Abrogată prin HG736 din 13.09.17, MO335-339/15.09.17 art.840


    Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO pentru anii 2014-2016, conform anexei nr. 1.
    2. Implementarea Planului menţionat va fi asigurată de Comisia Naţională pentru Implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO, constituită prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 1224-VII din 2 iulie 2014.
    3. Realizarea acţiunilor incluse în Plan se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate autorităţilor responsabile de realizarea acestora pe anii respectivi, precum şi din alte surse neinterzise de lege.
    4. Comisia Naţională pentru Implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO va raporta anual Guvernului, pînă la data de 25 ianuarie, despre implementarea Planului menţionat.
    5. Se abrogă unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei nr. 2.

    PRIM-MINISTRU                                                 Iurie LEANCĂ

    Contrasemnează:
    Viceprim-ministru,
    ministrul afacerilor externe
    şi integrării europene                                             Natalia Gherman
    Ministrul apărării                                                    Valeriu Troenco
    Ministrul finanţelor                                                Anatol Arapu
    Ministrul justiţiei                                                    Oleg Efrim

    Nr. 641. Chişinău, 30 iulie 2014.


    1.1.    Cooperarea cu structurile şi instituţiile europene şi euroatlantice
    Republica Moldova doreşte să aprofundeze cooperarea cu NATO, principalul instrument în acest sens fiind Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP). La actualizarea Planului respectiv, autorităţile moldoveneşti au ţinut cont de măsurile practice convenite de aliaţi pentru intensificarea cooperării dintre Republica Moldova şi NATO. Principalele obiective strategice ale Republicii Moldova rămîn a fi integrarea în Uniunea Europeană şi consolidarea dialogului politic şi a cooperării practice cu structurile euroatlantice. În condiţiile statutului său de neutralitate, Republica Moldova, prin implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului, nu urmăreşte obiectivul aderării la Alianţa Nord-Atlantică, dar intenţionează să folosească Planul de acţiuni pentru a avansa în procesul de reformare şi modernizare a sectorului de securitate şi apărare naţională în conformitate cu noile evoluţii şi cerinţe ale mediului de securitate actual. În acest scop, Republica Moldova va folosi baza politico-juridică necesară, inclusiv mecanismele instituţionale relevante, care au fost create în timpul etapelor precedente de implementare a IPAP. La fel, Moldova va examina posibilităţile de participare la iniţiative noi de cooperare cu partenerii elaborate de aliaţi. În acelaşi timp, în paralel cu implementarea IPAP, Moldova va conlucra cu UE şi alte organizaţii internaţionale reprezentate activ în ţară pentru a asigura complementaritatea dintre IPAP, Acordul de Asociere Republica Moldova-UE şi Strategia naţională de dezvoltare.
    1.2.    Integritatea teritorială şi relaţiile cu vecinii
    Republica Moldova pledează pentru reglementarea cît mai curînd posibilă a conflictului transnistrean pe cale paşnică în cadrul formatului de negocieri „5+2”. Rezolvarea cuprinzătoare şi viabilă a conflictului transnistrean urmează să fie bazată pe principiile suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu identificarea unui statut special pentru regiunea transnistreană. Moldova acordă atenţie sporită promovării măsurilor de consolidare a încrederii, în scopul de a facilita procesul de reglementare politică a conflictului. Autorităţile moldoveneşti vor continua eforturile în vederea securizării segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, inclusiv prin cooperarea cu Misiunea UE de Asistenţă la Frontieră (EUBAM). Cu referire la aspectele politico-militare, Republica Moldova va continua să promoveze obiectivul privind retragerea necondiţionată a forţelor militare şi stocurilor de muniţii ale Federaţiei Ruse de la Cobasna, precum şi transformarea operaţiunii de pacificare într-o misiune civilă multinaţională cu mandat internaţional.
    OSCE rămîne un actor-cheie în formatul de negocieri „5+2”. Republica Moldova sprijină eforturile de mediere ale OSCE, care sînt un instrument important în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean. Autorităţile moldoveneşti vor continua să colaboreze în diferite domenii cu misiunea OSCE în Moldova, cu scopul de a facilita procesul de soluţionare a conflictului.
    Republica Moldova promovează relaţii de bună vecinătate cu România şi Ucraina, dezvoltîndu-şi raporturile cu aceste ţări în baza valorilor europene comune. Moldova va continua colaborarea bilaterală cu Federaţia Rusă în spiritul prevederilor Tratatului de prietenie şi cooperare. Pentru a consolida stabilitatea şi securitatea regională, Moldova va dezvolta relaţiile de colaborare cu alte state în cadrul Parteneriatului Estic, Consiliului Regional de Cooperare (RCC), Organizaţiei pentru Cooperarea Economică la Marea Neagră (BSEC), Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică (GUAM) şi al Iniţiativei Central – Europene (CEI).
    1.3.    Reformele democratice, drepturile omului, statul de drept şi lupta contra corupţiei
Republica Moldova va continua să coopereze cu Consiliul Europei (CoE), Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi Uniunea Europeană în promovarea reformelor democratice, pentru a asigura supremaţia legii şi conformitatea legislaţiei şi practicii naţionale în domeniul drepturilor omului cu standardele internaţionale relevante. Moldova va continua eforturile pentru a-şi onora obligaţiile şi angajamentele asumate faţă de Consiliul Europei, prin punerea în aplicare a recomandărilor şi a rezoluţiilor pertinente înaintate de către Comitetul de Miniştri, Adunarea Parlamentară şi Congresul Puterilor Locale şi Regionale, încorporate inclusiv în Planul de acţiuni privind onorarea angajamentelor Republicii Moldova faţă de Consiliul Europei în vederea finalizării procesului de monitorizare de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) şi înaintării spre dialogul postmonitorizare. În acelaşi timp, Moldova va persevera în implementarea programelor comune ale Consiliului Europei şi Comisiei Europene, în scopul ajustării practicilor naţionale la normele europene în domeniul electoral, al justiţiei, al democraţiei locale, al societăţii civile, al minorităţilor naţionale, al libertăţii expresiei şi mass-media.
    Moldova îşi va consolida eforturile în vederea combaterii corupţiei, inclusiv prin dinamizarea participării active în cadrul Grupului de state împotriva corupţiei (GRECO) şi Consiliului Regional de Cooperare.
    Totodată, un subiect important al dialogului Republica Moldova-NATO este dezvoltarea cooperării în cadrul Programului de consolidare a integrităţii în sectorul de apărare şi securitate (BII). Programul dat va ajuta Republica Moldova să sporească eficienţa instituţiilor din sectorul de apărare şi securitate prin oferirea asistenţei pentru îmbunătăţirea procesului de gestionare a resurselor financiare şi umane, pentru consolidarea integrităţii, transparenţei şi reducerea riscurilor de corupţie în sectorul dat.
    1.4. Reformarea sectorului de securitate şi apărare
    Republica Moldova este determinată să continue procesul de reformare şi modernizare a sectorului de securitate şi apărare în vederea sporirii eficienţei acestuia în prevenirea riscurilor şi combaterea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Acest efort are şi scopul de a spori nivelul de transparenţă a sectorului de securitate şi apărare. În acest sens, Republica Moldova va întreprinde acţiuni pentru a realiza obiectivele de reformare trasate de Strategia securităţii naţionale. O atenţie deosebită va fi acordată instituţiilor-cheie ale sectorului de securitate, în special Consiliului Suprem de Securitate, în scopul sporirii rolului acestuia în calitate de autoritate naţională de coordonare în sectorul de securitate şi apărare. În paralel, vor fi continuate eforturile pentru finalizarea procesului de elaborare a documentelor-cadru şi a celor de planificare strategică.
    1.5. Controlul democratic al Forţelor Armate
    Republica Moldova îşi edifică capacităţi viabile pentru garantarea securităţii naţiunii, asigurînd ca forţele sale armate să servească şi să protejeze dezvoltarea democratică a statului. Acest angajament poate fi realizat prin exercitarea controlului democratic cuprinzător asupra Forţelor Armate. În acest context, vor continua acţiunile speciale pentru consolidarea rolului persoanelor civile care participă la procesul de adoptare a deciziilor la toate nivelurile în cadrul sistemului securităţii naţionale şi angajarea persoanelor civile în instituţiile militare, precum şi implementarea standardelor democratice la restructurarea Forţelor Armate şi promovarea accesului mass-media şi publicului la informaţiile ce ţin de apărare şi securitate. Autorităţile moldoveneşti vor continua să încurajeze angajarea persoanelor civile  în Ministerul Apărării şi în alte instituţii conexe şi implicarea societăţii civile în examinarea subiectelor de apărare şi securitate naţională.
    1.6. Combaterea terorismului şi asigurarea apărării cibernetice
    Republica Moldova va continua să implementeze, în conformitate cu normele şi angajamentele internaţionale, programe şi strategii în vederea combaterii terorismului,  va consolida cooperarea şi coordonarea între instituţiile sale şi va dezvolta relaţii de cooperare cu NATO, aliaţii şi partenerii NATO. Moldova va consolida mecanismele sale de control asupra exporturilor de mărfuri cu dublă destinaţie şi va continua să întreprindă acţiuni de combatere a spălării banilor, pentru a eficientiza lupta împotriva terorismului, a crimei organizate şi a traficului de fiinţe umane. În acest context, Moldova va conlucra intens cu ONU, Consiliul Europei, OSCE, Interpol şi alte organizaţii internaţionale.
    Moldova va continua eforturile de consolidare a capacităţilor instituţionale în domeniul apărării cibernetice  precum şi de sporire a protecţiei sistemelor strategice de comunicare şi informare împotriva atacurilor cibernetice, Moldova este interesată să dezvolte cooperarea cu NATO în domeniul apărării cibernetice şi în combaterea noilor ameninţări la adresa securităţii.
    1.7. Dezvoltarea economică şi securitatea energetică
    În scopul unei dezvoltări economice stabile şi durabile, Republica Moldova va continua implementarea prevederilor Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova 2020”, ale Programului de activitate al Guvernului şi ale documentelor de planificare strategică naţionale şi sectoriale. Moldova îşi va îmbunătăţi mediul de afaceri şi va consolida cooperarea cu instituţiile financiare internaţionale. Vor fi depuse eforturi pentru a spori dezvoltarea economică a ţării şi securitatea energetică, inclusiv prin extinderea şi consolidarea reţelelor de transport şi de distribuţie a energiei, modernizarea capacităţilor de generare, promovarea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie.
    1.8. Cooperarea cu alte organizaţii internaţionale
    Intensificarea cooperării cu Organizaţia Naţiunilor Unite şi agenţiile sale specializate este unul dintre obiectivele majore ale politicii externe a Republicii Moldova. În acest sens, Moldova se va angaja activ în dialogul politic din cadrul ONU şi va contribui în mod practic la eforturile comunităţii internaţionale în sistemul ONU menite să promoveze pacea şi securitatea internaţională. Totodată, Republica Moldova va întreprinde acţiuni în vederea implementării Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind rolul femeilor în asigurarea păcii şi securităţii şi va coopera cu Alianţa Nord-Atlantică pentru a implementa politica NATO/EAPC în acest domeniu.
    Republica Moldova promovează politica de reformare a structurilor naţionale de securitate şi apărare în vederea edificării capacităţilor adecvate pentru a asigura securitatea ţării şi dezvoltării capacităţilor pentru a contribui la consolidarea securităţii şi stabilităţii în plan regional şi internaţional. Ca rezultat al procesului de analiză strategică a apărării, instituţia apărării va ajusta cadrul legal în domeniul apărării şi astfel va fi definitivată Strategia militară a Republicii Moldova, va fi elaborat Codul militar, precum şi, în premieră, va fi elaborată Carta Albă a Apărării.
    2.2. Instituirea unui cadru de planificare a apărării
    Republica Moldova urmăreşte scopul instituirii unui sistem eficient de planificare şi bugetare a apărării, care să cuprindă Armata Naţională şi alte structuri relevante. Acest sistem urmează să asigure mecanismul de identificare a priorităţilor şi resurselor necesare pentru dezvoltarea capacităţilor de apărare, în limitele bugetului alocat.
    2.3. Aspecte de instruire, învăţămînt şi interoperabilitate militară
    Pentru dezvoltarea unui sistem de apărare eficient, capabil să răspundă realităţilor existente, procesul de învăţămînt şi instruire se va efectua în conformitate cu misiunile Armatei Naţionale şi standardele europene. Procesul de învăţămînt şi instruire va fi orientat spre educarea liderilor militari, pregătirea individuală şi colectivă la toate nivelurile, bazată pe doctrine. Procesul de testare şi evaluare se va realiza conform Conceptului capabilităţilor operaţionale (OCC), instrument prevăzut de NATO. O atenţie specială în cadrul procesului de instruire militară va fi acordată dezvoltării de mai departe a Academiei Militare a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun” cu suportul Programului NATO de consolidare a  instruirii militare (DEEP), precum şi transformării ştiinţei militare în conformitate cu cerinţele ştiinţifice naţionale şi internaţionale.
    Totodată, Republica Moldova va analiza posibilităţile de participare la proiectele şi iniţiativele din cadrul conceptului „Apărare inteligentă” (Smart Defence)  şi va evalua oportunităţile pentru o participare mai activă la Conferinţa directorilor naţionali pentru armamente (CNAD) şi în cadrul Agenţiei de Standardizare a NATO (NSA). De asemenea, Moldova va spori colaborarea cu Organizaţia pentru Ştiinţă şi Tehnologie a NATO (STO) în domeniile de interes reciproc.
Republica Moldova va explora posibilitatea şi fezabilitatea participării la forţele de reacţie rapidă ale NATO.
    2.4. Мanagementul personalului şi recrutarea
    Pentru Republica Moldova este de o importanţă primordială ca sistemul managementului personalului Forţelor Armate să fie perfecţionat în conformitate cu standardele moderne, în scopul asigurării cadrului de dezvoltare a personalului, de promovare a personalului în baza unui sistem de evaluare echitabil şi transparent, precum şi de sprijinire a angajării personalului civil în cadrul Ministerului Apărării. Acest sistem urmează, de asemenea, să dezvolte mecanismele de recrutare a candidaţilor corespunzători. Parteneriatul cu agenţiile civile este esenţial în scopurile educaţionale, pentru a oferi o sursă adiţională de recrutare şi a sprijini dezvoltarea unui program de recalificare menit să ajute reintegrarea personalului în societatea civilă. Este necesară şi examinarea posibilităţii de dezvoltare ulterioară a beneficiilor sociale.
    2.5. Dezvoltarea capacităţilor de participare a Republicii Moldova la eforturile internaţionale de menţinere a păcii
    Pe termen mediu şi lung, un obiectiv important al Republicii Moldova va rămîne dezvoltarea forţelor capabile să sprijine nu numai securitatea naţională, ci şi securitatea regională şi internaţională, prin asigurarea capabilităţilor detaşabile în misiunile şi operaţiunile internaţionale. Pentru realizarea acestui obiectiv sînt necesare raţionalizarea infrastructurii, revizuirea legislaţiei corespunzătoare, precum şi perfecţionarea planificării şi programării capabilităţilor identificate pentru operaţiunile naţionale şi cele de menţinere a păcii. Elementul de bază pentru operaţiunile în afara ţării va rămîne Batalionul 22 de menţinere a păcii al Armatei Naţionale. Operaţionalizarea Batalionului 22 urmăreşte scopul de a atrage cei mai buni profesionişti în serviciu pe bază de contract, extinzînd pe viitor capacitatea de participare în operaţiuni internaţionale de menţinere a păcii, precum şi în misiuni ale UE de gestionare a crizelor. Totodată, o atenţie specială va fi atribuită dezvoltării şi modernizării Centrului de instruire continuă al Academiei Militare. De asemenea, vor fi întreprinse măsuri pentru a moderniza baza de instruire militară a Armatei Naţionale, pentru a spori capacităţile de găzduire a exerciţiilor naţionale/ internaţionale destinate operaţiunilor de menţinere a păcii.
    2.6. Modernizarea Armatei Naţionale
    În baza procesului de analiză strategică a apărării, Republica Moldova va optimiza sistemul de comandă, control şi comunicaţii (C3). Moldova intenţionează să dezvolte capacităţi moderne de apărare antiaeriană cu bazare pe sol, să creeze un sistem modern de control al traficului aerian. De asemenea, Doctrina logistică recent aprobată prevede elaborarea planurilor de dezvoltare a infrastructurii pe termen mediu şi lung, care să cuprindă evaluarea infrastructurii existente, reabilitarea şi construirea acesteia, precum şi transferul/vînzarea proprietăţii care nu mai este necesară. Totodată, se planifică elaborarea unui sistem de mentenanţă pe bază de diagnostic. Anumite proiecte din categoria „Apărare inteligentă” ar putea contribui la realizarea obiectivelor de modernizare stabilite de autorităţile moldoveneşti graţie eforturilor de dezvoltare a capacităţilor multinaţionale din cadrul acestor proiecte.
    2.7. Reformarea Trupelor de Carabinieri
    Republica Moldova consideră reformarea Departamentului Trupelor de Carabinieri ca o parte importantă a reformei atotcuprinzătoare a sectorului de securitate şi apărare al ţării. Moldova recunoaşte importanţa perfecţionării capacităţilor operaţionale ale Departamentului Trupelor de Carabinieri pentru misiunile în timp de pace şi de criză, inclusiv operaţiunile de menţinere a păcii. În acest sens, Moldova intenţionează să sporească rolul şi responsabilităţile Departamentului Trupelor de Carabinieri. 
    3.1. Informarea publicului cu privire la subiectele de securitate şi apărare
    Autorităţile Republicii Moldova vor implementa prevederile Strategiei de informare şi comunicare în domeniul apărării şi securităţii naţionale. În particular, vor fi analizate evoluţiile din mediul internaţional de securitate, necesitatea şi importanţa reformelor promovate de autorităţi în domeniul securităţii şi apărării, măsurile întreprinse pentru consolidarea securităţii ţării şi a cetăţenilor. De asemenea, vor fi reflectate beneficiile dialogului politic şi ale cooperării practice Republica Moldova - NATO. Moldova are drept scop ca aceste subiecte să fie înţelese şi susţinute de către cetăţeni şi societatea civilă. Vor fi continuate şi acţiunile de familiarizare cu politicile de securitate şi apărare promovate de statele neutre din Europa şi cooperarea acestora cu NATO.
    Centrul de Informare şi Documentare privind NATO în Moldova va continua să funcţioneze ca punct focal pentru diseminarea informaţiilor relevante. Centrul, împreună cu Diviziunea diplomaţie publică a NATO, va dezvolta un plan de acţiuni ambiţios pentru a implica în activităţi o audienţă cît mai mare posibilă. În 2014 va fi organizată o campanie media cu privire la relaţiile Moldova-NATO.
    3.2. Cooperarea în domeniul ştiinţific pentru pace şi securitate
    Republica Moldova doreşte să asigure o dezvoltare durabilă a potenţialului său ştiinţific şi tehnic, să aplice standardele adecvate de protecţie a mediului înconjurător, să perfecţioneze capacităţile statului de a reacţiona la provocările societăţii moderne şi ameninţările la adresa securităţii. O atenţie deosebită este acordată intensificării cooperării în cadrul Programului NATO „Ştiinţa pentru pace şi securitate” (SPS) în domenii de interes comun pentru statele NATO şi Moldova. Priorităţi pentru cooperarea ştiinţifică sînt: apărarea cibernetică, securitatea mediului ambiant, combaterea terorismului, securitatea energetică, efectuarea studiilor regionale, inclusiv în domeniul transfrontalier cu scopul de a consolida securitatea la frontieră şi în domeniul ameninţărilor nontradiţionale la adresa securităţii.
    3.3. Managementul crizelor, planificarea situaţiilor civile de urgenţă şi pregătirea pentru situaţiile de urgenţă
    Republica Moldova îşi va consolida sistemul de planificare a situaţiilor civile de urgenţă şi de pregătire pentru asemenea situaţii, precum şi capacităţile sale de management în caz de criză. În acest scop, sistemul protecţiei civile urmează a fi transformat într-un Sistem naţional de gestionare a situaţiilor excepţionale. Acest sistem va include în calitate de participanţi toate structurile statului, precum şi instituţiile neguvernamentale, care vor interacţiona în baza unor mecanisme clare şi transparente. Moldova se va consulta cu NATO în vederea preluării şi implementării celor mai bune practici în materie de planificare a situaţiilor civile de urgenţă.
    4.1.  Aspecte administrative
    Procesul de implementare a IPAP va fi monitorizat în continuare de Comisia Naţională pentru Implementarea IPAP, Comitetul coordonator şi o serie de experţi naţionali (cei din urmă formînd la necesitate grupuri de lucru ad-hoc specializate). Aceste structuri întrunesc conducătorii din diverse instituţii de stat importante (Parlament, Consiliul Suprem de Securitate, ministere şi alte instituţii) şi din societatea civilă. Comisia Naţională este responsabilă în faţa preşedintelui Republicii Moldova în calitatea acestuia de preşedinte al Consiliului Suprem de Securitate şi Comandant Suprem al Forţelor Armate, precum şi în faţa Guvernului, căruia îi raportează anual despre implementarea IPAP.
    Republica Moldova este interesată să examineze împreună cu NATO posibilitatea deschiderii unui Oficiu de legătură al NATO la Chişinău.
    4.2. Resurse
    Republica Moldova dispune de resurse financiare limitate şi poate acorda fonduri suplimentare pentru implementarea IPAP doar atunci cînd acestea devin disponibile. În cooperare cu NATO, Moldova va continua să stabilească ordinea priorităţilor solicitărilor de asistenţă, inclusiv prin intermediul mecanismului oferit de Centrul de documentare pentru Caucazul de Sud şi Republica Moldova.
    4.3. Protejarea informaţiilor clasificate
    Republica Moldova va asigura implementarea în deplină măsură a Acordului de protejare a informaţiei, semnat între Guvernul Republicii Moldova şi NATO, şi va continua să consolideze sistemul naţional respectiv.