HGC736/2013
ID intern unic:  349711
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 736
din  17.09.2013
cu privire la modificarea şi completarea
Hotărîrii Guvernului nr. 906 din 28 iulie 2008
Publicat : 24.09.2013 în Monitorul Oficial Nr. 212     art Nr : 847
    În temeiul art.7 alin.(4) din Legea nr. 90-XVI din 25 aprilie 2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.103-105, art.391), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    Hotărîrea Guvernului nr. 906 din  28 iulie 2008 „Cu privire la aprobarea Metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie în instituţiile publice” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, 152-153, art. 935), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1) în titlul hotărîrii, sintagma „instituţiile publice” se substituie cu sintagma „autorităţile şi instituţiile publice”;
    2) în hotărîre:
    a) punctul 2 se exclude;
    b) punctul 3 va avea următorul cuprins:
    „3. Centrul Naţional Anticorupţie va asigura desfăşurarea evaluării riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, autorităţilor administrative autonome, altor autorităţi şi instituţii publice prin instruire şi consultare, monitorizarea şi analiza datelor referitoare la evaluarea riscurilor de corupţie, precum şi coordonarea elaborării şi executării planurilor de integritate.”;
    3) în Metodologie:
    a) la punctul 1, alineatul unu va avea următorul cuprins:
    „Prezenta Metodologie stabileşte cadrul organizatoric şi metodologic al procesului de evaluare a riscurilor de corupţie în ministere, Cancelaria de Stat, alte autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului şi structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă (autorităţile administrative din subordine, serviciile publice desconcentrate şi cele aflate în subordine, precum şi instituţiile publice în care ministerul, Cancelaria de Stat sau altă autoritate administrativă centrală are calitatea de fondator), autorităţile administrative autonome, precum şi alte autorităţi şi instituţii publice (în continuare – instituţie).”; 
    b) se completează cu punctul 11 cu următorul cuprins:
    „11. Noţiuni principale
     În sensul prezentei Metodologii, următoarele noţiuni semnifică:
    risc – probabilitatea ca un anumit eveniment să aibă loc sau ca o anumită acţiune să se realizeze, probabilitate care variază în funcţie de factorii de risc;
    factor de risc – condiţia sau împrejurarea particulară care influenţează gradul de risc, contribuind la apariţia unui anumit eveniment sau la producerea unei acţiuni ori oferind oportunitatea de obţinere a unor avantaje sub orice formă;
    identificarea riscurilor – evaluarea pericolelor potenţiale, a cauzelor şi efectelor acestora, precum şi evaluarea posibilităţii instituţiei de a lupta cu corupţia;
    analiza riscului – prioritizarea riscurilor după identificarea acestora, oferind informaţii detaliate despre fenomenul corupţiei;
    vulnerabilitate – stare de fapt care diminuează capacitatea de reacţie la riscurile existente sau potenţiale ori care favorizează apariţia şi dezvoltarea acestora;
    activităţi vulnerabile – activităţile instituţiei care, prin specificul lor, presupun riscuri sporite de corupţie, identificîndu-se în acest sens: lipsa de reglementări, reglementări incomplete, reglementări insuficient de concentrate asupra cerinţei de integritate, familiarizarea insuficientă a angajaţilor cu reglementările, aplicarea inadecvată a reglementărilor;
    plan de integritate – un plan concret de acţiuni pentru excluderea sau diminuarea factorilor instituţionali care favorizează sau pot favoriza corupţia în cadrul instituţiei;
    reguli de etică – un set de principii morale sau valori, utilizate de instituţie pentru a îndruma conduita instituţiei şi a angajaţilor săi în toate activităţile, atît interne, cît şi externe (codurile de conduită, deontologice).”;
    c) punctele 4 şi 5 vor avea următorul cuprins:
    „4. Modul de organizare a procesului de evaluare
    Evaluarea în cadrul instituţiei se efectuează de către grupul de evaluare a riscurilor de corupţie înfiinţat prin ordinul conducătorului instituţiei (în continuare – grupul de evaluare). Grupul de evaluare constă dintr-un număr reprezentativ de conducători ai subdiviziunilor relevante ale instituţiei (de la 5 la 7 membri), inclusiv un angajat al Centrului Naţional Anticorupţie (în continuare – CNA). În calitate de preşedinte al grupului de evaluare este desemnat conducătorul sau adjunctul conducătorului instituţiei.
    5. Etapele activităţii de evaluare
    Evaluarea se desfăşoară în 3 etape şi se finalizează în termen de pînă la un an de la data desemnării grupului de evaluare.
    Etapele evaluării sînt:
    evaluarea precondiţiilor;
    evaluarea propriu-zisă a riscurilor de corupţie;
    elaborarea recomandărilor privind excluderea sau diminuarea efectelor riscurilor de corupţie şi elaborarea planului de integritate.
    După finalizarea fiecărei etape de evaluare, în cadrul unei şedinţe a grupului de evaluare, preşedintele grupului prezintă rezultatele etapei, care sînt fixate în raportul de evaluare.
    La finalizarea activităţii de evaluare, instituţia, în termen de 30 de zile calendaristice, întocmeşte şi prezintă CNA planul de integritate, aprobat de către conducătorul instituţiei, împreună cu informaţia finală privind activitatea grupului de evaluare.”;
    d) se completează cu punctele 51 şi 52 cu următorul cuprins:
    „51.  Modul de selectare a instituţiei
    CNA selectează instituţia care urmează să efectueze evaluarea, în baza datelor statistice, a sondajelor de opinii, a rapoartelor cu privire la corupţie, a analizelor, a cercetărilor şi studiilor tematice despre corupţie şi informează instituţia selectată cu cel puţin două luni pînă la demararea activităţii de evaluare, precum şi plasează această informaţie pe pagina web a CNA.
    Numărul instituţiilor în care CNA asigură concomitent desfăşurarea activităţii de evaluare variază în funcţie de complexitatea structurii organizaţionale a instituţiei evaluate, numărul proceselor de lucru desfăşurate de această instituţie şi resursele umane disponibile ale CNA.
    52. Atribuţiile angajatului CNA în cadrul activităţii grupului de evaluare
    În cadrul grupului de evaluare, angajatul CNA:
    a) instruieşte personalul cu funcţii de conducere al instituţiei privind conceptul, scopul şi importanţa evaluării riscurilor de corupţie;
    b) instruieşte şi consultă privind metodele de colectare şi evaluare a cadrului normativ, a structurii organizaţionale, a informaţiei privind regulile de etică, a metodelor de identificare şi cercetare a riscurilor;
    c) monitorizează activitatea de evaluare a riscurilor;
    d) oferă recomandări la elaborarea planului de activităţi al grupului de evaluare, la întocmirea raportului de evaluare şi a planului de integritate;
    e) asistă la şedinţele grupului de evaluare, se expune asupra corectitudinii respectării procedurii, înaintînd, după caz, obiecţii sau formulînd recomandări, care se anexează la raportul de evaluare;
    f) coordonează elaborarea şi executarea planului de integritate.”;
    e) la punctul 23 ultimul alineat, cuvintele „sau va apărea” se exclud;
    f) în denumirea şi conţinutul punctelor 24–28, cuvîntul „autoevaluare” se substituit cu cuvîntul „evaluare”.
    g) se completează cu punctul 281 cu următorul cuprins:
    „281. Termenul de implementare a planului de integritate
    Termenul de implementare a planului de integritate nu poate depăşi 2 ani. Instituţia supusă evaluării raportează semestrial CNA despre implementarea planurilor de integritate. CNA poate solicita informaţii suplimentare despre măsurile care necesită a fi implementate.
CNA informează semestrial autoritatea ierarhic superioară despre implementarea Planului de integritate al instituţiei evaluate şi atenţionează asupra executării calitative şi în termen a măsurilor din plan.”;
    h) punctul 29 va avea următorul cuprins:
    „29. Reevaluarea riscurilor de corupţie
    Prima evaluare este o evaluare etalonată care identifică şi prioritizează riscurile. Reevaluarea (evaluarea repetată) cel mult o dată la 3 ani şi are drept scop măsurarea progresului acţiunilor preventive aplicate riscurilor identificate, aprecierea eficienţei planurilor de integritate, reevaluarea riscurilor iniţiale şi asigurarea utilizării eficiente a resurselor instituţiei.”;
    i) punctul 30 se exclude.

    PRIM-MINISTRU                                                                           Iurie LEANCĂ

    Nr. 736. Chişinău, 17 septembrie 2013.