HGM1007/2014
ID intern unic:  356044
Версия на русском
Fişa actului juridic

Republica Moldova
GUVERNUL
HOTĂRÎRE Nr. 1007
din  10.12.2014
pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea
studiilor superioare de doctorat, ciclul III
Publicat : 26.12.2014 în Monitorul Oficial Nr. 386-396     art Nr : 1101
    MODIFICAT
   
HG855 din 16.12.15, MO340-346/18.12.15 art.959
    HCC14 din 15.06.15, MO241-246/28.08.15 art.21; în vigoare 15.06.15

    În temeiul art. 94 din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.319-324, art.634) şi luînd în considerare necesitatea asigurării cadrului normativ pentru instituirea ciclului III, studii superioare de doctorat, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Regulamentul privind organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III (se anexează).
    2. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr. 173 din 18 februarie 2008 „Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea doctoratului şi postdoctoratului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.42-44, art.252).

   PRIM-MINISTRU                                                                       Iurie LEANCĂ

    Contrasemnează:
    Ministrul educaţiei                                                                      Maia Sandu
    Ministrul finanţelor                                                                     Anatol Arapu

    Nr. 1007. Chişinău, 10 decembrie 2014.


Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.1007
din 10 decembrie 2014
REGULAMENT
PRIVIND ORGANIZAREA STUDIILOR SUPERIOARE

 DE DOCTORAT, CICLUL III
    Regulamentul privind organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III (în continuare – Regulament) stabileşte caracterul unitar al procesului de pregătire prin şi pentru cercetare a cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare şi este elaborat în conformitate cu prevederile Codului educaţiei al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie 2014.
I. ORGANIZAREA STUDIILOR SUPERIOARE
DE DOCTORAT
Dispoziţii generale
    1. Prezentul Regulament constituie cadrul normativ care reglementează organizarea şi desfăşurarea programelor de studii de doctorat din Republica Moldova, ciclul III al studiilor superioare în structura Spaţiului European al Învăţămîntului Superior (EHEA/Bologna), corespunzător nivelului 8 al Cadrului Naţional al Calificărilor (NQF) şi  Cadrului European al Calificărilor (EQF) şi  Codului educaţiei al Republicii Moldova nr.152 din 17 iulie 2014. Programele de studii doctorale sînt dezvoltate ca parte componentă a învăţămîntului superior în continuarea ciclului II al studiilor superioare. Studiile doctorale reprezintă prima etapă a carierei ştiinţifice.
    2. Regulamentul are ca obiective realizarea unui cadru minim de referinţă pentru practicile de organizare a studiilor superioare de doctorat, ciclul III şi promovarea de proceduri şi principii pentru garantarea calităţii în organizarea şi desfăşurarea acestora.
    3. Prevederile prezentului Regulament se aplică în toate instituţiile care organizează studii superioare de doctorat, ciclul III în Republica Moldova, precum şi tuturor programelor de studii de doctorat, inclusiv celor realizate în cadrul cooperării universitare internaţionale, în baza acordului între o instituţie din Republica Moldova şi una sau mai multe instituţii din străinătate.
    4. Studiile superioare de doctorat, ciclul III se organizează numai în cadrul programelor din şcolile doctorale ale instituţiilor de învăţămînt superior şi ale consorţiilor sau parteneriatelor naţionale şi internaţionale autorizate provizoriu sau acreditate, conform legii.
    Studiile superioare de doctorat, ciclul III se desfăşoară în cadrul programelor de studii de doctorat (în continuare – programe de doctorat), care reprezintă totalitatea activităţilor în care este implicat studentul-doctorand, relevante din punctul de vedere al specificului programului de doctorat.
    5. Dreptul de organizare a studiilor superioare de doctorat se acordă instituţiilor de învăţămînt superior, consorţiilor, parteneriatelor naţionale şi internaţionale, inclusiv celor constituite cu participarea organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, de către Guvern, la propunerea Ministerului Educaţiei, în baza rezultatelor evaluării externe a acestora.
    6. Programelor de studii superioare de doctorat, ciclul III le corespund 180 de credite transferabile de studiu rezultate prin cuantificarea efortului depus de studentul-doctorand la parcurgerea programului de pregătire avansată şi/sau parcurgerea programului de cercetare  materializată prin articole publicate, rapoarte de cercetare susţinute şi aprobate în cadrul şcolii doctorale, participarea cu lucrări la conferinţe ştiinţifice, obţinerea de titluri de proprietate intelectuală şi altele asemenea, precum şi prin susţinerea publică cu succes a tezei de doctorat. Modul de alocare a  creditelor de studiu este stabilit de Consiliul şcolii doctorale în conformitate cu legislaţia în vigoare, şi aprobat de Consiliul ştiinţific al instituţiei, care organizează studii superioare de doctorat.
    7. Studiile superioare de doctorat pot fi organizate cu frecvenţă sau cu frecvenţă redusă.
    8. Studiile superioare de doctorat cu frecvenţă redusă durează cu un an mai mult şi li se acordă tot 180 de credite transferabile de studiu.
    9. Studiile superioare de doctorat, ciclul III se realizează prin programe de două tipuri:
    a) doctorat ştiinţific, care are ca finalitate producerea de cunoaştere ştiinţifică originală,  relevantă internaţional, în baza unor metode ştiinţifice;
    b) doctorat profesional, în domeniile artelor şi sportului, care are  ca finalitate producerea de cunoaştere originală şi a reflecţiei sistematice asupra unor creaţii artistice sau a unor performanţe sportive de înalt nivel naţional şi internaţional şi care poate constitui o bază pentru cariera profesională în învăţămîntul superior şi cercetare în domeniile artelor şi sportului.
Secţiunea 1.  Consiliul ştiinţific
    10. Instituţiile de învăţămînt superior, consorţiile şi parteneriatele naţionale şi internaţionale care intenţionează să organizeze programe de studii superioare de doctorat constituie un Consiliu ştiinţific alcătuit din minimum 7 şi maximum 15 persoane, care funcţionează în baza prevederilor prezentului Regulament, a Cartei universitare şi a regulamentului instituţional de organizare şi desfăşurare a programelor de studii de doctorat.
    11. Consiliul ştiinţific este condus de un preşedinte, asimilat/asociat cu funcţia de Prorector, care este numit în urma unui concurs public organizat de către instituţia care organizează studiile superioare de doctorat, sau care reprezintă legal consorţiul ori parteneriatul organizator al studiilor superioare de doctorat, conform acordului de parteneriat încheiat între instituţii.
    12. Cel puţin un membru al Consiliului ştiinţific este ales prin votul universal, direct, secret şi egal al conducătorilor de doctorat din cadrul şcolilor doctorale din instituţie şi cel puţin un membru al Consiliului ştiinţific este ales prin votul universal, direct, secret şi egal al studenţilor din cadrul şcolilor doctorale din instituţie. În instituţiile, consorţiile sau parteneriatele care organizează mai mult de 3 şcoli doctorale, fiecare şcoală doctorală îşi desemnează obligatoriu un reprezentant în Consiliul ştiinţific, prin votul universal, direct, secret şi egal al conducătorilor de doctorat.
    13. Pot deţine calitatea de membru al Consiliului ştiinţific persoane din cadrul instituţiei sau din afara acesteia, din ţară sau de peste hotare, personalităţi ştiinţifice sau din sectoarele industriale şi socioeconomice relevante, precum şi reprezentanţi ai studenţilor-doctoranzi din cadrul şcolilor doctorale din instituţie.
    14. Membrii Consiliului ştiinţific, care sînt cadre didactice universitare sau cercetători, trebuie să aibă dreptul de a conduce doctorate, în ţară sau în străinătate, şi să îndeplinească standardele minimale şi obligatorii pentru acordarea dreptului de a conduce doctorat, propuse de Consiliul National pentru Acreditare şi Atestare şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
    15. Metodologia de desemnare a membrilor Consiliului ştiinţific este aprobată de către Senatul instituţiei de învăţămînt superior sau de organul echivalent al consorţiilor sau parteneriatelor stabilit prin acordul de colaborare, cu respectarea prevederilor prezentului Regulament.
    16. Principalele atribuţii ale Consiliului ştiinţific sînt:
    a) elaborarea strategiei de cercetare a instituţiei de învăţămînt superior, ori a consorţiului sau parteneriatului;
    b) elaborarea regulamentului instituţional de organizare şi desfăşurare a programelor de studii de doctorat pe care îl supune aprobării Senatului instituţiei de învăţămînt superior sau organului echivalent al consorţiilor sau parteneriatelor;
    c) aprobarea deciziilor privind înfiinţarea şi desfiinţarea şcolilor doctorale din cadrul instituţiei ori parteneriatului;
    d) selectarea conducătorilor de doctorat pentru activitate într-o nouă şcoală doctorală;
    e) coordonarea parteneriatului potrivit contractului de parteneriat, dacă este cazul;
    f) alte atribuţii specifice, stabilite prin regulamentul instituţional de organizare şi desfăşurare a programelor de studii de doctorat.
    17. Consiliul ştiinţific se întruneşte ori de cîte ori este nevoie, la cererea preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.
Secţiunea 2. Preşedintele Consiliului ştiinţific
    18. Anunţul privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de preşedinte al Consiliului ştiinţific se face public cu cel puţin două luni înainte de data-limită de înscriere a candidaţilor pe pagina principală a site-ului web al instituţiilor şi publicării anunţului în Monitorul Oficial al Republicii Moldova de către instituţia organizatoare de studii superioare de doctorat, ciclul III.
    19. Ministerul Educaţiei poate anunţa concursurile de preşedinte al Consiliului ştiinţific prin orice mijloace suplimentare, inclusiv prin publicarea în mass-media, în publicaţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale, pe site-uri web specializate în publicarea ofertelor de locuri de munca, şi altele asemenea.
    20. La concursul pentru ocuparea postului de preşedinte al Consiliului ştiinţific se pot prezenta numai persoane care îndeplinesc standardele minimale şi obligatorii pentru acordarea dreptului de a conduce doctorate în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a anunţului privind scoaterea la concurs a postului.
    21. Comisia de concurs este formată din 5 membri, din ţară şi/sau din străinătate, dintre care cel puţin 3 trebuie să fie din afara instituţiei care doreşte să organizeze studii superioare de doctorat, sau a instituţiilor participante la consorţiu ori parteneriat, dacă este cazul. Cel puţin un membru al comisiei de concurs activează într-o instituţie de învăţămînt superior sau cercetare de peste hotare la data finalizării concursului.
    22. Membrii comisiei de concurs trebuie să aibă dreptul de a conduce doctorate, în ţară sau în străinătate, şi să îndeplinească standardele minimale şi obligatorii pentru acordarea dreptului de a conduce doctorate în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a anunţului privind scoaterea la concurs a postului.
    23. În baza deciziei comisiei de concurs, conducătorul instituţiei care doreşte să organizeze studii superioare de doctorat, sau al instituţiei care reprezintă legal consorţiul ori parteneriatul, încheie cu persoana desemnată în calitate de preşedinte al Consiliului ştiinţific un contract de management pe o durată de 5 ani.
Secţiunea 3.  Şcolile doctorale
    24. Şcolile doctorale sînt structuri organizatorice şi administrative fără personalitate juridică, care dispun înmatricularea studenţilor la programele de studii de doctorat, administrează fondurile alocate programelor de doctorat şi organizează desfăşurarea studiilor de doctorat într-un anumit domeniu de doctorat, cu tematică disciplinară ori interdisciplinară.
    25. Şcoala doctorală se organizează şi funcţionează în cadrul unei instituţii, consorţiu sau parteneriat, inclusiv cu organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării, cu conducători de doctorat care au dobîndit dreptul de a conduce doctorat, potrivit cadrului normativ cu privire la educaţie.
    [Pct.25 modificat prin HG855 din 16.12.15, MO340-346/18.12.15 art.959]
    [Pct.25 sintagma „şi îşi desfăşoară activitatea de bază în cadrul uneia dintre instituţiile organizatoare a şcolii doctorale" declarată neconstituțională prin HCC14 din 15.06.15, MO241-246/28.08.15 art.21; în vigoare 15.06.15]
    26. Şcoala doctorală include totalitatea studenţilor-doctoranzi şi a conducătorilor de doctorat care au dobîndit dreptul de a conduce doctorat. Pe lîngă conducătorii de doctorat, unei scoli doctorale i se pot afilia şi alţi cercetători şi/sau cadre didactice, cu sau fără drept de a conduce doctorate, implicaţi în activităţi de cercetare şi/sau predare în cadrul şcolii doctorale, titulari ai instituţiilor organizatoare a şcolii doctorale, din ţară sau de peste hotare.
    27. Statele de personal şi structura fondului de retribuire a muncii pentru corpul profesoral se întocmesc la nivelul şcolii doctorale şi cuprind cadrele didactice, cercetătorii şi studenţii-doctoranzi care activează în cadrul şcolii doctorale. Şcoala doctorală poate angaja şi personal didactic auxiliar, personal de cercetare şi personal nedidactic din resursele financiare alocate programelor de doctorat.
    28. Statele de personal şi structura fondului de retribuire a muncii pentru corpul profesoral se întocmesc şi se aprobă de Consiliul ştiinţific al instituţiei şi pot conţine şi posturi didactice vacante, astfel încît studenţii-doctoranzi care predau mai multe ore decît cele înscrise în contractul de studii de doctorat să poată fi plătiţi în regim de ore cu plată.
    29. Principiile fundamentale de funcţionare a şcolilor doctorale sînt:
    a)  acces egal şi echitabil la studiile de doctorat pentru orice persoană care întruneşte condiţiile necesare de înscriere;
    b)  asigurarea calităţii studiilor de doctorat prin promovarea procedurilor de evaluare şi perfecţionare periodică a programelor de studii;
    c) asigurarea calităţii şi transparenţei procesului de îndrumare şi evaluare a doctoranzilor.
    30. Înfiinţarea şcolilor doctorale este propusă de conducătorii instituţiilor, este avizată de către organele colective de conducere ale fiecărei instituţii componente a consorţiului sau parteneriatului şi este aprobată de Consiliul ştiinţific. O şcoală doctorală se poate constitui cu cel puţin 10 conducători de doctorat şi poate impune standarde minimale de performanţă ştiinţifică superioare celor stabilite prin ordinul ministrului educaţiei la propunerea Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, pe care conducătorii de doctorat trebuie să le îndeplinească pentru a deveni membri ai şcolii doctorale respective.
    31. Cadrul general de organizare şi de funcţionare a şcolilor doctorale este stabilit prin dispoziţiile prezentului Regulament, prin regulamentul instituţional de organizare şi desfăşurare a programelor de studii superioare de doctorat şi poate fi completat cu prevederi ale regulamentului şcolii doctorale propriu fiecărei şcoli doctorale, cu respectarea prevederilor legii.
    32. Relaţiile de afiliere dintre şcoala doctorală şi alte structuri ale instituţiilor componente ale consorţiului sau parteneriatului sînt stabilite prin regulamentul instituţional de organizare şi desfăşurare a programelor de studii superioare de doctorat.
    33. Atribuţiile şcolii doctorale sînt:
    a) elaborarea regulamentului intern al şcolii doctorale;
    b) luarea deciziilor privind acordarea sau revocarea calităţii de membru al şcolii doctorale, precum şi stabilirea standardelor minimale de performanţă ştiinţifică în vederea aplicării obiective a acestor proceduri;
    c) elaborarea strategiei de dezvoltare şi a planului anual de activitate a şcolii doctorale;
    d) elaborarea planului de învăţămînt pentru programul de pregătire universitară avansată şi avizarea curricula disciplinelor incluse în planul de învăţămînt;
    e) organizarea procesului de învăţămînt în cadrul programului de pregătire universitară avansată;
    f) dispunerea înmatriculării şi exmatriculării studenţilor-doctoranzi, la propunerea conducătorilor de doctorat membri ai şcolii doctorale;
    g) luarea deciziilor privind avizarea statelor de personal  didactic şi de cercetare afiliat şcolii doctorale, după caz;
    h) asistarea evaluatorului extern în procesul de evaluare în vederea autorizării provizorii sau a acreditării/reacreditării şcolii doctorale;
    i) alte atribuţii specifice prevăzute în regulamentul instituţional de organizare şi funcţionare a şcolilor doctorale (în continuare – regulamentul şcolii doctorale), în conformitate cu legea.
    34. Regulamentul şcolii doctorale stabileşte modul în care sînt organizate şi se desfăşoară programele de studii superioare de doctorat în cadrul şcolii doctorale şi este elaborat de Consiliul şcolii doctorale, prin consultarea tuturor conducătorilor de doctorat membri ai şcolii respective, în baza regulamentului instituţional de organizare şi desfăşurare a programelor de studii de doctorat la nivelul instituţiei, consorţiului sau parteneriatului.
    35. Regulamentul şcolii doctorale se avizează prin votul universal, direct, secret şi egal al majorităţii absolute a conducătorilor de doctorat membri ai şcolii respective şi se aprobă de Consiliul ştiinţific al instituţiei, consorţiului sau parteneriatului, după caz.
    36. Regulamentul şcolii doctorale stabileşte criterii, proceduri şi standarde obligatorii vizînd cel puţin următoarele aspecte:
    a) acceptarea de noi membri conducători de doctorat, precum şi reglementări referitoare la modalitatea prin care unui conducător de doctorat îi poate fi retrasă calitatea de membru al şcolii doctorale;
    b) mecanismele prin care se iau deciziile în ceea ce priveşte oportunitatea, structura şi conţinutul programului de pregătire bazat pe studii avansate;
    c) procedurile de schimbare a conducătorului de doctorat al unui student-doctorand şi procedurile de mediere a conflictelor;
    d) condiţiile în care programul de doctorat poate fi întrerupt;
    e) modalităţile de informare asupra eticii şi bunei conduite, precum şi de prevenire a fraudei în cercetarea ştiinţifică, inclusiv a plagiatului;
    f) modul de asigurare a accesului la resursele de cercetare;
    g) obligaţiile studenţilor-doctoranzi;
    h) informaţiile necesar a fi plasate pe site-ul şcolii doctorale.
    37. Regulamentul şcolii doctorale se aplică şi în cazul programelor de studii de doctorat desfăşurate în cotutelă, dacă prin acordul de parteneriat nu s-a decis altfel.
    38. Şcolile doctorale au obligaţia să ofere informaţii corecte şi complete privind programele de studii superioare de doctorat candidaţilor la aceste programe, comunităţii academice şi oricăror altor persoane fizice sau juridice interesate.
    39. Instituţiile, consorţiile sau parteneriatele care organizează studii superioare de doctorat garantează transparenţa organizării şi desfăşurării acestora la nivelul tuturor şcolilor doctorale proprii.
    40. Şcolile doctorale, cu sprijinul logistic al instituţiei, consorţiului sau parteneriatului, asigură publicarea pe Internet a tuturor informaţiilor necesare privind programele de studii de doctorat, vizîndu-se cu precădere următoarele informaţii:
    a) regulamentul şcolii doctorale;
    b) posturile vacante pentru studenţi-doctoranzi;
    c) posturile vacante pentru conducători de doctorat;
    d) modul de organizare şi desfăşurare a programelor doctorale;
    e) conţinutul programelor de studii de doctorat;
    f) modul de finanţare a studiilor, precum şi a costurilor suportate de studenţi-doctoranzi;
    g) modelul contractului-cadru de studii doctorale;
    h) conducătorii de doctorat şi studenţii-doctoranzi pe care îi coordonează, inclusiv lista publicaţiilor şi brevetelor acestora;
    i) rezultatele şi performanţele profesionale ale conducătorilor de doctorat;
    j) standardele de elaborare, procedurile şi criteriile de evaluare a tezelor de doctorat;
    k) rezumatele tezelor de doctorat ce urmează a fi susţinute public, precum şi data, ora şi locaţia aferente susţinerilor publice, cu cel puţin 14 zile înaintea desfăşurării acestora;
    l) adresele de Internet la care pot fi accesate tezele de doctorat finalizate, publicate pe un site administrat de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare.
Secţiunea 4. Organele de conducere ale şcolilor doctorale
    41. Şcoala doctorală este condusă de un director al şcolii doctorale, asimilat directorului de departament, şi de Consiliul şcolii doctorale, ca organ de conducere colectivă.
    42. Din Consiliul şcolii doctorale fac parte conducători de doctorat din cadrul şcolii doctorale în proporţie de maximum 65%, studenţi-doctoranzi ai şcolii doctorale în proporţie de 20%, numărul cărora poate fi majorat dacă este cazul, restul fiind completat cu membri din afara şcolii doctorale aleşi dintre personalităţi ştiinţifice a căror activitate ştiinţifică au o recunoaştere internaţională semnificativă şi/sau personalităţi din sectoarele industriale şi socioeconomice relevante. Funcţia de preşedinte al Consiliului este îndeplinită de directorul şcolii doctorale, care este numit de către Consiliul ştiinţific dintre conducătorii de doctorat din cadrul şcolii doctorale.
    43. Membrii Consiliului şcolii doctorale format în baza prezentului Regulament care sînt cadre didactice în învăţămîntul superior sau cercetători trebuie să aibă dreptul de a conduce doctorate, în ţară sau în străinătate, şi să îndeplinească standardele minimale şi obligatorii pentru acordarea dreptului de a conduce doctorat, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, în vigoare la data desemnării lor ca membri ai Consiliului şcolii doctorale.
    44. Ponderea conducătorilor de doctorat din şcoala doctorală în cadrul Consiliului şcolii doctorale este stabilită de către Consiliul ştiinţific.
    45. Membrii Consiliului şcolii doctorale au un mandat de 5 ani şi se aleg prin votul universal, direct, secret şi egal al conducătorilor de doctorat din şcoala doctorală respectivă.
    46. Studenţii-doctoranzi membri ai Consiliului şcolii doctorale care îşi finalizează studiile doctorale în timpul mandatului Consiliului îşi pierd calitatea de membru al acestuia la data susţinerii publice a tezei de doctorat.
    47. Pentru ocuparea unor locuri vacante în cadrul Consiliului şcolii doctorale se organizează alegeri parţiale, potrivit prevederilor prezentului Regulament, iar mandatul noului membru încetează la expirarea mandatului Consiliului şcolii doctorale.
    48. Consiliul şcolii doctorale se întîlneşte de cel puţin 3 ori pe an, la cererea directorului şcolii doctorale sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.
Secţiunea 5. Metodologia de aprobare a conducătorilor
de doctorat

    49. Pot fi conducători de doctorat persoanele care au obţinut dreptul de conducere de doctorat înaintea intrării în vigoare a prezentului Regulament, precum şi persoanele care dobîndesc acest drept prin ordinul ministrului educaţiei, potrivit metodologiei descrise în prezentul Regulament.
    50. În calitate de conducător de doctorat poate fi desemnată persoana care deţine titlul de doctor sau doctor habilitat şi îndeplineşte un set minimal de indicatori de performanţă ştiinţifică propus de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare şi aprobat prin ordinul ministrului educaţiei.
    51. Pentru a dobîndi calitatea de conducător de doctorat într-un domeniu ştiinţific, orice persoană depune o cerere la Ministerul Educaţiei însoţită de actele doveditoare ale deţinerii titlului ştiinţific şi satisfacerii setului minimal de indicatori de performanţă ştiinţifică aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
    52. Pentru a conduce doctorate, cadrele didactice şi de cercetare care au dobîndit acest drept trebuie să aibă un contract de muncă, cu durată normală sau cu timp parţial de muncă, cu o instituţie autorizată provizoriu sau acreditată să organizeze studii superioare de doctorat, sau cu o instituţie participantă într-un consorţiu ori parteneriat autorizat provizoriu sau acreditat să organizeze studii superioare de doctorat, şi trebuie să fie membre ale unei scoli doctorale.
    53. Un conducător de doctorat poate îndruma studenţi-doctoranzi numai în domeniul pentru care a obţinut acest drept.
    54. Un cadru didactic şi/sau de cercetare care are dreptul de a conduce doctorate şi care este titular la o instituţie de învăţămînt superior care nu este autorizată provizoriu sau acreditată să organizeze studii superioare de doctorat poate să facă parte dintr-o şcoală doctorală a unei alte instituţii.
    [Pct.55 abrogat prin HG855 din 16.12.15, MO340-346/18.12.15 art.959]
    [Pct.55 declarat neconstituțional prin HCC14 din 15.06.15, MO241-246/28.08.15 art.21; în vigoare 15.06.15]
    56. Studiile superioare de doctorat se pot organiza şi în cotutela, caz în care studentul-doctorand îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din Republica Moldova şi a unui conducător de doctorat dintr-o altă ţară, sau sub îndrumarea concomitentă a 2 conducători de doctorat din instituţii diferite din ţară, în baza unui acord scris între instituţiile organizatoare implicate.
    57. Doctoratul în cotutelă poate fi organizat şi în cazul în care conducătorii de doctorat sînt din aceeaşi instituţie, consorţiu sau parteneriat, dar au specializări/domenii diferite de studiu.
    [Pct.58 abrogat prin HG855 din 16.12.15, MO340-346/18.12.15 art.959]
    [Pct.58 declarat neconstituțional prin HCC14 din 15.06.15, MO241-246/28.08.15 art.21; în vigoare 15.06.15]
    59. Un conducător de doctorat poate îndruma simultan maximum 5 studenţi-doctoranzi, aflaţi în diverse stadii ale studiilor de doctorat.
    60. În cazul doctoratului în cotutelă se defineşte un conducător de doctorat principal. Studentul-doctorand este considerat integral la conducătorul de doctorat principal, inclusiv în normarea activităţii de predare şi cercetare a acestuia.
    61. Pentru activitatea pe care o desfăşoară în această calitate, conducătorii de doctorat sînt remuneraţi cu cel mult 0,1 din norma didactică a profesorului universitar pentru fiecare student doctorand îndrumat, membrul comisiei de îndrumare şi a comisiilor de doctorat se remunerează cu 0,05 din norma didactică a profesorului univesitar pentru fiecare student-doctorand.
    62. La cererea motivată a studentului-doctorand, precum şi în cazul în care se constată indisponibilitatea conducătorului de doctorat, Consiliul şcolii doctorale decide schimbarea conducătorului de doctorat dacă s-a constatat neîndeplinirea obligaţiilor legale sau contractuale asumate de către acesta, ori pentru alte motive care vizează raportul de îndrumare dintre conducătorul de doctorat, şi studentul-doctorand, caz în care Consiliul şcolii doctorale desemnează un alt conducător de doctorat.
    63. La desemnarea unui nou conducător de doctorat, Consiliul şcolii doctorale va avea în vedere prioritar necesitatea ca studentul-doctorand să poată finaliza programul de doctorat.
    64. Pentru desfăşurarea doctoratului, pe lîngă conducătorul de doctorat, studentul-doctorand este sprijinit şi de o comisie de îndrumare, formată din alţi 3 membri ai echipei de cercetare a conducătorului de doctorat sau din alte persoane afiliate şcolii doctorale, ori din cadre didactice şi de cercetare neafiliate acesteia. Unul dintre membrii comisiei de îndrumare va funcţiona în calitate de referent oficial al tezei de doctorat.
    65. Componenţa comisiei de îndrumare este stabilită de conducătorul de doctorat în urma consultării cu studentul-doctorand.
    66. Activitatea conducătorilor de doctorat, a membrilor comisiei de îndrumare şi a membrilor comisiilor de doctorat se normează potrivit regulamentului instituţional de organizare şi funcţionare a studiilor superioare de doctorat, care va stabili şi modalităţile de remunerare a acestora, în conformitate cu prevederile legii.
Secţiunea 6. Contractul de studii superioare de doctorat
    67. Drepturile şi obligaţiile ce revin studenţilor-doctoranzi, conducătorilor de doctorat, precum şi instituţiilor organizatoare a şcolilor doctorale se stabilesc prin contractul de studii superioare de doctorat.
    68. Modelul contractului-cadru de studii superioare de doctorat se elaborează de şcoala doctorală, este avizat de Consiliul şcolii doctorale şi de Consiliul ştiinţific şi este aprobat de Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională al instituţiei de învăţămînt superior sau organul echivalent al consorţiului sau parteneriatului.
    69. Contractul de studii de doctorat se încheie cu fiecare student-doctorand în parte, în urma negocierii, şi este semnat de studentul-doctorand, conducătorul de doctorat şi reprezentantul instituţiei care înmatriculează studentul-doctorand. Studenţii-doctoranzi coordonaţi în cotutelă semnează contracte de studii cu ambele instituţii semnatare ale acordului de cotutelă.
    70. Desfăşurarea activităţilor didactice de către studentul-doctorand înmatriculat la forma cu frecvenţă nu trebuie să afecteze în mod negativ timpul disponibil pentru derularea programului său doctoral avînd în vedere că doctoratul reprezintă, în primul rînd, o experienţă profesională de cercetare. Norma didactică maximă a unui student-doctorand înmatriculat la forma cu frecvenţă şi angajat ca asistent universitar nu poate depăşi 25% din norma didactică a asistentului universitar. În cazul angajării, studentul beneficiază şi de bursă individuală.
    71. Contractul de studii superioare de doctorat cuprinde cel puţin următoarele informaţii:
    a) datele de identificare ale studentului-doctorand şi ale conducătorului de doctorat;
    b) date despre instituţia care înmatriculează studentul-doctorand şi şcoala doctorală;
    c) tema de cercetare aleasă;
    d) cuantumul lunar al bursei individuale şi/sau cuantumul taxei de studiu, pentru studenţii-doctoranzi înmatriculaţi la forma cu frecvenţă;
    e) cuantumul taxei de studii pentru studenţii-doctoranzi înmatriculaţi la forma cu frecvenţă redusă;
    f) limba în care se redactează şi se susţine teza de doctorat – limba română, o altă limbă de circulaţie internaţională sau limba unei minorităţi naţionale în cazul tezelor care tratează subiecte legate de limba şi cultura unei minorităţi naţionale;
    g) termenul de finalizare a tezei de doctorat;
    h) condiţiile de prelungire a termenului de finalizare a tezei de doctorat;
    i) cuantumul activităţilor didactice pe care studentul-doctorand se angajează să le desfăşoare şi perioada în care se desfăşoară acestea, pentru studenţii-doctoranzi înmatriculaţi la forma cu frecvenţă.
    72. Conflictele dintre studenţii-doctoranzi şi şcoala doctorală se mediază de către Consiliul ştiinţific.
    73. Conflictele dintre studenţii-doctoranzi şi conducătorul de doctorat se mediază de Consiliul şcolii doctorale, iar în cazul nesoluţionării conflictului la acest nivel, acesta este mediat de către Consiliul ştiinţific.
II. DESFĂŞURAREA STUDIILOR SUPERIOARE
DE DOCTORAT
Secţiunea 1. Admiterea la studii superioare de doctorat
    74. Admiterea la studii superioare de doctorat este procesul prin care are loc selecţia candidatului pentru fiecare poziţie vacantă de student-doctorand, ciclul III, pentru care conducătorii de doctorat din cadrul şcolii doctorale au obţinut finanţare de la buget sau din alte surse legale.
    75. Selecţia candidatului la doctorat pentru o poziţie vacantă este realizată de către conducătorul de doctorat care urmează să îndrume respectivul student-doctorand.
    76. În urma propunerii conducătorului de doctorat, un student-doctorand poate fi înmatriculat numai în urma obţinerii avizului favorabil al Consiliului şcolii doctorale.
    77. Conţinutul şi forma concursului de admitere sînt stabilite de către conducătorul de doctorat prin consultare cu Consiliul şcolii doctorale, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
    78. Au dreptul să participe la procedura de admitere la studii de doctorat numai absolvenţii cu diploma de studii superioare de master sau echivalentă acesteia, din ţară şi din străinătate, conform legii.
    79. Medicii rezidenţi au dreptul de a se înscrie în perioada rezidenţiatului într-un program de doctorat.
    80. Şcolile doctorale asigură transparenţa procedurilor de selecţie şi admitere la doctorat, a criteriilor de evaluare şi a standardelor solicitate candidaţilor, acolo unde este cazul, precum şi garantează accesul la toate informaţiile legate de admitere, inclusiv prin publicarea pe Internet.
    81. După finalizarea procedurii de admitere şi semnarea contractului de studii de doctorat, persoana admisă are calitatea de student-doctorand al şcolii doctorale pe perioada desfăşurării programului de doctorat.
    82. Studenţii-doctoranzi la doctorat cu frecvenţă primesc bursă individuală sau sînt încadraţi de către instituţia organizatoare sau de oricare dintre instituţiile componente ale consorţiului sau parteneriatului, după caz, ca asistenţi universitari sau cercetători ştiinţifici, pe perioadă determinată.
    83. Instituţiile de învăţămînt superior pot percepe de la candidaţi, în condiţiile legii, taxe de înscriere la concursul de admitere, în cuantumul stabilit de instituţia de învăţămînt în baza metodologiei proprii, publicate pe pagina web oficială a instituţiei.
Secţiunea 2. Structura şi durata studiilor
 superioare de doctorat

    84. Programul de doctorat se desfăşoară în cadrul şcolii doctorale sub coordonarea conducătorului de doctorat şi include un program de pregătire bazat pe studii avansate şi un program individual de cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică.
    85. În domeniile de studii reglementate la nivel european, structura şi durata studiilor de doctorat respectă prevederile legale aplicabile la nivel european.
    86. Durata programului de doctorat este, de regula, de 3 ani. Prin excepţie, în cadrul învăţămîntului superior medical uman, medical veterinar, agricol, al ştiinţelor biologice şi farmaceutice durata programului de doctorat este, de regula, de 4 ani.
    87. Din motive temeinice, în condiţiile stabilite prin regulamentul şcolii doctorale, durata programului de doctorat poate fi prelungită cu 1 - 2 ani fără finanţare de  la bugetul de stat, cu aprobarea Consiliului ştiinţific, la propunerea conducătorului de doctorat avizată de Consiliul şcolii doctorale şi în limita resurselor financiare disponibile.
    88. Studiile de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice, în condiţiile stabilite prin regulamentul şcolii doctorale, pe durate de timp care cumulate nu depăşesc 2 ani. Durata studiilor se prelungeşte cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate.
    89. Prelungirea studiilor prevăzută la punctul 87, respectiv întreruperea şi prelungirea prevăzute la punctul 88, se stabilesc prin acte adiţionale la contractul de studii de doctorat.
    90. Dacă studentul-doctorand nu reuşeşte să finalizeze teza în termenul stabilit potrivit contractului de studii superioare de doctorat şi eventualelor acte adiţionale la acesta, mai are la dispoziţie o perioadă de graţie de maximum 2 ani pentru a finaliza şi susţine public teza, depăşirea acestui termen conducînd în mod automat la exmatricularea sa.
    91. În perioada de graţie prevăzuta la punctul 90 finanţarea grantului doctoral încetează, iar studentul-doctorand nu poate beneficia de bursa individuală de doctorat şi nici conducătorul ştiinţific nu poate beneficia de indemnizaţia aferentă îndrumării studentului, cheltuielile fiind suportate de către studentul-doctorand, cu excepţia concediului pentru îngrijirea copilului.
    92. În cazul finalizării studiilor de doctorat fără susţinerea publică a tezei, instituţia care a înmatriculat studentul-doctorand eliberează un certificat care atestă frecventarea studiilor superioare de doctorat în domeniul respectiv.
Secţiunea 3. Filiere şi forme de doctorat
    93. Formele de desfăşurare a studiilor de doctorat sînt cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă.
    94. Fiecare instituţie, consorţiu sau parteneriat, prin intermediul şcolilor sale doctorale şi în funcţie de domeniul de specializare, poate organiza atît doctorat ştiinţific, cît şi profesional.
    95. În domeniile artelor şi sportului pot fi desfăşurate studii superioare de doctorat ştiinţific dacă tematica de cercetare are ca finalitate producerea de cunoaştere ştiinţifică originală, relevantă internaţional, în baza unor metode ştiinţifice, inclusiv în şcoli doctorale din instituţii cu profil artistic şi sportiv.
    96. Studentul-doctorand trebuie sa aloce un timp semnificativ programului doctoral, care necesită prezenţa efectivă a acestuia în cadrul uneia sau mai multor instituţii participante la şcoala doctorală, sau în cadrul unor unităţi de cercetare-inovare care au încheiat acorduri sau parteneriate instituţionale cu aceasta.
    97. Prezenţa efectivă necesară a studentului-doctorand poate să difere de la o şcoală doctorală la alta şi de la un student-doctorand la altul, fiind decisă de către conducătorul de doctorat în funcţie de specificul programului doctoral şi cu respectarea prevederilor regulamentului şcolii doctorale care prevede obligaţiile referitoare la frecvenţă.
    98. Obligaţiile referitoare la frecvenţă constituie un criteriu de evaluare a calităţii şcolii doctorale.
III. ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN ŞCOLILE
DOCTORALE
Secţiunea 1. Evaluarea şi acreditarea şcolilor doctorale
    99. Înfiinţarea unei noi şcoli doctorale se realizează prin parcurgerea procesului de autorizare provizorie conform unei metodologii elaborate de Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional şi aprobate de Guvern.
    100. Fiecare şcoală doctorală este supusă evaluării externe periodic, la intervale de cel mult 5 ani, conform legii.
    101. Evaluarea externă a şcolilor doctorale se realizează în baza performanţei ei şi a capacităţii de cercetare sau creaţie artistică a instituţiei, consorţiului sau parteneriatului căruia aparţine şcoala doctorală.
    102. Evaluarea externă a şcolilor doctorale se face, conform legii, de către Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional sau de o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau străinătate, în baza rapoartelor referitoare la calitatea cercetării, la calitatea şi adecvarea infrastructurii de cercetare şi la performanţa ştiinţifică a resurselor umane.
    103. Sistemul de criterii, standardele de calitate şi metodologia de evaluare se aprobă de Guvern în baza propunerilor formulate de Ministerul Educaţiei, în consultare cu Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional. Criteriile de evaluare a şcolilor doctorale vor conţine în principal elemente referitoare la calitatea rezultatelor ştiinţifice ale grupurilor de cercetare formate din conducătorii de doctorat şi alţi membri ai şcolii doctorale, şi vor da o pondere importantă impactului şi relevanţei activităţii ştiinţifice a acestor grupuri la nivel internaţional.
    104. Şcoala doctorală care după 5 ani de la ultima acreditare nu a trecut prin procesul de evaluare externă în vederea reacreditării îşi pierde acreditarea şi nu mai poate înmatricula noi studenţi-doctoranzi.
    105. Studenţii-doctoranzi aflaţi în derularea programului de doctorat în cadrul unei şcoli doctorale care şi-a pierdut acreditarea îşi continuă studiile conform contractului şi programului de studii pînă la finalizarea acestora.
    106. Susţinerea publică a tezelor de doctorat ale studenţilor-doctoranzi care provin de la o şcoală doctorală care şi-a pierdut acreditarea se organizează de către o altă şcoală doctorală acreditată, din acelaşi domeniu sau dintr-un domeniu similar sau înrudit, conform prevederilor prezentului Regulament.
    107. Comisia de doctorat pentru susţinerea tezei este aprobată de Consiliul şcolii doctorale acreditate, iar preşedintele comisiei de doctorat este reprezentantul instituţiei din care face parte şcoala doctorală acreditată.
    108. Diploma şi titlul de doctor se acordă de instituţia din care face parte şcoala doctorală acreditată care a organizat susţinerea publică a tezei.
    109. Şcoala doctorală este lichidată prin decizia Consiliului ştiinţific, iar instituţia organizatoare este obligată să informeze Ministerul Educaţiei despre proces şi rezultatul lichidării.
    110. Lichidarea şcolii doctorale este posibilă numai după ce toţi studenţii-doctoranzi din cadrul şcolii respective şi-au finalizat programul doctoral sau au fost exmatriculaţi din motive care nu au legătură cu lichidarea.
Secţiunea 2. Evaluarea conducătorilor de doctorat
    111. Conducătorii de doctorat sînt evaluaţi periodic, cel puţin odată la 5 ani.
    112. Procedurile de evaluare sînt stabilite prin ordin al ministrului educaţiei la propunerea Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei, şi vizează, în principal, aspecte legate de calitatea rezultatelor ştiinţifice ale grupului condus de conducătorul de doctorat, cu preponderenţă impactul şi relevanţa activităţii ştiinţifice a acestui grup la nivel internaţional. Rezultatele evaluării sînt publice.
    113. Şcoala doctorală poate efectua şi propriile evaluări interne periodice. În urma evaluărilor sau în cazul nerespectării standardelor de calitate sau a bunei conduite şi eticii profesionale în organizarea şi desfăşurarea studiilor de doctorat, şcoala doctorală poate exclude conducătorul de doctorat din şcoala doctorală, potrivit regulamentului şcolii doctorale.
    114. Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare poate fi sesizat cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, indiferent de data susţinerii acesteia.
IV. FINANŢAREA STUDIILOR SUPERIOARE
DE DOCTORAT
Secţiunea 1. Finanţarea studiilor superioare
de doctorat la nivel naţional

    115. Studiile superioare de doctorat se organizează cu finanţare de la bugetul de stat, în regim cu taxă sau din alte surse legal constituite.
    116. Lista domeniilor de studii doctorale conform Nomenclatorului specialităţilor pentru care se asigură finanţarea din bugetul de stat se aprobă anual de către Guvern.
    117. Ministerul Educaţiei, prin consultare cu ministerele interesate propune Guvernului planul de admitere la doctorat cu finanţare bugetară. Guvernul aprobă un număr de granturi doctorale multianuale, pe o durată de minimum 3 ani, pentru studiile superioare de doctorat ştiinţific şi pentru doctoratul profesional din domeniul artelor şi al sportului. Finanţarea granturilor doctorale se alocă anual prin legea bugetului de stat.
    118. Grantul doctoral include bursa individuală şi costurile pentru programul de studii avansate şi pentru programul de cercetare sau creaţie artistică. Cuantumul costurilor pentru programul de cercetare este ajustat cu coeficienţi corespunzători pe domenii disciplinare şi profesionale ale doctoratului conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei şi aprobate de Guvern.
    119. Granturile doctorale se acordă în bază de competiţie  de proiecte ştiinţifice între şcolile doctorale organizată de autoritatea publică centrală care coordonează instituţia organizatoare de programe de doctorat.
    120. Metodologia de desfăşurare a competiţiei se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei.
    121. Granturile doctorale obţinute prin competiţie se repartizează instituţiilor care organizează şcolile doctorale, acestea avînd obligaţia să le pună integral la dispoziţia directorului şcolii doctorale, după reţinerea unei cote de regie de cel mult 20% din cuantumul total al sumei alocate.
    122. În vederea participării la competiţia de granturi doctorale şcolile doctorale vor trimite propuneri de proiecte care vor conţine cel puţin următoarele tipuri de informaţii:
    a) curriculum vitae şi lista lucrărilor ştiinţifice ale conducătorilor de doctorat solicitanţi de granturi doctorale;
    b) informaţii referitoare la numărul, stadiul şi subiectele de cercetare ale studenţilor-doctoranzi  aflaţi în coordonarea conducătorilor de doctorat solicitanţi de granturi, la data depunerii proiectului;
    c) numărul de granturi doctorale solicitate;
    d) temele de doctorat pentru fiecare grant doctoral individual solicitat sau pentru un set de granturi doctorale solicitate, sub forma descrierii proiectului ştiinţific în care vor fi implicaţi studenţii-doctoranzi; proiectul ştiinţific poate fi parte a unui proiect de cercetare pe care conducătorul de doctorat îl are în derulare.
    123. În procesul de evaluare a aplicaţiilor pentru granturi doctorale ministerele utilizează criterii conforme cu bunele practici internaţionale şi recurge la experţi independenţi, recunoscuţi pe plan internaţional. Pot fi utilizaţi şi experţi din străinătate, provenind din state membre ale Uniunii Europene sau din statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economică.
Secţiunea 2. Finanţarea studiilor superioare de
 doctorat la nivelul şcolilor doctorale

    124. În cadrul instituţiilor, consorţiilor ori parteneriatelor care organizează mai multe şcoli doctorale, granturile doctorale se repartizează pe şcoli doctorale de către Consiliul ştiinţific prin competiţie între şcolile doctorale sau conducătorii de doctorat şi în acord cu strategia de cercetare a instituţiei, consorţiului sau parteneriatului, printr-o metodologie şi după criterii conforme cu bunele practici internaţionale, publicate pe pagina Internet a instituţiei.
    125. În structura unei instituţii de învăţămînt superior, şcoala doctorală are rang egal cu cel al unei catedre sau departament şi funcţionează ca unitate distinctă de venituri şi cheltuieli în cadrul instituţiei, serviciile administrative, juridice, financiar contabile, de achiziţii, şi altele asemenea fiind asigurate de universitate.
    126. În cadrul şcolilor doctorale, granturile se repartizează de către Consiliul şcolii doctorale prin competiţie de proiecte ştiinţifice între conducătorii de doctorat, membri ai unei şcoli doctorale organizate conform regulamentului şcolii doctorale prin utilizarea de criterii conforme cu bunele practici internaţionale.
    127. Şcolile doctorale pot finanţa programe de studii superioare de doctorat şi din proiecte de cercetare-dezvoltare finanţate din alte surse publice sau private.
    128. În condiţiile prelungirii programului de doctorat conducătorul de doctorat şi şcoala doctorală pot propune finanţarea în continuare a grantului doctoral din mijloace proprii.
    129. Plata sau drepturile la bursă individuală ale studentului-doctorand la forma cu frecvenţă se realizează din data înmatriculării.
    130. Persoanele care dispun de resurse financiare corespunzătoare, fie din surse proprii, fie din burse acordate de persoane fizice sau juridice, pot fi admise, la solicitarea lor, ca studenţi-doctoranzi în regim cu taxă la forma cu frecvenţă, în condiţiile prezentului Regulament, cu achitarea taxei de studiu în cuantum egal cu cel al grantului de cercetare corespunzător domeniului acordat de Ministerul Educaţiei. Pentru studenţii-doctoranzi înmatriculaţi la forma cu frecvenţă redusă, cuantumul taxei de studii se propune de Consiliul ştiinţific şi se aprobă de Senat.
    131. În cazul în care şcoala doctorală este constituită dintr-un parteneriat, repartizarea între parteneri a granturilor doctorale alocate şcolilor doctorale organizate prin contribuţia mai multor parteneri sau a altor finanţări comune destinate programelor de studii superioare de doctorat se face potrivit contractului de parteneriat.
    132. Instituţia organizatoare, şcoala doctorală sau conducătorul de doctorat nu poate utiliza resursele financiare ale granturilor doctorale sau a taxelor de studii pentru programele de doctorat decît pentru activităţile aferente derulării programului de studii doctorale pentru poziţiile de studenţi-doctoranzi pentru care au fost cîştigate resursele financiare prin competiţie, sau colectate taxele de studii. Răspunzători pentru utilizarea granturilor doctorale sînt în egală măsură conducătorul de doctorat, directorul şcolii doctorale şi preşedintele Consiliului ştiinţific.
    133. Conducătorul de doctorat are obligaţia de a prezenta studentului-doctorand, odată la 6 luni, modul în care au fost utilizate resursele financiare din grantul doctoral sau taxa de studii, după caz.
    134. Este interzisă utilizarea resurselor financiare sau a unor părţi ale acestora, alocate prin granturi doctorale sau taxe de studiu, unei poziţii de student-doctorand, pentru susţinerea activităţilor unui student-doctorand de pe o alta poziţie.
    135. Şcolile doctorale pot acorda sprijin financiar studenţilor-doctoranzi pentru efectuarea de stagii de cercetare sau creaţie artistică în ţară sau în străinătate, la solicitarea studentului-doctorand sau recomandarea conducătorului de doctorat, prin decizia Consiliului şcolii doctorale în limita resurselor financiare destinate şcolii doctorale.
    136. Mobilitatea studenţilor-doctoranzi ai şcolii doctorale poate fi facilitată de către şcolile doctorale şi prin încheierea de acorduri sau parteneriate instituţionale aprobate de către Consiliul şcolii doctorale, cercetări doctorale în cotutelă, schimburi de studenţi-doctoranzi realizate cu universităţi de prestigiu internaţional sau participarea la consorţii internaţionale, avînd drept scop includerea temelor de cercetare doctorală în cadrul unor proiecte ştiinţifice internaţionale.
V. CONŢINUTUL ŞI FINALITATEA PROGRAMELOR
DE STUDII SUPERIOARE DE DOCTORAT
Secţiunea 1. Competenţele formate de programele
de studii superioare de doctorat

    137. Programele de studii superioare de doctorat asigură formarea de competenţe profesionale de conţinut, cognitive şi de cercetare în domenii de specialitate, precum şi a unor competenţe transversale.
    138. Sînt considerate competenţe profesionale specifice domeniului:
    a) cunoaşterea avansată a domeniului specific;
    b) capacitatea de identificare, formulare şi soluţionare a problemelor de cercetare;
    c) stăpînirea metodelor şi tehnicilor de cercetare avansată în domeniul specific;
    d) managementul proiectelor de cercetare;
    e) stăpînirea procedeelor şi soluţiilor noi în cercetare în domeniul specific;
    f) abilităţi de documentare, elaborare şi valorificare a lucrărilor ştiinţifice;
    g) abilităţi lingvistice la nivel academic în limbi de circulaţie internaţională necesare documentarii, comunicării şi diseminării cunoaşterii;
    h) înţelegerea şi capacitatea de aplicare a principiilor şi valorilor eticii cercetării ştiinţifice în general şi în domeniul specific.
    139. Sînt considerate competenţe transversale următoarele:
    a) competenţe de comunicare, scrisă şi orală, în domeniul ştiinţei şi culturii;
    b) competenţe lingvistice avansate în limbi de circulaţie internaţională;
    c) utilizarea eficientă a tehnologiei informaţiei şi comunicării;
    d) abilităţi de relaţionare socială şi de lucru în echipă;
    e) cunoştinţe de management al resurselor umane, de infrastructură şi financiare;
    f) calităţi de conducere şi mentorat;
    g) cunoştinţe privind managementul carierei, precum şi însuşirea de tehnici privind căutarea unui loc de muncă şi de creare de locuri de muncă pentru alţii;
    h) cunoştinţe privind managementul riscului, crizei şi eşecului;
    i) cunoştinţe privind utilizarea legislaţiei în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;
    j) capacităţi de antreprenoriat economic, tehnologic şi social.
Secţiunea 2. Programul de pregătire avansată şi
programul de cercetare ştiinţifică

    140. Şcolile doctorale pun la dispoziţia studenţilor-doctoranzi un program de pregătire bazat pe studii superioare avansate alcătuit din activităţi desfăşurate în formaţiuni instituţionalizate de studiu – prin cursuri, seminare, laboratoare şi altele asemenea – şi/sau din studiu individual.
    141. Forma organizării programului de pregătire avansată, precum şi structura şi conţinutul acestuia sînt la latitudinea şcolii doctorale, potrivit regulamentului şcolii doctorale.
    142. Şcoala doctorală este obligată să asigure accesul liber şi neîngrădit la programul de pregătire avansată tuturor studenţilor-doctoranzi din cadrul şcolii doctorale respective sau din cadrul altor şcoli doctorale organizate în cadrul aceleiaşi instituţii, consorţiu sau parteneriat, după caz.
    143. Parcurgerea programului de pregătire avansată conduce la acordarea unui număr de credite transferabile stabilit la nivelul şcolii doctorale.
    144. Programul de pregătire bazat pe studii superioare avansate nu trebuie să afecteze în mod negativ timpul disponibil al studentului-doctorand pentru programul individual de cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică şi trebuie să fie relevant pentru subiectul de cercetare al lucrării de doctorat.
    145. Creditele obţinute într-un program de master sau parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat şi/sau a unor stagii de cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică, desfăşurate în ţară sau în străinătate, în universităţi ori în organizaţii din sfera cercetării şi inovării, pot fi transferate programului de pregătire avansată. Transferul de credite din programe de studii superioare de masterat şi/sau recunoaşterea experienţelor de cercetare sau creaţie artistică anterioare admiterii în programul de doctorat sînt propuse de către conducătorul de doctorat şi se aprobă de către Consiliul şcolii doctorale.
    146. Participarea unui student-doctorand la programul de pregătire avansată şi alegerea elementelor de studiu din cadrul acestui program care trebuie urmate de către studentul-doctorand sînt stabilite exclusiv şi independent de către conducătorul de doctorat al acestuia. Îngrădirea acestei opţiuni a conducătorului de doctorat este interzisă.
    147. Studentul-doctorand poate opta în mod independent pentru parcurgerea oricărui curs, de orice nivel, pus la dispoziţie de instituţia, consorţiul ori parteneriatul organizator al şcolii doctorale, după caz. Îngrădirea acestei opţiuni proprii este interzisă.
    148. Durata cumulată a programului de pregătire bazat pe studii avansate nu poate depăşi un an de studii.
    149. Studiile avansate se încheie cu elaborarea, sub îndrumarea conducătorului de doctorat, a unui proiect de cercetare al studentului-doctorand pe care acesta îl susţine public în faţa comisiei de îndrumare şi a conducătorului de doctorat, care apreciază viabilitatea sa şi decide dacă studentul-doctorand poate continua cu programul de cercetare ştiinţifică, în conformitate cu proiectul prezentat şi dezbătut public.
    150. Susţinerea proiectului de cercetare este publică şi conţine în mod obligatoriu o sesiune de întrebări şi răspunsuri pe marginea proiectului, în care orice participant la prezentare poate adresa întrebări studentului-doctorand.
    151. Programul de cercetare ştiinţifică presupune implementarea proiectului ştiinţific stabilit împreună cu conducătorul de doctorat.
    152. Responsabilitatea asupra structurii, conţinutului, desfăşurării si organizării programului de cercetare ştiinţifică al studentului-doctorand revine conducătorului de doctorat.
    153. Conducătorul de doctorat este direct responsabil pentru parcursul ştiinţific al studentului-doctorand, fiind obligat să ia toate măsurile necesare pentru a-i asigura acestuia condiţiile, cunoştinţele şi informaţiile care să maximizeze şansele finalizării programului de doctorat.
    154. Asigurarea resurselor necesare desfăşurării proiectelor de cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică în care este implicat studentul-doctorand reprezintă şi o obligaţie specifică a instituţiei care a înmatriculat studentul-doctorand, a şcolii doctorale şi a conducătorului de doctorat.
    155. Pentru asigurarea unui parcurs ştiinţific coerent, studentul-doctorand susţine, la solicitarea sa şi cel puţin o dată la 12 luni, o prezentare publică a progresului programului său de cercetare ştiinţifică în faţa comisiei de îndrumare şi a conducătorului de doctorat, care au rolul de a ghida, a corecta şi a susţine parcursul ştiinţific al studentului-doctorand.
Secţiunea 3. Teza de doctorat şi finalizarea
studiilor superioare de doctorat

    156. Teza de doctorat se elaborează conform cerinţelor stabilite prin regulamentul şcolii doctorale.
    157. Şcoala doctorală poate stabili formatul-tip al tezei de doctorat, care poate include elemente de structură şi de formatare grafică, studentul-doctorand avînd obligaţia respectării respectivului format-tip.
    158. Conţinutul tezei de doctorat este stabilit de studentul-doctorand prin consultare cu conducătorul de doctorat şi va respecta structura-cadru şi limitările impuse de regulamentul şcolii doctorale.
    159. Titlul tezei de doctorat poate fi modificat la libera alegere a studentului-doctorand, în consultare cu conducătorul de doctorat, pînă în momentul finalizării acesteia în vederea susţinerii publice.
    160. Teza de doctorat este o lucrare originală, fiind obligatorie menţionarea sursei pentru orice material preluat.
    161. Studentul-doctorand este autorul tezei de doctorat şi îşi asumă corectitudinea datelor şi informaţiilor prezentate în teză, precum şi a opiniilor şi demonstraţiilor exprimate în teză.
    162. Conducătorul de doctorat răspunde împreună cu autorul tezei de respectarea standardelor de calitate şi de etică profesională, inclusiv de asigurarea originalităţii conţinutului.
    163. Tezele de doctorat împreună cu anexele acestora sînt documente publice şi se redactează şi în format digital. În domeniul artelor, tezele de doctorat vor fi însoţite de înregistrarea pe suport digital a creaţiei artistice originale. Teza de doctorat şi anexele sale se publică pe un site administrat de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare, cu respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul drepturilor de autor.
    164. Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală asupra tezei de doctorat se asigură în conformitate cu prevederile legii. Valorificarea dreptului de autor şi/sau a drepturilor de proprietate industrială asupra produsului sau creaţiei originale realizate în cadrul programului de studii de doctorat se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniu.
    165. Studiile superioare de doctorat se finalizează prin susţinerea în şedinţă publică a tezei de doctorat în faţa comisiei de susţinere publică a tezei de doctorat (în continuare – comisie de doctorat).
    166. Susţinerea publică poate avea loc numai după ce conducătorul de doctorat şi comisia de îndrumare şi-au dat acordul.
    167. În urma identificării unor încălcări ale bunei conduite în cercetare-dezvoltare – inclusiv plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori, confecţionarea de rezultate ori înlocuirea rezultatelor cu date fictive – în timpul evaluării tezei de către conducătorul de doctorat sau de comisia de îndrumare, acordul de susţinere publică nu se obţine, iar studentul este exmatriculat.
    168. Comisia de doctorat este propusă de Consiliul şcolii doctorale şi aprobată de Consiliul ştiinţific.
    169. Comisia de doctorat este alcătuită din cel puţin 5 membri: preşedintele, ca reprezentant al instituţiei care a înmatriculat studentul-doctorand, conducătorul de doctorat şi cel puţin 3 referenţi oficiali, din ţară sau de peste hotare, specialişti în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat şi din care cel puţin 2 îşi desfăşoară activitatea în afara instituţiei care a înmatriculat studentul-doctorand.
    170. Membrii comisiei de doctorat au gradul de doctor şi au cel puţin funcţia ştiinţifico-didactică de conferenţiar universitar sau de cercetător ştiinţific coordonator, ori au calitatea de conducător de doctorat, în ţară sau în străinătate.
    171. Atît instituţia organizatoare, cît şi şcoala doctorală pot impune standarde minimale de performanţă ştiinţifică pe care membrii comisiei de doctorat trebuie să le satisfacă pentru a putea face parte din comisia de doctorat.
    172. Susţinerea tezei de doctorat poate avea loc numai după evaluarea sa de către toţi membrii comisiei de doctorat şi în prezenţa a cel puţin 4 dintre aceştia, cu participarea obligatorie a preşedintelui comisiei şi a conducătorului de doctorat.
    173. Susţinerea publică include obligatoriu o sesiune de întrebări din partea membrilor comisiei de doctorat şi a publicului.
    174. Este interzisă oferirea de către studentul-doctorand a unor cadouri sau altor foloase necuvenite membrilor comisiei de doctorat, ori solicitarea ca studentul-doctorand să contribuie la decontarea unor cheltuieli aferente deplasării unor membri ai comisiei de doctorat sau organizării susţinerii publice a tezei de doctorat.
    175. Pe baza susţinerii publice a tezei de doctorat şi a rapoartelor referenţilor oficiali, comisia de doctorat evaluează şi deliberează asupra calificativului pe care urmează să îl atribuie tezei de doctorat. Calificativele care pot fi atribuite sînt: „Excelent”, „Foarte bine”, „Bine”, „Satisfăcător” şi „Nesatisfăcător”.
    176. În cazul în care un membru al comisiei de doctorat identifică în cadrul procesului de evaluare a tezei, atît anterior susţinerii publice, cît şi în timpul acesteia, abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară, inclusiv plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori, confecţionarea de rezultate ori înlocuirea rezultatelor cu date fictive, membrul comisiei de doctorat este obligat să ia următoarele masuri:
    a) sa sesizeze comisia de etică a instituţiei de învăţămînt superior în care este înmatriculat studentul-doctorand şi comisia de etică a instituţiei în care este angajat conducătorul de doctorat pentru analiza şi soluţionarea cazului;
    b) să notifice abaterea tuturor membrilor comisiei de doctorat şi să propună acordarea calificativului „Nesatisfăcător” în cazul în care abaterea a fost constatată în timpul susţinerii publice a tezei de doctorat.
    177. Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerinţele prevăzute în programul de cercetare ştiinţifică şi aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea unuia dintre calificativele „Excelent”, „Foarte bine”, „Bine” sau „Satisfăcător”, comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor. Propunerea se înaintează Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, spre validare.
    178. În cazul atribuirii calificativului „Nesatisfăcător”, comisia de doctorat precizează elementele de conţinut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat şi solicită o nouă susţinere publică a tezei. A doua susţinere publică a tezei are loc în faţa aceleiaşi comisii de doctorat ca şi în cazul primei susţineri. În cazul în care şi la a doua susţinere publică se obţine calificativul „Nesatisfăcător”, titlul de doctor nu se acord, iar studentul este exmatriculat.
    179. În urma evaluării dosarului, Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare validează sau invalidează propunerea instituţiei care a înmatriculat studentul-doctorand şi aprobă sau nu acordarea titlului de doctor, în conformitate cu propria evaluare a tezei de doctorat.
    180. În baza validării propunerii şi aprobării de acordare a titlului ştiinţific de doctor de către Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare, instituţia care a înmatriculat studentul-doctorand conferă, prin decizia Rectorului, titlul ştiinţific de doctor şi eliberează diploma corespunzătoare, conform legislaţiei în vigoare.
    181. În cazul în care Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare invalidează argumentat teza de doctorat, instituţia care a înmatriculat studentul-doctorand primeşte o motivaţie scrisă de invalidare din partea Consiliului. Lucrarea de doctorat revizuită poate fi retransmisă Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare în termen de un an de la data primei invalidări. Dacă lucrarea de doctorat nu este transmisă în termen de un an sau se invalidează şi a doua oara, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.
    182. În cazul constatării nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv în cazul constatării plagiatului, în baza unui raport întocmit asupra cazului de către Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare şi a hotărîrii Consiliului de anulare a deciziei de validare, precum şi în urma evaluării de către propriile structuri instituţionale, rectorul instituţiei care a înmatriculat studentul-doctorand poate lua decizia administrativă de revocare a acordării titlului ştiinţific de doctor şi de anulare a diplomei de doctor, în cazul în care aceasta a fost eliberată, indiferent de data constatării încălcării săvîrşite.
    183. Diploma conferită după promovarea unui program de studii superioare de doctorat se numeşte diplomă de doctor. În diploma care certifică obţinerea şi deţinerea titlului de doctor se menţionează, în mod expres, domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul ştiinţific. În diploma care certifică obţinerea şi deţinerea titlului de doctor într-un domeniu profesional se menţionează, în mod expres, domeniul profesional al doctoratului.
    184. În urma finalizării studiilor superioare de doctorat ştiinţific se conferă de către instituţia care a înmatriculat studentul-doctorand diploma şi titlul de doctor în ştiinţe, cu acronimul Dr.
    185. În urma finalizării studiilor superioare de doctorat profesional se conferă de către instituţia care a înmatriculat studentul-doctorand diploma şi titlul de doctor într-un domeniu profesional, cu acronimul Dr. P.
    186. Pe diploma de doctor se va înscrie calificativul obţinut de studentul-doctorand, respectiv „Excelent”, „Foarte bine”, „Bine” sau „Satisfăcător”. De asemenea, pe diploma de doctor se va înscrie şi o menţiune în limba latină, după cum urmează:
    a) pentru calificativul „Excelent” se înscrie menţiunea „Summa cum laude”;
    b) pentru calificativul „Foarte bine” se înscrie menţiunea „Magna cum laude”;
    c) pentru calificativul „Bine” se înscrie menţiunea „Cum laude”.
Secţiunea 4. Drepturi şi obligaţii ale studentului
 şi ale conducătorului de doctorat

    187. Pe parcursul derulării programului de studii superioare de doctorat, studenţii-doctoranzi au dreptul:
    a) să beneficieze de sprijinul, îndrumarea şi coordonarea conducătorului de doctorat, precum şi a comisiei de îndrumare;
    b) să participe la seminarele sau reuniunile de lucru ale personalului de cercetare-dezvoltare din cadrul instituţiei atunci cînd sînt în discuţie teme relevante pentru studiile sale de doctorat;
    c) să fie reprezentat în forurile decizionale ale şcolii doctorale, potrivit prevederilor prezentului Regulament;
    d) să beneficieze de logistica, centrele de documentare, bibliotecile şi echipamentele şcolii doctorale şi ale instituţiilor organizatoare ale acesteia pentru elaborarea proiectelor de cercetare şi a tezei de doctorat;
    e) să se înscrie la cursurile, seminarele şi laboratoarele de orice nivel organizate de instituţie, consorţiu sau parteneriat, după caz;
    f) să lucreze împreună cu echipe de cercetători din cadrul instituţiilor organizatoare ale şcolii doctorale, sau din cadrul unor organizaţii din sfera cercetării şi inovării care au încheiat acorduri sau parteneriate instituţionale cu instituţiile care i-au înmatriculat;
    g) să beneficieze de mobilităţi naţionale sau internaţionale;
    h) să beneficieze de sprijin instituţional pentru a participa la conferinţe sau congrese ştiinţifice, ateliere de lucru, şcoli de vară ori iarnă, seminare naţionale şi internaţionale în domeniul de specializare în care şi-a ales teza de doctorat şi altele asemenea;
    i) să participe la sesiunile de comunicări ştiinţifice organizate de şcoala doctorală sau/şi de instituţiile organizatoare ale acesteia;
    j) să fie informat cu privire la curriculumul studiilor de doctorat din cadrul şcolii doctorale.
    188. Studenţii-doctoranzi au următoarele obligaţii:
    a) să respecte orarul stabilit împreună cu conducătorul de doctorat şi să îşi îndeplinească obligaţiile de susţinere a lucrărilor şi de prezentare a rezultatelor cercetării;
    b) să prezinte rapoarte de activitate conducătorului de doctorat şi comisiei de îndrumare ori de cîte ori i se solicită;
    c) să fie în legătura permanentă cu conducătorul de doctorat;
    d) să respecte etica şi disciplina instituţională.
    189. Drepturile şi obligaţiile conducătorului de doctorat decurg din regulamentul instituţional de organizare şi desfăşurare a studiilor superioare de doctorat propriu fiecărei instituţii organizatoare a şcolilor doctorale, din regulamentul şcolii doctorale, precum şi din contractul său de muncă.
    190. Drepturile conducătorului de doctorat includ, printre altele:
    a) dreptul de a participa la competiţii pentru granturi doctorale;
    b) dreptul de a îndruma şi evalua activitatea studenţilor-doctoranzi pe care îi conduce în cadrul programului de studii superioare de doctorat, conform autonomiei profesionale şi universitare, urmărind exigenţele programului de studii superioare de doctorat şi respectînd interesele profesionale ale studenţilor-doctoranzi;
    c) dreptul de a propune comisia de doctorat;
    d) dreptul la evaluare internă şi externă imparţiale, conforme cu metodologia specifică a procesului de evaluare;
    e) dreptul de a cunoaşte metodologia în raport cu care este evaluat, atît în evaluarea internă, cît şi în evaluarea externă;
    f) dreptul de a cunoaşte rezultatele evaluării interne şi externe a propriei activităţi;
    g) dreptul de a refuza îndrumarea unui student-doctorand în condiţiile în care este pus fără voia sa într-un conflict de interese;
    h) dreptul de a solicita Consiliului şcolii doctorale întreruperea relaţiei de îndrumare cu un student-doctorand;
    i) dreptul de a selecta candidatul la doctorat pentru o poziţie vacantă aflată sub îndrumarea sa şi de a propune înmatricularea studentului-doctorand în urma procesului de admitere;
    j) dreptul de a solicita şcolii doctorale organizarea unui concurs de admitere pentru fiecare poziţie de student-doctorand vacantă aflată sub îndrumarea sa;
    k) dreptul de a decide elementele de studiu din cadrul programului de pregătire bazat pe studii avansate la care studentul trebuie să participe, cu respectarea prevederilor prezentului Regulament.
    191. Conducătorul de doctorat are următoarele obligaţii:
    a) să asigure îndrumarea ştiinţifică, profesională şi deontologică a fiecărui student-doctorand;
    b) să propună temele de cercetare;
    c) să asigure condiţiile şi să stimuleze progresul studenţilor-doctoranzi în cercetarea pe care o realizează;
    d) să efectueze monitorizarea şi evaluarea obiectivă şi riguroasă a fiecărui student-doctorand;
    e) să sprijine mobilitatea studenţilor-doctoranzi;
    f) să evite apariţia conflictelor de interese în îndrumarea studenţilor-doctoranzi.
VI. DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE
Secţiunea 1. Înfiinţarea şcolilor doctorale
    192. Instituţiile care au dreptul de a organiza studii superioare de doctorat la data intrării în vigoare a prezentului Regulament demarează procedurile de înfiinţare şi acreditare a şcolilor doctorale proprii în termen de maximum 60 zile de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament, şi se reorganizează conform prevederilor prezentului Regulament şi se acreditează conform legii, în termen de maximum 36 de luni de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament.
    193. Instituţiile care nu vor obţine acreditarea şcolilor doctorale, respectiv şcolile doctorale care nu au dobîndit acreditarea conform prevederilor legale în termen de 36 de luni de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament îşi pierd dreptul de a organiza studii superioare de doctorat şi nu pot înmatricula noi studenţi.
    194. Studenţii-doctoranzi aflaţi în derularea programului de doctorat în cadrul unei instituţii care şi-a pierdut dreptul de a organiza studii superioare de doctorat îşi continuă studiile conform contractului şi programului de studii pînă la finalizarea acestora şi li se aplică prevederile prezentului Regulament referitoare la organizarea şi desfăşurarea susţinerii publice a tezei de doctorat. Instituţia este obligată să asigure condiţiile pentru finalizarea studiilor.
    195. După pierderea acreditării, şcolile doctorale nu mai pot înmatricula noi studenţi-doctoranzi, dar cadrele didactice cu drept de a conduce doctorate pot să participe la consorţii sau la parteneriate, ori individual în cadrul altor instituţii organizatoare de şcoli doctorale.
Secţiunea 2. Continuitatea studiilor doctorale
    196. În cazurile în care un conducător de doctorat îndrumă simultan mai mult de 5 studenţi-doctoranzi care au început programul de studii superioare de doctorat înaintea intrării în vigoare a prezentului Regulament, aceşti studenţi-doctoranzi îşi pot continua studiile cu acelaşi conducător de doctorat pînă la finalizarea acestora.
    197. Atingerea numărului maxim de 5 studenţi-doctoranzi pentru un conducător de doctorat care la data intrării în vigoare a prezentului Regulament are în coordonare mai mult de 5 studenţi-doctoranzi se realizează gradual, prin finalizarea programului de studii de doctorat a studenţilor-doctoranzi aflaţi sub coordonare acestora. Instituţia organizatoare a şcolii doctorale are obligaţia de a raporta, ministerelor, cu precizie planificarea derulării şi susţinerii doctoratelor.
    198. Studenţii-doctoranzi aflaţi în perioade de întrerupere sau suspendare a studiilor nu se contabilizează pentru perioadele de întrerupere respective.
    199. Conducerile universităţilor şi ale şcolilor doctorale sînt obligate să ia masurile necesare pentru respectarea limitelor maxime de coordonare ale conducătorilor de doctorat, iar numărul de studenţi-doctoranzi raportat la numărul de conducători de doctorat reprezintă criteriu de evaluare a calităţii instituţiei organizatoare şi a şcolii doctorale.
    200. Studenţii-doctoranzi care au început programul de studii superioare de doctorat înaintea intrării în vigoare a prezentului Regulament îşi continuă studiile cu respectarea prevederilor legale în vigoare la data înmatriculării lor.