată în condițiile prevederilor legale, termenul reședinței este stabilit de durata pe care este încheiat contactul de locațiune.
    În situația prevăzută la punctul 1031, termenul reședinței se determină de comun acord cu locatarul și membrii majori ai familiei, care sînt înregistrați în locuința închiriată, dar care nu va depăși termenul prevăzut de contractul de locațiune.
    [Pct.112 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
   
1121. În casa de vacanță  înregistrarea la reședință se efectuează pe perioada solicitată, dar nu mai mare de un an, cu condiția că în actul de proprietate asupra acestei locuințe, încheiat în condiții de validitate prevăzute de legislația în vigoare și înregistrat în Registrul bunurilor imobile, este indicată adresa, atribuită conform prevederilor legale.
    [Pct.1121 introdus prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    113. Persoanele înmatriculate la instituţiile de învăţămînt din subordinea Ministerului Afacerilor Interne sau a Ministerului Apărării, care locuiesc în încăperi locuibile din clădirile situate pe teritoriul acestor instituţii (cazarme) se înregistrează la reşedinţă pe perioada studiilor.
    [Pct.113 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    114. Persoanele care se află provizoriu la o altă adresă decît cea de domiciliu sau reşedinţă (hotel, casă de odihnă, camping, bază turistică, sanatoriu şi alte instituţii similare, instituţii medico-sanitare publice) se înregistrează de către administratorul/proprietarul acestor instituţii în registrele de evidenţă la momentul sosirii, fără aplicarea menţiunii privind înregistrarea în actul de identitate.
    115. Înregistrarea la domiciliu se efectuează concomitent cu radierea din evidenţa anterioară fără aplicarea menţiunii de radiere.
    116. Sînt înregistrate la domiciliu sau, după caz, la reşedinţă pe perioada plasării în instituţiile respective:
    1) persoanele în etate, persoanele cu dizabilităţi, persoanele aflate la tratament prin constrîngere, internate sau primite spre îngrijire ori în plasament în instituţiile de asistență socială, instituţiile medico-sanitare specializate (azil de bătrîni, centre de plasament, centre de reabilitare, centre comunitare multifuncţionale, instituții psihoneurologice, precum și alte instituții similare);
    [Pct.116 subpct.1) modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    2) copiii separați de părinți asupra cărora nu este instituită ori a fost revocată tutela sau curatela în condițiile prevederilor legale și care sînt plasați în serviciul de plasament de tip familial sau de tip rezidențial ori în instituția de asistență socială publică, de educație, de învățămînt, de tratament, ori într-o altă instituție similară;
    [Pct.116 subpct.2) în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    3) persoanele condamnate la închisoare care îşi ispăşesc pedeapsa în instituţiile penitenciare – pe perioada detenţiei, iar în cazul persoanelor condamnate la detenţiune pe viaţă – permanent;
    4) persoanele social-defavorizate fără domiciliu, plasate temporar în centre sociale;
    5) enoriaşii care locuiesc pe teritoriul lăcaşurilor sfinte (mănăstiri);
    6) militarii care îndeplinesc serviciul militar şi membrii familiilor lor care  locuiesc în încăperile locuibile din clădirile (cazarme) situate pe teritoriul unităţii militare unde îşi îndeplinesc serviciul (pe perioada serviciului militar).
    [Pct.116 subpct.6) modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    117. La solicitarea persoanelor specificate la subpunctele 1)–5) punctul 116 din prezentul Regulament menţiunea privind înregistrarea la reşedinţă în actul de identitate nu se aplică.
    118. Radierea din evidenţă a persoanelor se efectuează:
    1) la cererea solicitantului;
    2) la schimbarea domiciliului sau a reşedinţei şi/sau în cazul emigrării autorizate;
    3) la cererea proprietarului sau a coproprietarilor locuinţei proprietate privată, identificat(ţi) prin actul de identitate şi care prezintă documentul ce atestă dreptul de proprietate asupra acestei locuinţe.
    În situațiile în care titularul de drept depune în scris o declarație potrivit căreia dreptul său de proprietate asupra locuinței este înregistrat în Registrul bunurilor imobile, prezentarea documentelor ce atestă acest drept nu este obligatorie, dacă autoritatea competentă poate verifica prin resursele informaționale automatizate ale cadastrului bunurilor imobile, veridicitatea datelor declarate.
    [Pct.118 subpct.3) modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    În cazul înstrăinării sau moştenirii locuinței aflate în proprietate privată, persoanele înregistrate anterior trecerii dreptului de proprietar asupra acestui imobil se radiază din evidenţă la cererea proprietarului sau a unuia din coproprietari, dacă actul juridic respectiv nu prevede altfel;
    [Pct.118 alineat modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
   
31) la demersul locatorului prin care se confirmă rezilierea contractului de locațiune a locuinței proprietate publică. În această situație reprezentantul locatorului se identifică prin actul de identitate și prezintă documentele ce atestă dreptul de proprietate sau de gestiune și de reprezentare;
    [Pct.118 subpct.31) introdus prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
   4) la demersul administraţiei instituţiilor, organizaţiilor, întreprinderilor sau serviciilor sociale de plasament în a căror administrare se află încăperile locuibile care le aparţin (cămine, cazarme, case-internat, case de copii de tip familial, case comunitare, aziluri de bătrîni şi invalizi, orfelinate, instituţii penitenciare, unităţi şi structuri militare, centre de plasament temporar, alte tipuri de instituţii rezidenţiale), în situația în care încăperea locuibilă nu a fost transmisă în folosință în baza unui contract de locațiune;
    [Pct.118 subpct.4) în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    5) în cazul privării persoanei de dreptul de folosinţă asupra locuinței, declarării persoanei dispărute fără veste, returnării sau îndepărtării persoanei de pe teritoriul Republicii Moldova, revocării dreptului de şedere, încetării sau anulării statutului de apatrid, a statutului de refugiat sau a protecţiei umanitare – în temeiul hotărîrii instanţei de judecată definitive şi irevocabile sau a deciziei organului abilitat;
    [Pct.118 subpct.5) modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    6) în cazul decesului – în temeiul certificatului de deces sau comunicării oficiale în acest sens  a organului de stare civilă, sau în temeiul informației despre actul și certificatul de deces al persoanei respective, actualizate în Registrul de stat al populației de organul de stare civilă. Cetățenii Republicii Moldova decedați în străinătate, ale căror acte de deces nu au fost transcrise în registrele de stare civilă ale Republicii Moldova, pot fi radiați din evidență și în temeiul comunicării oficiale privind decesul a organului de stare civilă, întocmite în temeiul comunicării oficiale a autorității competente din străinătate și transmise direct Agenției Servicii Publice sau prin intermediul Ministerului Justiției ori MDOC, potrivit obligațiilor prevăzute de acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte sau pe bază de reciprocitate.
    [Pct.118 subpct.6) în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    Prevederile subpunctului 6) din prezentul punct se aplică în cazul în care informaţia despre actul de deces a persoanei respective nu a fost actualizată în Registrul de stat al populaţiei de organele de stare civilă.
    [Pct.118 alineat modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    119. Persoanele decedate se consideră radiate automat din evidenţa de la domiciliu sau de la reşedinţă la data decesului acestora, fapt stabilit şi înregistrat de către organele competente de stare civilă conform prevederilor legale şi actualizat în Registrul de stat al populaţiei.
    120. Cererea pentru radierea din evidenţă se depune personal sau de reprezentatul împuternicit prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege.
    [Pct.120 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    121. Copiii şi persoanele aflate la întreţinerea proprietarului, a coproprietarului sau a statului  nu pot fi radiaţi din evidenţă în condiţiile subpunctelor 3) şi 4) punctul 118 din prezentul Regulament.
    122. În cazul radierii din evidenţa la domiciliu fără înregistrare la o altă adresă buletinul de identitate pentru cetăţenii Republicii Moldova, buletinul de identitate pentru apatrizi, buletinul de identitate pentru refugiaţi şi permisul de şedere permanentă de generaţia II şi actele de identitate de uz intern de generaţia a III-a devin nevalabile din momentul radierii.
    În cazul radierii din evidenţa la reşedinţă fără înregistrare la o altă adresă, buletinul de identitate pentru beneficiarii de protecţie umanitară şi permisele de şedere provizorie de generaţia II devin nevalabile din momentul radierii.
    [Pct.122 modificat prin HG288 din 22.04.14, MO103/30.04.14 art.319]
  
  123. Dacă în procesul de eliberare a actelor de identitate, de înregistrare a persoanei la domiciliu sau la reşedinţă, în Registrul de stat al populaţiei sau în fișierul manual au fost incluse date eronate, incomplete despre persoană sau despre adresa de domiciliu/reşedinţă a acesteia sau informaţia nu s-a actualizat în termenul stabilit, subdiviziunile Agenției Servicii Publice sau Biroul migraţie şi azil au obligaţia, în temeiul actelor justificative prezentate de persoană sau de reprezentantul său legal, sau de reprezentantul împuternicit prin procură autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege, sau de persoana care acționează în interesul acesteia în condițiile prevederilor legale, sau de MDOC, la solicitarea lor sau din oficiu, să întreprindă măsuri de rectificare, completare sau de actualizare a informaţiei respective, în termen de pînă la 10 zile.
    În cazul în care autoritatea competentă dispune de documentele justificative, prezentarea acestora de către solicitant nu este necesară.
    În aceste situaţii, după caz, se aplică menţiunea corectă privind înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţă pe buletinul de identitate provizoriu, pe fişa de însoţire, sau are loc schimbarea documentului ori a fișei de însoțire în condițiile prezentului Regulament.
    [Pct.123 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    124. În cazul schimbării, în condiţiile legii, a denumirii sau a rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor, solicitantul se adresează la subdiviziunile „Agenției Servicii Publice”, Biroul migraţie şi azil pentru schimbarea actului de identitate sau, după caz, pentru efectuarea modificărilor şi a completărilor respective în adresa de domiciliu sau de reşedinţă. În aceste cazuri cheltuielile aferente sînt suportate din contul bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale respective.
    1241. Străinii care intră în Republica Moldova pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, necontrolat de autorităţile moldoveneşti, sînt obligaţi, în termen de 72 de ore din momentul trecerii frontierei de stat, să declare despre aceasta la una dintre următoarele structuri:
    1) subdiviziunile „Agenției Servicii Publice”;
    2) subdiviziunile Biroului migraţie şi azil.
    Pentru a fi luaţi în evidenţă, străinii prezintă actele de călătorie care le permit intrarea în Republica Moldova.
    [Pct.1241 introdus prin HG281 din 24.04.13, MO92-95/26.04.13 art.337]
VIII. EMIGRAREA AUTORIZATĂ
    125. Cetăţenii Republicii Moldova, cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, care solicită autorizarea emigrării, depun cererea în ţară la subdiviziunile „Agenției Servicii Publice”, iar în străinătate la MDOC. În lipsa acestora în statul de reşedinţă a solicitantului, cererea respectivă poate fi depusă la orice MDOC.
    126. Pentru autorizarea emigrării solicitantul depune la subdiviziunile „Agenției Servicii Publice”, MDOC cererea însoţită de următoarele documente, după caz:
    1) actul de identitate de uz intern;
    2) actul de identitate al reprezentantului legal;
    3) paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova;
    4) documentele de stare civilă, după caz, (certificatul de naştere, certificatul de căsătorie şi/sau divorţ, certificatul de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, certificatele de naştere ale copiilor minori, certificatul de deces al soţului sau soţiei, avizul cu privire la anularea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă, extrasul de pe actul de căsătorie) pentru a confirma înregistrarea căsătoriei sau desfacerea căsătoriei în cazul persoanelor care au desfăcut căsătoria în străinătate şi în statul respectiv nu este prevăzută eliberarea certificatului de divorţ, precum și alte documente de stare civilă.
    [Pct.126 subpct.4) modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    5) documentul ce atestă evidenţa militară sau, după caz, excluderea din această evidenţă;
    6) carnetul de pensionar;
    [Pct.126 subpct.7) abrogat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    8) declaraţia autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege a celuilalt părinte al minorului, care rămîne cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova împreună cu acesta, din care să rezulte clar lipsa obligaţiilor legale neonorate de către solicitant faţă de minor. În cazul existenţei unor asemenea obligaţii din declaraţie trebuie să rezulte şi acordul acestui părinte pentru emigrarea solicitantului;
    9) declaraţia autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege a celuilalt părinte al minorului din care să rezulte acordul privind emigrarea minorului împreună cu solicitantul, dacă declarantul rămîne cu domiciliul sau cu reşedinţa pe teritoriul Republicii Moldova;
    10) declaraţia autentificată de notar sau de alte persoane abilitate prin lege a minorului cu vîrsta cuprinsă între 10 şi 18 ani, care emigrează cu unul din părinţi, privind acordul la emigrare cu părintele respectiv;
    11) declaraţia autentificată  de notar sau de alte persoane abilitate prin lege a reprezentantului legal al minorului, inclusiv al celui asupra căruia este instituită tutela sau curatela, precum și al persoanei supuse măsurii de ocrotire judiciară sub forma tutelei, care rămîne cu domiciliul sau cu reşedinţa în Republica Moldova, din care să rezulte acordul la emigrarea persoanei reprezentate la un alt reprezentant legal stabilit cu domiciliul în străinătate. În asemenea caz, se prezintă şi declaraţia din care să rezulte că reprezentantul legal la care se stabileşte persoana reprezentată acordă locuinţă şi întreţinere. În cazul în care reprezentantul legal este altul decît părinţii, se prezintă suplimentar actul juridic încheiat în formă autentică care confirmă instituirea tutelei ori curatelei  (decizia autorității tutelare, hotărîrea instanței de judecată definitivă, decizia consiliului de familie, precum și alte acte juridice);
    [Pct.126 subpct.11) în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    12) dovada achitării taxelor şi tarifelor stabilite pentru serviciul prestat. În cazul în care achitarea taxelor și a tarifelor a fost efectuată prin instrumentele de plăți electronice, dovada achitării se verifică prin sistemele informaționale instituționale de către persoana responsabilă din cadrul autorității competente, fără a fi solicitată dovada achitării pe purtător de hîrtie.
    Documentele specificate în prezentul punct se prezintă în original.
    [Pct.126 subpct.12) modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    În cazul în care solicitantul nu poate obţine din anumite motive declaraţiile specificate la prezentul punct, acesta prezintă decizia instanţei de judecată definitivă şi irevocabilă privind lipsa obligaţiilor legale neonorate faţă de persoanele vizate sau privind dreptul la plecare fără acordul acestora.
    127. Persoana responsabilă verifică documentele prezentate, în temeiul cărora, completează formularul care se prezintă solicitantului pentru confirmarea datelor consemnate, prin aplicarea semnăturii în locul rezervat.
    128. Cererea privind autorizarea emigrării se examinează în termen de pînă la 3 luni.
    129. Despre rezultatele examinării cererii solicitantul se informează în scris, iar în cazul respingerii cererii se indică motivul. Examinarea cererii repetate se efectuează după lichidarea cauzelor care au generat respingerea cererii anterioare.
    130. La înmînarea paşaportului cu menţiunea privind autorizarea emigrării în care se indică statul de destinaţie, solicitantul predă subdiviziunii „Agenției Servicii Publice” următoarele documente, după caz:
    1) actul de identitate de uz intern;
    2) certificatul despre depunerea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit şi absenţa datoriilor faţă de buget, eliberat de serviciul fiscal;
    3) documentul ce atestă excluderea din evidenţa militară – în cazul persoanelor supuse militar;
    4) adeverinţa privind predarea carnetului de pensionar – în cazul beneficiarilor de pensii din partea statului.
    Solicitantul care nu deţine paşaport, poate depune cererea pentru eliberarea acestuia, concomitent cu cererea privind autorizarea emigrării.
    131. În cazul persoanelor care solicită autorizarea emigrării prin intermediul MDOC, actul de identitate de uz intern, documentul ce atestă evidenţa militară şi/sau carnetul de pensionar, precum şi declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscală, se depun la MDOC, care se anexează la cerere şi se transmit „Agenției Servicii Publice”. În asemenea cazuri „Agenția Servicii Publice”:
    1)  informează şi transmite serviciului fiscal declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscală şi solicită informaţia privind lipsa datoriilor la buget;
    2) informează centrele militare din raza de competenţă teritorială despre emigrarea persoanelor supuse serviciului militar şi transmite livretul militar;
    3) informează Casa Naţională de Asigurări Sociale despre emigrarea persoanelor beneficiare de pensii şi transmite carnetul de pensionar.
    132. Paşaportul se înmînează în condiţiile prevăzute de prezentul Regulament.
    133. Cetăţenii Republicii Moldova stabiliţi cu domiciliul în străinătate se înregistrează la MDOC.
    134. Cetăţenii Republicii Moldova, care nu deţin buletin de identitate, declară că nu domiciliază în Republica Moldova şi care prezintă dovezi privind stabilirea domiciliului pe teritoriul altui stat se consideră emigranţi şi sînt în drept să obţină paşaport cu menţiunea respectivă, după  actualizarea informaţiei privind domiciliul în Registrul de stat al populaţiei sau, după caz, în fişierul manua.
    [Pct.134 modificat prin HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    135. Cetăţeanul Republicii Moldova născut din părinţi cu domiciliul în străinătate şi care nu s-a repatriat pînă în prezent se ia în evidenţă cu domiciliul în străinătate. În cazul în care unul dintre reprezentanții legali este domiciliat în Republica Moldova, pînă la atingerea majoratului, reprezentanții legali decid de comun acord domiciliul copilului, cu consimţămîntul acestuia, dacă are vîrsta de peste 10 ani. Declaraţia reprezentanţilor legali în acest sens şi consimţămîntul minorului se autentifică de notar sau de alte persoane abilitate prin lege.
    [Pct.135 în redacția HG872 din 31.10.17, MO383-388/03.11.17 art.977]
    136. Cetăţenii Republicii Moldova care au obţinut autorizarea pentru emigrare în condiţiile prezentului Regulament sau conform reglementărilor anterioare şi cei luaţi în evidenţă cu domiciliul în străinătate, obţin paşaport cu menţiunea respectivă la subdiviziunile „Agenției Servicii Publice” sau la MDOC.
    137. Procedura de emigrare a străinilor este analogică cu cea prevăzută pentru cetăţenii Republicii Moldova.
    138. Procedura respectiva se aplică străinilor cărora li s-a eliberat buletin de identitate pentru apatrizi, buletin de identitate pentru refugiaţi, buletin de identitate pentru beneficiarii de protecţie umanitară sau permis de şedere permanentă.
    [Pct.138 modificat prin HG451 din 19.06.17, MO201-213/23.06.17 art.535]
IX. REPATRIEREA CETĂŢENILOR REPUBLICII MOLDOVA
    139. Cetăţenii Republicii Moldova stabiliţi cu domiciliul în străinătate sînt în drept să-şi stabilească oricînd, în mod liber, domiciliul în Republica Moldova.
    140. Pentru repatriere solicitantul depune cererea pentru eliberarea buletinului de identitate la subdiviziunile „Agenției Servicii Publice”, şi prezintă, după caz, documentele prevăzute la punctele 26-27 din prezentul Regulament.
    141. În cererea pentru eliberarea buletinului de identitate solicitantul indică statul din care se repatriază.
    „Agenția Servicii Publice” anulează menţiunea privind emigrarea autorizată din paşaportul repatriantului şi-l restituie titularului cu respectarea prevederilor punctului 86 din prezentul Regulament.

Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului nr.125
din 18 februarie  2013

MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE
ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului
    1. Hotărîrea Guvernului nr.333 din 18 martie 2002 „Pentru aprobarea Concepţiei sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei” şi Regulamentului cu privire la Registrul de stat al populaţiei” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.43-45, art.409), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1) în tot textul hotărîrii şi în anexe:
    sintagma „Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor” se substituie cu sintagma „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor”;
    sintagma „Ministerul Afacerilor Externe” se substituie cu sintagma „Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene”;
    sintagma „Departamentul Trupelor de Grăniceri” se substituie cu sintagma „Departamentul Poliţia de Frontieră”;
    sintagma „Ministerul Învăţămîntului” se substituie cu sintagma „Ministerul Educaţiei”;
    sintagma „Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale” se substituie cu sintagma ”Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei”;
    sintagma „secţiile de înregistrare a actelor de stare civilă” se substituie cu sintagma „oficiile stare civilă”;
    sintagma „secţiile de documentare a populaţiei” se substituie cu sintagma „subdiviziunile „Agenției Servicii Publice”;
    cuvintele „tipurile de documente de model nou” se substituie cu cuvintele „acte de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte”;
    cuvintele „ambasadele şi consulatele” se substituie cu cuvintele „misiunile diplomatice şi oficiile consulare”;
    cuvîntul „departamental” se substituie cu cuvîntul „instituţional”;
    cuvîntul „interdepartamental” se substituie cu cuvîntul „interinstituţional”;
    cuvîntul „perfectare” se substituie cu cuvîntul „confecţionare”;
    cuvîntul „pericol” se substituie cu cuvîntul „riscul”, la cazul gramatical respectiv;
    2) anexa nr.1:
    a) la punctul 1, după cuvintele „pe teritoriul Republicii Moldova” se completează cu cuvintele „a refugiaţilor şi a beneficiarilor de protecţie umanitară”;
    b) la punctul 5, subalineatele unu şi doi vor avea următorul cuprins:
    „formarea bazei de date a RSP în procesul eliberării actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte locuitorilor Republicii Moldova”;
    formarea bazei de date a RSP prin asigurarea evidenţei la domiciliu sau la reşedinţă a locuitorilor Republicii Moldova şi înregistrarea anumitor categorii de persoane cu atribuirea IDNP fără eliberarea actelor de identitate, inclusiv la traversarea frontierei de stat.”;
    c) la punctul 6, sintagma „Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal nr.17-XVI din 15 februarie 2007” se substituie cu sintagma „Legea nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal”;
    d) punctul 8:
    la alineatul 1), subalineatul doi va avea următorul cuprins:
    „Funcţiile specificate sînt realizate în cadrul organizării procesului de colectare a datelor referitoare la populaţia ţării prin eliberarea actelor de identitate, asigurarea evidenţei la domiciliu sau la reşedinţă a locuitorilor Republicii Moldova, înregistrarea categoriilor de persoane fără eliberarea actelor de identitate, inclusiv la traversarea frontierei de stat şi în cadrul schimbului informaţional cu alţi subiecţi.”;
    la litera A alineatul unu, subalineatul trei va avea următorul cuprins:
    „eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte”;
    litera B alineatul unu:
    subalineatul unu va avea următorul cuprins:
    „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor – cu privire la eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte, dobîndirea, redobîndirea sau pierderea cetăţeniei Republicii Moldova, ţinerea evidenţei persoanelor la domiciliu sau la reşedinţă, stabilirea cetăţenilor Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate şi înregistrarea anumitor categorii de persoane fără eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte.”;
    la subalineatul cinci, cuvintele „a cetăţenilor străini, documentarea cetăţenilor Republicii Moldova (cu paşapoarte diplomatice şi de serviciu)” se substituie cu cuvintele „străinilor, eliberarea paşapoartelor diplomatice şi de serviciu cetăţenilor Republicii Moldova”;
    la subalineatul nouă, cuvîntul „documentarea” se substituie cu cuvintele „eliberarea actelor de identitate străinilor cu drept de şedere permanentă sau provizorie,”;
    litera C:
    alineatul unu se completează cu un nou subalineat cu următorul cuprins:
    „în cazul emigrării autorizate”;
    alineatul 2), cu excepţia titlului, va avea următorul cuprins:
    „Informaţia din baza de date a RSP se furnizează în conformitate cu legislaţia în vigoare persoanelor fizice şi juridice de drept public şi privat, care poartă răspundere în condiţiile prevederilor legale pentru divulgarea acesteia.”;
    e) punctul 9:
    alineatul unu:
    subalineatele patru şi cinci vor avea următorul cuprins:
    „conturul automatizat de evidenţă şi control al persoanelor cărora li s-au eliberat acte de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte („ACTE DE IDENTITATE”);
    conturul automatizat de evidenţă şi control al înregistrărilor la domiciliu şi/sau reşedinţă” („ADRESA”);”;
    la subalineatul şapte, cuvintele „cetăţenilor străini şi apatrizilor” se substituie cu cuvîntul „străinilor”;
    în desenul 2, denumirea conturului automatizat „DOCUMENTARE” se substituie cu cuvintele „ELIBERAREA ACTELOR DE IDENTITATE”;
    la litera B alineatul doi, subalineatul trei va avea următorul cuprins:
    „evidenţă şi controlul certificatelor medicale constatatoare ale naşterii şi ale decesului;”;
    la litera C alineatul doi, subalineatul opt va avea următorul cuprins:
    „transcrierea actelor de stare civilă înregistrate în străinătate;”;
    litera D:
    alineatul unu va avea următorul cuprins:
    „Conturul automatizat de evidenţă şi control al persoanelor cărora li s-au eliberat acte de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte („ELIBERAREA ACTELOR DE IDENTITATE”) este un sistem automatizat de evidenţă a persoanelor şi control şi al procesului de eliberare a actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte.”;
    la alineatul doi, subalineatele trei, patru şi cinci vor avea următorul cuprins:
    „eliberarea fişei de însoţire la buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova;
    autorizarea plecării cu domiciliul in străinătate a cetăţenilor Republicii Moldova;
    eliberarea buletinului de identitate provizoriu al cetăţeanului Republicii Moldova”;
    litera E:
    alineatul unu va avea următorul cuprins:
    „Conturul automatizat de evidenţă şi control al înregistrării la domiciliu si/sau reşedinţă („ADRESA”) cuprinde evidenţa automatizată a persoanelor la domiciliu şi/sau reşedinţă şi controlul procesului de înregistrare a locuitorilor Republicii Moldova.”;
    la alineatul doi, subalineatele doi şi trei vor avea următorul cuprins:
    „înregistrarea la reşedinţă;
    radierea din evidenţă a persoanelor fizice.”;
    la litera F alineatul unu, după cuvîntul „dobîndirii” se introduce cuvîntul „redobăndirii”;
    litera G alineatul doi:
    la subalineatul unu, cuvintele „eliberarea paşaportului persoanei fără cetăţenie” se  substituie cu cuvintele „eliberarea documentului de călătorie pentru apatrizi”;
    la subalineatul doi, cuvintele „eliberarea buletinului de identitate al persoanei fără cetăţenie” se substituie cu cuvintele „eliberarea buletinului de identitate pentru apatrizi”;
    la subalineatul trei, cuvintele „permanent al cetăţeanului străin” se substituie cu cuvîntul „permanentă”;
    subalineatul douăsprezece va avea următorul cuprins:
    „eliberarea fişei de însoţire la buletinele de identitate şi permisul de şedere permanentă;”;
     f) punctele 13 şi 14 vor avea următorul cuprins:
     „13. Posesorul Registrului de stat al populaţiei este Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor.
    14. Funcţiile de creare, de ţinere şi de exploatare a RSP sînt exercitate de către Întreprinderea de Stat „CRIS „Registru”.
    În centrele raionale activează subdiviziunile teritoriale ale Întreprinderii.
    Primăriile comunelor exercită funcţia de înregistrare a naşterilor, deceselor şi a căsătoriilor persoanelor cu domiciliul sau reşedinţa în raza de competenţă teritorială.”;
     g) la punctul 15 alineatul doi, cuvîntul „producerea” se substituie cu cuvîntul „confecţionarea”;
    h) punctul 16 va avea următorul cuprins:
    „16. Actele de identitate eliberate sau validate de către autorităţile Republicii Moldova:
    1) buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova cu fişa de însoţire (generaţia I) – des.4; (generaţia II) – des.4.1.;
    2) buletinul de identitate provizoriu al cetăţeanului Republicii Moldova – des.4.2.;
    3) actul de identitate provizoriu (Formularul nr. 9) cu codul de bare – des.4.3., fără codul de bare – des.4.4.;
    4) paşaportul de tip sovietic (modelul anului 1974);
    5) buletinul de identitate pentru apatrizi cu fişa de însoţire (generaţia I) – des.5; (generaţia II) –  des.5.1.;
    6) permisul de şedere permanentă cu fişa de însoţire (generaţia I) – des.6; (generaţia II) – des.6.1.;
    7) permisul de şedere provizorie pentru apatrizi (generaţia I) – des.7; (generaţia II) –  des. 7.1.;
    8) permisul de şedere provizorie (pentru cetăţeni străini) (generaţia I) – des.8; (generaţia II) – des.8.1.;
    9) buletinul de identitate pentru refugiaţi cu fişa de însoţire (generaţia I) – des. 9; (generaţia II) – des. 9.1.;
    10) buletinul de identitate pentru beneficiarii de protecţie umanitară cu fişa de însoţire (generaţia I) – des.10; (generaţia II fără fişă) – des.10.1.;
    11) paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova fără date biometrice – des. 11, cu date biometrice – des.11.1.;
    12) paşaportul diplomatic fără date biometrice – des.11.2., cu date biometrice – des.11.3.;
    13) paşaportul de serviciu fără date biometrice – des.11.4., cu date biometrice – des.11.5.;
    14) documentul de călătorie (Convenţia din 28 septembrie 1954) fără date biometrice şi  cu date biometrice;
    15) documentul de călătorie (Convenţia cu privire la statutul de refugiaţi din 28 iulie 1951);
    16) documentul de călătorie (protecţia umanitară).”
    Notă: Designul şi elementele de protecţie ale actelor de identitate din generaţia I au fost perfecţionate pe parcurs, iar modelele reprezentate în desene constituie ultima variantă a acestora.

    buletin

    i) punctul 19 va avea următorul cuprins:
    „19. Documentele medicale:
    a) certificatul medical constatator al naşterii;
    b) certificatul medical constatator al decesului.”
    j) la punctul 20, subalineatele unu, doi şi trei se exclud;
     k) punctul 21 va avea următorul cuprins:
    „21. Documentele suplimentare:
    •  paşaport de tip sovietic (modelul anului 1974);
    • actul de identitate provizoriu, buletinul de identitate provizoriu eliberat conform evidenţei manuale;
    • paşaportul cetăţeanului străin.”;
     l) punctul 22:
    la subalineatul unu, cuvintele „ancheta-cerere pentru obţinerea” se substituie cu cuvintele „cererea-chestionar pentru eliberarea”;
    subalineatele cinci şi şase vor avea următorul cuprins:
    • „avizul cu privire la anularea, rectificarea şi/sau completarea actului de stare civilă;
    • dovada achitării taxelor şi tarifelor stabilite pentru serviciile prestate”;
     m) punctul 25:
    la litera a) subalineatul unu, cuvîntul „stabil” se substituie cu cuvintele „sau reşedinţa”;
    la litera b) subalineatul cinci, cuvîntul „anchetă” se substituie cu sintagma „cererea-chestionar”;
    n) la punctul 29 litera a) alineatul doi:
    subalineatul doi va avea următorul cuprins:
    „eliberarea actelor de identitate şi a certificatelor de stare civilă”;
    la subalineatul trei, după cuvîntul „domiciliu” se completează cu cuvintele „şi/sau reşedinţă”;
    o) punctul 30:
    alineatul (1):
    la litera b) subalineatul trei, cuvîntul „(patronimicul)” se exclude;
    la litera f) subalineatul cinci, cuvintele „locul de şedere” se substituie cu cuvintele „reşedinţă, termenul reşedinţei”;
    la alineatul (3) subalineatul cinci, cuvîntul „patronimicul” se exclude;
    la alineatul (4) subalineatul şase va avea următorul cuprins:
    „autoritatea emitentă”;
     p) punctul 32 litera a):
    subalineatele unu şi doi vor avea următorul cuprins:
    „- înregistrarea unor categorii de persoane, cu atribuirea numărului de identificare de stat (IDNP), fără eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte;
    - eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte;”;
    la subalineatul trei, după cuvîntul „domiciliu” se completează cu cuvîntul „reşedinţă”;
    q) punctul 34 va avea următorul cuprins:
    „34. Informaţiile din RSP se furnizează de către deţinător în conformitate cu prevederile actelor legislative şi normative în vigoare.”;
    r) la punctul 36 alineatul doi, cuvîntul „căpătare” se substituie cu cuvîntul „obţinere”, după cuvîntul „liceu” se completează cu cuvîntul „colegiu”, iar după cuvintele „de învăţămînt” se completează cu cuvintele „medii, medii speciale”;
    s) la punctul 40 alineatul unu subalineatul unu, după cuvintele „sau permanentă în Republica Moldova” se completează cu cuvintele „refugiaţii şi beneficiarii de protecţie umanitară”;
    t) la punctul 42 alineatul cinci, după cuvîntul „domiciliu” se completează cu cuvintele „şi/sau reşedinţă”.
    3) anexa nr.2:
    a) punctul 4:
    la alineatul (1) litera f), cuvintele „locul de şedere” se substituie cu cuvintele „reşedinţă, termenul reşedinţei”;
    la alineatul (4), subalineatul şase va avea următorul cuprins:
    „autoritatea emitentă”;
    b) punctul 8:
    la liniuţa a treia, cuvintele „cetăţenii străini şi apatrizi” se substituie prin cuvîntul „străini”;
    se completează cu o nouă liniuţă cu următorul cuprins:
    „- la înregistrarea persoanei fără eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte”;
    c) punctul 9 alineatul unu:
    subalineatul unu va avea următorul cuprins:
    „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor – cu privire la eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte, dobîndirea, redobîndirea sau pierderea cetăţeniei Republicii Moldova, ţinerea evidenţei persoanelor la domiciliu sau la reşedinţă, stabilirea cetăţenilor Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate şi înregistrarea anumitor categorii de persoane fără eliberarea actelor de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte.”;
    la subalineatul nouă cuvîntul „documentarea” se substituie cu cuvintele „eliberarea actelor de identitate străinilor cu drept de şedere permanentă sau provizorie,”;
    d) punctul 13 în final se completează cu o propoziţie cu următorul cuprins:
    „Evidenţa cetăţenilor Republicii Moldova care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de Stat al Populaţiei se ţine manual.”;
    e) punctul 15:
    la alineatul unu, după cuvintele „în bază de contract” se completează cu cuvintele „sau, respectiv, cerere”;
    la alineatul doi, după cuvîntul „Contractul” se completează cu cuvintele „sau cererea”;
    se completează cu un nou alineat cu următorul cuprins:
    „Informaţia se furnizează gratuit pentru instituţiile publice finanţate din bugetul de stat, iar pentru persoanele fizice şi juridice de drept privat contra plată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.”
    2. Hotărîrea Guvernului nr.21 din 16 ianuarie 2003 „Cu privire la stabilirea termenului de valabilitate a actelor de identitate de tip vechi” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.3-5, art.24), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
    a) la punctul 2, cuvintele „din considerente religioase, au renunţat la actele de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte” şi cuvintele „au renunţat la acte din considerente religioase” se substituie cu cuvintele „care renunţă la numărul de identificare de stat şi la evidenţa automatizată în Registrul de stat al populaţiei”;
    b) la punctul 3, sintagma „Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor” se substituie cu sintagma „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor”;
    c) la punctul 4, sintagma „Ministerul Afacerilor Externe” se substituie cu sintagma „Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene”, iar cuvintele „cetăţenilor străini şi persoanelor fară cetăţenie” se substituie cu cuvîntul „străinilor”.
    3. Punctul 5 din Regulamentul cu privire la evidenţa militară, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.631 din 23 mai 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.99-103, art.672), cu modificările ulterioare, va avea următorul cuprins:
    „5. Evidenţa militară a cetăţenilor Republicii Moldova se asigură în mod automatizat prin intermediul Registrului de stat al resurselor de mobilizare” cu utilizarea informaţiei din Sistemul informaţional automatizat „Registrul de stat al populaţiei”.
    4. Regulamentul cu privire la încorporarea cetăţenilor în serviciul militar în termen sau în cel cu termen redus, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.864 din 17 august 2005 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.113-116, art.937), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
    în tot textul Regulamentului, sintagma „Ministerul Dezvoltării Informaţionale” se substituie cu sintagma „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor”, iar sintagma „Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului” se substituie cu sintagma „Ministerul Educaţiei”;
    la punctul 16, alineatul doi se exclude.
    5. Regulamentul-cadru privind funcţionarea căminelor din subordinea  instituţiilor de învăţămînt de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.74 din 25 ianuarie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.14-17, art.89) se modifică şi se completează după cum urmează:
    a) la punctul 20, litera c) în final se completează cu cuvintele „permisul de şedere sau după caz, paşaportul naţional al cetăţeanului străin sau documentul de călătorie pentru apatrizi”;
    b) punctul 23 va avea următorul cuprins:
    „23. Înregistrarea la reşedinţă a locatarilor se efectuează pe baza bonului de repartiţie, ordinului privind repartizarea fondului locativ în modul stabilit de organele respective şi în conformitate cu regulile stabilite pentru înregistrarea la reşedinţă în Republica Moldova.”.
    [Pct.6 abrogat prin HG314 din 22.05.17, MO162-170/26.05.17 art.396]
    7. Hotărîrea Guvernului nr.1187 din 22 decembrie 2010 „Cu privire la implementarea Ghişeului unic de documentare a străinilor” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 259-263, art. 1318) se modifică după cum urmează:
    a) în tot textul hotărîrii şi Regulamentului pentru funcţionarea Ghişeului unic de documentare a străinilor:
    sintagma „Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor” se substituie cu sintagma „Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor”, la cazul gramatical corespunzător;
    sintagma „paşaport pentru apatrizi” se substituie cu sintagma „document de călătorie (Convenţia din 28 septembrie 1954)”, la cazul gramatical corespunzător;
    b) în tot textul Regulamentului, sintagma „Direcţia documentarea populaţiei” se substituie cu sintagma „Departamentul documentare”, la cazul gramatical corespunzător;
    c) punctele 17 şi 20 se exclud.

Anexa nr.3
la Hotărîrea Guvernului nr.125
din 18 februarie  2013

LISTA
hotărîrilor Guvernului care se abrogă
    1. Hotărîrea Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995 „Cu privire la măsurile suplimentare de realizare a Sistemului naţional de paşapoarte” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.47, art.344).
    2. Hotărîrea Guvernului nr. 200 din 24 februarie 1998 „Cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 376 din 6 iunie 1995 şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 30-33, art. 231).
    3. Hotărîrea Guvernului nr. 666 din 18 iunie 1998 „Pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 62-65, art. 638).
    4. Hotărîrea Guvernului nr. 1039 din 8 noiembrie 1999 „Cu privire la modificarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 376 din 6 iunie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 126-127, art. 1107).
    5. Hotărîrea Guvernului nr. 773 din  3 august 2001 „Cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.376 din 6 iunie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 94-96, art. 820).
    6. Hotărîrea Guvernului nr. 1540 din  22 decembrie 2003 „Pentru completarea Hotărîrii Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995 şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 1-5, art. 14).
    7. Hotărîrea Guvernului nr. 1244 din 12 noiembrie 2004 „Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 208-211, art. 1436).
    8. Punctul I din anexa nr. 4 la Hotărîrea Guvernului nr.626 din 28 iunie  2005 „Cu privire la actele de identitate ale refugiaţilor” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 95-97, art. 715).
    9. Hotărîrea Guvernului nr. 286 din 17 martie 2006 „Cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 47-50, art. 320).
    10. Punctul 1 din anexa nr. 4 la Hotărîrea Guvernului nr.562 din 6 mai 2008 „Cu privire la actele de identitate ale beneficiarilor  de protecţie umanitară” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 86-87, art. 554).
    11. Punctul 1 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 854 din 11 iulie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 131-133, art. 871).
    12. Hotărîrea Guvernului nr. 455 din 24 iulie 2009 „Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 376 din 6 iunie 1995” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 118-120, art. 517).
    13. Punctul 1 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.131 din 22 februarie 2010 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 30-31,   art. 178).
    14. Punctul 1 din anexa nr. 5 la Hotărîrea Guvernului nr.389 din 17 mai 2010 „Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 78-80, art. 460).
    15. Punctul 1 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 337 din 10 mai 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 99-101, art. 464).
    16. Punctul 1 din anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 501 din 8  iulie 2011 „Cu privire la modificarea, completarea şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 114-116, art. 568).
    17. Punctul 1 din modificările şi completările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 918 din  7 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 222-226, art. 1009).