Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
    Articol unic. – Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 72–74, art. 195), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. După articolul 127 se introduce articolul 127¹ cu următorul cuprins:
    „Articolul 127¹. Persoana protejată de dreptul
                               internaţional umanitar
    Prin persoană protejată de dreptul internaţional umanitar se înţelege:
    a) într-un conflict armat cu caracter internaţional: orice persoană protejată în sensul Convenţiilor de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor de război şi al Protocolului adiţional I din 8 iunie 1977 privind protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale, în special bolnavii, răniţii, naufragiaţii, prizonierii de război şi persoanele civile;
    b) într-un conflict armat fără caracter internaţional: orice  persoană protejată în sensul art. 3 comun al Convenţiilor de la Geneva din 12 august 1949 şi în sensul Protocolului adiţional II din 8 iunie 1977 privind protecţia victimelor conflictelor armate fără caracter internaţional (bolnavii, răniţii, naufragiaţii, persoanele care nu participă direct la operaţiunile militare şi care se găsesc sub puterea părţii inamice);
    c) întru-un conflict armat cu sau fără caracter internaţional: membrii forţelor armate şi combatanţii părţii inamice care au depus armele sau care, din orice altă cauză, nu se mai pot apăra şi care nu se află sub puterea părţii inamice.”
    2. Articolul 130 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 130. Mercenar
    Prin mercenar se înţelege persoana special recrutată, în ţară sau în străinătate, pentru a lupta într-un conflict armat, care ia parte la operaţiunile militare în vederea obţinerii unui avantaj personal sau a unei remunerări promise de către o parte la conflict sau în numele acesteia, care nu este nici cetăţean al părţii la conflict, nici rezident pe teritoriul controlat de o parte la conflict, nu este membru al forţelor armate ale unei părţi la conflict şi nu a fost trimisă de către un stat, altul decît partea la conflict, în misiune oficială ca membru al forţelor armate ale statului respectiv.”
    3. Articolul 135 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 135. Genocidul
    Săvîrşirea, cu intenţia de a distruge, în întregime sau în parte, un grup naţional, etnic, rasial sau religios, a uneia dintre următoarele fapte:
    a) omorul membrilor grupului;
    b) vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii membrilor grupului;
    c) supunerea grupului la condiţii de existenţă de natură să ducă la distrugerea fizică, totală sau parţială, a acestuia;
    d) impunerea de măsuri vizînd împiedicarea naşterilor în cadrul grupului;
    e) transferul forţat de copii aparţinînd unui grup în alt grup,
    se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detenţiune pe viaţă.”
    4. După articolul 135 se introduce articolul 135¹ cu următorul cuprins:
    „Articolul 135¹. Infracţiuni împotriva umanităţii
    (1) Săvîrşirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic lansat împotriva unei populaţii civile şi în cunoştinţă de acest atac, a uneia dintre următoarele fapte:
    a) supunerea la sclavie sau traficul de fiinţe umane;
    b) deportarea sau transferarea forţată, cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional, a unor persoane aflate în mod legal pe teritoriul unde a fost lansat atacul;
    c) arestarea sau altă formă de privare de libertate fizică cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional;
    d) torturarea unei persoane aflate sub paza făptuitorului sau asupra căreia acesta exercită controlul în orice alt mod, cauzîndu-i vătămări grave integrităţii corporale sau sănătăţii, dureri sau suferinţe psihice, ce depăşesc consecinţele sancţiunilor admise de dreptul internaţional;
    e) violul, exploatarea sexuală, constrîngerea la prostituţie, detenţia ilegală a unei femei rămase gravidă în mod forţat, în scopul modificării compoziţiei etnice a unei populaţii, sterilizarea forţată sau orice altă formă de violenţă sexuală;
    f) persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrîngerea exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional;
    g) provocarea dispariţiei forţate a unei persoane, în scopul de a o sustrage de sub protecţia legii, prin răpire, arestare sau deţinere, la ordinul unui stat sau organizaţii politice ori cu autorizarea, sprijinul sau permisiunea acestora, urmate de refuzul de a admite că această persoană este privată de libertate sau de a furniza informaţii reale privind soarta care îi este rezervată ori locul unde se află, de îndată ce aceste informaţii au fost solicitate;
    h)  aplicarea practicilor de apartheid;
    i) alte fapte inumane cu caracter similar ce cauzează cu intenţie suferinţe fizice sau psihice grave ori vătămări grave integrităţii corporale sau sănătăţii persoanei,
    se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani.
    (2) Săvîrşirea, în condiţiile indicate la alin. (1), a uneia dintre următoarele fapte:
    a) omorul uneia sau mai multor persoane;
    b) supunerea unei populaţii sau părţi a acesteia, în scopul de a o distruge în tot sau în parte, la condiţii de viaţă menite să determine distrugerea fizică a acesteia,
    se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detenţiune pe viaţă.”
    5. Articolul 137 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 137. Infracţiuni de război împotriva
                              persoanelor
    (1) Săvîrşirea, în cadrul unui conflict armat cu caracter internaţional, a uneia dintre următoarele fapte:
    a) constrîngerea, prin violenţă sau ameninţare, a uneia sau mai multor persoane prevăzute la art. 127¹ lit. a) la înrolare în forţele armate inamice;
    b) constrîngerea cetăţenilor părţii inamice să ia parte la operaţiunile militare îndreptate împotriva ţării lor, chiar dacă ei erau înrolaţi în forţele armate ale acestei părţi inamice înainte de începerea conflictului armat;
    c) menţinerea ilegală în detenţie sau întîrzierea nejustificată a repatrierii uneia sau mai multor persoane prevăzute la art. 127¹ lit. a);
    d) transferarea, în mod direct sau indirect, de către un agent al părţii ocupante, a unei părţi a populaţiei civile căreia el îi aparţine, în teritoriul ocupat, deportarea sau transferarea de către acesta în interiorul sau în afara teritoriului ocupat a întregii populaţii civile din acest teritoriu sau a unei părţi a acesteia,
    se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.
    (2) Expunerea, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter internaţional, a unei persoane protejate de dreptul internaţional umanitar la un pericol de moarte sau de vătămare gravă a sănătăţii prin:
    a) efectuarea experienţelor de orice fel, care nu sînt determinate de un tratament medical, terapeutic, spitalicesc, cu privire la care persoana nu a consimţit în mod voluntar, expres şi prealabil şi care nu sînt efectuate în interesul acesteia;
    b) prelevarea de ţesuturi sau organe în scopul transplantului, cu excepţia prelevării de sînge sau piele efectuate în scop terapeutic în conformitate cu principiile medicale general recunoscute şi cu consimţămîntul voluntar, expres şi prealabil al persoanei;
    c) supunerea la metode de tratament nerecunoscute medical, fară ca acestea să fie necesare pentru sănătatea persoanei şi fără ca ea să fi consimţit în mod voluntar, expres şi prealabil,
    se pedepseşte cu închisoare de la 8 la 12 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani.
    (3) Săvîrşirea, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter internaţional, împotriva uneia sau mai multor persoane protejate de dreptul internaţional umanitar a uneia dintre următoarele fapte:
    a) cauzarea cu intenţie de suferinţe fizice sau psihice grave ori vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
    b) aplicarea torturii sau supunerea la tratamente inumane ori degradante, precum şi mutilarea;
    c) violul, exploatarea sexuală, constrîngerea la prostituţie, detenţia ilegală a unei femei rămase gravidă în mod forţat, în scopul modificării compoziţiei etnice a unei populaţii, sterilizarea forţată sau orice altă acţiune violentă cu caracter sexual;
    d) luarea de ostatici;
    e) deportarea sau transferarea forţată, cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional, a unor persoane aflate în mod legal pe teritoriul unde are loc conflictul armat;
    f) recrutarea şi încorporarea copiilor care nu au împlinit vîrsta de 18 ani în forţele armate naţionale, precum şi determinarea acestora, prin orice mijloace, să participe activ la operaţiuni militare;
    g) privarea de dreptul de a fi judecată de către o instanţă legal constituită şi imparţială, pronunţarea condamnării sau executarea acesteia fară respectarea unei proceduri legale şi imparţiale, care să ofere garanţiile impuse de dreptul internaţional,
    se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani.
    (4) Săvîrşirea, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter internaţional, a omorului uneia sau mai multor persoane protejate de dreptul internaţional umanitar
    se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detenţiune pe viaţă.”
    6. După articolul 137 se introduc articolele 137¹–137⁴ cu următorul cuprins:
    „Articolul 137¹. Infracţiuni de război împotriva
                               proprietăţii şi altor drepturi
    (1) Săvîrşirea, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter internaţional, a uneia dintre următoarele fapte:
    a) distrugerea, însuşirea sau confiscarea de bunuri ale părţii inamice, cu încălcarea dreptului internaţional şi fără ca aceasta să fie justificată de necesităţile militare;
    b)  jefuirea unei localităţi, inclusiv a celei luate cu asalt,
    se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.
    (2) Declararea, în cadrul unui conflict armat cu caracter internaţional, ca fiind stinse, suspendate sau inadmisibile în justiţie drepturile şi acţiunile unuia sau mai multor cetăţeni ai părţii inamice
    se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani.
    (3) Jefuirea pe cîmpul de luptă a morţilor sau a răniţilor săvîrşită în cadrul unui conflict armat cu sau fară caracter internaţional
    se pedepseşte cu închisoare de la 8 la 15 ani.
    Articolul 137². Utilizarea de mijloace interzise
                             de purtare a războiului
    Utilizarea, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter internaţional, a:
    a) otrăvii sau armelor otrăvitoare;
    b) gazelor asfixiante, toxice sau asimilate şi a oricăror lichide, materii sau procedee similare;
    c) armelor, proiectilelor, materialelor de natură să cauzeze suferinţe fizice inutile;
    d) gloanţelor care se dilată sau se aplatizează cu uşurinţă în corpul uman, cum sînt gloanţele al căror înveliş dur nu acoperă în întregime mijlocul sau sînt perforate de tăieturi,
    se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 15 ani.
    Articolul 137³. Utilizarea de metode interzise
                             de purtare a războiului
    (1) Rănirea unei persoane prevăzute la art. 127¹ lit. c) sau rănirea prin recurgere la perfidie a unui membru al forţelor armate inamice sau a unui combatant al forţelor inamice, săvîrşită în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter internaţional,
    se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 8 ani.
    (2) Declararea, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter internaţional, că nu va fi îndurare pentru învinşi
    se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 12 ani.
    (3) Declanşarea, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter internaţional, a unui atac:
    a) împotriva populaţiei civile sau a unor civili care nu participă direct la ostilităti;
    b) împotriva bunurilor cu caracter civil protejate de dreptul internaţional umanitar, în special clădiri consacrate cultului religios, învăţămîntului, artei, ştiinţei sau acţiunilor caritabile, împotriva monumentelor istorice, spitalelor şi locurilor unde bolnavii sau răniţii sînt adunaţi, precum şi împotriva localităţilor, locuinţelor sau construcţiilor care nu sînt apărate şi care nu sînt folosite ca obiective militare;
    c) împotriva personalului misiunii de ajutor umanitar sau de menţinere a păcii, împotriva instalaţiilor, materialului, unităţilor sau vehiculelor folosite în cadrul acesteia conform Cartei Naţiunilor Unite, cu condiţia ca acestea să aibă dreptul la protecţia pe care dreptul internaţional umanitar o garantează civililor şi bunurilor cu caracter civil;
    d) împotriva clădirilor, materialului, unităţilor şi mijloacelor de transport sanitar şi a personalului care utilizează semnele distinctive prevăzute de Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949;
    e) ştiind că acesta va cauza pierderi de vieţi omeneşti în rîndul populaţiei civile, răniri ale persoanelor civile, pagube bunurilor cu caracter civil sau daune extinse, de durată şi grave, mediului înconjurător, care ar fi vădit disproporţionate în raport cu ansamblul avantajului militar concret şi direct aşteptat,
    se pedepseşte cu închisoare de la 8 la 15 ani.
    (4) Utilizarea, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter internaţional, a:
    a) unor metode de luptă de natură să cauzeze suferinţe fizice inutile;
    b) înfometării intenţionate a civililor prin privarea acestora de bunurile indispensabile supravieţuirii sau a împiedicării intenţionate a acestora de a primi ajutoare, contrar dreptului internaţional umanitar;
    c) unei persoane protejate de dreptul internaţional umanitar pentru a evita ca anumite puncte, zone sau forţe militare să devină ţintă a operaţiunilor militare ale părţii inamice
    se pedepseşte cu închisoare de la 8 la 15 ani.
    (5) Omorul uneia sau mai multor persoane prevăzute la art. 127¹ lit. c), săvîrşit prin recurgere la perfidie în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter internaţional
    se pedepseşte cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detenţiune pe viaţă.
    Articolul 137⁴. Utilizarea fără drept a semnelor
                             distinctive de drept internaţional
                             umanitar
    Utilizarea fără drept a semnelor distinctive prevăzute de Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, a pavilionului parlamentar, a drapelului, a insignelor militare sau a uniformei inamicului sau ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, ca mijloc de protecţie în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter internaţional, dacă aceasta a provocat:
    a) vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii uneia sau mai multor persoane;
    b) decesul uneia sau mai multor persoane,
    se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 15 ani.”
    7. Articolul 138 va avea următorul cuprins:
    „Articolul 138. Darea sau executarea unui ordin
                             vădit ilegal. Neexercitarea sau
                             exercitarea necorespunzătoare
                             a controlului cuvenit
    (1) Executarea unui ordin vădit ilegal orientat spre săvîrşirea infracţiunilor prevăzute la art. 135–137⁴
        se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani.
    (2) Darea, de către superiorul ierarhic sau de către persoana care deţine comandamentul forţelor armate, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter internaţional, a unui ordin vădit ilegal orientat spre săvîrşirea infracţiunilor prevăzute la art. 135–137⁴
    se pedepseşte cu închisoare de la 8 la 15 ani.
    (3) Neexercitarea sau exercitarea necorespunzătoare a controlului cuvenit de către un şef militar sau de persoana care deţine comandamentul forţelor armate, care a condus la săvîrşirea infracţiunilor prevăzute la art. 135–137⁴
    se pedepseşte cu închisoare de la 6 la 12 ani.”
    8. Articolul 143 se abrogă.
    9. Articolul 303:
    la alineatul (1), după cuvintele „instanţele de judecată” se introduc cuvintele „naţionale sau internaţionale”;
    la alineatul (2), după cuvintele „organelor de urmărire penală” se introduc cuvintele „sau a personalului instanţelor de judecată internaţionale”.
    10. La articolul 312, dispoziţia alineatului (1) se completează în final cu cuvintele „în instanţa de judecată naţională ori internaţională”.
    11. La articolul 314, dispoziţia alineatului (1) se completează în final cu textul „în cadrul urmăririi penale ori judecării cauzei în instanţa de judecată naţională sau internaţională”.
    12. La articolul 364, alineatul (6) se abrogă.
    13. Articolele 389–393 se abrogă.

    VICEPREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                     Liliana PALIHOVICI

    Nr. 64. Chişinău, 4 aprilie 2013.