În temeiul art. 2 din Legea nr. 173 din 28 iulie 2011 privind ratificarea Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare în vederea realizării Proiectului „e-Transformare a Guvernării” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 131-133, art. 425), al art.11 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 305 din 26 decembrie 2012 cu privire la reutilizarea informaţiilor din sectorul public (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 64-68, art. 197), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Concepţia privind principiile datelor guvernamentale deschise (se anexează).
    2. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului şi structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă (autorităţile administrative din subordine, instituţiile publice şi întreprinderile de stat în care ministerul sau altă autoritate administrativă centrală are calitatea de fondator), precum şi instituţiile publice autonome, în limitele competenţelor atribuite, vor asigura realizarea prevederilor Concepţiei privind principiile datelor guvernamentale deschise.
    3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Cancelariei de Stat.

    PRIM-MINISTRU                                            Iurie LEANCĂ

    Contrasemnează:
    Ministrul tehnologiei
    informaţiei şi comunicaţiilor                              Pavel Filip

    Nr. 700. Chişinău, 25 august 2014.
    1. În Republica Moldova, iniţiativa datelor deschise a fost lansată în aprilie 2011, prin crearea portalului datelor guvernamentale deschise www.date.gov.md, în vederea promovării transparenţei, eficienţei administrative, a responsabilităţii publice şi a potenţialului economic al reutilizării. Această iniţiativă face parte din promovarea principiilor unui guvern deschis şi reprezintă unul dintre pilonii Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 710 din 20 septembrie 2011.
    2. Ideea unei administraţii deschise a fost susţinută prin Dispoziţia Prim-ministrului nr. 43 din 29 aprilie 2011, conform căreia, instituţiile publice trebuie să plaseze, lunar, pe portalul datelor deschise cîte trei seturi de date şi să le actualizeze pe cele existente. În vederea valorificării potenţialului economic al datelor guvernamentale s-a aprobat Legea nr. 305 din 26 decembrie 2012 cu privire la reutilizarea informaţiilor din sectorul public, iar ulterior – Hotărîrea Guvernului nr. 886 din 8 noiembrie 2013 „Pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 305 din 26 decembrie 2012 privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public”, care elimină barierele în accesarea şi reutilizarea datelor şi informaţiilor publice. De asemenea, în contextul implementării Legii nr. 305 din 26 decembrie 2012, a fost instituit un grup de lucru, alcătuit din persoane din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale responsabile de reutilizarea informaţiilor publice şi publicarea informaţiilor pe portalul guvernamental unic de date deschise.
    3. În plan internaţional, tot mai multe guverne adoptă iniţiativa datelor deschise prin lansarea portalului datelor deschise sau prin adoptarea cadrului normativ relevant. În 2012, în cadrul Parteneriatului pentru Guverne Deschise, majoritatea ţărilor au înaintat angajamente naţionale în domeniul datelor deschise. Iar în 2013 ţările G8 au semnat Carta Datelor Deschise (Open Data Charter). În vederea racordării cadrului normativ la evoluţiile datelor deschise, Uniunea Europeană a amendat Directiva 2003/98/CE privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public pentru a consolida potenţialul informaţiilor publice şi a folosi aceste resurse în cel mau eficient mod posibil. Legea nr. 305 din 26 decembrie 2012 a fost elaborată în conformitate cu ultima versiune a Directivei Uniunii Europene privind reutilizarea informaţiilor publice.
    4. Datele guvernamentale deschise oferă un potenţial enorm pentru dezvoltarea economică. Acestea pot contribui la îmbunătăţirea serviciilor publice şi la o guvernare mai transparentă şi responsabilă. Accesul la datele deschise permite persoanelor şi organizaţiilor să dezvolte şi să genereze noi idei şi servicii cu impact social şi economic.
    5. Astfel, pentru o viziune mai clară, invocăm experienţa internaţională în domeniul datelor deschise. Conform raportului McKinsey Global Institute din octobrie 2013 privind datele deschise (Open Data: Unlocking innovation and performance with liquid information), se estimează că doar şapte domenii (educaţie, transport, electricitate, produse de consum larg, petrol şi gaze, sănătate şi credite de consum) ar putea genera o valoare adăugată pentru economia globală cuprinsă între 3,2 şi 5,4 trilioane de dolari SUA pe an ca rezultat al datelor deschise, care au dat deja naştere la sute de afaceri şi au contribuit  atît la definirea noilor produse şi servicii, cît şi la îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii operaţiunilor.
    Conform unui studiu din 2011 (Review of recent studies on PSI re-use and related market development), valoarea pieţei informaţiilor din sectorul public în Uniunea Europeană a constituit 28 de miliarde de euro, iar beneficiile anuale legate de deschiderea informaţiilor şi facilitarea accesului la ele se estimează la aproximativ 40 de miliarde de euro.
    6. Datele publice poartă o valoare economică mai mare atunci cînd respectă un şir de principii universale şi sînt deschise spre reutilizare. Organizaţiile neguvernamentale Sunlight Foundation şi W3C (World Wide Web Consortium) încă în 2009 au setat principiile universale ale datelor guvernamentale deschise, care au fost adoptate ulterior de guverne şi încorporate în documentele lor interne de politici privind datele deschise.
    7. În Republica Moldova, principiile datelor deschise sînt stabilite prin Concepţia privind principiile datelor guvernamentale deschise (în continuare – Concepţie) şi definesc procesul de publicare a datelor guvernamentale deschise de către ministere, alte autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului şi de către structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă (autorităţile administrative din subordine, instituţiile publice şi întreprinderile de stat în care ministerul sau altă autoritate administrativă centrală are calitatea de fondator), precum şi de către instituţiile publice autonome (în continuare – autorităţi şi instituţii publice) în vederea asigurării dreptului cetăţenilor de a accesa liber datele publice şi de a le reutiliza în conformitate cu prevederile legale.
    8. Actualmente, prevederile Dispoziţiei Prim-ministrului nr. 43 din 29 aprilie 2011, potrivit căreia ministerele, autorităţile administrative centrale şi alte autorităţi şi instituţii publice trebuie să deschidă cel puţin 3 seturi de date lunar şi să le actualizeze pe cele existente, sînt încă departe de a fi realizate. Astfel, dacă din mai 2011 pînă în decembrie 2013 cele 16 ministere şi 6 autorităţi administrative centrale ar fi deschis cel puţin cîte 3 seturi de date lunar, atunci numărul seturilor de date ar fi depăşit cifra de 2,100. Însă la sfîrşitul anului 2013 portalul datelor guvernamentale deschise  (date.gov.md) a înregistrat mai puţin de 800 de seturi de date.
    9. La momentul actual, datele publicate de către autorităţile publice, în mare parte, nu răspund cerinţelor utilizatorilor şi reutilizatorilor informaţiilor publice în ceea ce priveşte relevanţa, formatul, structura, perioada de actualizare, nivelul de dezagregare a datelor. În lipsa unor principii instituite printr-un document de politici care ar indica clar informaţiile şi datele deschise ce trebuie făcute publice, autorităţile şi instituţiile publice publică toate datele şi informaţiile doar pe pagina web a instituţiei. Astfel, există informaţii cu caracter public, în special date primare valoroase din sistemele informaţionale publice, care rămîn încă nepublicate din diverse motive.
    10. O altă problemă o constituie faptul că majoritatea sistemelor informaţionale sau a bazelor de date care conţin cele mai structurate şi valoroase date guvernamentale se află în gestiunea întreprinderilor de stat. Iar întrucît întreprinderile de stat se află la autogestiune, acestea, în vederea acoperirii cheltuielilor legate de mentenaţa sistemelor informaţionale, pe lîngă oferirea serviciilor publice, oferă servicii de prestare a informaţiilor şi datelor publice contra plată, limitînd astfel accesul publicului larg la informaţiile cu caracter public şi creînd impedimente în exercitarea dreptului de reutilizare a acestor informaţii şi date. Costurile pentru oferirea serviciilor de prestare a informaţiilor cu caracter public sînt stabilite prin cadrul normativ existent. Însă utilizatorii nu au o informaţie clară privitoare la datele deţinute de autorităţile şi instituţiile publice şi la cele care pot fi reutilizate, precum şi la costurile pentru reutilizarea datelor în scop comercial (în caz de aplicare a acestora) şi la modul de calculare a costurilor marginale.
    11. Unele autorităţi şi instituţii publice, pe lîngă faptul că nu dispun de suficiente resurse financiare, nu deţin suficiente resurse umane pentru a menţine sistemele informaţionale şi cu atît mai mult pentru a se implica în procesul de identificare şi publicare a datelor publice.
    12. Reticenţa de a publica datele este cauzată, de asemenea, de calitatea şi veridicitatea redusă a mai multe seturi de date. Însă, prin deschidere, publicul poate contribui (benevol) la îmbunătăţirea calităţii acestor date şi poate solicita verificarea corectitudinii acestora, determinînd în acest mod, urmare a procesului de verificare, corectarea şi actualizarea ulterioară  a datelor publice.
    13. Pe parcursul a trei ani de la momentul lansării iniţiativei datelor deschise, această iniţiativă a evoluat.
    A fost extins cadrul legal din domeniu prin adoptarea Legii nr. 305 din 26 decembrie 2012 cu privire la reutilizarea informaţiilor publice, însă această lege stabileşte doar trei principii de reutilizare a informaţiilor publice – nediscriminarea, transparenţa şi echitatea, dar nu şi principiile în baza cărora se vor deschide informaţiile şi datele publice care vor putea fi reutilizate. Ca rezultat al participării tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice deţinătoare de date publice la deschiderea acestor date, volumul informaţiilor publice la care cetăţenii au dreptul de acces şi reutilizare se va mări considerabil.
    14. Cu toate că de la lansarea iniţiativei datelor deschise au fost promovate şi principiile internaţionale ale datelor deschise, acestea nu se regăsesc în nici un document de politici aprobat de către Guvern sau Parlament. Lipsa unui astfel de document trezeşte confuzii şi creează neclarităţi, determinate de autorităţile administraţiei publice centrale, instituţiile publice, întreprinderile de stat, referitoare la definirea principiilor sau criteriilor de identificare a datelor publice destinate publicării şi reutilizării şi la formatele de publicare a acestora.
    15. Reieşind din practica internaţională, adoptarea prezentei Concepţii, care are drept scop stabilirea  principiilor datelor deschise, este esenţială pentru sectorul public datorită asigurării transparenţei în sectorul dat şi valorificării potenţialului economic al datelor cu caracter public.
    16. Prin adoptarea prezentei Concepţii se va simplifica procedura de identificare a datelor şi se va standardiza publicarea datelor guvernamentale publice conform unui set minim de cerinţe. Scopul politicii de promovare a datelor deschise este ca o cantitate cît mai mare de date guvernamentale să fie deschisă on-line, astfel încît utilizatorii să poată reutiliza datele guvernamentale în scopuri necomerciale, comerciale, de cercetare etc. şi, prin urmare, toţi cetăţenii să beneficieze de avantajele datelor deschise.
    17. Cadrul normativ al datelor deschise îl constituie legislaţia Republicii Moldova în vigoare, acordurile şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Crearea şi funcţionarea datelor deschise sînt reglementate de următoarele acte legislative şi normative de bază:
    1) Legea nr. 171-XIII din 6 iulie 1994 cu privire la secretul comercial;
    2) Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie;
    3) Legea nr. 245-XVI din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat;
    4) Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal;
    5) Legea nr. 305 din 26 decembrie 2012 cu privire la reutilizarea informaţiilor din sectorul public;
    6) Hotărîrea Guvernului nr. 1123 din 14 decembrie 2010 „Privind aprobarea Cerinţelor faţă de asigurarea securităţii datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaţionale de date cu caracter personal”;
    7) Hotărîrea Guvernului nr. 710 din 20 septembrie 2011 „Cu privire la aprobarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare)”;
    8) Hotărîrea Guvernului nr. 886 din 8 noiembrie 2013 „Pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 305 din 26 decembrie 2012 privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public”.
    18. Cadrul normativ include, de asemenea, acte normative din domeniul informaticii, printre care:
    1) Legea nr. 1069-XIV din 22 iunie 2000 cu privire la informatică;
    2) Legea nr. 467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat;
    3) Legea nr. 264-XV din 15 iulie 2004 cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală;
    4) Hotărîrea Guvernului nr. 857 din 31 octombrie 2013 „Cu privire la Strategia naţională de dezvoltare a societăţii informaţionale „Moldova Digitală 2020.”
    19. Definiţia. În contextul prezentei Concepţii, termenul „date deschise” se referă la datele guvernamentale structurate – datele statistice sau datele structurate care sînt reflectate într-o listă sau într-o formă nonnarativă şi care pot fi transmise în format digital şi procesate automat, cuprinzînd informaţii statistice şi date din sisteme informaţionale/baze de date, inclusiv geografice (GIS).
    20. Datele deschise sînt datele pe care autorităţile şi instituţiile publice, în virtutea competenţelor, le produc şi care nu conţin restricţii legate de viaţa privată, confidenţialitate sau securitate. Datele deschise reprezintă acele date/informaţii care pot fi liber accesate, reutilizate şi redistribuite de către publicul larg.
    21. Termenul „date”, în contextul datelor deschise, nu include informaţiile, imaginile, fotografiile sau copiile scanate ale documentelor originale oferite unei autorităţi sau instituţii publice de către altă autoritate sau instituţie publică decît cele subordonate direct. Termenul „date deschise” depăşeşte semnificaţia termenului „acces la informaţie”, denotînd că datele deschise vor fi publicate în formate procesabile automat şi destinate reutilizării.
    22. Scopul Concepţiei rezidă în crearea unui cadru normativ privind principiile datelor deschise aplicate la nivel naţional şi setarea cerinţelor minime privind datele deschise de care se vor conduce ministerele, alte autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului şi structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă (autorităţile administrative din subordine, instituţiile publice şi întreprinderile de stat în care ministerul sau altă autoritate administrativă centrală care are calitatea de fondator), precum şi instituţiile publice autonome în procesul de publicare a datelor deschise.
    23. Destinaţia. Beneficiarii primari ai acestui document sînt ministerele, alte autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului şi structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă (autorităţile administrative din subordine, instituţiile publice şi întreprinderile de stat în care ministerul sau altă autoritate administrativă centrală are calitatea de fondator), precum şi instituţiile publice autonome care colectează, deţin, produc şi publică sau urmează să publice date guvernamentale.
    24. Prezenta Concepţie, avînd la bază Ghidul pentru politici în domeniul datelor deschise elaborat de către Sunlight Foundation (versiunea 3 din august 2013), prevederile Cartei Datelor Deschise a ţărilor G8, stabileşte principiile datelor guvernamentale deschise la ghidarea autorităţilor şi instituţiilor publice în procesul de deschidere a datelor spre libera accesare, reutilizare, redistribuire, în conformitate cu legislaţia în vigoare, de către publicul larg.
    25. În sensul prezentei Concepţii, la deschiderea datelor se aplică următoarele principii:
    1) deschiderea datelor în mod implicit şi proactiv – atît datele publice din domenii, cît şi datele publice privind performanţa sistemelor şi/sau activităţilor guvernului, inclusiv datele primare, vor fi deschise treptat şi în mod implicit. Autorităţile şi instituţiile publice vor publica în mod proactiv informaţiile, cu lipsa barierelor sau cu nivel scăzut de bariere, pentru consum şi reutilizare. Sistemele informaţionale noi cu conţinut parţial sau total public vor fi concepute în aşa fel încît să permită publicarea automatizată a datelor publice, fără a genera costuri adiţionale pentru instituţia publică;
    2) protecţia securităţii datelor cu caracter sensibil – vor fi publicate doar datele care nu contravin  legislaţiei în vigoare din sfera protecţiei datelor cu caracter personal, secretului comercial, secretului de stat, proprietăţii intelectuale, precum şi altor prevederi din domeniul accesului la informaţie şi protecţiei informaţiei;
    3) deschiderea datelor primare – instituţiile vor publica datele primare, în forma în care au fost colectate de la sursă, cu cel mai înalt nivel de granularitate posibil, în forme dezagregate şi nemodificate. Agregarea sau modificarea se va efectua pentru anonimizarea datelor şi pentru racordarea la cerinţele legale privind protecţia, securitatea şi confidenţialitatea datelor;
    4) publicarea datelor on-line – datele vor fi publicate on-line pentru a facilita accesul publicului larg. Autorităţile şi instituţiile publice vor publica datele deschise pe portalul datelor guvernamentale deschise www.date.gov.md şi pe paginile lor web. Pentru a centraliza referinţele la aceste date, autorităţile şi instituţiile publice vor oferi linkuri către acestea pe portalul www.date.gov.md;
    5) publicarea datelor la timp – datele vor fi publicate şi actualizate în cel mai scurt timp posibil pentru a păstra valoarea acestora. Frecvenţa actualizării va fi determinată de către autorităţile şi instituţiile publice;
    6) publicarea datelor în formate deschise şi procesabile automat – datele deschise trebuie să fie disponibile pentru cea mai largă gamă de utilizatori şi scopuri. Publicarea datelor în formate deschise şi procesabile automat creşte valoarea acestora. Formatele specifice pentru seturile de date structurate deschise sînt prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.886 din 8 noiembrie 2013, inclusiv formatele din domeniul datelor geospaţiale.
    a) În cazul în care datele structurate sînt colectate şi păstrate în programe de birotică (Word, Excel etc.) şi este limitată posibilitatea convertirii în formatele sus-menţionate, se admite, ca excepţie, publicarea acestora în formatul lor original.
    b) În cazul în care sistemele informaţionale nu permit exportul datelor în formatele deschise sus-menţionate, instituţiile vor publica datele în formatele native ale acelor sisteme;
    7) publicarea angro a datelor  –  publicarea angro a datelor deschise este un mijloc simplu şi eficient de publicare a seturilor de date. În cazul în care instituţia publică o aplicaţie bazată pe date deschise, ea va publica angro datele servite de această aplicaţie. Datele vor fi disponibile pentru descărcare de pe portalul www.date.gov.md şi de pe pagina web a autorităţii şi instituţiei publice;
    8) descrierea datelor – datele vor fi descrise prin metadate complete, oferind utilizatorilor informaţie despre modul de colectare a informaţiilor, limitările şi alte aspecte importante pentru analiza datelor prezentate. Lista de metadate minime se regăseşte în Metodologia de publicare a datelor deschise, elaborată conform Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 305 din 26 decembrie 2012, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 886 din 8 noiembrie 2013. Adiţional, autorităţile şi instituţiile publice vor elabora catalogul semantic, care va fi publicat ca date deschise şi va conţine clasificatoare, nomenclatoare şi alte resurse informaţionale relevante;
    9) reutilizarea datelor – datele vor fi puse la dispoziţia utilizatorului pe portalul guvernamental de date deschise şi pe paginile web oficiale ale autorităţilor şi instituţiilor publice, în formate ce oferă posibilitatea de a fi prelucrate automat de a fi deschise pentru a fi recuperate, descărcate, indexate şi căutate de către un număr mare de utilizatori în diferite scopuri de reutilizare, dar care nu contravin legislaţiei.
    Condiţiile de reutilizare a informaţiilor sectorului public, prevăzute în Normele metodologice  de aplicare a Legii
nr. 305 din 26 decembrie 2012 privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 886 din 8 noiembrie 2013, vor fi aplicate în mod implicit la publicarea datelor deschise;
    10) prioritizarea spre publicare – datele pentru publicare vor fi prioritizate astfel încît cele mai utile date pentru publicul larg să fie publicate în primul rînd. Autorităţile şi instituţiile publice vor colabora strîns cu societatea civilă, mass-media, cercetătorii, dezvoltatorii, sectorul privat şi cu alte părţi interesate în vederea identificării datelor prioritare.
    26. Obiectivul principal al acestui document este stabilirea principiilor datelor guvernamentale deschise şi implementarea lor.
    27. Prezenta Concepţie, de asemenea, urmăreşte atingerea următoarelor obiective specifice:
    1) publicarea a cît mai multe date guvernamentale cu caracter public în formate deschise şi procesabile de calculator spre reutilizare de către publicul larg, conform principiilor stabilite;
    2) uniformizarea cerinţelor faţă de structura şi formatele datelor publicate;
    3) sporirea gradului de transparenţă a activităţii Guvernului şi responsabilizarea funcţionarilor publici;
    4) facilitarea accesului cetăţenilor la informaţiile publice valoroase atît din punctul de vedere al transparenţei, cît şi cel al avantajelor economice;
    5) lichidarea barierelor normative şi legale sectoriale pentru publicarea datelor guvernamentale deschise. Instituţiile publice se vor asigura că legislaţia din domeniu este armonizată la prevederile legii privind reutilizarea informaţiilor publice şi nu limitează accesul la datele guvernamentale, ci promovează deschiderea şi reutilizarea acestora;
    6) identificarea datelor deschise care pot fi publicate şi oferite spre reutilizare în mod gratuit. Este important de informat cetăţenii care date guvernamentale vor fi oferite spre reutilizare contra plată, mărimea plăţii şi modul de calculare a plăţii;
    7) reducerea timpului şi a cheltuielilor aferente răspunsurilor la petiţii prin publicarea datelor primare structurate on-line.
    28. Deschiderea şi publicarea datelor guvernamentale conform principiilor stabilite prin prezenta Concepţie va avea un impact considerabil asupra transparenţei şi dezvoltării sociale şi economice a statului. Cetăţenii vor avea acces sporit şi facilitat la informaţiile privind activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice, iar transparenţa va determina eficientizarea şi responsabilizarea acestora în procesul de luare a deciziilor. Colaborarea autorităţilor şi instituţiilor publice cu societatea civilă în urma deschiderii datelor guvernamentale va spori şi va contribui la dezvoltarea unui dialog constructiv între Părţi.
    29. Antreprenorii vor avea posibilitatea să deschidă noi afaceri sau să le dezvolte pe cele existente prin consumul datelor deschise din sectoarele cu valoare economică înaltă. Colaborarea autorităţilor şi instituţiilor publice cu sectorul privat, societatea civilă şi cu experţii din diferite domenii va contribui la îmbunătăţirea treptată a calităţii datelor guvernamentale.
    30. Deschiderea datelor guvernamentale va contribui la dezvoltarea domeniului cercetării şi inovaţiilor în diferite domenii. Datorită datelor guvernamentale deschise, Guvernul va putea îmbunătăţi calitatea politicilor publice, prin elaborarea acestora în baza studiilor şi datelor realizate în urma cercetărilor, precum şi va putea dezvolta economia bazată pe cercetare şi inovare.
    31. Organizaţiile necomerciale şi mass-media vor putea crea produse derivate din datele guvernamentale, prin care vor informa cetăţenii despre situaţia reală în diferite sectoare, ceea ce va contribui la educarea şi sensibilizarea populaţiei.
    32. Jurnalismul de date şi cel investigaţional se vor dezvolta datorită accesului sporit la datele guvernamentale. Iar în cazul în care anumite date vor fi interpretate eronat, accesul la sursa principală de date primare îi va permite publicului larg verificarea corectitudinii interpretării, astfel încurajînd informarea acestuia şi analiza multilaterală.